Caractere morfologico importante.. Frunza este mare, mai mult lata, datoritaé lobulut terminal care este seurt, 3- sau 5-lobata, avind sinusul petiolar caracteristic, larg deschis pind la acolada. Strugurii sint cilindro-conici, adesea uniaripati, cu boabe dese, mici, sferice, de cu- loare verde-galbui, avind punctul pistilar evident (plansa color). Insusiri biologice. Soiul Feteasc& albi prezintii o vigoare di ere fo page-Dr ote, dn aloe nu trebuleflosif poratat care anpiies crate frestere, cum sint K 5 BB, Rupestris du Lot, 103 P sau 140 Rg. Tot, din Ji_cauzi_s vitate terenurile fertile, cele prea umede si care conduc la diferentierea unui numar mic de inflorescente. Cresterea luxurianta a acestui sot-este diminuata prin folosirea unci cantit&ti mai mari de lemn yechi la taierea in uscat si prin ine&re&turi mari de ochi pe butuc. Este_un soi care ppalerd condifiile unui climat temperat mai r&coros, asa cum este cel din arealul_nordic de r&spindire a vitei de vie. Are o perioadd scurta de yege- tatie (150-160 zile) ceea ce permite a fi cultivat in areale in care se Inregis- treazi 1.000—1 100°C sumi grade temperatura utila (ex.: Podgoria Bistritia). Este rezistent la temperaturile sczute din timpul iernii, insti sensjbil la phian- jenul_rosu. De-asemensa_este nb Teta TOZi mang. Prezint& o fertilitate mijlocje_al-carui coeficient de fertilitate relativ are valoarea de 0,8 (tabe- Jul 17.18), Atrage atentia de asemenea procentul relativ mic de lastari curod 60—70%, mai cu seam in cazul unor inc&rcaturi suboptimale. Caracteristici tehnologice. Maturarea boabelor are loc la 2—3 s&ptamini dupa aceea a soiului Chasselas doré, cind realizeaza concentratii dé 200—210 g/l zaharuri in must gi un continut in aciditate totala de 45 g/l, Cullivat in arealele mai sudice din fara _noastra (ex.: podgoriile Dealu Mare, Drigagani, Murfatlar, Istria Babadag etc.), musturile sint_deficitare in_aciditate totala (mai mic& de_3.5 g/l). Se preteazi la supramaturarea boabelor fara pierderi mari de recolt& (circa 15—20%), putind ajunge astfel pind la 280-300 g/l (tabelul 17.21). a Tubelul 17.21 Productia calitativa si cantitativi a soiului Feteasea alba in trei centre de cultura | |ta vataritate] ma. cules | Produetia | | pa [es | Xf: centrut vitiool Zabar | Aciai- | Sursa bibliogratiea | ert. 1 Zahir tare at totala | medie | maxim | gil |mediu|maxim| _ g/l | H,80,! HS0, | | [Eds 1 | Bucuresti | 205, 4,1 34 | 14,3 | 15,9 |Constantinesecu | Gh. si colab., 1959} 2 | Odobesti | 192 | 44 3,7 | 14,3 | 16,1 | Popescu Gh., 1966 3 | Cotmari | 204 5A | 4,3 6, 7,9 |Jianu L, 1974 | | | \ Productiile de struguri variazi foarte mult in functie de condifiile ecologice, ca deex.: 6—8 t/ha la Cotnari; 8—10 t/ha Ja Iasi; 10—12 +/he;—wneeri gi mai mult, la Odohesti etc. Particularitiiti de culturi. Fiind_un-soifearte-vigurosy reclama_atribuirea unor incdreituri mari de ochi, repartizate pe coarde de productie de 16—18 ochi. La Cotnari, Incarcatura de 22-26 ochi m® si fertitizarea~cuNigPipy epee seca ig as eae aeeeee bana ae ed eRTLORe Tere zabaruri (Alexandrescu I. gi colab., 1976). La Iasi, inc&rciturile de 32—38 ochi/m2.a sporit recolta de struguri pind la 12,0 t/ha fard a dimi- nua semnificativ concentrafia in zaharuri (Pituc P. si colab:, 1974). 601ed chriesling — in Austria). Originea acestui Ania a fost_introdus mai inainte de invazia ict, fiind astizi unul dintre soiurile cele mai réspindite, Caractere moriologice importante. Frunza este mijlocie, 5-lobata, cu mezofilul subtire, uloare verde-galbui, caracteristic. Din{ii sint mari, alungifi si ascutiti. Strugurii au forma cilin » prima raniificare a rachisului fiind-transformata intr-o aripioara ce caracterizeazd acest soi. Boabele-sint dese, sferice, mici, dé ¢iiloare verde-gilbui, cu punctul pistilar evident (plansa color), Insusiri biologice. Prezinté o crestere mijlocie. Coardele sint subfiri, alea. tuind_uncaracter de soi fara ca aceasta sa influenteze asupra diferentierii mugurilor. Coeficientii_de fortjjitate au valori ridicate (tabelul 17.1). Soiul Riesling italian detine o rezistenta mijlocie la gor, find ins& sensibil la sevet 4 Ja mani si la oidium, i Caracteristici tehnologice. Maturarea_deplina are loc la 3—4 sapt&mini dup& aceea a soiului Chasselas doré, cind realizeazi 190—200 {1 “zaharuri in must_si_un continut In aciditate totalé de 4,4—4,8 g/l (tabell 17.23), Culesul este declangat atunci cind se ajunge la 240-220 g/l zaharuri in must, cdrora le corespunde aciditalez 5 g/l. Soiul Riesling italian go_ preteazi_uneori rad mai rare (240—260 g/l). Pro- ductia normala de struguri variaza de la 7,9 t/ha (la Dragasani) pind la 15,0 t/ha (la Odobesti). Tabelul 17,23 Producfia calltativa yi eantitativé a solulul Riesling Italian, in cine} centre viticole ; 7 ) | Produetia | | La maturitat . | era La cules eaieatt [Ney ert, Central viticot | Aciaitate |_22™5" | sciaitate | ae | zanse | ‘otal | "toa | neato laazimal es ay | medic nxt He, amy ] | ] | leet Pye) dh 222 | 43 | 4,3 6,0 | 8,0 | \3 208 | 45). | 223] 262 |nvi8.6).. | so. ase 3 | Murfatlar | S07 4,8 220 | 239 41 | B2 + 809 | 4 obese 20s ba a0 340 | x | 13,0 | a0 | | 3 | Valea Catugireases | 09) 49 | {240 | 43 107 | 135 | | | { Ea Particulariti{i de eultur’. Soiul Riesling italian reclama atribuirea_unor inciiretituri mederate. In condifiile de la Murfatlan_prin lisazaa_la-ixierar in use hi/m* au fost“obtinuté recolte de struguri cuprinse intre 65-87 t/ha (Bajescu N. si colab., 1961). La Odobégti, tnodrodtura de ochi cuprinsa intre 24—27 ochi la m pe repartizatii pe coarde de productis de 40—12 ochi Tungime a asigurat obtinerea unor productii de 1445 t/ha, cu_un continut de 195—205 g/l zaharuri in must (Dugo hin Vasilica, 1974). Soiul Riesling italian se preteaz& la modernizarea plantatiilor clasice 603 |asigurind un spor de productie de 9% Jui net de 63% (Metaxa Gr. g1 colab., 1976). Cgnsumul de elemente nutritive este diferit_de la o_podgorie la_alta, Dupi Bragut& Gr. si Baditeseu D, (1976), acest consum aoe cel mai mic la Odobesti (Nece?yeKaas kg/ha s.a. pentru 0 productie calaa laté’de 50,0 t/ha). Dupa datele comunicate de c&tre Popescu Maria (1975), cel mai mare consum se inregistreazé la Valea Calugdreased (Nya1Pas Kise ajha say penta 6 recolls de 10,7 t/ha. be baza cercetarilor coroborate cu cele de mai sus, soiul Riesling ita- Han reclama urmittoarele doze anuale de ingrdgiminte-chimice: la Dragésani: NeosPioeKao kg/ha g.a. cu redlizarea unei productii calculate de T6,3 t/ha (Go rdei-G h., 1976); la Tg. Jiu: NyyoPisoKaeo pentru 9,5 t/ha (VTadu Gr., 1976); la Stefanesti—Arges: NisoPssoKsq pentru 13,3 t/ha (Sanduleseu Gh., 1966). Find un soi sensibi mela, reactioneazi evident la irigare. Administrarea unei cantitati de 1600 m* in_trei norme de udarea dus la obtinerea unor sporuri de 42—43% Repartizare teritoriali. Soiul Riesling i vevizut lao extindere pentru producerea sinurilor_superigare (in unele centre chiar VSO si VSOC) Seci sidemiseci In judetele: Alba, Buzdu, Constanta, Calagi, Gorj, Mures, bala neat au Prahova, Timis, Vastir si Vraneea, iar_pentru vinuri.de consum curent_in_ i a = ue pops Un Cue Vay sapaietn igi, Iasi etc. & 5 ——— a: