\.

'f il

\
b
 C'v ,4/-
c/.qro afllbtnams/furu

AilU}TAIE-
GONSTRUGTORI
Jlu"l,of ii d" &.€te/et tLo,

€l. tlu ra c.44a/i S, c.0(ns co ra

€d ituro &n C.'ang d,, B u c ure sl i
 Oare rili dintre wi ttili ce cowtructori isruitri eristii in lumea
animahhr? Este de mirare ce mari, @mplicate $ reu$te sint edifciile
cli.di.te d.e ei. Nuli \ine sd oezi cd .arhiteqii" $ care le-au
"lumitorii"
realizat nu au fost oameni, ci animale. Si cind tu gind,e{ti ci, nu au
aout Ia tndemind ahe unehe d,ecit cioml Si labele, din[ii Ei ghearele!
Aam asmlta\i, cd,ci xti ooi pouesti despre citiaa dintre me{teii
aeftia.
 r,,ffi
r,
i_

PASAREA-cRoIToR
E o psdre nobignuitd, cre traieqbe in India. Cind vine timoul
se scoate pui, pmiirea-crcitor me la un loc doud frurye folosindu'_se
de ap Ar un cioc subEire, pe re il foloseqte drept rc cind
@dt; "ac"alaEi -
lFo pregdtette sitrgura: tore fin din puf vegetal.
-
licitrd o gduici a ciml in mrginea fiurei, micul-@itor she@af,e
pm.ea aF risucitS.dinainte, dupe (m inleapa cealajte fruze trecind
$i pm e€dta firul de a1d- Unori frce ro zete umenea impmituri
cosiod bine laolalte cele doud. frum, dmeoea utrui lwln micur
ln.interiorul leagindui_verde pEsirica igi pregiteqte un oibriqor moald,
ajtemut cu puf qi fuicele de lini.
Pdsdrile-mitor igi duc viata in preaima a.$edrilor omeueti_in
grndini, pe plmtafii. Se infmpld desmri id. se insta.lre si pe te'ruele
l@intelor, ude pomesc se-qi ,code* oibuile chia -dri fruuele
pliltelor de apiltanetrt.
PASAREA-OLAR
Pdsnrile-olar sint destul de omune in cimoiile si muiile Amricii
de Sud. Cintecul lor este simplu, rooo., * deL'mre deparrm.
De cele mi multe ori, mlul 9i fmela"ud"
cinti impreun{ fbmind
un duel Tot dul rdsune cintml lor, ca un n1s qis-lalin o vibm$i
de clopolei, gi tot uul fl ex@ptia uui restimp de citeva sApEmini,
cind iEi sctrimbn penele. @i doi i$ @mtruies oibui.
Cuibuile siot fdcute dh pimint umed 9i argild, la re pisixile
adauge citeva tulpioile $ bnlega de vrcd. Nu ingrimd.desc i6A totul
de-a valma" ci pregnterc mai intii nilte minusculg re
cintaresc intre 3 $ 5 gme. Abia dupe e@ "c5rdmizi"
incep sA @Btruiffce
in bot felul de locui (pe stilpii grduilor, pe mgile @picilor, pe
rcopeiqui, mai ru diret pe pe'mint) funda$ile viitomi c*q apoi
inalgi peretri rctuE| iil decupm lor iuta.leai acopuigul.
Pentru coNtructia uei &menea 6q (re cintirelte lntre 4 gi 7
tilogrog este nevoie de 1500 pinn la 2500 de ,cnrnmizi".
Chdihrl eei dreazd in total doa 10-16 zile. Fiere poehe
@Ntruieqte dhtr-o dati pind la pahu cuibui. Hmice peseri, nimic
de zis !
 . Li-a-- z
,' .:! ,,.:aAa'
q.. - i_-/
t-O4='
+\i
:,
i.d
PASARILE_ GRADINAR
Cind primii oloniqti euopeni au aiuN in Australia au sdsit Drinhe
tufiludle jod-e_ni_$te commclii Audatri. impodobite cu flo;i
Erau un fel de ingriditufi, a{temuteiu nuieluse. Cm la o iumt-
tate de metru distmEi! infipbe in pemint se iqinu nuiele cev'a mai
lungi, ca o palisada demd. Virfurili nuielelor emu orbate si unite in
partea de sus, fomind dedupm ingrdditurii u fel de aLperig in
doua pmte.
In fa{a uneia din intrarile in .colibd", pe pdminl ziceau risiDite sute
de niniruri rclomte de tot felul: cochilii iicade moarte, floii, fructe
de padure, ciuperci, pietricele, oce, Dene de omdre. buciti de oiele
-intt-o
de qarpe. De cirrin4 asemetrea @leclie i-au sdsit o '"#"6 a"
dinfi. cutite g furotile, jucdrii. pmglici ceqole diitr-un d"
cafea qi chiu o cafetieit, iatmi si ilte obiicte luaoue. "',,-idlo
Abia mai tiziu s-a conshtat cA eeste erau oEm unei
pisiri. Numele @utructorului indipat este "colibe*
pudrea-sredi@. Du
,colibele" lor nu sint cuibui. Prxarile le foloiesc e'ioc de iome
ln momentul cind so@telte ci a impodobit-o de aiure, mocdu( crc
s-a sbdduit se o infrumuseteze, pleed. sd aduce o fmeld_
Ace6ta intm h,,@libd" seu rimine afard. cu un aer destul de
indiferent, in timp ce muculul apuce. cu dml cind un obirct oloral..
cind altul. Se invirtette pe loc $irind in plisc obictul pe rue l-a ales.
ll @irle, ia de jos alte jucerie, rasucindir-se {i inclintuidu-se dio ce in
ce mai energic. Uneori imiimure$te cu gitul intins catre iubita lui-
avind in cioc cite un obitrt, de oliicei col"oat *emeoea oenelor sau
ochilor ei. Dupd rceea, demonstratia pdionatului colrcfion#este reluata
de ia capdt.
Zi de zi. citeva luni in $n din iunie pina in noiembrie sau decembrie-
rhmculul cu penaj negru se ioace cu inlocue cu iuqiriile lui colomte.
uitind de muhe ori qi de hrm,, Si de apa. gi de- tem de dugmmi.

9
GAINILE DE GUNOI
Cind primii europeni au oloniat Austmlia, au intilnit in calea
lor, ici Ei colo, grimezi mili de fruMi! prestuate pe deuupra cu
pamint. La inceput tru qi-au da[ sema ca e vorba de cuiburile unor
pdsdri. Mai tiziu, pdsririle acestea au cdpehr numele de gadni de gunoi
sau curci de gunoi.
Leipoa miielte in sudul Australiei. In luna aprilie, la incepurul
tomei austra.liene. mmculii leipoa igi disputd locuile potrivite pintru
menajaea cuibului-clocitoue. Dupd ce $i-a dobindit terenul, mmculul
s@monelte o groapi de un metru adincime gi de aprcape doi metri
lungime. Lngremddefte apoi in grcapa toate frumle $ riimurelele pe
cile le giarelte. Construcfia cuibului dureua cm patru luni Cuibut
acesta este un adeverat incubator: fruuigul ingrifnadit in .groapd
putrezelte. id, in timpul putrezirii. se degajd caldun. Celdura rcerota
va incilzi ouile, Cind cuibul este pregitil, cocogul ii pemite gdinii
sA se apropie de opera lui. Dupd meea. acopera cu nisip ourile depuse.
Timp de rce luni, neinberupt, cocoqul fate de strajd.lingd inobator.
-ln tot acest timp, nenumamte ii sint grijile qi indeletnicirile, A venit
primdvard. sodele a inceput sa dea mai multii cdlduri. Cocoqul se
ciizneite ore intregi sd fed in gnimade niEte risufliitori. prin cm sd
indepirteze celdura de prisos din incubalor. Ca sii verifice iemperatum
din interior, ili, folosegte ciocul. Cind se lroi seua. .,coquile de venti-
laue" ficute in timpul zilei trebuie stupate, cd.ci noptile sint incd
frigurome. Mai uebuie sii se li hraneasca. Cocolul da o firgn ciuguleqte
ici li colo cite ceva ti se intoilce. Niciodard nu se indepifleta prei mult.
...$i iate qA puii incep sd iasd unul cite unul din rnmada. Tatd.l
nu le da nici un aiubr sa se eliberee mai repede din fialuisul Dulrezit.
Trebuie sd strdbaid singuri prin stmtul de pamint, fruue'qi iraci de
aproape un mem grosime. De indatd ce au ieqil s-au $i risipit prin
tufiriqul din jur. Se ascund qi incep se resufli din griu: tue'sint
osteniF! Spre seue penele de pe uipi li s-au uscat gi puiipot sd zboue,
ca sd imopteze addpostindu-se in coroma vreunui iopai. AEa traiesc.
singuEtici, fex; si-si cunoascd nici tatiil, nici mma, nici frdlii, nici
suorile, pe nimeni.
 t,l'Nq,
\\" -::,-*
-{(. ,'.1' - .

;.-t.. .--.
;.'iz .-@;_.
*r\=tS
IB.1 rrd'
,ijt{l\J
. , ift-,,
 . - :,
,. /.\

- u-q".i
.:
-.1{:-
l rr: j; i]
.
€,'
;qf
CASTORUL
Castorul e suproumit ,.inginerul regnului mimat*. $i a-6magia
e intru totul adevdnti, ctici mimalul acesta realizeud. ioL felut ie
comtrocfii, cee mai de cue mai uimitore.
Prciectul nmd.rul unu este reprezentat de bmie. Lucrind in @murL
cdtorii rod copacii cile cresc pe maluile riului. Acettia se prdLvd.lesc
in riu. Apoi @s(orii aduc pietre $i niimol, intarind consruc$a ci aiutorul
cr;.cilor li lepulelor. Rezultd un bmj, ir spatele caruia apa se intinde
$ fomeed un Irc. Unori bmjele mai ve-chi construite de cmtori au
pind la partu metri inelfime li l6e sure de metri lungime.
hoiectul nudrul doi se refere la cmale. Pomind de la lac' se
resfiia in toate direc$ile o retea bogate de cmale nu prea a&nci,
cutreiente iD pemenli de €stori. Pe rceste cmale plutdxesc ei citre
6e trunchiurile $ rmuile coprcilor. Bineinleles cd le vine roi ulor a{a
decit sa le timce pe pdmint cu aiutorul dinflor qi labelor.
Proirctul numdrul bei sint coiibeie. Pe malul lacului fomat, cdtorii
ili construiesc cisute din l]mud impletite. Cisulele lor semdnd cu
nigte colibe. Ca sa le faca mai Miste;te, cdtorii [e iDtdresc cu namol
gi lut. ln interiorul colibei. cdtorii se odihnesc pe un ayemut moale
fdot din fru@e, iu pe rimp de ima bt aici ,se ospdteea..: rod
murile pe ctre li le-au adus m*d. Intlma in adepost sd afld sub apd_
lnaltimea unei colibe ajunge pind la uei meri,'C6torii tiiiesc in
pddurile din Europa Siberia qi Aunerica de Nord.
TERMITELE
Cdsu{ele castorilor se pde ci nu
sint cele mai inalte constructii cunoscu-
te in regnul mimal. ,,Casa" temitelor,
inalti de lapte metri, este atit de solidd,
cA rezisti $i la greutatea unui elefmt,
daci acesta se trinteqte peste ea.
Pe dinafra, temitjem semdnd cu
o ciuperci uria4d, cu un mu$uroi sau
cu o colomd ciopliti neregulat; fiecme
specie de temite i$i construieqte ter-
mitiera altfel. In interior se profilezd
tot felul de ucade boltite, culoae,
siili spa{ioase. in..incdperile" de pe
milgine lemitele cultivii ciuperci. in
cele interioare depozireazd oua
!i cresc
lne. ln centrul consmctiei se afld
o camera deosebit de incdpdtoae, cu
pereti gro$i. Aici locuiegte matca tutu-
ror temitelor. o fiinla de dimensiuni
enome. Savm$i au suprmumit-o ,,re-
gina". Tot aici rli pekece viala qi ma-
runlelul ,,rege", tatil temitelor, cile
e foate mic in compilatie cu ,,regina".
Exista specii de temite a ciuor
,.regini" depune treizeci de mii de oud
intr-o singui zi!
Popula{ia temitierei creqte vedigi-
oos. Ca sa-i roigure spafiul necesu,
temitele construiesc mereu lncaperi
noi in vechea locuinli, pe cile o inalld
neincetat.
Temitele sint insecte impropriu
denumite ,,fumici albe". De fapt, sint
rude cu gindacii. Trdiesc in stepele
si pdduile din girile calde.
BROASCA-FIERAR
Broasca-fiera este o vtrietate aPilte de broasci Ea treieqte in
America de Sud.
Localnicii au botezat-o.,fient''datoriG liParului ei ciudat: ai impre-
sia cA un ciocan bate intr-o bucata de metal. ,,Fierdii" aceqtia bat
toaca intruna cit e noaPtea de lungi. Ce i- dr- ep9 muncesc din greu,
da nu cu metal, ci cu lut- de faPt sint un fel de olari.
Broastele cmtruiesc, pe fundul bdl$lor in cde vieluiesc' ni$te
.cashoane- din luL cu riruginile rnalte. Lirgimea unui ilemenea
este de 3d de centiinetri, iar intl(imea. de l0 Degetele lor
"castron"
sint iuestrate cu ventue mai, de care constructorii noltri cu ochii
bulbucati se servesc la fel ca zidarii de nistriile lor. Ajtrtindu-se cu
.r.,,1- .i.idica milul de oe fundul apei ri il depun in ceic, consLruind
uuii in touta leeea. Ap6i d netezesc in interior cu pieptul 9i cu labele'
Dupd ce au lu-cmt doud-rei noptr la rind. finisind lucruea. masculii
se insdaleaza De mtrginea..cmonului" Qi incep sa cheme femelele'
Ele sosesc la cuiburile"ptegatte de masculi qi depun icrele in interiorul
micilor buine.
Dupa 4 5 zile, ies momolocii. Plnd la trmsfomuea in broaqte,
aceltia lraliesc la adapostul zidurilo. consl"ruite de ta!i lor.
 )i
),/;
;-:....
i-+ -i
$f
tl

'._ir'{.\i
l{"*s
r.tzt. . 7
r$rs^.i
lo?
' {. i, :& . ;. "'-ir.\
il. -'{ \rEd.'S ' '
\:fin =\Hu;.i*
-
CARACATITA
ln apele mdrii tdiesc ni$te rude extrem de interesante ale melcilor:
este vorba de cracatife. Toati lumea a auzit de ele.
Pe fundul marii. unde gaEesc pietre. cmcati{ele se ascund pe sub
ele sau in crapiiturile stincilor. ln ichinb, acolo unde nu inrilnest decit
mil sau nisip, iqi construiesc coe. Ele cari pietre !i cochilii, alcituind
gimezi, ti i$i inalte ziduri de apirae in dosul cdrora se instaleazii.
Apoi cmufleai intrdea in cetate aqezind de*upn un pietroi mde,
care tine loc de acoperiq. La adipostul unei asenenea fortdrele, caraca
tita,^ cea cu corpul atit de moale, nu se teme de nici un du5mm.
In timp ce iti conslruiesc casa. ctracarilele tirasc piebe neobilnuit
de mui: uneori acestea cintiiresc de zece si chiu de douaizeci de ori
mai mult decit cilacatitele inse$i.
Am vazut odata cum un pui de cdacatile (cile nu cintiirea mai
mull de 100 de grme) a cerat pind la..qanlierul de construclie" o piatm
de doud kilograme. Dupd aceea, imediat, qi-a doborit propriul record,
cdrind de-a-nduatelea inc, un pietroi, cde cintdrea pe putin trei
kilogrme! Pe fundul mdrii, in anumite locuri deosebit di apieciate de
aceste mimale. scafandrii au descoperit orale inregl de ctracatile. in
ctre cascle din piatra se allau una Lngir alta. la distanld de numai
cifiva pa$.
FURNICILE ECOFILE
Fumicile ecofile triiesc in India. In l.imba
greacd" ,,ecophilla" insemd ,@se din fruue",
Ecofilele igi fac casele din fruue. Ele nu qi le
construiesc ditr fruM moarte, ceate, ci din fruEe
vii, veni, pe-ce le cos una de alta dimt il pom,
cu ajutorul firelor de mdtme.
_ P9 *4" i$i procurd asemenea fire? Desigug .
de la lmele pe cre le cresc! aa\
_ Daca sint atacate. ecofilele se reped sa-li apere
locuinp: se alea in lungul crapdiurii provocate
s
de dugmm qi pomesc sa bate in tsuEe. Zgomotul
rcesta demdrator cu luiemtul Frpelui cu clopotei.
este singu@ lor ma de apd.roe. ln seonda ur-
metode i$ face apili$a, iegind din cma verde, un
deta.€ment de ,,genigti". Aceltia i$i dispun dndu-
rile de o parte gi de ala a mipaturii. Cala comm-
de" se strecoila pe partea cealaltd. gi apuce striN
mdginile fiuuei opuse. Mergind de-a-nddratelea
o trag cdke ei apropiind maginile spdrtuii. Ime-
diat dupa aceea apde un nou deta5ment de
@nslructori: ie$nd din cuib, se aprcpie in p*
alergiitor fumicile cde inclei@d fruMle, li ffecm
fumjce lin€ intre felci cite o lN6. Sprijinind lwa
cu capul de mrginea unei fruue, eie se strecori
prin crepdtud in pad@ cealaltd, dnde din nou
apropie capul lwei de fruui. Din gua lnei se
desfe{oda firiqom lipiciooe, demdndtoile cu
firele de paimien.
Cu ajutorul acestor fire, fumicile specialiate
in lipirea fruuelor. strecurindu-se din:tr-o parte

4f
a spe.rturii in cealaltd, o rcoperd repede !i tn
iDtregime cu o fesd.tud dedd. de mdtde.
GHIDRINUL
Pegtigorul acesta ile cinci-qme, cel mult doisprezece centimetri.
E impestritat in toate culorile, ca un cocoE: ue trupugorul roqu, spatele
iizeui in numle de albastru gi verde, ia ochii de culoare acvmarin
stralucesc ca pietrele pretjoase. Ala trata primavila masculul ghidrin,
peftiprul cue populezd apele riurilor.
Iatd I construindu-qi casa. Edificiul construit de el se inalli treptat
in apa pulin adinci, acoperind prundiqul mdrunt. Aici vor veni inot
femelele, aici vor scoate, din cele trei sute de bobile de icre, puii, pe
ctre ii va ocroti grijuliul tata.
La inceput. ghidrinul scomonelte in nisip, facind ..groapa de funda-
[ie' pentru viitoilea casa. Ia nisip in gurd, il duce mai la o pilte
li il arunca. Dupd aceea se intoilce sil ia un nou l"mnspon.
Treptat, in nisip se fomeai o gropi[a. Acurr! ghidrinul tatie. incepe
sa aduc6^ punrndu le in gurd" diferite plmte 9i bucali de alge, pe cae
le depune in groapd. Mai aduce pina face o gritmijoile, pe cile o batd
tore$te apasrnd deasupra. In sfirgit. a realizat un ghemotoc dens, Pegtilo-
rul face un tunel. strecurindu se prin cenml ghemotocului de ierburi.
Acum cuibul e gata: pile o slere In interior. avind douii deschideri.
intr-o parte !i in cealalti.
Ghidrinul are obiceiuri foarte complicate, pe cme le studied nu-
mero$i omeni de itiintd. S-ar putea ca unii dinbe voi, cae ve{i fi
biologi. sa face{i cunotlin(d mai indeaproape gi sa afla[ multe lucruri
interesante despre acest peqtiqor.
CUPRINS
PASAREA-CROITOR .,..... 5
PASAREAOI-AR .......... 6
PASARILE.GRADn,IAR ....... 9
GAINILEDEGUNOI. . . . . . . .. 10
cAsToRuL. ......13
TERMITELE ......14
CARACATrTA..... 19
FURNICILE ECOFILE 2I
GHIDRINUL...... 22
 Sr,z
a

e,
*ffir'
4",,

,M

rcoR mw$m
ANIMIE CONSTRUCTON

in rontu€$e de Nadta Dl.cone&r

lNbalt de tr rdd''*o,

Tidul €difei onginale:

urolL ARnr]rKxr -xDOTHBIf,-cfPOUTtrnx