RENASTEREA

O noua orientare in cultura si arta a fost determinata de rolul tot

mai important pe care-l ocupa burghezia, odata cu dezvoltarea
mestesugurilor si a comertului. Caracterul laic patrunde in intreaga
activitate spirituala a vremii.

Exista o arta promovata de mestesugarii dintre care s-a ridicat

renumitul poet-muzician cizmarul Hans Sachs.
In universitati stiintele se studiaza impreuna cu teologia.
Subiectuloperelor de arta va fi constituit dintr-o bogata tematica
luata din viata de zi cu zi.

Compozitorii vremii compun lucrari in care se observa spiritual

umanist al vremii.
Apar noi genuri: balada, madrigalul, care oglindesc noua orientare
ce conduce creatia artistica.

Secolul al 14-lea este cunoscut in muzica sub denumirea de Ars

Nova, termen preluat dupa titlul unei lucrari teoretice a muzianului
Philippe de Vitry (1291-1361).
In lucrarea acestuia sunt consemnate unele innoiri aparute in arta
muzicala in comparatie cu lucrarile maestrilor scolii de la Notre
Dame, ce apartin artei vechi (Ars Antiqua).
Vitry face unele precizari legate de arta compozitionala: succesiunea
de cuvinte si octave perfecte trebuie evitata deoarece sonoritatea
lor s-a dovedit saraca, inexpresiva. Lucrarea se desfasoara intr-o
alternanta de de intervale disonante si consonante. Inceputul si
sfarsitul sa se faca pe inntervale consonante.

Muzica franceza a secolului al 14-lea este reprezentata atat de

Philippe Vitry cat si de Guillaume cea mai stralucita figura a epocii.
Creatia sa contine un numar important de balade, rondeux, lais,
virelais-piese polifonice si vocal-instrumentale, de o anumita
factura.
Baladele sunt piese vocal instrumentale concepute in stilul
contrapunctic, organizarea melodica facandu-se dupa formola A-B,
modificata de la balada cavalereasca.
Motetele-lucrari destinate serviciilor religioase obligate sa
respecte regulile deja stabilite.
Machault se distinge prin ocolirea acestora: text in franceza-rareori
in latina, melodii proprii-in locul gregorianului-care amintesc de
balade.
Missa lui Machault pregateste, alaturi de balade si motete etapa
urmatoare denumita “epoca de aur a polifoniei de aur”.

1
 Evul mediu se sfarseste fara a fi preocupat de consemnarea
propriei istorii muzicale.Tocmai de aceea Renasterea este
considerata o adevarata “revolutie”;umanismul, care nu se limiteaza
doar asupra literaturii, se rasfrange si asupra altor arte, determina
un interes deosebit fata de istoria muzicii.
Acest interes nu se opreste la epoca anterioara, ci, pe fondul unei
admiratii nemasurate pentru ceea ce venea de la greci si romani,
conduce la nasterea unei adevarate istorii a muzici.

Marcus Moebomius este primul autor care publica o dupa

manuscrise textul grec original al principipalilor teoreticieni ai
antichitatii: editia “Antiqua musicae auctores septem” insotita de
notesi de o traducere in limba latina mai este utilizata inca si in
zilele noastre, cu toate erorile sale si cu tot excesul sau de
corecturi.
Aceasta prima lucrare face posibil ca muzicas greaca sa iasa din
impasul disertatiilor fanteziste si sa intre in faza constructiva a
discutiilor autorizate.

Paradoxal, interesul pentru arata veche conduce mai putin la

rezultate restauratoare, ci mai degraba la un modernism fara
precedent.
Disputele se poarta asupra unor subiecte ca sistemul cromatic si
enarmonic, in aceste vremuri nascandu-se lucrari de o mare
importanta ca:”Instituiori harmonichae” a lui Giuseffo Zarlino,
“Dialogo della musica antica” a lui Vicenzo Galilei
“Sintagma musicum” a lui Praetorius sau “Armonia universala” a lui
Mersenne.

Autor
Vernescu Vladimir

Bibliografie:

Liviu Brumaru – Hrisanta Marin : Istoria mozicii si formele muzicale

Jaques Chailley : 40000 Ani de muzica

2
3
4
5
6
7
8
9