Cum se produce educatia ae ete ete unc pl ‘din et are septs, id 8 cree 8 dss 0 ghia fundamental cum 56 roduc aco? entra mine educasia este un proces foarte dinamicatletic chiar Profesoi pot transite informaya. Pot susin insp fa iar acestea sunt lucriimportante gi frumoase. Tosi, ‘ln tragem lini, realizim cf suntem propri nog educ tori. Inviarea presupin, fn prim rind, dcira de a inv, ssumarea angsjamentalu dea fvita. La rind! si, ange ‘mental presupune concentrare, care se refer nu doar la 0 ‘Safi prezenti et ila toate celelalte aspects conexe, Toate acest procese sun active foarte personae; toate presupun fasumarearesponsabilitfi. Educa nue produce din senin, hn are loc in saul gol dintre buzele profesorului i urehile ‘levuliea senate in mintea eta dint no ‘Nu este o metafori cio realitate. In cartea sa, Search of ‘Memory, newcologul Eric R, Kandel, laureat al Premiului ‘Nobel, susfin ei inviaresnseate de fapaltcovadesito serie Ae schimbiricare se perein intrioruleellelornervoase din ‘ate este alestitereieral uman.O eeu implica in proces “vit pu simp cz. Procesal nu este complet identi ‘mires in dimensiun! a unui muschi in timpulexerifahi fai, dareste desl de aproape. Prd si devenim insuportabilde tei, procesl este wrmitoral un neuron yea! de voto serie denoi termina snaptce died ocee apendice Prin care doineuronicomunicd inte. Inmulfirea termina lor ative ereste eficienfa celulelornervoase in transmiterca ‘esajelor. Pe masuri ce acest proces se repeta dea hangul ‘uns efi neuronale care duce Ia o anumiti ond a creer, {nformatin estcolecttiinmaggzinat. Lacind cu perspec, tive diferitoasupra aceluiagi concept si cecetind intrebirle din jura tui, numaral gi profunimea conexiunilor cress ‘Cumulul acestor conexiuni si asociei eeprezinth ecea co ‘numim informal dygelegre Prin urmare in termenifiziologc,lnvifares este rezultatl ape reierul uman a ficutniste exereiii~ a diger Informoria,«flcut conexiua inte concepte gi aint! in ‘moduri noi astfeleeulele nervoase at fst modificate, (itd durabité este aceastd nou infelgere? Asta depinde In parte de ct de activi fost invitaren. Repet,lovifarea pe ‘spume schimbitide onin fin ntti eeieruli Se ‘etizeaziprotcine, se nmulfsesinapsele. Ae loco activate foarte intensi de naturdchimied si electra din acest moty sindireaconsuma multe eal, uci sunt mai mi neuron mplicay in procesul neni, cw ate mai hai gi mai daa biliva fi memoria, Totus, acest schimbi ice fn srt creieruluina sunt permanente, Coea ce numim yitee” repre: ints de fap, o pierre saxo slit trepata a conexunilor ‘uptimentare dezvoltat tn procesl ivi Suntinsd veg bbune. Asa cum au descoperit Kandel af ceretior, nt piet- ‘dem oaeconexiunile suplimentare Din nou, ar futile ana logies deg inexacti, eu sportal; daci facet 9 pauzd mai ‘ndelungat, na vi pierdeg toatéfrya msclard pe ea af Aobiindt-o, Unele Bene xe vor pista, in acest moti, este mal ujors incepei ceva. a dout oa; «ol putin uncle dinte eile neuronale necesare exist deja ste, de asemenea,recomandat vi concentrafintens prima ‘oar, pentru asiguradurabltatesconexiunior create ConctuleIu Kande! sale alto nenrologi sunt foarte rele. ‘ante pentra ell in care nviiim de fap; dn cate, acta ‘model de predare la last tnde si ignore aceste conc saut chiar le contrazicd,fncuajarea pai este un exemple, Un alta ta fet de important, este ineapactatee educate ‘tadijonale de a msaximiza capacitatea rin asocier ~dobandirea uneiinelegei mai profunde 30 ‘metric mal longevva pin asocirea ceva now inva cu ‘ceva deja sit. 8 ne oprim un pc asupraacestul aspect Exist dou tipurdistnete de memorie- de seurta drat side nga durati, Memoria de seuredduraté mest doar we itoar, ci i fag a poste fi ujorafectati de o paue’ de concentrare sau chiar deo deviere temporariasipra tne sar ini sau a nui subject. (Ca exemple banal, mise intmplé sudesea sd uit dacd am foostsampon sau na end fa dug) “Memoria de lang durata este mult ma stabil imal dara ‘il, fms minal, Procesul prin cate memota de curt rata se tansformi ia memotie de langh dursti poartt rnumele de cnsoidare. Cecetitoritin domeni fioogiel ee- leruluinaau descoperit inc exact cum are oc conslidaea la nivel celular, ns sunt cunoseute anime caractersi pracy tice i ietionae ale acest proces, Dup cum sri Kandel, Petr ca memoria persist informafia trebuie proces in ‘mod sigurosprofund, Aces lacruse poste objine prin atenie fata de informatie prin asocereae relevant i sistemated eu informatie dja fate n memorie(elicele imi apart). ‘Cualte cuvinte, este mai usr si ingelegem gis refinem dnformaipecare le patem aca cu cova ce sti deia Aga se explicsfaptul ef e mai ugor si memorezi» poevie dete 0 Injcuive de silabe cu o lungime egal Intr-an poem, fecare ‘uv di naytre unos imapini in mintea noastr is af tnTegiturd cu cele de dinaint;ingleger, chiar dct la nivel subliminal, e 0 poezietrebuie sf urmeze anumitereglipri= ‘itoarela itm siconexiuni In oe si memo particule indi- viduale de informaye, ver de-a face cutpae i siurlogice ‘care ne permits ne forma o imagine de snsamb, ‘Se pare i aceasta este modalitates optima prin care ereie- ‘ul uman refine informayia pe termen lunge sigurant, presi sugereze cl cea mai bun meted de predate este una care evengioz contnutateu nn subicc, lng de idekcare ‘sociara dou sau mai multe concept. Dn pate ns, mode Tul sandard de predare face exact opus ‘Aces cr se peat vedea cel mai bine fn separarea a cial a materilor eu traife. Le separim in mod arbitra; le ‘aokim. Genetica se studi’ ea parte din biologi, iar calcul probabilitiior la matematic, desi una este aplicarea celilal> te, Fria se studiaza separatdealgebr sana, des este 0 aplicare directa celor dou Chiiagfziea sunt dous mater Aliferte, dog ambelestudinzd multe fenomenecomene dara Aliferite nivel, ‘Tate acest divizde limitear Inolegerea gi transmit 0 imagine fas. a moduluiin care Functioneazde fapeuniversul [Na cede cd student lear utils njeleagi Fell inca forjee de contact (sudiate lfc) sunt de Fao expesie a rel de respingere inte electron (stuiate la chimie)? Na arf algebra un pi mai interesantidacd ne-arajuta 8 deter ‘mini vteza cu care lvim apa la arancate pe burt suc de repede ne-arn migca peo planet de dou oi mai mare ‘deci Pimintul? fn acest sons, gndi-vi doar Ia beneicile mutual pe care le-ar genera inte dntre omaterieobiee- tiv sf spunem, eu o materie subiectv’ precim eval oe arputea inva elev daci ar cra programe cates smieze ‘vata i competi exstente int ecosstem? fing ele mu pot fi mateiliza- rem eit sistem actual nu va fi curitat de obiesiu- rile baleanice. Chiar si in sistemul lectilor disparate, ‘conginutl este mai departe imp in episoadeindviduae, {apt cae tai conexiuile ite ele. Laalgebe, de exermplu, ‘levi suntinvijai si memoreze formula de calcula virfuui ‘unei paraboe, Apo, separa, trebuies memoreze formula ‘eusfiei de gradi al doilea. Probabilfnu-o alt lect vor Invi sb ,completeze cere in ealitate, toate aceste for le sunt in esen expresi ale aceleas logci matematico, pinurmare, de cen sunt predate impreuni a ind aspecte ale acelias concep? [Na cred ci toate acestea sunt detalii nesemnifiatve i, in contri sunt de pirere ed departajareaacestorconcepte ae consecinge profunde gchar erucale asupea modula in ‘cate elev inva refninformaa.Conesun intr concep- te~satzmai degrabi lisa lor snt cea ci separa pe elev care memoreazio forml pentraexarien io uti pd na toate ce care intemalzesra concepele gi sunt eapebili le spice la momental necesarszece anima deta. ‘Aceastdabordare organizati a prediei mu se limiteazi nicidecumn la matematici si stint. Conexiun sinilate se pot is gin pmele umanise. Si hum xn exemplh din stove: ‘iaboaslenapoleoniene gi Lousiana Purchase; au fost eve- nimentestrns legate intre ele; Louisiana a fest vindut la un re de nimic doar pentrca Napoleon avea nevoie dsperats {ds banipentraa-ifinanfa riabosiele de pe seat pentru cd emata a fusesenimicil la Trafalgar (prin urmare, mu putea {5 protejeze Louisiana nici dact arf vr). Ce sun avai levi lx America Ise spane ef Thomas Jefferson a objinut ‘oafacere foarte buns, fs stie de ceStatele Uniteaveauun fvantaj rt mai mate tn negocieren cu Napoleon. Aceste