CAPITOLUL 8 SANATATEA MINTALA 8.1, DEFINITIE. ASPECTE GENERALE Etimologic, psihiatria deriva din cuvintele grecesti: .psiche” (suflet) si jatria’ (vindecare). Ea este stiinta despre vindecarea bolilor sufletesti umane. Avaind substrat bioantropologic, psihiatria studiazé patologia somaticd al cBrei obiect esie buala mintala, condijionald de o dereglare cerebral yi care reprezint regresie superioara si aproape totald a vietii de relatie, in suportul cdreia sunt implicati si factori sociali, cea ce atrage dezadaptarea si diminuarea autonomiei, limitarea libertajiiceluia care sufera psihic. Conceptul psihic (suflet, spirit) este uilizat ca atare sau ca prefix in mai multe cuvinte compuse ce definesc disciplinele stiintifice: psihologie, psiho-fizica, psiho- fiziologie, psiho-lingvistica etc. Psihicul, este un concept determinat biologic si social cuprinzind totalitatea vietii constiente gi inconstiente a unui individ, a proceselor, activitiilor si insusi- rilor psihice (proceselor de cunoastere, instinctive afective si comporiamentale), aflate intr-um echilibru dinamico-adaptiv, ce realizeazi starea de psihostazie, dnd expresie unicatului indestructibil - denumit personalizate. Radacinile biologice si conditile de mediu lea’ indisolubil viata psihicd a omului de natura, de intregul organism si indeosebi de organizarea superioara a sistemului nervos, de structura si activitatea creierului. Deci, psihicul uman, ca forma superioard a existentei biologi- ce $i sociale are o finalitate conereta: integrarea adaptivii a omului la medit. Plasat intr-un punct de emergenta al determinismului plurifactorial, omul ~ fi- ind o fiints rational si sensibili, capabild si mediteze si s& influenfeze ,eu-lui” i A parcurs prin procesul evolutiei, efile unei nesfargite gi miraculonse istorii de lupta cu adversititile pentru a ajunge Jao existent marcati de un echilibru adap- tiv-dinamic, Acest echilibru este supus permanent unor incercar, unor stresuri, via- fiind sensibilé la influenta acestor factori perturbanfi, cu deosebire a vari: etitii celor sociali, cArora li se adauga si alti factori predispozanti a caror nocivitate duce la un esec adaptativ, la 0 disolutie exprimati de suferinta psihicd. Evolutia activitatii psihice are un caracter continu si merge paralel cu dezvol- tarea insdsi a sistemului nervos central. Dezvoltarea psihicd la unii indivizi sufer& devieri de la norma sau se perturba in aga fel, incat apar deregliri psihice. Mediul social se polueazi pe cale psihicd prin insdsi prezenta omului — aglo- meratie, stres etc. toate aceste modificari ale mediului schimba si dezechilibrea- 74 relatiile om ~ mediu, solicitind ..unitatea conditiilor de viata in mediul intern” (C. Bernard, 1978), riscand si deregleze ,homeostazia” (W.B. Cannon, 1926) si sa strice raporturile normale cantitative ..influentand negativ viata” (E.A. Pora, 1992). 8098.2, EPIDEMIOLOGIA SANATATH MINTALE Afectiunile mintale sunt raspandite in toate societatile, in Statele Unite 10 mi- lioane de adulti si 4 milioane de copii sunt afectati de boli psihice grave, exclusiv din cauze abuzului de substante (Mental Health, United States, 2005). ‘Dupa estimarile WHO. cel putin 5% din populatia europeand sufera de tulbu- tari mintale serioase manifeste (neuroze si psihoze functionale), totodati prevalen- {a estimata variaza in limite largi de la un studiu la altul. Cel putin 15% din popu- latie suferd de afectiuni psihice mai putin severe, dar care provoacd incapacitate partial. ‘Acestea afecteazi prosperitatea indivizilor dati si creeazi conditii pentru dez- voltarea problemelor psihice mai serioase cum ar fi depresia, stile psihiatrice ero nice, problemele psiho-cmogionale, comportamental periculos (suicid, violenta si abuz de substante) Epidemiologia ps s-a dezvoltat ca disciplin& aparte in ultimele decenii studiind prevalent, distributia, cauzele si consecingele afectiunilor mintale. Se esti- ‘meazé o incidenté crescut& a bolilor psihice in toate tirile lumii, aspect dublat de 0 prevalent ridicatd, rezultat al cronicitijii unui numar ridicat de boli psihice (unele studi estimeaza la 20-25%). Disfunctitle mintale alcituiesc circa 12% din numarul total al maladiilor. Pana {n anul 2020 ele vor constitui 15%. Disfunefiile mintale sunt proprii mai mult tine- rilor, care constituie partea reproductiva a populatiei. In farile in curs de dezvoltare, in urmatorii ani, va fi observati cresterea acestor maladil. in toate parfile lumii, persoanele cu disfunctii mintale sunt stizmatizate si discriminate Costurile economice si sociale ale disfunctiilor mintale. , Costurile economice totale pentru disfunctiile mintale sunt considerabile. in SUA, costurile directe pentru tratament au fost estimate la circa 150 miliarde USD, sau 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Costurile indirecte sunt de la 2 pana la 6 ori mai mari decdt costurile directe in economiile dezvoltate si sunt probabil, cu ‘mult mai mari in t€rile dezvoltate, unde tratamentul direct are tendinta de a fi mai iefitin. In majoritatea yarilor, familiile suportd aceste cheltuieli din cauza lipsei unor servicii finanfate. Familiile isi asuma, de asemenea, costurile pentru supraveghe- rea membrilor bolnavi, dar sunt marcate si de povara emotionala, de inrautjirea calitatii vietii, excluderea sociala, stigmatizarea si pierderea posibilitatilor pentru ameliorarea situate’ Disfuncfiile mintale sunt fntr-un numar semnificativ in toate farile, Intervent ile eficiente sunt disponibile, ins nu si majoritafii persoanelor de care au nevoie. Aceste intervenfii pot fi fcute accesibile prin schimbsri ale politicilor si cu ajutoral legislatici, a dezvoltarii serviciilor, prin finanjarea adecvata si prin instruirea spe~ ialistlor. ‘Acest mesaj este inclus in Raportul mondial al sinatajii 2001, care a incercat si sensibilizeze opinia publica si sa rezolve necesitatile persoanelor cu disfunct mintale din toata lumea (OMS, a. 2001). Acest raport a avut ca scap cresterea pre- ocuparii publice si profesionale pentru disfunctiile mintale si costurile acestor El include un set din zece recomandari care pot fi adaptate pentru fiecare tard in conformitate cu necesititile si cu resursele sale. 810Prin Raportul mondial al stnitijii 2001 si alte initiative, OMS a incercat s ‘ransfere sAndtatea mintald de la periferia politicilor de sainatate pe pozitii mai bune din sectorul sinatatii publice globale. Politicienii si guvernele sunt mult mai preo- cupati de disfuncfiile mintale side necesitatea unor actiuni imediate pentru a rezol- va aceasti problema. Cercetarile epidemiologic tot mai numeroase gi de mare amploare au explorat sievidengiat un numar de fafete ale relajiei dintre factori de risc gi prevalenta cres- cut a maladiilor psihice gi neuropsihice. In acelagi timp, s-a dovedit 4 factorii de risc deveniti clasici, nu pot explica in totalitate nivelul morbiditatii si cd. in anumite circumstanfe, intervin singular sau mai ales prin cumulare, Epidemiologia poate fi definité ca studiul tipologiei bolilor omului, sinatatii si comportamentului lui. Epidemiologii raspund intrebarilor cercetirii, clasificand in- divizii inte-un grup sau in mai multe grupuri discrete si analizéind diferentele dintre aceste grupuri. Epidemiologia sfindtatii mintale aplicd acest sistem de studiu pentru problemele de maximizare a sinatifii mintale a populatici. 83. DESCRIEREA $I ANALIZA § ZRVICIELOR PENTRU SANATATE MINTALA DIN LUME © -eprezentare schematicé a diferitor componente ale serviciilor pentru sini- tate mintala din lume din figura 87 constituie o vedere generalé a serviciilor din diferite,ari ale lumii cu diferite niveluri le sistemelor de sdnatate si ale resurselor. Nu este o recomandare de organizare, ci o incercare de deseriere a diferitor tipuri de servicii Handicapul mintal Organizatia Mondiald a Snatifi defineste disabilitatea mintali ca insuficiemts cognitiva a persoanei. La nivel intemational atit in studii stintfice, c&t gi in acti- vitatea practicd sunt utilizate diverse terminologii. Din acest motiv este important definirea exacté a termenului de handicap mintal, inclusiv gia conceptelor de baza ale insuficientei intelectuale, disabilitii cognitive gi handicapului sau retardului mintal: Senvisite | Serviile de prim autor spitalelor peatu boli | entra sénaatea minal rminale | Servieli_| | Serviet Servicii] [ Servieit Serv Seni deprim || inspite. comunitare || comuntar legiferate | | speciaizte ‘jor Tele ‘oficiale | | neoficiale bismuite Figura 87. Componentele serviciilor pentru sinatatea