Concluzii generale

1. Debutul bolii a fost considerat acut la 16/19 (84.21%) pacienţi cu PP. Uneori (în lotul nostru
la 2/19 (15.79%) pacienţi , PC pneumococică a avut un debut insidios, simptomele cele mai
frecvente fiind sdr. de intoxicație,tusea, expectoraţiile, febra şi dispneea. Mai rar acestea lipseau
în lotul nostru de studiu - 10,53% (2/19) pacienţi nu prezentau tuse.Sindromul febril a fost mai
rar observat , fiind absent în 9/19 ( 48 %) cazuri.

2. Tabloul clinic considerat tipic pentru pneumonie (debutul acut + febră + tuse + junghi toracic)
a fost observat la 36,84% pacienţi cu PC pneumococică și doar la 22,73 % pacienți cu PC prin
atipici iar sindromul fizic de condensare a fost evidenţiat clinic la jumătate de pacienţi cu PP
.9/19 ( 47,37 % ) Obiectiv la pacienţii cu PC pneumococică mai des decelăm ralurile crepitante
şi/sau subcrepitante 12/19 ( 63,16 %) .

3.Complicațiile cele mai frecvente la pacienții cu pneumonie pneumococică au fost IRA,

pleurezia, șocul septic, și edemul În cadrul pneumoniilor prin agenți atipici ,complicațiile

4.Diagnosticul etiologic nu reuşeşte la o bună parte din pacienţii cu pneumonii . astfel in lotul
examinat agentul etiologic a fost determinat in 29 % , strept .reprezantand ..........Utilizând
tehnici diagnostice de rutină am obţinut un diagnostic etiologic al PC la 83/287 pacienți – 29. Cei
mai frecvenţi patogeni a fost S.pneumoniae (23 %), urmat de agenţii atipici (M.pneumoniae,
C.pneumoniae şi Legionella pn. cate n .

5.Agentul etiologic care cauzează PC nu poate fi anticipat din punct de vedere al caracteristicilor
clinice. Termenul "pneumonie atipică" trebuie abandonat deoarece implică incorect existența
unei prezentări clinice caracteristice pentru pacienții cu infecție cauzată de patogeni "atipici".

6. FR , SaO2,FCC şi TA denotă gravitatea bolii , fiind introduşi în diverse scoruri de severitate.

Ureea serică poate fi utilă în identificarea pacienților cu risc înalt de deces, care necesită
îngrijire specială.
7.În managementul PC este important ca investigaţiile, inclusiv cele microbiologlce (mai ales
dacă prelevarea specimenului nu a reuşit), să nu fie cauza întârzierii antibioterapiei.

8.Limitele studiului a constatat în cercetarea eșantioanelor prea mici , loturile nefiind

reprezentative .Pentru că este un studiu de cohortă retrospectiv, nu am avut control asupra
eșantionării, urmăririi eșantionului , naturii și calității măsurătorilor la includerea în studiu .

Recomandări

1. Pentru doagnosticul etiologic rapid al pneumoniei pneumococice ,se recomandă

determinarea Ag urinar .
2. Utilizarea nivelului de uree ca și criteriu de severitate util în identificarea pacienților ce
necesită îngrijire specializată.