1.

PREZENTARE GENERALA A IMOBILIZARILOR

CORPORALE

Legislatia romana , prin O.M.F.P. nr 306 / 2002 " Reglementari

contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene " )
defineste imobilizarile corporale ca fiind acele active care :
●sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in
productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii , pentru a fi
inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;
●sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an ; si
●au valoare mai mare decat limita prevazuta de reglemetarile
legale in vigoare
Potrivit O.M.F.P. nr. 94 / 2001 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate activele
imobilizate reprezinta bunuri si valori destinate a servi o perioada
indelungata in activitatea unitatilor patrimoniale ( de regula mai mare
de un an ) , deci care nu se consuma la prima lor utilizare , valoarea
lor recuperandu-se treptat prin includerea in cheltuielile mai multor
exercitii in functie de durata de folosire .
Pentru ca un bun sa fie recunoscut ca imobilizare corporala ,
IAS 16 prevede ca acesta , prin folosirea sa , sa conduca la obtinerea
pentru intreprindere de beneficii viitoare ; sa poata fi masurat in mod
credibil ; sa poata fi folosit pe parcursul mai multor perioade si cicluri
de productie si nu in ultimul rand , bunul sa fie detinut de intreprindere
pentru a fi utilizat in productia de alte bunuri sau prestarea de servicii ,
pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru a fi folosit in scopuri
administrative . Procesul de recunoastere a unui bun ca fiind
imobilizare corporala necesita o doza importanta de discernamant si
rationament profesional , resimtita in momentul deciziei daca o
cheltuiala reprezinta un activ sau o cheltuiala . Aceasta decizie
influenteaza , de asemenea rezultatele raportate de intreprindere
tinand seama de faptul ca imobilizarile corporale reprezinta o parte
importanta din activele intreprinderii .
Imobilizarile corporale denumite si imobilizari materiale sau
active fixe tangibile se gasesc in intreprindere sub forma de terenuri si
mijloace fixe , ca de pilda : cladiri si constructii , masini , utilaje
energetice , utilaje si instalatii de lucru , aparate si instalatii de
masurare , control si reglare , mijloace de transport , animale de
munca , plantatii ,accesorii de productie , etc.
 Activele imobilizate , cu exceptia terenurilor isi pierd , in timp ,
din valoarea lor in urma uzurii rezultata datorita utilizarii lor , influentei
factorilor de mediu si a progresului tehnic .
In functie de modul de recuperare al cheltuielilor , imobilizarile
corporale sunt impartite in urmatoarele categorii :

Durata de viata Mod de recuperare

al cheltuielilor
Terenuri nelimitata nici o recuperare
Cladiri limitata amortizare
Echipamente limitata amortizare

Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de activele

fixe materiale si includerea sa in cheltuielile exercitiului poarta numele
de amortizare .¹

¹ Ristea,M - Contabilitate financiara , Ed. Margaritar , Bucuresti , 2002 , pag. 117

 2. AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR
CORPORALE

Standardul International de Contabilitate 16 " Imobilizari

corporale " defineste amortizarea ca fiind " alocarea sistematica a
valorii amortizabile a unui activ asupra duratei sale de viata utila " .
Pentru a putea aplica acest standard , trebuie determinata valoarea
amortizabila si durata de viata utila .
Valoarea amortizabila este definita ca fiind costul activului sau o
alta valoare substituita din care s-a scazut valoarea reziduala ;
aceasta reprezentand , de fapt , valoarea ce trebuie recuperata
treptat , pe masura utilizarii bunului , prin amortizare .
Durata de viata utila , conform aceluias IAS16 , reprezinta
perioada pe parcursul careia se estimeaza ca intreprinderea va utiliza
activul supus amortizarii , sau numarul unitatilor produse sau a unor
unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de intreprindere prin
folosirea activului respectiv .
Durata de viata utila a imobilizarilor corporale , in contabilitatea
anglo-saxona , este estimata in ani pe categorii de active , astfel :

Minima Maxima
Cladiri 10 50
Masini si echipamente 5 20
Mijloace de transport 4 10
Mobilier si instalatii 7 10
Mijloace de distributie 6 13
Echipamente informatice 3 5

In contabilitatea continentala , duratele de amortizare utilizate

sunt urmatoarele :
Durata Rata liniara
• Cladiri comerciale
sau de locuinte 20 - 50 ani (intre 5% si 2%)
• Cladiri industriale 20 ani (5%)
• Lucrari de arta si mobilier 10 ani (10%)
• Echipamente
industriale 5 - 10 ani (intre 20% si 10%)
• Materiale de birou
si utilaje comerciale 5 - 10 ani (intre 20% si 10%)
• Masini si material
rulant 4 - 5 ani (intre 25% si 20%)*

* Sursa : Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS16 , Ed. CECCAR , Bucuresti , 2003 , pag. 67
 2.1. METODE DE AMORTIZARE APLICATE
IN ROMANIA

Odata ce au fost identificate durata de viata utila si valoarea

amortizabila a mijlocului fix ,pentru a-i calcula amortizarea nu mai
ramane altceva de facut decat stabilirea metodei de calcul a
amortizarii .
In Romania , reglementarile contabile actuale recunosc trei
regimuri de amortizare , si anume ;
» amortizarea liniara
» amortizarea degresiva
» amortizarea accelerata

2.1.1. AMORTIZAREA LINIARA

Amortizarea liniara se determina prin includerea uniforma in

cheltuielile de exploatare a unei sume fixe , stabilite proportional cu
numarul de ani din durata de viata utila a imobilizarii . Asa cum am
mentionat , criteriul de calcul este cel al proportionalitatii .
Astfel , amortizarea anuala este egala cu valoarea amortizabila
impartita la durata de amortizare in ani sau impartita la cantitatea de
productie estimata a se obtine . Aceasta formula de calcul a
amortizarii anuale ( anuitatii ) este recunoscuta de fiscalitate , prin
mentionarea acesteia in Legea nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal .
Relatiile de calcul pentru amortizarea anuala prin metoda liniara
sunt urmatoarele :

Aa = Ra x V a si

Ra = 100
DUN

Unde : Aa = anuitatea amortizarii sau amortizarea anuala

Ra = rata anuala de amortizare
Va = valoarea amortizabila
DUN = durata norma la de utilizare sau durata de viata
utila
 Relatiile de calcul de mai sus se nuanteaza in cazul in care in
cursul exercitiului financiar au loc intrari , respectiv iesiri de imobilizari.
In aceasta situatie , amortizarea anuala (Aa) trebuie calculata in
functie de durata efectiva de folosire exprimata in luni sau zile . In
Romania , aceasta durata se exprima in luni , excluzandu-se din
calcul luna de intrare si respectiv luna de iesire a imobilizarii .
Pentru a rezolva situatia de mai sus , se apeleaza la prorata
amortizaraii (PRa) sau prorata temporis a amortizarii.
In contabilitatea anglo-saxona , acesta prorata se calculeaza
astfel :
PRa = Ra x NR. ZILE DE UTILIZARE
360
In contabilitatea autohtona , insa , prorata amortizarii are o
determinare lunara , astfel :

PRa = Ra
12

§ EXEMPLE DE CALCUL §
a) In vederea ilustrarii metodei amortizarii liniare , fara modificari
asupra duratei de viata utile , sa presupunem ca o intreprindere
achizitioneaza un utilaj in valoare de 100.000.000 lei cu o durata de
viata utila de 4 ani .
► Calculul ratei anuale de amortizare (Ra):
Ra = 100 / 4 = 25 %
► Calculul anuitatii amortizarii (Aa):
Aa = 25 % x 100.000.000 = 25.000.000 lei
Esalonarea valorii contabile a utilajului pe parcursul durate de
functionare se sintetizeaza intr-un tablou al amortizarii , dupa cum
urmeaza :

Anul Valoare de intrare Anuitate Amortizare cumulata Valoare neta contabila

2001 100.000.000 25.000.000 25.000.000 75.000.000

2002 100.000.000 25.000.000 50.000.000 50.000.000

2003 100.000.000 25.000.000 75.000.000 25.000.000

2004 100.000.000 25.000.000 100.000.000 0

b) Pentru ilustrarea calculului amortizarii prin metoda liniara , in care
mijlocul fix sufera o miscare in cadrul patrimoniului , presupunem
urmatoarea speta : mijlocul fix intra in patrimoniu la data de 15 martie
avand o valoare de 90.000.000 lei si o durata utila de viata de 5 ani .

- in contabilitatea anglo-saxona-
► PRa = 100 x 285 zile = 20 % x 0.80 = 0,16
5 360
► Aa = 90.000.000 x 0,16 = 14.400.000 lei

-in contabilitatea autohtona-

► PRa = Ra = 0.2 = 0,016
12 12
► Aa = 90.000.000 x 0,016 = 1.440.000 lei / luna

Metoda amortizarii liniare este cel mai usor de utilizat si din

acest motiv este adoptata de foarte multe intreprinderi romanesti . In
ciuda simplitatii aplicarii acesteia , metoda liniara poate fi considerata
din punct de vedere financiar , dezavantajoasa pentru intreprindere ,
prin recuperarea valorii investite in mijlocul fix intr-o perioada de timp
indelungata si in proportii relativ mici - aceasta afirmatie fiind valabila
doar pentru intreprinderile care intampina probleme in autofinantarea
activitatii - .
 2.1.2. AMORTIZAREA DEGRESIVA

In cazul metodei de amortizare degresiva , amortizarea se

calculeaza prin multiplicarea ratei anuale liniare cu unul dintre
coeficientii urmatori :
» 1,5 daca DUN a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani
» 2,0 daca DUN a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani
» 2,5 daca DUN a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani .
In primul an de aplicare al acestei metode de amortizare ,
valoaraea amortizata se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare
degresiva la valoarea de intrare ;
In anii urmatori , valoarea amortizata se va stabili prin aplicarea
aceleias cote de amortizare la valoarea ramasa de amortizat . Se
continua asa , pana in anul in care valoarea amortizarii astfel
calculata este egala sau mai mica cu valoarea amortizata calculata
prin aplicatrea metodei liniare , pe durata de amortizare ramasa .
Aceasta metoda se caracterizeaza prin alocarea unor fractiuni
de amortizare in fiecare an , descrescatoare ca marime , pe durata de
amortizare a mijlocului fix.
In Romania , o asemenea metoda se regaseste in doua variante
a) amortizare degresiva fara luarea in calcul a uzurii morale (AD1)
b) amortizare degresiva cu luarea in calcul a uzurii morale pentru
mijloacele fixe intrate in functiune dupa 31.12.1993. (AD2) .
Pentru mijloacele fixe care au o durata normala de utilizare de
pana la cinci ani , inclusiv , se aplica varianat AD1.

a ) Metoda AD1 se bazeaza pe urmatoarele relatii de calcul :

Ra = Ra x K si

Aa = VRa x Ra

Unde : Ra = rata degresiva de amortizare

Ra = rata liniara de amortizare
K = coeficientul de multiplicare
Aa = anuitatea amortizarii
VRa = valoarea ramasa de amortizat
§ EXEMPLU DE CALCUL AL AMORTIZARII PRIN METODA AD1 §
Presupunem existenta unui utilaj in valoare de 600.000.000 lei si o
durata normala de utilizare de 5 ani .

AMORTIZARE VALOAREA
ANUL VALOAREA LINIARA RAMASA DE AD1 DIFERENTA
AMORTIZABILA ( 100/5=20% ) AMORTIZAT 20%X1,5=30%
0 1 2 3 4 5=4-2
1 600.000.000 120.000.000 600.000.000 180.000.000 + 60.000.000
2 600.000.000 120.000.000 420.000.000 126.000.000 + 6.000.000
3 600.000.000 120.000.000 294.000.000 98.000.000 - 22.000.000
4 600.000.000 120.000.000 196.000.000 98.000.000 - 22.000.000
5 600.000.000 120.000.000 98.000.000 98.000.000 - 22.000.000
TOTAL X 600.000.000 Ø 600.000.000 Ø

Incepand cu anul 3 , se efectueaza testul de trecere de la

amortizarea degresiva la amortizarea liniara . Testul se face in cazul
in care amortizarea degresiva este mai mica decat amortizarea liniara
pentru valoarea ramasa de amortizat .
In cazul nostru , 294.000.000 x 30% < 294.000.000 / 3 ani ,
respectiv , 88.200.000 < 98.000.000 si rezulta ca se va amortiza
98.000.000 lei in fiecare an .
Formula care exprima momentul critic de trecere este :

tk = DUN - 100 - 1
Ra
In cazul nostru : tk = 5 ani - 100 - 1 ≈ 3
30%
b) Metoda AD2 se caracterizeaza prin masurarea si luarea in calcul a
uzurii morale . Influenta acestei uzuri se traduce printr-o amortizare
integrala pe o durata mai mica decat durata normala de utilizare .
Relatiile de calcul adoptate pentru aceasta matoda sunt :

● Stabilirea duratei de utilizare pentru amortizarea integrala ( DUI )

DUI = DUN - DUR unde : DUR = durata de utilizare
recalculata in raport de
DUR = 100 rata degresiva de
Ra amortizare .

● Stabilirea duratei de utilizare pentru amortizarea degresiva (DUD)

DUD = DUI - DUR

● Stabilirea duratei de utilizare pentru amortizarea liniara (DUL)

DUL = DUI - DUD

§ EXEMPLU DE CALCUL AL AMORTIZARII PRIN METODA AD2 §

Presupunem existenta unui utilaj in valoare de 600.000.000 lei si o

durata normala utila de 25 ani .

Ra = 100 = 4
25
Ra = 4 x 2,5 = 10
DUR = 100 = 100 = 10 ani
Ra 10
DUI = DUN - DUR = 25 - 10 = 15 ani ==> utilajul se va amortiza
integral pe durata de 15
ani si nu de 25 ani.
DUD = DUI - DUR = 15 - 10 = 5 ani ==> utilajul se va amortiza
degresiv timp de 5 ani.
DUL = DUI - DUD = 15 - 5 = 10 ani ==> utilajul se va amortiza liniar
urmatorii 10 ani.
 Iata in cele ce urmeaza tabloul de amortizare a utilajului :

ANU CALCULUL AMORTIZARII VALOAREA

L RAMASA
1 600.000.000 x 10% = 60.000.000 540.000.000
2 D 540.000.000 x 10% = 54.000.000 486.000.000
3 U 486.000.000 x 10% = 48.600.000 437.400.000
4 L 437.400.000 x 10% = 43.740.000 393.660.000
5 493.660.000 x 10% = 49.366.000 354.294.000
6 354.294.000 : 10 ani = 35.429.400
7 35.429.400
8 D 35.429.400
9 U 35.429.400
10 L 35.429.400
11 35.429.400
12 35.429.400
13 35.429.400
14 35.429.400
15 35.429.400
.
.
.
.
25

Metoda de amortizare degresiva , indiferent de varianta , poate

fi utilizata in conditiile in care se estimeaza ca activul supus acestui
tratament sa aduca intreprinderii beneficii importante in primii ani de
utilizare , si se aplica pe o perioada mai mare de timp . Se poate opta
insa , pentru o alta metoda de amortizare in conditiile in care intervine
o schimbare in modelul estimat al beneficiilor economice generate de
activ .
De retinut faptul ca in calculul primei anuitati , conform IAS16 ,
este redusa prorata temporis in numar de luni , luna de achizitie
fiind considerata luna intreaga .