Figura 2.3. Modelul evolutionist si derivatele tulburarilor de personalitate ale acestui Scopul existenfial ‘Strategia de replicare Sporirea calitiitvietit_| Conservarea viet | Propagarea reproductiva | Ingrijirea reproductivi Deficient, Plitcere-durere Sine-Altul Dexia, Piacere (redusé) Placere-durere | Sine (sc&zut) | Sine (ridicat) | — Sine Alta Drere (redus8 sau mare) Inversare Altul ridicaty | Attu (seazut) | Inversare Modul de Mawase ‘Tulburatile de personalitate Schizoid (placere scAzutt, durere — " Masocti Depender Ni Comput esdare ist pendent acisist ‘ompulsiv Depresiv (durere crescutd, plicere sez) ‘Activ: , aa Evitant Sadie Histrionic | Antisocial | Negativist Patologie , Borderline, paeee Schizotipal Borderline, Paranoid | Borderline | Paranoid — 2.3.2.2. Evitant (Scala 2A) Persoanele cu personalitate de tip evitant experimenteazi putine intariri pozitive din partea propriei persoane si a celorlalti. Acestia sunt prevazatori si intotdeauna in pozitie de apirare, fiind pregititi si se distanteze de anticiparile anxioase ale expe- rientelor de intarire dureroase sau negative ale vietii. Strategia lor adaptativa reflecta fricd si neincredere in ceilalti. Fi stau de veghe in permanenta, pentru a preveni ca impulsurile lor si ravna pe care o au fata de afectiune si nu aibi ca urmare o repetare a durerii si a suferintei (morale) pe care au trait-o cu alte persoane. Acestia se pot proteja doar prin retragere activa. In ciuda dorintei pe care acestia o au de a se rela- tiona cu ceilalti, ei au invatat ci este mai bine si nege aceste sentimente si si men- tina o masura potrivité pentru distanta interpersonala. 2.3.2.3. Depresiv (Scala 2B) Existé trasaturi comune printre primele trei Patternuri clinice de personalitate, tris- tete marcanta, pesimism, lipsa bucuriei, incapacitatea de a experimenta placere si intarziere motricd aparenta. Pentru tul- burarea de personalitate schizoidi de peAxa II din DSM, exista atat 0 incapaci- tate pentru bucurie, cat si pentru tristete. Persoanele depresive simt o pierdere sub- stantiala, o stare de abandon gi o pierdere a sperantei in posibilitatea recuperdt bucuriei. Niciuna din aceste tipuri de per- sonalitate nu experimenteaza plicere, dar fiecare din motive diferite. Personalitatea depresiva experimenteazi durerea ca find permanenta. Astfel cd placerea nu mai este considerati ca find posibila. Ce experienta sau ce proces chimic explica o astfel de tris- tete permanent si caracterologicd? Exista, in mod evident, dispozitii biologice care trebuie luate in calcul. Dovezile care sustin predispozitiile constitutionale sunt puter- nice, mare parte din ele fiind in favoarea factorilor genetici. Nivelul prag implicat in ingiduirea starii de plicere sau in sensibi- lizarea cuiva spre tristete variazi in mod considerabil. Anumite persoane sunt incli- nate spre pesimism si spre o perspectiva descurajanta. In mod similar, experienta poate conditiona o directie deznadajdu- ita la o pierdere considerabila. O familie nefericita, un mediu saracacios gi o viziune descurajanta, toate acestea pot modela stilul caracterului depresiv. 2.3.2.4, Dependent (Scala 3) Persoanele cu personalitate dependent au invatat nu doar sa se indrepte catre altii pen- tru ingrijire si siguranta, dar au invafat si sa astepte in mod pasiv ca liderul lor sa le asi- gure confortul necesar. Ei se caracterizeaz prin nevoia de a-gi face relatii de la care sa obtina afectiune, siguranta si ghidare. Lipsa lor de initiativa si autonomie este deseori o consecinta a supraprotectiei parentale. Ca si o functie a acestei experiente, ei au inva- tat, pur si simplu, sa igi asume un rol pasiv in relatiile interpersonale, acceptand orice tip de bunitate si sprijin pe care il gisesc si supunandu-se de buna voie dorintelor celorlalti, cu scopul de a intretine afectiu- nea acestora fata de ei. 2.3.2.5. Histrionic (Scala 4) Cu toate ca persoanele cu personalitate de tip histrionic apeleaza la celelalte persoane la fel de des ca si cei dependenti, ei sunt in aparenta destul de diferiti fata de pere- chea lor pasiva. Aceasta diferenta evident apare din manipularea lor ugoara si intre- prinzatoare a evenimentelor, prin care ei isi maximizeazi atentia si avantajele pe care le obtin gi evita indiferenta si dezaprobarea celorlalti. Aceste persoane manifesta dese-42 MCML-III: Inventarul Clinic Multiaxial Millon 23.2.8. Sadic (Agresiv) (Scala 6B) Cu toate ca a fost scos din DSM-IV, con- structul de sadic ramane parte a testului MCMI-III. Fiind un construct de personali- tate, acest stil sau pattern se extinde dincolo de granitele formularii DSM II-R intr- © noua si importanta directie, una care recunoaste faptul ci oamenii care nu sunt considerati ca fiind antisociali pot s4 obtina placere si satisfactie personala in moduri care {i umilesc pe ceilalti si care le incalcd drepturile si sentimentele. Depinzind de clasa social si de alti factori moderatori, li se pot potrivi trisiturile clinice a ceea ce este numit in literatura de specialitate ca si caracter sadic sau ei pot si mani- feste stiluri de caracter inrudite cu tipul A competitiv de personalitate. Mentionat in teoria autorului ca fiind personalitafi agre- sive, aceste persoane sunt, de obicei, ostile si intotdeauna gata de lupta, ele parand a fi indiferente sau incdntate fata de conse- cinfele distructive a comportamentului lor artagos, abuziv ¢i brutal. Cu toate ca multe dintre ele isi ascund tendintele cele mai rautacioase si orientate spre putere in rolu- rile si ocupatiile aprobate social, acestea se dau de gol prin actiunile lor dominatoare, antagoniste si adesea persecutoare. 2.3.2.9. Compulsiv (Scala 7) Aceasti orientare ambivalenta coincide cu tulburarea de personalitate obsesiv-com- pulsiva din DSM-IV. Persoanele compulsive au fost intimidate si obligate si accepte cerintele si parerile care le-au fost impuse de citre alfii. Felul lor prudent, controlat gi perfectionist de a fi deriva dintr-un conflict dintre ostilitate fata de ceilalti gi fricd fata de dezaprobarea sociala. Ei rezolva aceasta ambivalenta_reprimandu-si tele, supraconformandu-se $i stabilindu-si standarde ridicate fata de propria persoana si faté de alti. Autoconstrangerile lor dis- ciplinate servesc la controlul emotiilor opozitioniste intense dar ascunse, sfarsind printr-o pasivitate vizibila si conformi- tate sociala aparentd. Cu toate acestea, in spatele acestui paravan de buna cuviinta si cumpitare, se ascund emotii de furie gi opozitionism intense, care uneori inving controlul. resentimen- 2.3.2.10. Negativist (Pasiv-agresiv) (Scala 8A) Aceasta orientare ambivalenta aproximeaza tulburarea de personalitate pasiv-agresiva din DSM-II-R si constructul pasiv-agresiv (negativist) din DSM-IV, cel din urma find