Accidente cerebro-vasculare.

1. Ictus ischemic hemoragic;

2. Hemoragie subarahnoidiană;
3. Primul ajutor ;
4. Principiile de tratament ;
5. Îngrijirea și reabilitarea.

1
 Accident vascular ischemic- infarc cerebral, ictus ischemic, stare ischemică,
ischemie cerebrală acută,- perturbarea funcțională sau anomalie a țesutului
cerebral determinată de întreruperea sau de diminuarea bruscă a perfuziei
arteriale în teritoriile cerebrale, provocând necroza localizată a țesutului
cerebral ca consecință a dificitului metabolic celular în raport cu reducerea
debutului sangvin cerebral.

AVC ischemic lacunar- în etapele inițiale se poate manifesta ca AIT dar

uneori are o evoluție simptomatică. Infarctul lacunar începe frecvent după o
criză hipertensivă acută.
Din ventricolul stîng pornește aorta, pe dreapta de la aortă pornește
trunchiul brahiocefalic, de la dreapta pornește artera carotidă comună și
subclavia pe stînga, artera carotidă comună și subclavia pornesc separat,
pornesc direct de la aortă, mai departe atît pe dreapta cît și pe stînga arterele
carotide și subclave au același parcurs, artera carotidă comună se ramifică în
artera carotidă externă spre față și artera carotidă internă dreaptă intră în
cutia craniană prin orificiul arterei carotide interne, care la rîndul ei se împarte
în:
- arterele cerebrale anterioare
- arterele cerebrale medie
- artera carotidiană
- artera comunicată posterior de stînga și de dreapta.

Cauzele tulburării circulației cerebrale

 Ateroscleroza vaselor cerebrale;

 Boala hipertensivă;
 Traumatisme;
 Vasculită;
 Anevrismul vaselor cerebrale;
 Osteohondroza cervicală;
 Bolile sangvine;
 Toxicozele la gravide.

2
 Factorii predispozanți:

 Traumele psihice;
 Supraîncordarea fizică;
 Anomalii acute ale vaselor.

Factorii de risc:

 Nemodificabili: vîrsta, rasa, sexul, greutatea mica la

naștere,anamnesticul
familial de AVC.
 Modificabile: HTA, tabagism, diabet zaharat, fibrilație atrială,
obezitate, inactivitate fizică, patologie cordariană (stenoza).

Clasificarea:
 Clinică: 1.AVC ischemic tranzitor;
2 AVC ischemic involutiv;
3 AVC ischemic lacunar: motor, senzitiv, atactiv;
4 AVC ischemic în evoluție;
5 AVC ischemic constituit (infarct cerebral major).

Clasificarea dereglărilor vasculare cerebrale

1. Atac ischemic cerebral tranzitoriu;
2. AVC ischemic infarct cerebral;
3. AVC ischemic: intracerebral, hemoragic, subarahnoid.

AVC ischemic Subtipuri.

Embolic. Emboliu origine cardiac sau arterial
Surse: infarct de miocard recent, protezele valvulare, endocarditele,
cardiomiopatia dilatată.
Surse arterial: aterotrombotice
colesterolice
Clinica: debut subit. Neuroimagistic- pot fi depistate infarcte
anterioare în cîteva teritorii vasculare sau embolii colaterale.
Subtip trombotic: include AVC de vas mare sau vas mic (lacunos)

3
 Origine: ocluzie a leziunilor aterosclerotice, în arterele cardiace,
vertebrobazilare sau cerebrale.
Subtip lacunar: 20% din toate cele ischemice.
Origine: ocluzia ramurilor penetrante a arterei cerebrale medie,
ramurilor penetrante a arterei bazilare sau vertebrale.
- corelație directă cu boala hipertenzivă!

Tromboza venoasă
Formă rară de AVC ischemic.
Cauză: tromboza sinusurilor venoase durale cu arenează sangvină de la
encefal.
-Cefaleea poate fi unicul semn de debut.
-40% convulsii.

AVC hemoragic.
Hemoragie intracerebrală- constă 10% din toate AVC acute dar cu cea mai
mare rată a letalității. La persoanele după 60 ani hemoragiile intra cerebrale
este mai frecventă decît hemoragia subarahnoidă. Hemoragiile intra cerebrale
se dezvoltă de regulă la pacienți hipertensivi cronici, primul semn fiind
cefaleea severă.
Hemoragia subarahnoidă- patologie cu risc vital înalt ce rapid poate
dezvolta dezabilități severe permanente.
Este unicul tip de AVC ce se întîlnește în egală proporție la bărbați cît și
femei. Cauza cea mai frecventă este suptura unui anevrism arterial. Are loc
debut fulminant cu cefalee violentă deseori urmată de dereglarea nivelului de
conștiință.
Semne ce însoțesc AVC-ischemic:
- senzație de amorțeală sau slăbiciuni în regiunea feței a extremităților
superioare sau inferioare, în special pe o parte a corpului instalate brusc.
- confuzie mentală, tulburări de vorbire sau înțelegere instalate brusc.
- tulburări de mers, tulburări de coordonare postural instalate brusc.
- tulburări ale vederii unilaterală, bilaterală instalate brusc.
4
 - cefalee severă fără vrio cauză.
Semne mai puțin frecvente:
- vertij, displopie, vomă, dificultate de deglutiție, tremorul unei extremități.
Semnele sugestive pentru AVC ischemic prezente în mai mult de 24h!!
Angiografia- confirmă diagnosticul.

Principiile generale de tratament.

 Nemidicamentos:
– poziționarea corectă;
- Consumarea lichidelor pentru corecția deshidratării și menținerii unui debit
urmat adecvat;
- Consumul de alcool și fumat este interzis;
- În caz de dereglare sfincteriene (retenția) se folesește cateterul;
- Profilaxia escarei.
 Medicamentos:
1. Tromboliza- preparat de elecție r-TPA i/v 0,9 mg/kg maxim 90 mg, este
recomandat în bolus- restul perfuziei 60 min este recomandat în primele 3 ore
de la debutul AVC ischemic.
Tromboliza efectuată în primele 3 ore de la debutul a 4-5 ore, are efect de
ameliorare a simptomaticii neurologice.
Tromboliza realizată la 4-6 ore de la debut nu este benefică.
2. Antiagregante- acidul acetilsalicilic 160-300 mg/zi se administrează
pacientului cu AVC acut.
3. Anticoagulante- heparină i/v este recomandată pentru tratamentul
trombozei sinusurilor cerebrale.
4. Neuroprotectoare;
5. Corticostiroizi;
6. Diuretice osmotic;
7. Tratamentul edemului cerebral sever:
- sol. Manitol 20% i/v sau sol. Glicerol 10%-250 ml.
 Hemoragic: coagulante- Vikasol, Etamsilam.
nootrope- Piracetam, Cerebrolizin.
5
 - vitaminoterapia.
- miorelaxante.
- consultația logopedului.
- grad de invaliditate.
- terapia fizico-recuperatorie.
I. Fiziochinetoterapia: scopul tratamentului recupararea in AVC:
1. Întreținerea și sporirea sferei mișcărei;
2. Facilitarea restabilirii posturale;
3. Prevenirea contracțiilor și a atrofiei musculare;
4. Menținerea și încurajarea purtării proprii greutăți:
- Riscurile sedentarismului;
- Combaterea escarelor;
II. Masajul+chinetoterapia- metodă de elecție în recuperarea pacientului cu AVC.
III. Terapia ocupațională- Ergoterapie- active zi de zi
IV. Terapia psihosocială
Acordarea primului ajutor cu perioada acută de AVC prespitalicească.
1. Anamnestic;
2. Personalul asistenței medicale de urgență va exclude patologie cu pericol vital și
traumatismele
- ABC (permeabilitatea căilor aeriene, respiratorii, circulatorii);
- Funcțiile vitale ( respiratorie, FCC, T/A, săturația cu O2;
- Scara Glasgow.
3. Manipulațiile efectuate de către personalul medical AMU în tratamentul
pacienților în stare gravă:
- permializarea căilor respiratorii;
- administratrea de O2, minerale cristaloide la necesar.
4. Personalul va informa departamentul de urgnță.
5. La domiciliu pacientul cu AVC ischemic pînă la transportarea la spital nu este
recomandat nici o procedură terapeutică cu excepția permeabilizării căilor respiratorii
6. Nu se recomandă:
- adm de antihypertensive, sol. Glucoză (decît în hipoglicemie)
- sedative strict necesar, administrea excesivă de lichide

6
7