28.03.

2018 Riksdag - Wikipedia

Riksdag
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parlamentul Suediei (Riksdagen sau Sveriges riksdag în
Parlamentul Suediei
suedeză) este legislativul național și organul suprem de decizie
al Suediei. Din 1971, Parlamentul suedez este unicameral și
Sveriges riksdag
format din 349 membri (riksdagsledamöter în suedeză), aleși
în mod proporțional pe o perioadă fixă de 4 ani (din 1994).

Funcțiile constituționale ale Parlamentului sunt enumerate în

Actul de Guvernare (Regeringsformen în suedeză), iar modul
de funcționare intern ale acestuia sunt specificate în detaliu în
Actul Parlamentului (Riksdagsordningen în suedeză).[1] [2]

Palatul Parlamentului (Riksdaghuset în suedeză) suedez este Tip

sediul Parlamentului și se află pe insula Helgeandsholmen Tip Parlament unicameral
situată în partea centrală a Stockholmului. Parlamentul sub Camere deputat în Riksdag[*]
forma lui actuală își are originea instituțională în Parlamentul Țară Suedia
moșiilor, entitate feudală care conform tradiției s-a reunit Conducere
pentru prima dată la Arboga în 1435. În 1866, ca urmare a unor Președinte Urban Ahlin, Partidul Social-
Democrat
reforme ale Actului de Guvernare din 1809, acea entitate a fost din 29 Septembrie 2014
transformată într-un legislativ bicameral cu o cameră Prim Tobias Billström, Partidul
superioară (Första Kammaren) și o cameră inferioară (Andra Vicepreședinte Moderat
din 29 Septembrie 2014
Kammaren).
Vicepreședinte Björn Söder, Democrații
Suedezi
Cele mai recente alegeri generale au avut loc pe 14 septembrie din 29 Septembrie 2014
2014. Vicepreședinte Esabelle Dingizian, Partidul
Verzilor
din 29 Septembrie 2014
Structură
Membri 349
Cuprins
Denumire
Istorie
Autoritate și structură
Apartenență
Prezidiu
Guvern
Grupuri Guvern (138)
Partide politice
Alegeri Social-Democrați (113)
Circumscripții și repartizarea națională a mandatelor Partidul verzilor (25)
Alegerile din 2014 Opoziție (Alianța) (140)
Note
Partidul Moderat (83)
Bibliografie
Partidul de Centru (22)
Legături externe Liberali (19)
Creștin-Democrați (16)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Riksdag 1/6
28.03.2018 Riksdag - Wikipedia

Denumire Altă opoziție (71)

Cuvântul suedez riksdag, formă definită riksdagen, este un

Democrații Suedezi
(47)
termen general pentru parlament sau adunare, dar este folosit Partidul de stânga (21)
de obicei doar pentru legislativul suedez și anumite instituții Independenți (3)
adiacente. [3][4][5]Acest termen este folosit de asemenea și Alegeri
pentru a denumi Parlamentul finlandez, pe cel estonian Sistem de vot Metoda Webster/Sainte-
Riigikogu, istoricul Reichstag și Parlamentul danez – Laguë
Sistem electoral cu
Rigsdagen. [5] reprezentare proporțională
Ultimele 14 Septembrie 2014
În suedeza curentă, riksdagen nu se scrie cu majusculă. [6] alegeri
Termenul este derivat din genitivul cuvântului rike, care se Sediu
referă la puterea regală și din dag, însemnând dietă sau
conferință, cuvântul de origine germană reichstag și cel danez
– rigsdag sunt înrudite.[7]

Istorie
O adunare a nobilimii suedeze care a avut loc în 1435 în Ardoga
se află la originea parlamentului suedez modern. Această Website
organizație neoficială a fost modfificată în 1527 de către regele http://www.riksdagen.se/
Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?ti
suedez Gustav Vasa astfel încât să includă reprezentanți ale
tle=Riksdag&action=edit&section=0)
celor patru stări sociale: nobilimea, clerul, burghezia (oameni
de rând care dețineau proprietăți, de exemplu negustori) și
țărănimea.

Această formă de reprezentare a statului federal a durat până în 1865, când

Parlamentul bicameral a fost instaurat odată cu abolirea stărilor sociale.
Acesta nu a devenit însă un parlament în sensul modern al cuvântului până
în 1917, când sistemul parlamentar a fost instaurat în sistemul politic
suedez.

La data de 22 iunie 1866, Parlamentul suedez a hotărât să se

reconstruiască sub forma unui legislativ bicameral, fiind constituit din
Första kammaren sau Prima cameră, alcătuită din 155 de membri și Andra
kammaren sau A doua cameră, formată din 233 membri. Membrii camerei
superioare au fost aleși în mod indirect de către consilieri municipali și
județeni, în timp ce cei ai celei inferioare au fost aleși în mod direct prin
sufragiu universal.
Vechiul Palat al Parlamentului, situat
Această reformă a rezultat din nemulțumirile profunde legate de sistemul
pe Riddarholmen a fost sediul
stărillor, care, în urma schimbărilor cauzate de începutul revoluției Parlamentului între 1833 și 1905.
industriale, nu mai puteau reprezenta segmente considerabile ale
populației.

Datorită unui amendament al Actului de Guvernare din 1809, alegerile generale din 1970 au fost primele efectuate
pentru o adunare unicamerală cu 350 de posturi. Următoarele alegeri generale, care au avut loc în 1973, au oferit
Guvernului susținerea din partea a doar 175 de membri, în timp ce opoziția era formată tot din 175 de membri. În
câteva cazuri, s-a ajuns la egalitate de voturi, decizia finală fiind luată prin tragere la sorți. Numărul de posturi în
Riksdag a fost redus la 349 începînd cu 1976, cu scopul de a evita repetarea unei situații de egalitate.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Riksdag 2/6
28.03.2018 Riksdag - Wikipedia

Autoritate și structură
Parlamentul deține funcțiile normale ale unui legislativ într-o democrație
parlamentară. Adoptarea legilor, modificarea constituției și numirea
guvernului sunt responsabilitatea parlamentului.

În majoritatea democrațiilor parlamentare, un politician primește

împuternicire de la șeful statului de a înființa guvernul. În urma noului Act
de Guvernare adoptat în 1974, această sarcină nu mai aparține șefului Casa de cultură (Kulturhuset) din
statului ci Președintelui Parlamentului.[1] În cadrul noului Act de Piața Sergel (Sergels torg) a fost
guvernare, amendamentele pentru a modifica Constituția trebuie aprobate sediul temporar al Parlamentului din
1971 până în 1983, în timp ce
de două ori, pe perioada a două perioade electorale succesive, cu alegeri
actuala clădire de pe insula
generale organizate între ele.
Helgeandsholmen era în renovare

În total, Parlamentul numește un număr de 15 comisii, incluzând Comisia

pentru Afaceri Constituționale. [8]

Apartenență
Începând cu februarie 2013, 44.7% dintre membrii Parlamentului sunt femei. Acest procent plasează Suedia pe locul
patru în topul țărilor cu cea mai mare proporție de femei în legislativ – prin urmare, Suedia are al doilea cel mai mare
procent dintre țările dezvoltate și dintre cele cu democrații parlamentare.[9] În urma alegerilor din 2014, această cifră
a scăzut, aflându-se astăzi la 43,5. Această schimbare s-a produs odată cu scăderea ponderii membrilor parlamentului
liberali de sex feminin de la 42% la 26% (odată cu reducerea numărului de mandate dintr-o circumscripție la unul
singur) și cu dublarea numărului de mandate ale Democraților Suedezi (deși aceștia și-au mărit numărul de
parlamentari de sex feminin de la 3 la 8). Singurul partid cu o majoritate de sex feminin în Parlament est Partidul de
stânga: 12 din 21 (în 2014).[10]

Membrii Parlamentului sunt legislatori cu normă întreagă, cu un salariu de 56.000SEK ( în jur de 27.000RON) pe
lună. Conform unui studiu al sociologului Jenny Hansson, săptămâna de lucru medie a membrilor Parlamentului este
de 66 ore, incluzând responsabilitățile suplimentare. Ancheta lui Hansson raportează că un membru oarecare doarme
în medie 6,5 ore pe noapte.[11]

Parlamentul suedez votând în

Februarie 2009.

Prezidiu
Prezidiul este constituit dintr-un Președinte și trei Vicepreședinți care sunt aleși pentru un mandat de 4 ani.

Guvern

https://ro.wikipedia.org/wiki/Riksdag 3/6
28.03.2018 Riksdag - Wikipedia

Președintele Parlamentului nominalizează un Prim-ministru (Statsminister în suedeză, care se traduce literalmente ca

ministru al statului), în urma unor discuții cu diversele grupuri de partide. Nominalizarea este supusă apoi unui vot.
Aceasta este respinsă (însemnând că Primul-ministru trebuie să găsească un nou candidat) doar dacă o majoritate
absolută (175 de membri) votează împotrivă; în caz contrar, nominalizarea este confirmată. Aceasta înseamnă că
Parlamentul își poate da consimțământul pentru un Prim-ministru fără niciun vot pentru.

Odată ales, Primul-ministru numește miniștrii cabinetului și îi prezintă Parlamentului. Noul Guvern își preia funcțiile
în urma unui consiliu special care are loc la Palatul regal, în fața Regelui și pe parcursul căruia Președintele
Parlamentului îi anunță monarhului că Parlamentul a ales un nou Prim-ministru și că acesta și a ales miniștrii.

Parlamentul poate cere o moțiune de cenzură vizând oricare dintre miniștri, forțând astfel o demisie. O moțiune de
cenzură are nevoie de o majoritate absolută (175 de voturi); în caz contrar, aceasta a eșuat.

Dacă o moțiune de cenzură este votată împotriva Primului-ministru, atunci întregul Guvern este respins. Guvernul
dispune de o săptămână pentru a cere alegeri generale, altfel, procedura de numire a unui nou Prim-ministru este
reîncepută.

Partide
Partidele politice din Suedia sunt redutabile, cu membri ai Parlamentului susținându-și partidul în voturi
parlamentare. În cele mai multe cazuri, Guvernul poate dispune de suportul majorității din Parlament, permițându-i
să controleze agenda parlamentară.

Nici un singur partid nu a câștigat o majoritate în Parlament din 1968. Prin urmare, partidele politice cu programe
asemănătoare cooperează pe mai multe subiecte, formând coaliții guvernamentale sau alte alianțe formale. În
Parlament există două grupuri parlamentare, grupul socialist/verde Roșu-Verzi și Alianța pentru Suedia –
conservatoare/liberală. Cea de-a doua coaliție, care e formată din Partidul Moderat, Partidul Liberal, Partidul de
Centru și Partidul Creștin-Democrat, a guvernat Suedia din 2006 până în marea majoritate a anului 2014 (printr-un
guvern minoritar). Grupul Social-Democrat(Roșu)-Verde s-a destrămat pe 26 Octombrie 2010, dar a continuat să fie
considerat ca principala opoziție.

Democrații Suedezi nu sunt membri ai vreunui bloc, deși, conform agenției de știri Tidningarnas Telegrambyrå,
aceștia susțin în mod frecvent Alianța. Cu toate acestea, Democrații Suedezi susțin ocazional Blocul Socialist,
motivând această alegere prin faptul că cele două blocuri principale nu au preocupări legate de imigrare.

Alegeri
Toți cei 349 de membri ai Parlamentului sunt aleși în cadrul alegerilor generale care au loc odată la 4 ani. Este eligibil
pentru vot orice cetățean suedez care a împlinit vârsta minimă de 18 ani în ziua alegerilor

Un procent minim de 4% este necesar pentru ca un partid să acceadă în Parlament, ori 12% în cadrul unei
circumscripții. Odată cu alegerea membrilor Parlamentului, sunt aleși și supleanții acestora. În cazul alegerilor
anticipate, membrii nou aleși ocupă pozițiile doar pentru restul celor 4 ani de mandat.

Circumscripții și repartizarea națională a mandatelor

Sistemul electoral din Suedia este un sistem cu reprezentare proporțională. Dintre cele 349 de locuri în Parlamentul
unicameral, 310 sunt mandate fixe, alocate celor 29 de circumscripții în funcție de numărul de persoane care au drept
de vot în fiecare circumscripție. Celelalte 39 de mandate sunt mandate compensatorii și sunt folosite cu scopul de a
corecta devierile de la distribuția națională proporțională care pot apărea atunci când se alocă mandatele fixe. Însă

https://ro.wikipedia.org/wiki/Riksdag 4/6
28.03.2018 Riksdag - Wikipedia

numai partidele care obțin cel puțin patru procente din voturile exprimate la nivelul național pot participa la
distribuirea mandatelor. Cu toate acestea, un partid care obține un număr mai mic de voturi participă la distribuirea
mandatelor fixe în cadrul unei circumscripții în care acesta obține cel puțin 12 procente din voturile exprimate. [12]

Alegerile din 2014

Ultimele alegeri generale au avut loc pe 14 septembrie 2014. Niciun partid nu a câștigat o majoritate absolută, dar
coaliția de centru-stânga condusă de Partidul Social Democrat a devenit cea mai mare grupare politică, cu Partidul
Moderat și alianța sa de centru-dreapta căzând pe locul al doilea. Cel de-al treilea partid este Democrații Suedezi, un
partid descris în mod curent ca un partid „anti-imigrație”. Partidul Social Democrat a afirmat că va încerca să formeze
un Guvern, însă că nu vor lucra cu Democrații Suedezi. Totodată, Fredrik Reinfeldt a anunțat că renunță la postul de
lider al Partidului Moderat. [13]

Note
1. ^ a b Constituția Regatului Suediei (https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/suedia.pdf) Accesat 04 August
2017.
2. ^ The Riksdag Act (http://www.riksdagen.se/Global/dokument/dokument/laws/the-riksdag-act-2012.pdf). Arhivat (h
ttps://web.archive.org/web/20130201001248/http://www.riksdagen.se/Global/dokument/dokument/laws/the-riksdag
-act-2012.pdf) February 1, 2013, la Wayback Machine.
3. ^ Nöjd, Ruben; Tornberg, Astrid; Angström, Margareta (1978). „Riksdag (riksdagen)”. Mckay's Modern English-
Swedish and Swedish-English Dictionary. David Mckay. p. 147. ISBN 0-679-10079-2.
4. ^ Gullberg, Ingvar (1977). „Riksdag”. Svensk-Engelsk Fackordbok. PA Norstedt & Söners Förlag. p. 741. ISBN 91-
1-775052-0.
5. ^ a b „Riksdag (http://www.ne.se/riksdag)”. Nationalencyklopedin. 2014. http://www.ne.se/riksdag. Accesat la 4
august 2017.
6. ^ Holmes, Philip; Hinchliffe, Ian (2013). Swedish: A Comprehensive Grammar (https://books.google.com/books?id
=Zu6ykpApmdMC&pg=PA670&dq=riksdagen+word&hl=en&sa=X&ei=9hg8U5jRJ6XC0gH59oDwBQ&ved=0CF8Q
6AEwCQ#v=onepage&q=riksdagen&f=false). Routledge. p. 670. ISBN 1134119984.
https://books.google.com/books?
id=Zu6ykpApmdMC&pg=PA670&dq=riksdagen+word&hl=en&sa=X&ei=9hg8U5jRJ6XC0gH59oDwBQ&ved=0CF8Q6
Accesat la 4 august 2017
7. ^ „Riksdag, n. (http://www.oed.com/view/Entry/165960?redirectedFrom=Riksdag#eid)”. Oxford English Dictionary.
1 iunie 2012. http://www.oed.com/view/Entry/165960?redirectedFrom=Riksdag#eid. Accesat la 4 august 2017.
8. ^ „The 15 parliamentary committees (http://www.riksdagen.se/en/Committees/The-15-parliamentary-
committees/)”. Sveriges Riksdag / The Swedish Parliament. http://www.riksdagen.se/en/Committees/The-15-
parliamentary-committees/. Accesat la 4 august 2017.
9. ^ „Archived copy (http://www.ipu.org/wmn-e/classif.htm)”. Există o versiune arhivată (https://web.archive.org/web/
20140328105108/http://www.ipu.org/wmn-e/classif.htm) la 28 martie 2014. http://www.ipu.org/wmn-e/classif.htm.
Accesat la 29 mai 2012.
10. ^ http://www.dn.se/nyheter/politik/antalet-kvinnor-i-riksdagen-fortsatter-minska/
11. ^ „Hansson, Jenny (2008). De Folkvaldas Livsvillkor. Umea: Umea University. (http://www8.umu.se/soc/personal/J
enny%20Hanssons%20avhandlingsarbete.%20Presentation%20samt%20.pdf)”.
http://www8.umu.se/soc/personal/Jenny%20Hanssons%20avhandlingsarbete.%20Presentation%20samt%20.pdf.
12. ^ See e.g.: SOU 2008:125 En reformerad grundlag (Constitutional Reform) (http://www.regeringen.se/sb/d/10025/
a/117744), Prime Ministers Office.
13. ^ http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-29195683

Bibliografie
Larsson, Torbjörn; Bäck, Henry (2008). Governing and Governance in Sweden. Lund: Studentlitteratur AB. ISBN
978-91-44-03682-3
Petersson, Olof (2010) (în Swedish). Den offentliga makten. Stockholm: SNS Förlag. ISBN 978-91-86203-66-5

Legături externe
https://ro.wikipedia.org/wiki/Riksdag 5/6
28.03.2018 Riksdag - Wikipedia

en Sveriges Riksdag – official site (http://www.riksdagen.se/en/), accesat 4 august 2017

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Riksdag&oldid=12098239

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 10 martie 2018, ora 18:08.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Riksdag 6/6