Arhivele nationales ( franceză pentru "Arhivele Naționale") păstrează National arhivele din Franța ,

în afară de arhivele Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Externe , în calitate de aceste

două ministere au propriile servicii de arhivă, serviciu de Historique de la
Défense și arhivele respectiv diplomatiques. Arhivele nationales au una dintre cele mai mari și cele
mai importante colecții arhivistice din lume, o mărturie a caracterului foarte veche a statului francez,
care a fost în existența de mai mult de douăsprezece secole deja.
Arhiva Nationales au fost create în timpul Revoluției Franceze în 1790, dar a fost un decret de stat
de 1794 care a făcut obligatorie a centraliza toate arhivele publice și private de pre-Francez
Revolution confiscate de revoluționari, completat de o lege adoptată în 1796 care a creat arhive
departamentale (arhive Departementales) în departamentele de Franța pentru a ușura sarcina
asupra Arhivelor nationales în Paris, creând astfel colecțiile Arhivelor nationales așa cum le
cunoaștem astăzi. În 1800 Nationales Arhivă a devenit un organism autonom al statului
francez. Astăzi, ele conțin aproximativ 406 km. (252 mile) de documente (lungime totală de rafturi
ocupate puse una lângă alta), o masă enormă de documente în creștere în fiecare an. Documentele
originale stocate de către Arhivele nationalesvariază de la 625 AD la ziua de azi.
Arhivele Nationales sunt sub autoritatea Arhivelor Administrației francez (Servicii interministériel
des Archives de France), în Ministerul Culturii . Arhivele din Franța administra, de asemenea, 100
de arhivele departamentale situate în prefecturile din fiecare din cele 100 dedepartamentele Franței,
precum și diverse alte arhive locale. Aceste arhive departamentale și locale să conțină toate arhivele
dindescentralizate ramuri ale statului francez, precum și toate arhivele ale Revoluției pre-franceză
instituțiile provinciale și locale, confiscate de revoluționarii ( parlements , orașe charter, mănăstiri,
biserici, etc. ). Astfel, în plus față de 252 mile (406 km) de documente păstrate de către Arhivele
Nationales, cel puțin 1753 mile (2821 km) de documente sunt păstrate în arhivele departamentale și
locale, în special înregistrările bisericii și notariale înregistrările utilizate de genealogi .
Cele cinci centre ale Arhivelor nationales [ edit ]
Datorită volumului masiv documentelor și înregistrărilor păstrate de Arhivele Nationales, acestea au
fost împărțite în patru centre arhive completate de un centru microformă servește ca un back-up în
cazul în care documentele originale sunt distruse. Principalul centru este situat în Le Marais , în
inima Parisului, ci un nou centru este construit în Pierrefitte-sur-Seine , în suburbiile nordice ale
Parisului, și va deveni principalul centru al Arhivelor nationales din 2012 privind, fabrici Paris
păstrând doar înregistrările pre-Francez Revolution.
Paris [ edit ]
Arhiva Nationales a fost localizat de la 1808 într-un grup de clădiri care cuprind Hôtel de Soubise și
Hôtel de Rohan în districtul Le Marais din Paris . Acest centru stochează toate documentele și
înregistrările din 1958 înainte (cu excepția documentelor și înregistrărilor referitoare la fostele
colonii franceze), precum și arhivele șefilor de stat francez. Din 1867 ea a găzduit, de asemenea,
Muzeul de l'Histoire de France . AN de la Paris ține 98.3 km. (61 kilometri) de documente (ca de
2004): 15 km. sunt arhive pre-franceză Revolution; 52 km. sunt arhive ale statului central francez
1790-1958; 20 km. sunt așa-numitele Minutier centrală, adică arhivele tuturor pariziene notarii se
extind din secolul al 15-lea la începutul secolului 20; 5.8 km. sunt arhive private, în special arhivele
familiilor aristocratice confiscate în timpul Revoluției Franceze; 4.5 km. sunt cărți; și în cele din
urmă 1 km. sunt hărți și planuri vechi. Trebuie remarcat că, din cauza evenimentelor Revoluției
Franceze, arhivele Revoluția de pre-franceză ținute de Nationales Arhivele nu sunt doar arhivele
statului central, dar și multe arhivele locale din regiunea pariziană, cum ar fi toate arhive ale abațiile
din jur Paris (de exemplu, Bazilica St Denis ), arhivele bisericilor din Paris, și arhivele medieval sala
orasului Paris. Astfel, Arhivele nationales servi ca arhivele statului central francez pentru
înregistrările începând 1790, dar pentru înregistrările înainte de 1790 acestea servesc atât ca arhivele
statului centrale și arhivele locale din Paris și regiunea sa. Arhivele nationales, cu toate acestea, nu
ține evidența bisericii din Paris (botezuri, căsătorii și înmormântări). Acestea au fost distruse în
totalitate de incendii stabilite de extremiști la sfârșitul Comunei din Paris în 1871. Cel mai vechi
document păstrat la RA este un papirus datat AD 625 provenind din arhivele Bazilica St Denis
confiscate în timpul Revoluției Franceze. Acest papirus este confirmarea unui grant de teren în
orașul de la Paris la mănăstirea Saint-Denis emis de regele Clotaire al II-lea . Acest document este
cea mai veche cea originală păstrate de Arhivele Nationales, deși Arhivele nationales posedă copii
medievale ale înregistrărilor anterioare merge inca 528 AD (dar nu originalele). Scrisului de mana
regelui Ludovic al XIV-lea păstrate la AN. Prima pagină a unei scrisori trimise Ludovic al XIV pe
20 iulie 1706 de Jérôme Phélypeaux, conte de Pontchartrain , secretar de stat al Marinei , în care
explică faptul că o flotă limba engleză se apropie Ushant și poate bombarda Brest . În marginea din
stânga în vârstă de 67 de ani, împăratul a scris un răspuns cu propria lui mână: "Le que l'partid pe o
pris exista très bon et l'pe ne bagatelă rien faire qu'on ne voie à quoy les ennemis seront determină .
Vous Voies que je suis de vostre consulta. L ", care înseamnă" decizia luată este foarte bun și nimic
nu trebuie făcut înainte de a face sigur de intențiile inamicului. După cum puteți vedea Sunt de acord
cu tine. L ". În total Nationales Arhivelor poseda 47 de documente originale din merovingiană
perioada (încheiat în 751). Ei posedă de asemenea, 5 documente originale din timpul domniei lui
Pepin cel Scurt (751-768), 31 din timpul domniei lui Carol (768-814), 28 din timpul domniei lui
Ludovic cel Pios (814-840), 69 din timpul domniei lui Carol cel Pleșuv (840-877), 1 din timpul
domniei lui Hugo Capet (987-996), 21 din timpul domniei lui Robert cel Pios (996-1031), iar apoi
un număr tot mai mare de documente originale, după Robert cel Pios, cu, de exemplu, mai mult de
1.000 de documente originale de la domnia lui Filip Augustus (1180-1223) și mai multe mii de
documente originale din timpul domniei lui Saint Louis (1226-1270). Arhivele Nationales deține,
de asemenea Declarația inițială privind drepturile omului și ale cetățeanului, care datează din 1789,
care a fost folosit pentru a difuza pentru comunitatea politică primul-vreodată franceză Constituției
și reprezintă prima versiune tipărită a acestui text. Acesta a fost înscris pe UNESCO Memoria
Programului Mondial Registrul în 2003, ca recunoaștere a importanței sale istorice.
Fontainebleau [ edit ]
Cele Cité des interministérielle arhive, apoi Centru de des Archives contemporaines (CAC),
franceză pentru "Centrul de Arhive Contemporane", deschis în Fontainebleau în 1969. Acesta este
depozitul de documente eliberate de statul central francez din 1958 (fondator al Republicii a cincea
). Acesta conține 193 km. (120 kilometri) de arhive (ca de 2006).
Arhiva nationales d'outre-mer [ edit ]
Arhivele nationales d'outre-mer (ANOM), fostă Centrul des arhive d'outre-mer, franceză pentru
"Centrul de Arhive de peste mări", a fost deschisă în Aix-en-Provence , în 1966. Acesta stochează
arhivele de la ministerele responsabile a coloniilor franceze și Algeria până în anii 1960 (cum ar fi
Ministerul de colonii), precum și arhivele transferate de la coloniile franceze și Algeria în momentul
independenței lor între 1954-1962. ANOM are, de asemenea, arhive fizice și juridice legate de
fostele colonii franceze și Algeria. În total ANOM păstrează 37 km. (23 mile) de arhive din 17 până
în secolul 20 care acoperă mai mult de 40 de țări în prezent independente repartizate pe 5 continente.
Rețineți că arhivele referitoare la Tunisia și Maroc , care au fost protectorate și nu colonii, sunt
păstrate de către Ministerul Afacerilor Externe în arhivele diplomatiques sale. În plus față de aceste
37 km. din arhive, ANOM are, de asemenea, 60.000 de hărți și planuri merge înapoi la secolul 17,
150.000 de fotografii, 20.000 de cărți poștale, și 100.000 de cărți.
Arhiva nationales du Monde du travail [ edit ]
Arhivele nationales du Monde du travail (ANMT), fostă Centru des Archives du monde du travail,
franceză pentru "lucru Lumea Arhiva Center", deschis în Roubaix în 1993. stochează arhivele de
afaceri, sindicate , asociații și societăți, precum și arhitecți . În total conține 35 km. (22 kilometri) de
arhive (ca de 2006). Cele mai multe dintre arhivele din acest centru sunt arhive private.
Centrul național du microfilm și de la numérisation [ edit ]
Centrul National du microfilm, franceză pentru "microfilm Național și centru digitalizare", deschis
în Château d'Espeyran, în Saint-Gilles-du-Gard , în 1973. Acest centru de magazine originale
microformate ale documentelor deținute în alte centre de arhivă, atât național și departamental, în
cazul în care au fost distruse documentele originale. Acest centru ține aproximativ 61 de milioane de
vizualizări ale documentelor original.
Viitorul centru arhive la Pierrefitte-sur-Seine [ edit ]
1289 scrisoare de Arghun la Filip cel Frumos , în scenariul uigură , cu detalii de introducere.
Scrisoarea a fost remis regelui francez prin Buscarel de Gisolfe . Sigiliul este cel al Marii Khan, în
caractere chinezești: "Seal de susținător al statului și furnizor de pace poporului". Lucrarea este de
coreeană fabricație. 182x25 cm. Franceze Arhivelor Naționale. [2]
Construirea unui nou centru de arhive națională în Pierrefitte-sur-Seine , în suburbiile nordice ale
Parisului, sa decis în 2004. Este destinat sa devina principalul centru al Arhivelor nationales, cu o
capacitate de 320 km. (200 kilometri) de rafturi, una dintre cele mai mari capacităților de stocare din
lume. Acest centru arhivele vor stoca arhivele statului central francez de la 1790 (arhive pre-Francez
Revolution va rămâne în Paris).
Centrul de Pierrefitte-sur-Seine va primi de la ei de deschidere 60 km. (37 mile) de înregistrări de
centru Paris și 120 km. (74 kilometri) de centru Fontainebleau, care va ușura povara pe ambele
centre, iar aceasta va primi de acum înainte toate noile înregistrările de la statul central în fiecare an
pentru urmatorii 30 de ani de la deschiderea sa. Proiectat de italian arhitectul Massimiliano Fuksas ,
aceasta urmează să se deschidă în 2013.
Centrul Paris va rămâne centrul de arhive pentru arhive pre-Francez Revolution, precum și pentru
înregistrări notariale Paris, în timp ce centrul Fontainebleau va păstra 60 km. de arhive serie
contemporane.