PROIECT DE CERCETARE

Background-ul paulin al Imnului Hristologic din Epistola

către Filipeni 2: 6-11. O interogare a paternităţii
masterand Cătălin Varga

1. Introducere. Punctarea problematicii cercetării

Cercetătorii moderni sunt mai sceptici cu privire la această problematică a paternităţii

pauline, ei propun o serie de teorii prin care atacă perspectiva unei creaţii a Sf. Ap. Pavel. Sunt
cunoscute cele de genul: imnul este expresia unui iudaism eterodox; este un mit de provenienţă
arabă cu privire la Mântuitorul ceresc; este dovada unui gnosticism elenistic sau pre-creştin; este
o compoziţie a înţelepciunii iudaice etc. Toate aceste predicţii, alături de celelalte secundare, se
pliază pe filonul a trei mari direcţii de cercetare: textul este gnostic pre-creştin; textul este o
gândire creştină pre-paulină; textul este o expresie deutero-paulină.
Cercetarea noastră se va axa în special pe studiul sistematic al acestor teorii, cu scopul de a le
identifica vulnerabilităţile. Odată obţinute datele necesare, vom substitui acestor teorii moderne
argumentele noastre cu privire la peternitatea paulină a imnului. Necesitatea unei astfel de
investigaţii se impune de la sine în spaţiul biblic teologic ortodox, cu atât mai mult cu cât
paternitatea paulină a acestui imn de o mare densitate dogmatică, este pusă serios la încercare.

2. Obiectivele urmărite

Principalul obiectiv va fi stabilirea autenticităţii pauline, oferind o serie de argumente ce vin

să întâmpine pe de o parte dovezile interne respectiv externe ale textului, iar pe de altă parte să
chestioneze sustenabilitatea criticii moderne. Desigur că din acest punct decurg şi alte câteva
obiective secundare: cercetarea fundamentelor care au stat la baza elaborării acestor teorii
moderne anti-pauline; cercetarea mediilor socio-culturale (a contextului iudaic respectiv greco-
roman) în vederea identificării atât a autorului, cât şi a receptorilor; abordarea Crux Interpretium
din (Filipeni 2: 6) pentru clarificarea acestei nuanţe pauline; revizuirea traducerii româneşti a
imnului după nuanţele textului original, redactat în limba greacă; dovedirea paternităţii pauline a
expresiilor thanátou dē stauroû, doúlou, homoiómati respectiv hipárchon cuprinse în corpusul
acestui imn; identificarea Sf. Ap. Pavel ca poet al Bisericii primare după modelul textelor
Coloseni 1, 15; 1 Timotei 3, 16 – tot aici vom insista asupra pronumelui relativ hos, cu ajutorul
căruia Sf. Pavel îşi începe redactarea creaţiilor proprii etc. Ţintele acestea pot deveni realizabile
dacă vom aborda textul din perspectiva câtorva direcţii exegetice unanim recunoscute de către
hermeneutica modernă: metoda istorico-critică; stabilirea originalului; analiza semantică; analiza
pragmatică; critica tradiţiilor respectiv critica redactărilor. Cele mai importante argumente pe
care urmează să le propun vor fi: conceptele cheie ale imnului se regăsesc şi în alte scrisori
pauline; stilul redacţional al acestui imn nu prezintă corespondente cu exigenţele imnografiei
respectiv poeziei elene, el fiind semitic la origine; cele câteva hapax legomenon întâlnite în text
sunt împrumuturi ale Sf. Pavel din tradiţia orală; Pavel specifică aproape în toate ipostazele sursa
din care se inspiră (Fapte 17: 28; 23: 5; Romani 1: 17; 2: 24; 3: 10-18; 1 Corinteni 2: 9; 3: 19;
Galateni 3: 6; Efeseni 4: 8; 1 Timotei 5: 18; Tit 1: 12; ), ceea ce nu este cazul aici, mai mult decât
atât, nu găsim în întreg corpusul epistolei nici măcar o singură referire către o sursă secundară,
după cum are Pavel obiceiul - ceea ce ne face şi mai mult să credem că dacă imnul ar fi fost
împrumutat, cu siguranţă ni s-ar fi spus, fie şi măcar sporadic; iar dacă acest imn circula deja în
Biserica primară, după cum susţin unele teorii (vezi G. Fee; J. Ernst; R. Martin; J. Habermann
etc), cum se explică faptul că nici un alt autor al Noului Testament nu îl foloseşte în scrierile
sale, şi nici nu face aluzie către el atunci când vorbeşte despre smerenie?... Acestea câteva,
conjugate cu o pleiadă de noi argumente pro-pauline, vor deveni sursa principală cu ajutorul
cărora vom interoga probitatea speculaţiilor ştiinţifice.

3. Stadiul actual al temei în teologia biblică românească ortodoxă

Cele câteva studii cu privire la imnul hristologic (Ioan Mircea, Explicare la textul chenotic
din Filipeni 2, 5-8; Petre Rezuş, Christologia de la Filipeni 2, 5-11 şi Kenosa protestantă
modernă; Traian Sevici, Probleme de învăţătură şi viaţă creştină în comentariul Sfântului Ioan
Gură de Aur la Scrisoarea paulină către Filipeni; Ovidiu Sferlea, Filipeni 2, 6-7a în versiunile
româneşti ale Sfintei Scripturi, cu o scurtă privire asupra controverselor teologice ale secolului
al IV-lea etc.), nici măcar nu îşi propun să aducă în discuţie problema paulină a imnului, iar
argumente care să corecteze derapajele criticii moderne nici nu există; de aceea, restituirea de
drept a paternităţii pauline, devine o sarcină stringentă. Odată realizat acest obiectiv, se va
constitui un auxiliar ortodox român indispensabil cercetătorilor noştri biblişti, şi nu numai, cu
atât mai mult cu cât, cercetarea biblică românească ortodoxă din ultimii ani, n-a dat semne de-o
eventuală acribie în această direcţie.

4. Metodologia cercetării

Pasul acesta fiind cel mai important în lumea cercetătorilor, fiindcă o cercetare reuşită este
rezultatul unei metodologii atent selecţionate, se va bucura de o atenţie aparte. În primul rând
vom încerca restituirea originalului imnului, conform teoriilor despre originea variantelor şi a
tipurilor textuale care stau la baza criticii textuale (originea variantelor; originile familiilor de
manuscrise şi tipuri textuale; actualele ediţii ale manuscriselor Noului Testament). Odată
întreprins acest efort, vom revizui traducerea românească a textului, insistând asupra termenilor:
morphē; hipárchon; arpagmón; isa Theō; schímati etc. Pasul următor va avea în vedere
lecturarea imnului sub aspect istoric, legând afirmaţiile textului cu realitatea socio-culturală a
vremii (munca aceasta a fost deja realizată de alţii, de aceea ne vom folosi de ultimele cercetări
în domeniu, de mărturiile arheologice, de dicţionare, enciclopedii etc.), tocmai pentru a decanta
fie originalitatea, fie aşa numita pseudografie a imnului. Acţiunea se va centra pe identificarea
universului de gândire esenţialmente iudaic al lui Pavel.
Următorul pas metodologic, care vine în curgere logică faţă de precedentul, va fi brodat pe
ideile criticii tradiţiilor (transmiterea în formă orală a unor învăţături creştine) respectiv criticii
redactărilor (identificarea versiunii finale a textului, urmărind reconstituirea procesului de
redactare dar şi rolul redactorului), pentru a putea stabili cu exactitate cine este autorul moral al
acestui imn. Vom marşa pe direcţia individualizării grupului transmiţător responsabil de
eventualele reelaborări ale tradiţiei orale, dacă va fi cazul, desigur.
 Următorul pas va constitui analiza influenţelor textului în istoria Bisericii (metoda
Wirkungsgeschichte) cu specială referinţă la tradiţia patristică răsăriteană. Vom urmări în detaliu
cum a fost receptat acest text de către Sfinţii Părinţi ai Bisericii, şi care au fost poziţiile lor cu
privire la autenticitatea textului. Ei fiind mult mai aproape ca timp, de redactarea acestui imn, se
vor bucura de-o atenţie specială. Nu în ultimul rând, ne vom folosi şi de metoda textelor paralele,
cu scopul de a identifica dacă se regăsesc ideile respectiv nuanţele imnului şi în celelalte epistole
pauline; dacă da, vom avea încă un argument puternic, dovedind statornicia şi sustenabilitatea
gândirii teologice pauline.
Toţi aceşti paşi metodologici vor avea ca ţintă directă chestionarea integrităţii teoriilor anti-
pauline, după ce în prealabil le voi expune sistematic în maxim câteva pagini. Interogarea lor cât
şi construirea propriilor mele argumente ştiinţifice pro-pauline, vor constitui partea cea mai
laborioasă a cercetării.

5. Planul de lucru

Durata
Obiective Activităţi
(luni)
Strângerea materialelor; Îmi voi redacta o listă bibliografică amănunţită şi modernă urmând
cercetarea resurselor ca în cel mai scurt timp să îmi procur materialele (achiziţionând;
Bibliotecilor xeroxând; scanând; lecturând în sălile de lectură ale Bibliotecilor
2 A Clujene; cercetând departamentul media al Bibliotecii BCU cu
scopul de-a downloada studii şi articole necesare proiectului etc.)

Cercetarea celor mai importante
manuscrise greceşti în vederea
reconstituirii originalului; revizuirea
traducerii româneşti a textului
3 B
Prin metoda lecturii comparate (sinoptice) voi studia manuscrisele
textului cu scopul de a decanta perspectivele lui originale. În tot
acest demers voi ţine cont de familiile textuale de care aparţin ele,
subliniind în felul acesta, tendinţele subiective ale fiecăruia, dar şi
influenţa factorilor externi în procesul de recenzare al scribilor. Mă
voi folosi de cele mai moderne lexicoane, dicţionare, gramatici,
pentru a oferi o traducere românească cât mai pertinentă.

Elaborarea tuturor paşilor
metodologici pe care i-am amintit mai
sus, cu scopul de a oferi coerenţă şi
precizie cercetării mele.
4 C
În acest interval de timp se va cristaliza partea cea mai importantă
a cercetării mele, totodată acum voi răspunde întrebărilor de
genul: ce acţiuni intenţionez să urmăresc pentru a lămuri
problematizările; ce paşi trebuie să parcurg pentru a testa
caracterul ştiinţific al argumentelor mele; la ce teste vor fi supuse
ele; când pot considera că au fost suficient testate pentru a le
considera valide respectiv susceptibile etc. Clarificarea tuturor
acestor aspecte va arunca cercetarea de faţă către faza ei finală.

Revizuirea întregii cercetări.
Elaborarea concluziilor. Traducerea
întregii cercetări într-o limbă modernă
3 D de circulaţie.
Activităţile întreprinse în această zonă vor avea un caracter
recapitulativ. Se va revizui întreaga cercetare de câte ori va fi
nevoie, având ca scop dobândirea unei forme finale acceptată
publicării de către normele redacţionale, metodologice, ştiinţifice
ale revistelor de tip B+

Se va comunica cu Profesorul Respectarea indicaţiilor Profesorului îndrumător, va fi norma de

îndrumător al acestui proiect, ori de bază ce va sta la temelia reuşitei mele ştiinţifice.
1-12 E câte ori voi întreprinde o nouă luare
de poziţie în cercetarea mea.
 6. Concluzii scontate

La capătul acestui sinuos program de cercetare, autorul va fi capabil să ofere unele concluzii
pertinente la problematica atinsă. Se vor evidenţia plusurile respectiv minusurile teoriilor
moderne anti-pauline insistându-se asupra probităţii argumentelor autorului. Concluziile mele
vor putea identifica cu precizie toate dovezile paternităţii pauline abordate în cercetare, însă nu
vor adopta niciodată poziţia formulării prezumţioase. Aşadar, există mereu loc pentru
îmbunătăţiri din partea viitorilor cercetători, ba chiar pentru eventuale denunţări ştiinţifice a
concluziilor mele.
Ipoteza mea este nouă şi de actualitate în spaţiul cercetării biblice ortodoxe româneşti, fapt
certificat tocmai de lipsa unor astfel de studii pauline. Ea vine să umple un gol existent de foarte
multă vreme, dovedindu-se astfel de certă trebuinţă viitorilor cercetători români.

7. Bibliografie orientativă

Izvoare biblice

- Aland Barbara and Kurt, Johannes Karavidopoulos, Carlo M.Martini, Bruce M.Metzger, The Greek-
English New Testament, 28th Edition, Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 2012.
- Anania Bartolomeu Valeriu, Biblia sau Sfânta Scriptură, (versiune diortosită după Septuaginta), Editura
Renaşterea, Cluj-Napoca, 2009.
- Confort Philip W., David P. Barrett, The Text of the Earliest New Testament Greek Manuscripts, Tyndale
House Publishers, Wheaton, Illinois, 2001.
- ESV Study Bible. English Standard Version, Crossway, Wheaton, Illinois, 2008.
- Traduction Oecuménique de la Bible, Société biblique française – Editions du Cerf, Paris, 1988.
- The Greek New Testament, (UBS 5th), Deutsche Bibelgesellschaft, Münster/Germany, 2014.
- Zürcher Bibel, Theologischen Verlag, Zürich, 2007.

Dicţionare, Gramatici, Lexicoane, Enciclopedii

- Barclay Newman M., A Concise Greek-English Dictionary of the New Testament, Deutsche
Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1993.
- Bromiley Geoffrey W., Theological Dictionary of the New Testament. Abridged in One Volume, William
B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1985.
- Danker Frederick William, A Greek-English Lexicon of the New Testament and other Early Christian
Literature, (BDAG), 3th edition, University of Chicago Press, 2000.
- Eric M. Meyers, The Oxford Encyclopedia of Archeology in the Near East, 5 vol., Oxford University Press,
Oxford, 1997.
- Happ Erich, Friedrich Maier, Alfred Zeller, Grammatik. Lautlehre, Formenlehre, Satzlehre, Bayerischer
Schulbuch Verlag, München, 1981.
- Keil Carl Friedrich, Manual of Biblical Archeology, 2 vol., T&T Clark, Edinburgh, 1887-1888.
- Preuschen Erwin, Griechisch-Deutsches Taschenwörterbuch zum Neuen Testament. Auflage, Walter de
Gruyter, Berlin, 2005.
 - Wallace Daniel B., Greek Grammar Beyond the Basics. An Exegetical Syntax of the New Testament,
Zondervan Publishing House, Grand Rapids, Michigan, 1996.
Comentarii

- Eckey Wilfried, Die Briefe des Paulus an die Philipper und an Philemon, Neukirchener Verlag, Brühl,
2006.
- Ernst Josef, Die Briefe an die Philipper..., (RNT), Verlag Friedrich Pustet, Regensburg, 1974.
- Ewald Paul, Der Brief des Paulus an die Philipper, Verlagsbuchhandlung, Leipzig, 1917.
- Fee Gordon, Paul’s Letter to the Philippians, (NICNT), Wm. B. Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids,
1995.
- Fontaine Didier, L’égalité avec Dieu en Philippiens 2, 6. Forme de Dieu = Égalité avec Dieu?,
L’Harmattan, Paris, 2010.
- Hansen G. Walter, The Letter to the Philippians, (PNTC), Wm. B. Eerdmans Publishing Co., Grand
Rapids, 2009.
- Hawthorne Gerald, Philippians, (WBC 43), Word Books Publisher, Waco, 1983.
- O’Brien Peter, The Epistle to the Philippians. A Commentary on the Greek Text, (NIGTC), Wm. B.
Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids, 1991.
- Reumann John, Philippians, (AB 33b), Yale University Press, New Haven, 2008.
- Vincent Marvin, A Critical and Exegetical Commentary on the Epistles to the Philippians and to Philemon,
(ICC), T&T Clark, Edinburgh, 1950.

Lucrări de specialitate

- Black David Alan, David S. Dockery, New Testament Criticism&Interpretation, Zondervan Publishing
House, 1991.
- Carson D.A. & Douglas J. Moo, An Introduction to the New Testament, Zondervan, Grand Rapids,
Michigan, 2005.
- Egger Wilhelm, Metodologia Noului Testament, Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş, 2006.
- Ferguson Everett, Backgrounds of Early Christianity, Wm. B. Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids,
1993.
- Gregory Andrew, Christopher Tuckett, The Reception of the New Testament in the Apostolic Fathers,
Oxford University Press, 2005.
- Habermann J., „Präexistenzaussagen im Neuen Testament”, în: Europäische Hochschulschriften, Peter
Lang, Frankfurt am Main, New York, Paris, 1990.
- Jeffers James, The Greco-Roman World of the New Testament Era: Exploring the Background of Early
Christianity, InterVarsity Press, Downers Grove, 1999.
- Kümmel Werner Georg, Einleitung in das Neue Testament, Quelle&Meyer, Heidelberg, 1973.
- Martin R.P., „Carmen Christi. Philippians 2: 5-11 in Recent Interpretation and in the Setting of Early
Christian Worship”, in: Society for New Testament Studies Monograph Series, vol. 4, Cambridge
University Press, Cambridge, 1967.
- Mayordomo Moises, „Wirkungsgeschichte als Erinnerung an die Zukunft der Texte (Hinführung)”, in vol.
Die prägende Kraft der Texte – Hermeneutik und Wirkungsgeschichte des Neuen Testaments, (Ein
Symposium zu Ehren von Ulrich Luz, hrsg. Moises Mayordomo), Verlag Katholisches Bibelwerk GmbH,
Stuttgart, 2005.
- Metzger Bruce M., A Textual Commentary on the Greek New Testament, 4th edition, Deutsche
Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1994.
- Schnelle Udo, Einleitung in das Neue Testament, Vandenhoeck&Ruprecht, Göttingen, 2005.
- Scott Julius, Customs and Controversies: Intertestamental Jewish Backgrounds of the New Testament,
Baker Book House, Grand Rapids, 1995.