Calcul Vant Eurocode

SHOWROOM MATERIALE DE CONSTRUCTII
FILIP
LILIANA
CAPITOLUL 2
BREVIAR DE CALCUL
Do cumenta ia d e fa are ca ob iect pro iectarea u nu i hale metalice, cu fu nc iu nea d e

showroom materiale de co nstru ctii, având regimu l d e în l ime p arter.
Structu ra de rezisten este fo rmata d in :

infrastructur – fu nd a ii izolate d in beto n armat
suprastructu r –grinzi cu zabrele si cadre d in metal
Cl direa este amplasat în municipiul Constan a, jude ul Constan a. Astfel, conform

ii de macrozonare seismic din normativul de proiectare seismic P100-2006, construc ia
este caracterizat prin accelera ia terenului de proiectare ag = 0,16 g (fig. 3.1/pag. 3.1) i perioada
de col Tc = 0,7 s (fig. 3.2/pag. 3.2). Prezentul normativ încadreaz construc ia în clasa de
importan II – cladiri a c ror rezisten seismic este important sub aspectul consecin elor
asociate cu prabu irea sau avarierea grav ; iar valoarea factorului de importan a I = 1.2 (tabel
4.3/pag. 4.10).
Ac iunea vântului se ia în considerare conform “ Cod de proiectare.Bazele proiectarii i

ac iuni asupra construc iilor. Ac iunea vântului”, indicativ NP-082-04 i este evaluat fie de
presiunea vântului, fie de for ele produse de vânt pe construc ii i structuri. Presiunile sau for ele
din vânt ac ioneaz normal pe suprafa a expusa.
În “Cod de proiectare. Evaluarea ac iunii z pezii asupra construc iilor.”, indicativ

CR 1-1-3-2005 sunt cuprinse recomand ri pentru proiectarea cl dirilor, structurilor si
elementelor componente expuse ac iunii z pezii.
Conform acestui cod, încarcarea din zapad este o încarcare static pe metru p trat de
proiec ie orizontal a acoperi ului. Ac iunea z pezii asupra construc iilor este considerat ac iune
variabil .
Proiectarea s-a f cut în conformitate cu standardele si normativele in vigoare, dintre care
cele mai importante sunt:
CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 9

FILIP
LILIANA
Normativ CR0-2005 « Cod de proiectare.Bazele proiect rii structurilor în costruc ii »

Normativ CR1-1-3-2005 « Cod de proiectare.Evaluarea ac iunii z pezii asupra
construc iilor »
Normativ NP082-2004 « Cod de proiectare.Bazele proiect rii i ac iunile în
construc ii.Ac iunea vântului »
STAS 10108/0-78 « Calculul si alc tuirea elementelor structurale din otel »
PI00/2006« Proiectarea antiseismic a construc iilor»
PI0/2004 « Lucr ri de funda ii.Fundare direct »
2.1. Stabilirea dimensiunilor principale
Invelitoarea
Consider m c invelitoarea este alc tuit din panouri sandwich din tabl zincat cu strat
de termoizola ie având greutatea tehnic de 255N/m2.
Suprafa a invelitorii : S1 = S3 = 6*36* 1/cos 27o => S1 = S3 = 227.70 m2.
S2 = 12*36* 1/cos 14o => S2 = 437.96 m2.
Riglele
Riglele se dispun cate 3 pe fiecare panou i se realizeaz din profile teava patrata 50x4.
Lungimea riglelor : L1 r = L3 r 6*18*1/cos 27 o => L1r = L3r = 113.85 m.
L3r = 12*18*1/cos 14o => L1 r = L2 r = 219 m.
Panele
Pentru realizarea panelor se considera tot profil teava patrata 50x4 cu A = 7.10 cm2
Lungimea unei pane este 6 m.
Lungimea totala pane: Lp = 5*36+9*36+5*36 => Lp = 684 m.
Grinda
Lungimea totala grinda: L1g = L3g =6.71+6+ 3+4.24 => L1g = L3g =19.95 m.
L2g = 12.37+12+ 10.9+7.5 => L2g =42.77 m.
Se propun 7 cadre a cate 3 grinzi cu zabrele:

FILIP
LILIANA
ANSAMBLU SPATIAL STRUCTURA

FILIP
LILIANA
2.2. Evaluarea înc rc rilor
Evaluarea înc rc rilor se va face conform Cap. 4 din CR0-2005 – “Bazele proiect rii
structurilor în construc ii” – proiectarea prin metoda coeficien ilor par iali de siguran .
Aceast metod const în verificarea situa iilor de proiectare astfel încat nici o stare
limit sa nu fie depa ita atunci când se utilizeaz valori de calcul pentru ac iuni i pentru
rezisten e.
Încarc rile de calcul se stabilesc avându-se în vedere diferitele ac iuni ce pot ap rea pe
întreaga durat de exploatare a construc iei.
STAS 10101/0-75 prevede criteriile de clasificare a ac iunilor. Astfel, acestea se împart
in func ie de frecven a cu care ele sunt întâlnite.
Din acest punct de vedere se disting :
1) ac iuni permanente – se aplic în mod continuu, cu o intensitate practic constant
în raport cu timpul. În cadrul ac iunilor permanente se consider : greutatea
elementelor permanente ale construc iilor, greutatea i presiunea p mântului i
umpluturilor, ca i presiunea muntelui, efectul precomprim rii;
2) ac iuni temporare – variaz sensibil în raport cu timpul sau pot s lipseasc total
în anumite intervale de timp. În aceast categorie intr : greutatea unor elemente
de construc ie a c ror pozi ie poate s se modifice în decursul exploat rii,
greutatea utilajului specific exploat rii construc iilor, încarc ri datorate
mijloacelor de ridicare i transport, încarc rile pe plan eele din înc perile de
depozitare, înc rc ri datorate z pezii, înc rc ri datorate vântului ;
3) ac iuni excep ionale – apar foarte rar, eventual niciodat în via a construc iei, la
intensit i semnificative. În cadrul acestei categorii se consider : înc rcarea
seismic avut în vedere în calculul construc iilor, înc rc ri datorate defectelor
sau defect rii utilajelor i alter rii bru te a procesului tehnologic, înc rc ri cu
caracter de oc, datorit ciocnirii autovehiculelor de elemente de construc ii, sau
explozii, înc rc ri datorate inunda iilor catastrofale.
Calculul structurilor trebuie sa fie efectuat cu considerarea combina iilor defavorabile.

Gruparea ac iunilor se face func ie de probabilitatea acestora de a ac iona simultan asupra unei

FILIP
LILIANA
construc ii. Coeficien ii par iali de siguran a sunt diferen ia i func ie de tipul înc rc rilor i de
starea limit considerat .
Structura, infrastructura i terenul de fundare vor fi proiectate la st ri limit ultime, astfel
încat efectele ac iunilor de calcul în sec iune s fie mai mici decât rezisten ele de calcul în
sec iune.
Pentru starea limit ultim , se consider dou grup ri :
1) gruparea fundamental din care fac parte :

i. înc rc rile datorate ac iunilor permanente,
ii. înc rc rile datorate unor înc rc ri temporare, a c ror prezen a simultan
este practic posibil ;
1.35 G + 1.5Q + 1.5 Q
unde:
G – efectul pe structura al ac iunii permanente I, luat cu valoarea sa caracteristic ;
Q - efectul pe structur al ac iunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic ;
Q - efectul pe structur al ac iunii variabile, ce are ponderea predominant
între ac iunile variabile, luat cu valoarea sa caracteristic ;
- factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale ac iunilor variabile i
(i = 2, 3, ..., m) luate cu valorile lor caracteristice, având valoarea:
= 0,7
cu excep ia înc rc rilor din depozite i a ac iunilor provenind din împingerea
mântului , a materialelor pulverulente i a fluidelor/apei caz în care :
= 1,0
2) gruparea special care consider de regula:

i. înc rc rile datorate ac iunilor permanente,
ii. înc rc rile datorate unor ac iuni temporare a c ror prezen a în timpul
apari iei unei ac iuni excep ionale este posibil cu o intensitate
cvasipermanent sau, eventual frecvent întalnit , redusa,
iii. o ac iune excep ional .

FILIP
LILIANA
G + A + Q
unde :
A - valoarea caracteristic a ac iunii seismice ce corespunde intervalului
mediu de recuren , IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani în P100-2006);
– coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a ac iunii variabile
Qi ;
I – coeficient de importan a a construc iei/structurii .
2.2.1. Înc rcarea datorata ac iunii vântului ~ NP-082-04 ~

Înc rcarea din vânt se calculeaz conform normativului de proiectare NP-082-04 i se
intituleaz “Cod de proiectare.Bazele proiect rii i ac iunile asupra constru iilor.Ac iunea
vântului.”
Înc rcarea dat de vânt pe acoperi :
Valoarea normata a presiunii vântului pe acoperi se calculeaz cu rela ia :

w(z) = qref • ce(z) • cP(z)
q ref - presiunea de referinta a vantului
Presiunea de referinta a vantului qref in Romania, determinata din viteza de referinta
mediata pe 10 minute si avand 50 de ani intervalul mediu de recurenta este indicata in harta de
zonare din Anexa A, Fig A.2
Conform acesteia, qref = 0,5 kPa = 0,5 kN/m2
ce(z) - factor de expunere la în imea z deasupra terenului, conform normativ NP-082-
04, Cap 11)
Factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului: ce(z)= cg (z) • cr(z)
unde: cr(z) – factor de rafal
cg(z) – factor de rugozitate
Cei doi factori, cel de rafala si cel de rugozitate depind de:
1) Inaltimea deasupra terenului, z;
2) Tipul de zona in care se afla amplasata constructia.

FILIP
LILIANA
Cunoscand aceste elemente, se va determina grafic valoarea celor doi factori.

Inaltimea cladirii este:
Hcladire = 6.5 m
cg(z) – factor de rafala – se aproximeaza cu ajutorul Figurii nr. 4, Capitolul 10.4., din
NP-082-04. => cg(z) = 3,10.
cr(z) – factor de rugozitate – se aproximeaza cu ajutorul Figurii nr. 1, Capitolul 8.4., din
NP-082-04. => cr(z) = 0,60.
Folosind aceste valori putem determina valoarea factorului de expunere la inaltimea z

deasupra terenului: ce(z) = 3,10 • 0,60 = 1,8(zona urbana cu densitate redusa de constructii)
Determinarea Cp pentru acoperisul cu 2 pante.

Inaltimea de referinta este H = 6.5 m
Acoperisul va fi impartit in zone conform figurii urmatoare:

FILIP
LILIANA
Coeficientii de presiune depind de marimea ariei expuse. Astfel:
Pentru directia vantului = 0º, iar unghiul = 25º => singurele zone care au valori
pozitive sunt F, G si H.
Coeficientii de presiune pentru fiecare zona sunt dati in tabelele urmatoare:
Zone pentru directia vantului = 0º

F G H I J
panta
cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
25 º 0.7 0.7 0.7 0.7 0.445 0.445 -0.045 -0.145
Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului, va avea urmatoarele valori:

- pentru acoperis:
W(z) = qref • ce(z) • cpe,10 (F) = 0.5 KN/m2 • 1,8 • 0.7= 0.63 KN/m2
W(z) = 0.63 KN/m2
Determinarea cp pentru peretii verticali ai cladirii cu forma dreptunghiulara in plan.

- se aplica situatia h < b, unde:
h – inaltimea peretilor = 6,5 m,
b – latura perpendiculara pe directia vantului – este 24 m sau 36 m

FILIP
LILIANA
e = min (b; 2
h) = min (36; 13)
e = 13 m
=> d > e
d = 24 m
In cazul acesta:
h = 6,5 m; b = 36 m
Deci: A = 6,5 • 36 = 234 m2 =>A>1m2 =>cpe = cpe,10
Dar: d =24 m;b = 36 m
e = b = 36 sau e = 2 • h = 2 • 6,5 = 13 se alege valoarea mai mica

=> e = 13 => d = 24 > e = 13 => zonele A, B ,C, D, E
d / h = 24 / 6,5 = 3,70 =>
Coeficientii de presiune pentru peretii verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara in plan sunt
dati in tabelul urmator, functie de raportul d / h = 24 / 6,5 = 3,70.
Zona A B C D E
d/h cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
1 -1,0 -1,3 -0,8 -1,0 +0,5 +0,6 +1,0 -0,3
4 -1,0 -1,3 -0,8 -1,0 +0,5 +0,6 +1,0 -0,3
W(z) = q ref • ce(z) • cp(z) = 0.5 KN/m2 • 1,8 • (-1,0 )= - 0.9 KN/m2
W(z) = - 0.9 KN/m2

FILIP
LILIANA
In consecinta, presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului va fi:

a) Pentru peretii laterali: W(z) = q ref • ce(z) • cp(z) = 0.5 KN/m2 • 1,8 • (-1,0 )= - 0.9 KN/m2
b) Pentru acoperis: W(z) = qref • ce(z) • cpe,10 (F) = 0.5 KN/m2 • 1,8 • 0.7= 0.63 KN/m2
Valoarea negativ a presiunii vântului reprezint sensul de ac iune a vântului. Acesta va
ac iona ca o for de suc iune.
Figura 2. Valori de referin ale presiunii de referin a vîntului, mediat pe 10 ani, având 50 ani IMR

FILIP
LILIANA
2.2.2. Înc rcarea din z pad ~ CR 1-1-3-2005 ~
Înc rcarea din z pad pe acoperi ia în considerare depunerea de z pada în func ie de

forma acoperi ului i de redistribu ia z pezii cauzat de vânt i de topirea z pezii.
Înc rcarea din z pad este considerat ca ac ionând vertical pe proiec ia orizontal (m2) a
suprafe ei acoperi ului.
Valoarea caracteristic a înc rc rii din z pad pe acoperi , sk se determin astfel :
Sk ix ce x ct x So,k [kN/m2]
unde:
So,k - valoarea caracteristic a înc rc rii z pezii pe sol, în amplasamentul construc iei pentru o
perioad de revenire de 50 ani.
So.k = 2.0 kN/m2, conform codului CR 1-1-3-2005, Paragraf 2.1, Fig 2.1 ( Constan a )
ce - coeficient de expunere ce ine seama de condi iile de expunere ale construc iei
ce = 1 , conform codului CR 1-1-3-2005, Paragraf 2.2, Tabel 2.1.Tip de expunere: par ial
ct - coeficient termic
ct = 1.0 , conform codului CR 1-1-3-2005, Paragraf 2.2
1 - coeficient de form pentru înc rcarea din z pad pe acoperi
1 = 0.8, pentru o pant a acoperi ului cuprins în intervalul 0º =25º 30º, conform codului
CR 1-1-3-2005, Paragraf 3.2, Tabel 3.1
Valoarea normat a înc rc rii distribuite din z pad este :
SK = i x ce x ct x So.k
SK = 0.8 x 1 x 1 x 2 = 1.6 kN/m2

FILIP
LILIANA
Figura 3. Zonarea valorii caracteristice a înc rc rii din z pad pe sol
2.2.3. Incarcarea util
Conform STAS 10101/2A1-87, Tabel 3.1.incarcarea utila q = 200 kg/m2 = 2 kN/m2
2.2.4. Evaluarea înc rc rilor date de seism

Evaluarea înc rc rilor seismice orizontale pentru prezentul proiect s-a realizat conform
“Cod de proiectare seismic – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cl diri”, indicativ P100-
1-2006.
Aplicarea prevederilor codului P100-1 urm re te, ca în cazul unor evenimente seismice,
asigure performan e suficient de înalte ale structurilor pentru :

FILIP
LILIANA
- evitarea pierderilor de vie i omene ti sau a r nirii oamenilor;

- men inerea, f întrerupere, a activita ilor i a serviciilor esen iale pentru desf urarea
continu a vie ii sociale i economice, în timpul cutremurului i dup cutremur;
- evitarea producerii de explozii sau a degaj rii unor substan e periculoase
- limitarea pagubelor materiale.
For a t ietoare de baz corespunz toare modului propriu fundamental, pentru fiecare
direc ie orizontal principal considerat în calulul cl dirii, se determin dup cum urmeaz :
Fb = I x Sd(T1) x m x
unde :
Sd(T1) - ordonata spectrului de r spuns de proiectare corespunz toare perioadei
fundamentale T1;
T1 - perioada proprie fundamental de vibra ie a cladirii în planul ce con ine direc ia
orizontal considerat ;
m - masa total a cl dirii calculat ca sum a maselor de nivel mi;
I - factorul de importan -expunere al construc iei;
- factor de corec ie care ine seama de contribu ia modului propriu fundamental
prin masa modal efectiv asociat acestuia, ale c rui valori sunt :
= 0,85 dac T1 Tc i cl direa are mai mult de dou niveluri i
= 1,0 în celelalte situa ii.
Tc - perioad de col conform H ii de zonare seismic , Fig. 3.2. P 100-1/2006 ;
T1 – perioada proprie fundamental de vibra ie a cl dirii în planul ce con ine direc ia
orizontal considerat i se calculeaz cu rela ia :
T1 = Ct x H3/4
în care :
Ct - coeficient care ine cont de tipul structurii :
0,085 - pentru cadre din o el;

0,075 - pentru cadre din beton armat;
0,05 - pentru celelalte tipuri.
H - în imea cl dirii ;

FILIP
LILIANA
T1 = 0.05 x 6.53/4 = 0.204 s calculat conform Anexa B din Cod P100-2006

(“Cod de proiectare seismic ”)
Pentru structur i amplasament (Constan a) se identific elementele de calcul :

• TC = 0.7 T1<TC ; T1> 0.1 x TC ; T1 > 0.07 = TB, conform Fig 3.2, Cap 3 din Cod
P100-2006 (“Cod de proiectare seismic ”)
• ag =0,16g ; este acceleratia terenului pentru proiectare, componenta orizontala a
miscarii terenului, conform Fig 3.1, Cap 3 din Cod P100- 2006 (“Cod de proiectare
seismic ”)
• coeficientul de imporan I = 1 pentru clasa III de imporan ,“Cl diri de tip curent,
care nu apar in celorlalte categorii”, conform Tabel 4.3, Cap 4 din Cod P100-2006
• factorul de corec ie =1 conform Paragraf 4.5.3.2.2, Cap 4 din Cod P100-2006 (“Cod
de proiectare seismic ”)
• Sd (T1) – ordonata spectrului de r spuns de proiectare corespunz toare perioadei
fundamentale T1 i se calculez conform Paragraf 3.2, Cap 3 din Cod P100-2006
Pentru T1>TB => Sd (T1)=ag* (T1)/q
(T1) este spectrul normalizat de raspuns elastic pentru componenta orizontala ale
acceleratiei terenului pentru perioada fundamentala T1, conform Paragraf 3.2, Cap 3 din Cod
pentru TB=0,07s<T1=0.22s<Tc=0.7s (T1)= 0=2,75
q=5x( 0 / 1) este factorul de comportare al structurii cu valori in functie de tipul structurii si

capacitatea acesteia de disipare a energiei, conform Tabel 6.3, Paragraf 6.4, Cap 6 din Cod P100-
2006 (“Cod de proiectare seismic ”)
u/ 1=1.00 pentru cadre necontravântuite, structuri parter, conform Tabel 6.3, Cap 6 din Cod
q = 5x1.00=5.0
m – masa total a cl dirii ,calculat cu programul de calcul SCIA ESA PT

Sd(T1)=0,16•9,81•2,75/5,0=0,863
Fb= I• Sd(T1) • m• = 1•0,863•m •1=0.863*m

FILIP
LILIANA
Figura 4. Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelera iei terenului, ag
Figura 5. Zonarea teritoriului României in termeni de perioada de col , Tc

FILIP
LILIANA
2.3. Predimensionarea elementelor
2.3.1. Predimensionarea învelitorii
Element Caracteristici Materiale Intensitate Incarcare

geometrice normata de normata
baza
Panouri sandwich
Invelitoare1 227.70 (tabla cutata si 255N/ 58060.95N
polistiren)
Panouri sandwich
polistiren)
Panouri sandwich
polistiren)
Gruparea de inc rc ri pentru calculul învelitorii:

q =1.35*Gi + 1.5* zapada + 1.5* 0.7*(vant + utila)
q 1=1.35*58.061+1.5*1.6*227.70+1.5*0.7*(2+0.63)*227.70=1253.49 kN
q 1 = q3 = 1253.49/227.70 => q = 5.505 kN/m
q 2=1.35*116.68+1.5*1.6*437.69+1.5*0.7*(2+0.63)*437.69=2417.54 kN
q 2 = 2417.54/437.69 => q = 5.52 kN/m
Pentru calculul învelitorii se va folosi teoria pl cilor. Ipoteza de calcul pentru

dimensionarea învelitorii este c panoul de acoperi se va considera încastrat pe toate
laturile din condi iile constructive alese:
b 1.68 m a 1.5 m
b
1.12 k0 0.0181 k1 46.1 k2 60.3
a

FILIP
LILIANA
kN
q 5.52
m
1 2
mx qa 0.269 kNm
k1
1 2
my qa 0.206 kNm
k2
0.3
Mx mx my 0.331 kNm
My my mx 0.287 kNm
Mmax max Mx My 0.331 kNm

N
R 220
2
mm
Mmax
R
W
2 6 Mmax
bh 3 hef 2.5
Wnec h 2.319 10 m
6 3
b R 10
l 1500
fadm f 10 mm
150 adm 150
N
8 2
0.0025 m E 2.1 10 mm
2
2 qa
fef k0 1 0.062 cm
3
E
fef 10 0.623 mm
fef fadm conditia se verifica
Ginvelitoare1= Ginvelitoare3 = 2.5*10-3*78500*227.70 =44684.16 N = 44.68 kN.

Ginvelitoare2 = 2.5*10-3*78500*437.96 =85949.65 N = 85.95 kN.

FILIP
LILIANA
2.3.2 Predimensionarea riglelor
Elemente Caracteristici Materiale Intensitate Înc rcare

geometrice normat de
normat
baz
Panouri sandwich
2
Învelitoare1,3 227.70 m ( tabl cutata si 196.25 N/m2 44684 N
polistiren)
Rigle 113.85 m Teava patrata 20x1 5.87 N/m 668.3 N
Gruparea de înc rc ri pentru calculul riglelor:

q=1.35*Gi + 1.5* zapada + 1.5* 0.7*(vant + utila)
q1,3 = 1.35*(44.68+0.668)+1.5*1.6*227.70+1.5*0.7*(2+0.63)*227.70 = 1236.24 kN
Inc rcarea ce-i revine fiec rei rigle : 1236.24/36 = 34.34 kN
36 = num rul de rigle
q r = 34.34/ 3 = > qr = 11 kN/m
În calcule rigla se consider ca fiind o grinda continu pe mai multe reazeme.

FILIP
LILIANA
Momentul maxim
kN
q 11 k 0.07 (tabel) lr 1.58 m
m
2
M k q lr 1.922 kNm N
R 220
2
M mm
R
Wnec
M 1.922 106 3
Wnec Wnec 8.736 103 mm
R 220
3 3
Wnec 10 8.736 cm
Se alege profilul pentru rigla:teava

patrata 50x4
3 2 4
Wef 10.5 cm A 7.17 cm I 26.2 cm
M 106 N N
183.069 R 220
Wef 103 mm
2
mm
2
R conditia se verifica
Verificarea la sageata
f fadm
49.60 (Constructii metalice - Petre Siminea : tabel 4.5. )
4
M 1.922 kNm I 26.2 cm l 1.58 m
2
Ml
f 0.908 cm
10 I
l 1000
fadm 10.533 mm
150
f fadm conditia se verifica
Gr1,3 =78500*113.85*(0.05 2 – 0.0422 ) = 6577.8 N ( greutate reala rigle)

FILIP
LILIANA
Elemente Caracteristici Materiale Intensitate Înc rcare

geometrice normat de
normat
baz
Panouri sandwich
Învelitoare2 437.96 m2 ( tabl cutata si 196.25 N/m2 85950 N
polistiren)
Gruparea de înc rc ri pentru calculul riglelor:

q1,3 = 1.35*(85.95+1.285)+1.5*1.6*437.96+1.5*0.7*(2+0.63)*437.96 = 2378.04 kN
36 = num rul de rigle
q r = 66.064/ 6 = > qr = 11.45 kN/m
În calcule rigla se consider ca fiind o grinda continu pe mai multe reaze
Momentul maxim
kN
q 11.45 k 0.078 (tabel) lr 1.52 m
m
2 N
M k q lr 2.063 kNm R 220
2
mm
M M
R Wnec
Wnec R
2.063 106 3
Wnec 9.377 103 mm Wnec 10 3
9.377
220

FILIP
LILIANA
f fadm
4
M 2.063 kNm I 26.2 cm l 1.52
2
Ml l 1000
f 0.903 cm fadm 10.133
10 I 150
Gr =78500*218.98*(0.052 – 0.042 2) = 12651.8 N ( greutate reala rigle)
2.3.3. Predimensionarea panelor
Elemente Caracteristici Materiale Intensitate Incarcarea

bazà
Panouri sandwich
Învelitoare 893.34 m2 ( tabl cutata si 196.25 N/m2 175317.9 N
polistiren)
Pane 612 m Teava patrata 20x1 5.87 N/m 3592.44 N
Gruparea de înc rc ri pentru calculul panelor:

q=1.35*(175.318+25.148+3.593)+1.5*1.6*893.34+1.5*0.7*(2+0.63)*893.34= 4886.432 kN
102 = num rul de pane
q p = 47.19/ 6 = > qp = 7.98 kN/m

FILIP
LILIANA
În calcule pana se consider ca fiind o grinda continu pe mai multe reazeme.
Momentul maxim
kN
q 7.98 k 0.077 (tabel) lr 1.5
m
2 N
M k q lr 1.383 kNm R 220
2
mm
M M
R Wnec
Wnec R
1.383 106 3
Wnec 6.286 103 mm Wnec 10 3
6.286
220
Se alege profilul pentru rigla:teava

patrata 42x5
4
I 17.2 cm Wef 8.19 cm3
M 106 N
168.808
Wef 10 3 2 R 220
mm
f fadm
4
M 1.383 kNm I 17.2 cm l 1.5 m

FILIP
LILIANA
2 l 1000
Ml fadm 10 mm
f 0.897 cm 150
10 I
Gp =78500*612*(0.0422 – 0.0322) = 35551.08 N ( greutate reala pane)
2.3.4 Grinda cu zabrele
Grinzile cu zabrele sunt elemente de constructii care, in ansamblu, lucreaza la incovoiere

si sunt formate dintr-o retea de triunghiuri,realizate din bare,geometric nedeformate.
Deoarece grinzile cu zabrele pot forma elemnte de constructii rigide,economic,simplu de

executat si cu un aspect corespunzator,sunt larg raspandite in domeniul constructiilor executate
din otel.Sistemele cu zabrele se folosesc la realizarea celor mai variate tipuri de constructii:la
hale industriale sub forma de ferme pentru sustinerea acoperisului,contravantuirilor,stalpilor
etc,la constructiile metalice hidrotehnice sub forma de grinzi principale,contravantuiri etc,la
constructii metalice speciale ca stalpi de transport de energie electrica,piloni si turnuri de radio si
televiziune,turle de foraj si turnuri de extractie,sisteme de sustinere pentru apeducte,castele de
apa,rezervoare si gazometre aeriene,ala constructii metalice cu destinatie speciala.
Alcatuirea sistemului cu zabrele

Grinzile cu zabrele se pot alcatui sub diferite forme in functie de destinatie ,nivelul
incarcarilor si marimea deschiderilor.
1. Dupa forma conturului-grinzi cu zabrele cu contur triunghiular.

2. Dupa tipul zabrelelor-grinzi cu zabrelecu diagonale si montanti.Se executa simplu
si usor si prezinta o rigiditate mare.
Alcatuirea si alegerea sistemului grizilor cu zabrele
Alegerea sistemului grinzii cu zabrele se face tinand cont de urmatoarele recomandari
Se stabileste forma conturului si tipul zabrelelor astfel incat sa se satisfaca cat mai bine
schema constructiva.;aceasta forma se va alege tinandu-se seama de deschiderea grinzii,marimea
incarcarilor,de modul de rezemare etc.

FILIP
LILIANA
Forma grinzii cu zabrele trebuie de asemenea sa corespunda schemei statice,adica pe cat

posibil,sa fie in concordanta cu variatia diagramei de momente.De asemenea,la stabilirea formei
sistemului cu zabrele,se va tine seama de posibilitatile de simplificare a executiei si montajului.
Stabilirea tipului de ferma

Sistemul zabrelelor va fi ales astfel incat sa respecte urmatoarele conditii:
numarul nodurilor sa fie cat mai mic,stiind ca acestea reprezinta puncte ce

necesita un consum mare de material si manopera;
pozitia nodurilor se va fixa tinand seama de incaracrile pentru care se
dimensioneaza grinda,astfel ca elesa se aplice doar in noduri,pentru a apropia mai
mult grinda de ipotezele de calcul;
lungimea barelor,mai ales a celor comprimate,sa fie cat mai mica cu
putinta,pentru a nu fi obligati sa dimensionam barelele din conditii de
rigiditate,iar pe alta parte,lungimile mai mici ale barelor comprimate influenteaza
favorabil dimensionarea;
inclinarea diagonalelor sa fie stabilita,incat dimensiunile guseelor rezultate sa fie
cat mai mici,iar prinderea barelor sa se faca cu usurinta;
Se recomanda ca inclinarea diagonalelor fata de orizontala sa fie de 45°,unghiul
minimsa nu coboare sub 35°,iar cel maxim sa nu depaseasca 55°.
1. Forma grinzii cu zabrele:triunghiulara

2. Tipul de zabrele:triunghiular
3. Inclinarea talpei: panta=26.55°(deschidere 6m)
Panta=14 o(deschidere 12m)
- Forma triunghiulara s-a stabilit tinand seama de scopul si destinatia constructiei , de
posibilitatea de indepartare a apelor meteorice , de marimea incarcarilor si a deschiderii.
- Tipul zabrelelor cu diagonale alternante si montanti s-a stabilit pe considerentul de a
avea noduri suficiente pe talpa superioara , pentru a putea rezema panele la distante egale intre
ele .
Dimensionarea fermei cu zabrele
Pentru a avea siguranta unei proiectari corespunzatoare este necesar sa se stabileasca
prealabil o serie de dimensiuni ale grinzii cu zabrele:deschiderea,inaltimea sistemului de
mijloc si de capete,lungimea panourilor etc.

FILIP
LILIANA
Stabilirea dimensiunilor principale ale fermei

Deschiderea grinzilor cu zabrele este determinata de distanta dintre punctul de rezemare,puncte
stabilite din conditii tehnologice sau constructive.
Pentru cazurile obisnuite,aceasta deschidere de calcul se ia la grinzi cu zabrele rezemate pe stalpi
metalici l=l0,unde l0 este distanta dintre fetele interioare ale stalpilor,cand centrarea fermelor se
face la fetele interioare ale acestora,sau distanta dintre axele stalpilor cand centarea se face in
axele lor.
Deschiderea fermei este egala cu deschiderea halei , deoarece ferma s-a centrat in axa
stalpilor :
Lf1,3= Lh = 6 m
Lf 2= Lh = 12 m
Inaltimea grinzilor cu zabrele se va determina in functie de deschiderea de calcul a
acestora si de conditiile de rezemare,astfel ca dimensiunile grinzii sa asigure o rigiditate suficient
de mare si un consum minim de calcul.
Inaltimea maxima a grinzii cu zabrele , la mijlocul deschiderii se apreciaza cu ajutorul
relatiei:
h = ( 1/7 ... 1/9 ) Lf = ( 1/7 ... 1/9 ) * 12 - se apreciaza h = 1.5 m
Calculul eforturilor in grinda cu zabrele:
Ipoteze simplificatoare ale grinzilor cu zabrele:
-barele se considera perfect axate in noduri
-fortele se aplica numai in noduri
-nodurile se considera articulatii perfecte
Observatii:
1. In cazul in care intr-un nod se intalnesc 3 bare dintre care doua sunt in prelungire,iar in
nodul respectiv nu actioneaza nici o forta,efortul din cea de-a 3 bara este 0.
2. Daca intr-un nod se intalnesc 2 bare iar nodul respectiv nu actioneaza nici o
forta,eforturile din cele 2 bare sunt egale cu 0.

FILIP
LILIANA
2.3.4.1.Gruparea de înc rc ri pentru calculul grinzilor(D=6m)

bazà
Panouri sandwich
Învelitoare1,3 40.28 m2 ( tabl cutata si 196.25 N/m2 7905 N
polistiren)
Pane 30 m Teava patrata 42x5 55.7 N/m 1671 N
Grind 19.95 m I8 59.5 N/m 1061.67 N
Q =1.35*Gi + 1.5* zapada + 1.5* 0.7*(vant + utila)

Q=1.35*(7.905+1.873+1.671+1.062)+1.5*1.6*40.28+1.5*0.7*(2+0.63)*40.28 = 224.80 kN
q 1=224.80/(6*2) =18.73 kN(grinda fronton)
q 2=18.73*2=37.46 kN(grinda camp)
Incarcare nod camp = 37.46/(5-1) =9.37 kN
Incarcare nod fronton = 9.37/2 =4.68 kN
M)1=0=>
9.37*(1.5+3+4.5) + 4.68*6 – V8*6 =0=>
V8= V1= 18.74 kN

FILIP
LILIANA
Nod 1
= 26.55 o
cos = 0.895
sin = 0.447
x 0 N13 – N12cos =0
y 0 -N12sin – 4.68+18.74=0
N12=31.46kN; N13=28.14kN
Nod 2
= 26.55 o
sin = 0.447
cos = 0.895
x 0 -N12cos +N24cos =0
y 0 -9.37 + N23 –N12sin +N24sin =0
N23=9.37 kN; N24 = 31.46 kN
Nod 3
= 45 o
cos = 0.707
sin = 0.707
x 0 N13 – N15 – N34 cos =0
y 0 N23 – N34sin = 0
N34 = 13.25 kN; N35 = 18.77 kN
Nod 4
N45=0 kN(un
Datorita faptului ca grinda cu zabrele este simetrica,calculul eforturilor s-a efectuat

numai pe jumatate de grinda.

FILIP
LILIANA
2.3.4.2.Dimensionarea si verificarea elementelor grinzii cu

zabrele(D=6m)
TALPA INFERIOARA:
"Intindere"
Dimensionare:
1. Elemente cunoscute:
-efortul axial de calcul (valoarea maxima lui N pe talpa inferioara)
Ntinf 28.14 kN
l 150 cm lungimea bara
2. Se propune:
-tipul sectiunii:teava patrata
-marca otelului si rezistenta de calcul
N
OL37 R 220
2
mm
1 prindere cu sudura ( coeficient de slabire al sectiunii)
3. Se calculeaza Anec-aria bruta necesara a sectiunii barei:
3
Ntinf 10 2 2
Anec Anec 127.909 mm Anec 1.28 cm
R
4. Se propune sectiunea conform Tabel 1.24 "Constructii metalice",autor Mateescu
(profil teava 30x2.5)
2 Ix
A 2.68 cm Ix 3.5 ix ix 1.143
A
Iy Ix
iy ix
Verificare
1. Verificarea tensiunii:
3
Ntinf 10
R se verifica relatia
2 105 N
A 10

FILIP
LILIANA
3
Ntinf 10
2
A 10
2. Se calculeaza lungimile de flambaj conform Tabel 3.12 pentru grinzi cu zabrele:
lfx 150 cm lfy 150 cm
3. Se verifica zveltetea:
a 400 -valoarea pentru talpi si diagonale de reazem ale grinzilor cu zabrele
lfx
x x 131.258 x a
ix
lfy
y y 131.258 y a
iy
Rezulta ca profilul ales 30x2.5 este corespunzator.
TALPA SUPERIOARA
"Compresiune"
Dimensionare:
-efortul axial de calcul (valoarea maxima lui N pe talpa superioara)
Ntsup 31.46 kN
l 167.7 cm lungimea bara
2. Se propune:
N
OL37 R 220
2
mm
3. Se calculeaza lungimile de flambaj:
lfx 1677 mm lfy 1677 mm

4. Se calculeaza coeficientii de profil conform Tabel 2.20 "Constructii metalice",autor
Petre Siminea
Kx 2.6
Ky 2.6

FILIP
LILIANA
5. Se calculeaza coeficientii x, y
2
Kx lfx R
x x 226.127
3
Ntsup 10
2
Ky lfy R
y y 226.127
3
Ntsup 10
Se face incadrarea in curbele de flambaj,conform Tabel 3.38-se incadreaza in curba A
x 226.127 x 0.377 x 140
y 226.127 y 0.377 x 140
min min( x y ) rezulta min 0.377
6.Se calculeaza Anec:

3
Ntsup 10 2
Anec Anec 379.31 mm Anec 3.8
min R

(profil teava 40x3) Ix
2
Ix 10.2 ix ix 1.951
A 4.33 cm A
Iy Ix
iy ix
Verificare :
Ntsup 31.46 kN
N 2
R 220 A 4.33 cm
2
mm
2.Se calculeaza lungimile de flambaj:
lfx 1677mm lfy 1677 mm
3. Se verifica zveltetea conform tabel 3.22 "Constructii metalice",autor Petre Siminea
a 150
1
lfx 10
x x 85.961 x a se verifica conditia
ix

FILIP
LILIANA
1
lfy 10
y y 85.961 y a se verifica conditia
iy
4. Se determina coeficientii x si y din tabelul 3.39 in curba A si se

extrag:
x 85.961 x 0.546
y 85.961 y 0.546
3
Ntsup 10
2 133.069 N R se verifica conditia
min A 10
Rezulta ca profilul ales teava patrata 40x3 este corespunzator.
Diagonala
"Compresiune"
Dimensionare:
-efortul axial de calcul (valoarea maxima lui N pe diagonala)
Ndiag 13.25 kN
2. Se propune:
N
OL37 R 220
2
mm

Petre Siminea
Kx 2.6
Ky 2.6

FILIP
LILIANA
5.Se calculeaza coeficientii x si y:

2
Kx lfx R
x x 440.48
3
Ndiag 10
2
Ky lfy R
y y 440.48
3
Ndiag 10
x 440.48 x 0.201 x 199
y 440.48 y 0.201 x 199
6. Se calculeaza Anec:
3
Ndiag 10 2
min R

2
Ix 10.2 ix ix 1.535
A 4.33 cm A
Iy Ix
iy ix
Verificare :
Ndiag 13.25 kN
N 2
R 220 A 4.33 cm
2
mm

a 150
1
lfx 10
ix
1
lfy 10
iy

FILIP
LILIANA

extrag:
x 138.127 x 0.382
y 138.127 y 0.382
3
Ndiag 10 se verifica conditia
80.106 N R
2
min A 10
Montant
"Compresiune"
Dimensionare:
-efortul axial de calcul (valoarea maxima lui N pe montant)
Nmont 9.37 kN
2. Se propune:
N
OL37 R 220
2
mm


Petre Siminea
Kx 2.6
Ky 2.6
2
Kx lfx R
x x 185.306
3
Nmont 10

FILIP
LILIANA
2
Ky lfy R
y y 185.306
3
Nmont 10

x 185.306 x 0.453 x 125
y 185.306 y 0.453 x 125
3
Nmont 10 2
min R

(profil teava 20x1.5)
Ix
2 Ix 0.637 ix ix 0.384
A 1.08 cm A
Iy Ix
iy ix
Verificare :
Nmont 9.37 kN
N 2
R 220 A 1.08 cm
2
mm
2 Se calculeaza lungimile de flambaj:

a 150
1
lfx 10
ix
1
lfy 10
iy
extrag:
x 195.54 x 0.631
y 195.54 y 0.631

FILIP
LILIANA
min min( x y ) rezulta
3
Nmont 10
2 137.495
min A 10
Rezulta ca profilul ales teava patrata 20x1.5 este corespunzator.
SECTIUNILE BARELOR GRINZII CU ZABRELE-profile teava patrata
Element Dimensiuni Aef[cm2]

Talpa superioara Teava patrata40x3 4.33
Talpa inferioara Teava patrata 30x2.5 2.68
Diagonale Teava patrata40x3 4.33
Montanti Teava patrata 20x1.5 1.08
G = 78500*(4.33*10-4*6.71+4.33*10-4*4.24+1.08*10 -4*1.5+2.68*10-4*6) = 511.14 N

Qreal = 1.35*(7.905+1.873+1.671+0.511)+1.5*1.6*40.28+1.5*0.7*(2+0.63)*40.28=224.05 kN
q 1,3=224.05/6*6=6.22kN/m
2.3.4.3.Gruparea de înc rc ri pentru calculul grinzilor(D=12m)

bazà
Panouri sandwich
Învelitoare2 74.22 m2 ( tabl cutata si 196.25 N/m2 14565 N
polistiren)
Pane 54 m Teava patrata 42x5 55.7 N/m 3007.8 N
Grind 41.34 m I8 59.5 N/m 2459.73 N
Q =1.35*Gi + 1.5* zapada + 1.5* 0.7*(vant + utila)

Q=1.35*(14.565+3.482+3.008+2.46)+1.5*1.6*74.22+1.5*0.7*(2+0.63)*74.22 = 414.83 kN
q 1=414.83/(6*2) =34.57 kN(grinda fronton)
q 2=34.57*2=69.14 kN(grinda camp)

FILIP
LILIANA
Incarcare nod camp = 69.14/(9-1) =8.64 kN

Incarcare nod reazem = 8.64/2 =4.32 kN
M)1=0=>
8.64*(1.5+3+4.5+6+7.5+9+10.5) + 4.32*12 – V8*12 =0=>
V16= V1= 34.57 kN
Nod 1
= 14 o
sin = 0.242
cos = 0.97
x 0 N13 – N12cos =0
y 0 -N12sin – 4.32+34.57=0
N12=125.03kN; N13=121.32kN

FILIP
LILIANA
Nod 2
= 14 o
sin = 0.242
cos = 0.97
x 0 -N12cos +N24cos =0
y 0 -8.64 + N23 –N12sin +N24sin =0
N23=8.64 kN; N24 = 125.03 kN
Nod 3
= 26.55 o
sin = 0.447
cos = 0.895
x 0 N13 – N35 – N34cos = 0
y 0 N23 – N34sin = 0
N34 = 19.23 kN; N35 = 103.08 kN
Nod 4
= 14 o =26.55 o
sin = 0.242 sin = 0.447
cos = 0.97 cos = 0.895
x 0 -N46 cos + N24cos – N34 cos +N47 cos =0
y 0 -N46sin – N47 sin – N34 sin +N24 sin - 8.64 =0
N46=89.48kN; N47=97.06kN

FILIP
LILIANA
Nod 5
= 90 o
N57=N35=103.08 kN; N54 = 0 kN
Nod 6
= 14 o
sin = 0.242
cos = 0.97
x 0 N68 cos - N46cos = 0
y 0 N67 – N46sin +N68 sin – 8.64= 0
N67 = 8.64 kN; N68 = 89.48
Nod 7
= 14 o =26.55o
sin = 0.242 sin = 0.447
cos = 0.97 cos = 0.895
x 0 N47 cos + N57 + N78 cos - N79 =0
y 0 N67+ N78 sin -N47 sin =0
N78=37.74kN; N79=216.40kN
Datorita faptului ca grinda cu zabrele este simetrica,calculul eforturilor s-a efectuat

numai pe jumatate de grinda.
2.3.4.4.Dimensionarea si verificarea elementelor grinzii cu zabrele(D=12m)
TALPA INFERIOARA:
"Intindere"
Dimensionare:
-efortul axial de calcul (valoarea maxima lui N pe talpa inferioara)
Ntinf 216.4 kN
l 150 cm lungimea barei

FILIP
LILIANA
2. Se propune:
N
OL37 R 220
2
mm
3. Se calculeaza Anec-aria bruta necesara a sectiunii barei:

3
Ntinf 10 2 2
Anec Anec 983.636 mm Anec 9 84 cm
R
(profil teava 60x5)
2 Ix
A 10.7 cm Ix 55.9 ix ix 2.286
A
Iy Ix
iy ix
Verificare
3
Ntinf 10
202.243 N se verifica relatia
2 R
A 10
2. Se calculeaza lungimile de flambaj conform Tabel 3.12 pentru grinzi cu zabrele:
lfx 150 cm lfy 150 cm
3. Se verifica zveltetea:
a 400 -valoarea pentru talpi si diagonale de reazem ale grinzilor cu zabrele
lfx
x x 65.626 x a
ix
lfy
y y 65.626 y a
iy
Rezulta ca profilul ales 60x5 este corespunzator.
TALPA SUPERIOARA
"Compresiune"
Dimensionare:
-efortul axial de calcul (valoarea maxima lui N pe talpa superioara)
Ntsup 125.03 kN

FILIP
LILIANA

2. Se propune:
N
OL37 R 220 2
mm
3 Se calculeaza lungimile de flambaj:

Petre Siminea
Kx 1.3
Ky 1.3
2
Kx lfx R
x x 74.132
3
Ntsup 10
2
Ky lfy R
y y 74.132
3
Ntsup 10

x 74.132 x 0.838 x 68
y 74.132 y 0.838 x 68
3
Ntsup 10 2
min R

2
Ix 30.8 ix ix 1.697
A 8.7 cm A
Iy Ix
iy ix

FILIP
LILIANA
Verificare :
Ntsup 125.03kN
N 2
R 220 A 8.7 cm
2
mm

a 150
1
lfx 10
ix
1
lfy 10
iy
extrag:
x 91.358 x 0.741
y 91.358 y 0.741
3
Ntsup 10
R se verifica conditia
2 193.944 N
min A 10
Diagonala
"Compresiune"
Dimensionare:
-efortul axial de calcul (valoarea maxima lui N pe diagonala)
Ndiag 97.06 kN
l 167.7cm lungime bara

FILIP
LILIANA
2. Se propune:
N
OL37 R 220
2
mm
Petre Siminea
Kx 1.3
Ky 1.3
2
Kx lfx R
x x 91.032
3
Ndiag 10
2
Ky lfy R
y y 91.032
3
Ndiag 10
x 91.032 x 0.762 x 80
y 91.032 y 0.762 x 80
6.Se calculeaza Anec:
3
Ndiag 10 2
min R

(profil teava 50x4)
Ix
2 Ix 26.2 ix ix 1.735
A 7.17 cm A
Iy Ix
iy ix

FILIP
LILIANA
Verificare :
Ndiag 97.06 kN
N 2
R 220 A 7.17 cm
2
mm

a 150
1
lfx 10
ix
1
lfy 10
iy
extrag:
x 96.637 x 0.704
y 96.637 y 0.704
3
Ndiag 10
2 192.286 N
min A 10 R se verifica conditia
Montant
"Compresiune"
Dimensionare:
-efortul axial de calcul (valoarea maxima lui N pe montant)
Nmont 8.64 kN
l 112.5cm lungime bara
2.Se propune:

FILIP
LILIANA
N
OL37 R 220
2
mm


Petre Siminea
Kx 2.6
Ky 2.6
2
Kx lfx R
x x 289.463
3
Nmont 10
2
Ky lfy R
y y 289.463
3
Nmont 10
x 289.463 x 0.299 x 160
y 289.463 y 0.299 x 160
3
Nmont 10 2 Anec 1.32
Anec Anec 131.347 mm
min R

(profil teava 30x2.5) Ix
2
Ix 3.5 ix ix 0.699
A 2.68 cm A
Iy Ix
iy ix
Verificare :
Nmont 8.64 kN
N 2
R 220 A 2.68 cm
2
mm

FILIP
LILIANA

a 150
1
lfx 10
x x 161.019 se verifica conditia
ix x a
1
lfy 10 se verifica conditia
y y 161.019 y a
iy
extrag:
x 161.019 x 0.623
y 161.019 y 0.623
3
Nmont 10 se verifica conditia
51.748 N R
2
min A 10
Rezulta ca profilul ales teava patrata 30x2.5 este corespunzator.
SECTIUNILE BARELOR GRINZII CU ZABRELE-profile teava patrata
Element Dimensiuni Aef[cm2]

Talpa superioara Teava patrata50x5 8.7
Talpa inferioara Teava patrata 60x5 10.7
Diagonale Teava patrata50x4 7.17
Montanti Teava patrata 30x2.5 2.68
G = 78500*(10.7*10-4*12+8.7*10-4*12.37+1.08+7.17*10 -4*10.9+2.68*10-4*7.5) = 2624 N

Qreal = 1.35*(14.565+3.482+3.008+2.62)+1.5*1.6*74.22+1.5*0.7*(2+0.63)*74.22=415.05 kN
q 2=415.05/12*6=5.77kN/m

FILIP
LILIANA
2.3.4.5.Dimensionarea sectiunii grinzii cu inima plina(D=6m)
Grinda se echivaleaza cu o grinda de sectiune I a carei dimensionare se face conform

schemei 6.7,autor Siminea:
Elemente cunoscute:
-marca otelului folosit R(anexa3,tab.3.5)
-momentul incovoietor maxim Mx
N
R 220 2 ( OL37) M 28 KNm
mm
Calculul modulului de rezistenta necesar

6
M 10 5 3
Wnec 1.273 10 mm
R
3.Propunem grosimea inimii: ti 6 mm
4.Calcularea inaltimii optime:
Wnec
hi 1.15 167.49 mm
ti
5.Se rotunjeste hi astfel:

- pt hi<1000 mm,la 50 mm
- pt hi>1000 mm,la 100 mm
6.Se verifica indeplinirea conditiei:

hi
hi 200 mm 33.333
ti
7.Se calculeaza aria necesara unei talpi:
Wnec
At b t hi 200 mm ti 6 mm At 0.16 hi ti 444.364
hi
8.Propunem grosimea talpii

t 2.5 ti 15 mm
9.Calculam grosimea talpii
At
b 29.624 mm
t
10.Rotunjim superior b,la 5 mm
b 50 mm

FILIP
LILIANA
11.Verificarea conditiilor
1 1 se verifica
b hi
3 5
b 50 mm k1 15 b 2k1 t rezulta b 2 15 15
3 2
b 450 mm A 2 15 50 200 6 A 2.7 10 mm
3 3
50 15 6 200 2 7 4
Ix 2 2 15 50 ( 6 100) 2.088 10 mm
12 12
Ix
ix 87.944 mm ix 8.8 cm
A
2.3.4.6.CALCULUL STALPULUI CADRULUI CU DESCHIDEREA D=6m

Ipoteza de calcul:
Stalpul cadrului marginal se calculeaz ca element supus la efort axial si încovoiere,
si se considera incastrat la ambele capete.
Ir =2.088*107 mm4
Is =2Ir = 4.176*107 mm4 (ipoteza de calcul)
W=3B – 2A – S=3*3-2*4-1=1 (SND)

i0= EI/5
i23=(EI/6)*(5/5)=0.833i0

FILIP
LILIANA

FILIP
LILIANA
r11=(8+2.5)i0 = 10.5 i0 r22 *1 – 1/5*(2*2.4+1.2)i0 =0
r12 = -2.4i0 r22 = 1.2i0

R1p= - 28
Sistemul ecuatiilor de conditie are urmatoarea forma:
r11 z1 r12 z 2 R1 p 0;
r21 z1 r22 z 2 R2 p 0;
10.5z1 – 2.4z2 – 28=0
-2.4z1 +1.2z2=0
z1=4.9; z2=9.8
M=Mp+m1*z1+m2*z2
M12=4*4.9 – 2.4*9.8= -3.92kNm M34= -1.2*9.8=11.76kNm
M21= -8*4.9+2.4*9.8= -15.75kNm M24= -28+2.5*4.9= -15.75kN

FILIP
LILIANA
M1 0
6.22*6*3 – V3*6=0; V3=18.66kN; V3=V1
H1=H3=0
Eforturi de calcul ale elementului i caracteristicile geometrice
3 2
Alegem profil dublu U16 : W 116 cm A 24 cm ix 6.21cm iy 1.89cm
Verificarea de rezistenta a stalpului
Verificarea tensiunilor normale
N 18.66 kN
M 15.75 kNm
N 103 M 103 N R se verifica conditia
71.775
2 A 102 2W mm
2

FILIP
LILIANA
Verificarea stabilitatii si rezistentei
ix 6.21 cm l 5 m lfx 0.5 l 2.5 m (incastrat-incastrat)
lfx 102 N
x 40.258 R 220
ix 2
mm
0.923 (conform tabel 3.39,curba B sectiune compusa)
N 103 N N
4.212 0.15 R 33
2 A 102 mm
2
mm
2
N
0.15R se verifica
A
ix 6.21 cm l 5 m lfx 0.7 l 3.5 m (incastrat-articulat)
lfx 102 N
x 56.361 R 220
ix 2
mm
N 103 N N
4.595 0.15 R 33
2A 102 mm
2
mm
2
N
0.15R se verifica
A
Sectiunea stalpului cadrului s-a stabilit prin calcule ca fiind dublu U16.
2.3.4.7.Dimensionarea sectiunii grinzii cu inima plina(D=12m)
1.Elemente cunoscute:
-marca otelului folosit R(anexa 3,tab.3.5)
-momentul incovoietor maxim Mx
N
R 220 ( OL37) M 103.86 KNm
2
mm
2.Calculul modulului de rezistenta necesar
6
M 10 5 3
Wnec 4.721 10 mm
R

FILIP
LILIANA
3.Propunem grosimea inimii:
ti 8 mm
4.Calcularea inaltimii optime:
Wnec
hi 1.15 279.361
ti
5.Se rotunjeste hi astfel:

- pt hi<1000 mm,la 50 mm
- pt hi>1000 mm,la 100 mm
6.Se verifica indeplinirea conditiei:

hi
hi 300 mm 37.5
ti
7.Se calculeaza aria necesara unei talpi:
At bt hi 300 mm ti 8
8.Propunem grosimea talpii

t 2. ti 16 mm
9.Calculam grosimea talpii

At
b 89.422 mm
t
10.Rotunjim superior b,la 5 mm
b 90 mm
11.Verificarea conditiilor
1 1
b h se verifica
3 5 i
b 90 mm k1 15 b 2k1 t rezulta b 2 15 16
3 2
b 480 mm A 2 16 90 300 8 5.28 10 mm

FILIP
LILIANA
3 3
90 16 8 300 2 7 4
Ix 2 2 16 90 ( 8 150) 8.996 10 mm
12 12
Ix
ix 130.528 mm ix 13.1 cm
A
2.3.4.8.CALCULUL STALPULUI CADRULUI CU DESCHIDEREA D=12m

Ipoteza de calcul:
Stalpul cadrului marginal se calculeaz ca element supus la efort axial si încovoiere,
si se considera incastrat la ambele capete.
Ir =8.996*107 mm4
Is =2Ir = 17.992*107 mm4 (ipoteza de calcul)
W=3B – 2A – S=3*3-2*4-1=1 (SND)
i0= EI/5
i23=(EI/12)*(5/5)=0.416i0

FILIP
LILIANA

FILIP
LILIANA
r11=(8+1.25)i0 = 9.25 i0 r22 *1 – 1/5*(2*2.4+1.2)i0 =0

r12 = -2.4i0 r22 = 1.2i0
R1p= - 103.86
Sistemul ecuatiilor de conditie are urmatoarea forma:
r11 z1 r12 z 2 R1 p 0;
r21 z1 r22 z 2 R2 p 0;
9.25.z1 – 2.4z2 – 103.86=0

-2.4z1 +1.2z2=0
z1=23.34; z2=46.68
M=Mp+m1*z1+m2*z2
M12= 4*23.34 – 2.4*46.68= -18.67kNm

M21= -8*23.34+2.4*46.68= -74.69kNm
M34= -1.2*46.68=56.02kNm
M24= -28+2.5*4.9= -74.69kNm

FILIP
LILIANA
M1 0
5.77*12*6 – V3*12=0; V3=34.62kN; V3=V1
H1=H3=0
Eforturi de calcul ale elementului i caracteristicile geometrice

3 2
Alegem profil dublu U20 : W 191 cm A 32.5 cm ix 7.7cm iy 2.14cm
Verificarea de rezistenta a stalpului
N 18.66 kN
M 15.75 kNm
N 103 M 103 N R se verifica conditia
44.101
2 A 102 2 W mm
2
Verificarea stabilitatii si rezistentei
ix 6.21 cm l 5 m lfx 0.5 l 2.5 m (incastrat-incastrat)
lfx 102 N
x 40.258 R 220
ix 2
mm
N 103 N N
3.11 0.15 R 33
2 A 102 mm
2
mm
2
N
0.15R se verifica
A

FILIP
LILIANA
ix 6.21 cm l 5 m lfx 0.7 l 3.5 m (incastrat-articulat)
lfx 102 N
x 56.361 R 220
ix 2
mm
N 103 N N
3.393 0.15 R 33
2 A 102 mm
2
mm
2
N
0.15R se verifica
A
Sectiunea stalpului cadrului s-a stabilit prin calcule ca fiind dublu U20.
2.3.5. Predimensionarea funda iilor

Predimensionarea funda iilor se face la efortul axial din gruparea fundamentala.
p conv N/A
unde:
p conv – presiunea conven ional a terenului de fundare prelevat
din studiul geotehnic. pconv=110 kPa.
N – înc rcarea din efort axial provenit din stâlp
A – aria t lpii funda iei
Se calculeaz aria minim :
Amin = N/pconv
Pentru stâlpul cu sectiunea dublu U16 al cadrului calculat cu efortul axial N=18.66 kN calculat
la predimensionarea acestuia ,aria funda iei este:
Amin =18.66/110=0.17 m2
Se propune l imea funda iei B=0.3m i rezult lungimea L=0.6 m
Pentru stâlpul cu sectiunea dublu U20 al cadrul calculat cu o înc rcare axial N=34.62kN
calculat la predimensionarea acestuia, aria funda iei este:
Amin=34.62/110=0.32 m2
Se propune l imea funda iei B=0.4m i rezult lungimea L=0.8 m

FILIP
LILIANA
2.4.Calculul automat al structurii de rezistenta
SCIA ESA PT este un program modern bazat pe metoda elementelor finite, destinat
inginerilor constructori. Analiza static i dinamic a structurilor bidimensionale precum i a
celor tridimensionale se face atât prin metode de calcul liniare, cât i neliniare. Programul
modeleaz structuri în cadre plane/spa iale, grinzi cu z brele plane/spa iale, grinzi pe mediu
elastic, aibe în stare plan de tensiune/deforma ii, pl ci plane, pl ci cu nervuri, pl ci pe mediu
elastic i structuri de pl ci curbe sub iri. La modelarea structurii pot fi utilizate elemente finite
într-un num r nelimitat i în combina ii libere (ex. structuri mixte din cadre i diafragme).
Facilitatea de baz a programului SCIA ESA PT - ideal pentru ingineri constructori -

este sistemul integrat de "modelare vizual " cu ajutorul c ruia proiectantul î i poate construi
modelul 3D. Modelarea vizual permite proiectantului urm rirea grafic a întregului proces de
modelare i calcul, pân la faza de evaluare a rezultatelor.Calculul eforturilor din programul de
calcul s-a f cut conform grup rilor de calcul descrise în capitolul 2.3. al lucr rii, iar rezultatele
calculului sunt reprezentate prin diagramele de eforturi ata ate acestei lucr ri în paginile
urm toare.
1.Frecvente proprii
f omega omega^2 T
N
[Hz] [1/sec] [1/sec^2] [sec]
Combinatie masa : CM1
1 2.88 18.09 327.17 0.35

2 2.91 18.27 333.84 0.34
3 3.04 19.10 364.92 0.33
4 4.47 28.09 788.77 0.22
5 4.67 29.33 860.22 0.21
6 4.68 29.41 865.02 0.21
7 4.69 29.46 867.61 0.21
8 4.69 29.46 867.72 0.21
9 4.70 29.51 871.08 0.21
10 4.70 29.60 876.36 0.21

FILIP
LILIANA
2.Diagrama de efort axial N pe grinda cu zabrele cu deschiderea de 12m

FILIP
LILIANA
3.Diagrama de efort axial N pe grinda cu zabrele cu deschiderea de 6m
4.Diagrama de efort axial N contravantuiri

FILIP
LILIANA
5.Diagrama de efort axial N pentru stalpi
6.Diagrama de forta taietoare Vz pentru stalpi
7.Diagrama moment M pentru stalpi

FILIP
LILIANA
2.5.1.Dimensionarea si armarea fundatiilor

Dimensionarea fundatiilor se face folosind eforturile maxime obtinute prin calculul automat
al structurii.
2.5.1.1.Dimensionarea fundatiei izolate F1 stalp dublu U16
Dimensionarea se face pentru momentele si eforturile axiale maxime de la baza stalpilor:
Fundatiile vor fi de tip cuzinet cu bloc din beton armat.
M 3.22 kNm N 11.37 kN

Presiunea conventionala de calcul este:
pconv 110 kPa
kN
beton 25 Beton fundatie C16/20
3
m
Adancimea de fundare este Df=1.25 m.
Aria necesara pentru talpa fundatiei este:
N 2
A A 0.103 m
pconv
Se alege L=1 m, lungimea fundatiei.
L 0.9 m lc ( 0.5 0.65) L lc 0.45 0.585 m lc 0.45 m

Se calculeaza latimea fundatiei din conditia ca presiunea pe talpa fundatiei sa fie mai mica
sau egala cu presiunea conventionala. Rezulta ca:
NL 6M
B NL 6M
2 B B 0.332 m
pconv L pconv L
2
Se alege acoperitor, datorita adancimii de fundare si a greutatii proprii a fundatiei B=0.5

m.
B 0.5 m bc ( 0.5 0.65) B bc 0.25 0.325 bc 0.3 m
Inaltimea cuzinetului este : hc 0.65 m
Inaltimea blocului de beton este: Hb 0.6 m l 0.21 m

hc
tg
lc l tg 5.417
tg 1 rezulta ca nu este necesara verificarea cuzinetului la forta taietoare

FILIP
LILIANA
Hb 2
tg tg 24 tg 1.15 tabel 7.2, NP112/2004-"Normativ
B lc pentru proiectarea structurilor de
fundare directa
N
Beton bloc C16/20 Rc 10.5
2
mm
lc 0.45 m L 0.9 m
bc 0.3 m B 0.5 m
hc 0.65 m Hb 0.6 m
Presiuni sub talpa fundatiei
Pentru evaluarea greutatii proprii a fundatiei si a pamantului de deasupra se considera:

kN
med 20
3
m
Greutatea fundatiei si a pamantului de deasupra este:
Gf 0.9 0.5 1.2 med Gf 10.8 kN
Presiunile pe talpa fundatiei sunt:
N Gf 6M
p1
BL 2
BL
N Gf 6M
p2
BL 2
BL
Pentru gruparea speciala: 1.4 pconv 154 kPa
p1 96.97 kPa 154kPa
p2 1.563 kPa 0
Dimensionare armaturii talpii fundatiei
Dimensionarea armaturii se face cu momentele ce apar datorita presiunilor de pe talpa.

Calculul se face considerand talpa fundatiei incastrata la baza cuzinetului.
l1 0.225 m b1 0.1 m
p1 p2
p0 37.71 kPa pmed pmed 49.267 kPa
2

FILIP
LILIANA
2 2
l1 l1
Mx B p1 p1 p0 Mx 1.727 kNm
2 3
2
b1
My L pmed My 0.222 kNm
2
Armarea pe directia x-x:
s 35 mm h 600 mm b 900 mm
Ra 300 MPa otel PC52 Rc 12.5 MPa beton C16/20

14
a s a 42 mm h0 h a h0 558 mm
2
6
Mx 10
4
m m 4.931 10 0.005 0.4
2
b h0 Rc
4
1 1 2m 4.932 10
Rc
3
p 100 p 2.055 10 pmin 0.1 % p pmin
Ra %
pmin b h0
2
Aanec Aanec 502.2 mm
100
2
Aaef 616 mm 4 14 PC52
Armarea pe directia y-y:
s 35 mm h 600 mm b 500 mm

14
a s a 42 mm h0 h a h0 558 mm
2
6
My 10
m 4
2 m 1.139 10
b h0 Rc 0.00114 0.4
4
1 1 2m 1.139 10
Rc
p 100 4 pmin 0.1 % p pmin
Ra p 4.747 10 %

FILIP
LILIANA
pmin b h0
2
Aanec Aanec 279 mm
100
2
Aaef 462 mm 3 14 PC52
Dimensionarea armaturii cuzinetului
Armatura verticala a cuzinetului se stabileste prin dimensionarea la compresiune

excentrica:
M 3.22 kNm N 11.37 kN
14
h 450 mm b 300 mm a s a 42 mm
2
Rc 12.5 MPa h0 h a h0 408
mm
3
N 10 3
7.431 10 0.0074 0.4
b h0 Rc
h
ea 15
30
6 3 6
Mc M 10 N 10 ea Mc 3.391 10 Nmm
Mc 3.4 kNm
3
N 10
n 3
b h Rc n 6.738 10
6
Mc 10
3
m m 4.477 10
2
b h Rc
a
0.093
h
Prin interpolare liniara, din tabelul 9A, din Anexa, "Indrumator pentru calculul si
alcatuirea elementelor din beton armat si precomprimat"- Agent R., rezulta:
0.057
Rc
Aanec bh 2
Ra Aanec 320.625 mm
Se alege armarea cu bare 12 PC52

2
Aaef 462 mm 3 14
Pe cealalta directie se dispun proportional : 3 14 PC52

FILIP
LILIANA
Armatura de ancorare a cuzinetului in blocul de beton:

p2 lc
lp
p1 p2
Forta totala de intindere:
1
T p l b
2 2 p c
Aria de armatura necesara este:
3
T 10 3 2
Aancnec Aancnec 5.578 10 mm
Ra
2
Aaef 462 mm Aancnec
Armatura verticala a cuzinetului se ancoreaza in blocul de fundatie pana la partea inferioara a
acestuia.
Armatura orizontala a cuzinetului se dispune constructiv. Se armeaza cu bare de
diametrul 8 mm la distanta maxima de 150 mm.
Armatura orizontala : 4 10 OB37
2.5.1.2.Dimensionarea fundatiei izolate F2 stalp dublu U20
Dimensionarea se face pentru momentele si eforturile axiale maxime de la baza stalpilor:

Fundatiile vor fi de tip cuzinet cu bloc din beton armat.
M 6.23 kNm N 28.05 kN
Presiunea conventionala de calcul este:
pconv 110 kPa

kN
beton 25 Beton fundatie C16/20
3
m
Adancimea de fundare este Df=1.25 m.
Aria necesara pentru talpa fundatiei este:

N 2
A A 0.255 m
pconv
Se alege L=1 m, lungimea fundatiei.
L 1 m lc ( 0.5 0.65) L lc 0.5 0.65 m lc 0.6 m

FILIP
LILIANA
Se calculeaza latimea fundatiei din conditia ca presiunea pe talpa fundatiei sa fie mai mica
sau egala cu presiunea conventionala. Rezulta ca:
NL 6M
B NL 6M
2 B B 0.595 m
pconv L 2
pconv L
Se alege acoperitor, datorita adancimii de fundare si a greutatii proprii a fundatiei B=0.7

m.
B 0.7 m bc (0.5 0.65) B bc 0.3 0.45 bc 0.4 m
Inaltimea cuzinetului este : hc 0.65 m
Inaltimea blocului de beton este: Hb 0.6 m l 0.25 m
hc
tg
lc l tg 3.714
tg 1 rezulta ca nu este necesara verificarea cuzinetului la forta taietoare
Hb 2
tg tg 12 tg 1.15 tabel 7.2, NP112/2004-"Normativ
B lc pentru proiectarea structurilor de
fundare directa
N
Beton bloc C16/20 Rc 10.5
2
mm
lc 0.6 m L 1 m
bc 0.4 m B 0.7 m
hc 0.65 m
Hb 0.6 m
Presiuni sub talpa fundatiei

Pentru evaluarea greutatii proprii a fundatiei si a pamantului de deasupra se considera:
kN
med 20
3
m
Greutatea fundatiei si a pamantului de deasupra este:

Gf 1 0.7 1.2 med Gf 16.8 kN
Presiunile pe talpa fundatiei sunt:
N Gf 6M
p1
BL 2
BL

FILIP
LILIANA
N Gf 6M
p2
BL 2
BL
Pentru gruparea speciala: 1.4 pconv 154 kPa
p1 117.471 kPa 154kPa
p2 10.671 kPa 0
Dimensionare armaturii talpii fundatiei
Dimensionarea armaturii se face cu momentele ce apar datorita presiunilor de pe talpa.

Calculul se face considerand talpa fundatiei incastrata la baza cuzinetului.
l1 0.2 m b1 0.15 m
p1 p2
p0 43.5 kPa pmed pmed 64.071 kPa
2
2 2
l1 l1
Mx B p1 p1 p0 Mx 2.335 kNm
2 3
2
b1
My L pmed My 0.721 kNm
2
Armarea pe directia x-x:
s 35 mm h 600 mm b 1000 mm
14
a s a 42 mm h0 h a h0 558 mm
2
6
Mx 10
4
m m 5.999 10 0.006 0.4
2
b h0 Rc
4
1 1 2m 6.001 10
Rc
3
p 100 p 2.501 10 pmin 0.1 % p pmin
Ra %
pmin b h0
2
Aanec Aanec 558 mm
100
2
Aaef 616 mm 4 14 PC52

FILIP
LILIANA
Armarea pe directia y-y:
s 35 mm h 600 mm b 700 mm

14
a s a 42 mm h0 h a h0 558 mm
2
6
My 10
m 4
2 m 2.646 10 0.00265 0.4
b h0 Rc
4
1 1 2m 2.646 10
Rc
p 100 3 pmin 0.1 % p pmin
Ra p 1.103 10 %
pmin b h0
2
Aanec Aanec 390.6 mm
100
2
Aaef 462 mm 3 14 PC52
Dimensionarea armaturii cuzinetului
Armatura verticala a cuzinetului se stabileste prin dimensionarea la compresiune

excentrica:
M 6.23 kNm N 28.05 kN
14
h 600 mm b 400 mm a s a 42 mm
2
Rc 12.5 MPa h0 h a h0 558
mm
3
N 10
0.01 0.01 0.4
b h0 Rc
h
ea 20
30
6 3 6
Mc M 10 N 10 ea Mc 6.791 10 Nmm
Mc 6.8 kNm
3
N 10
n 3
b h Rc n 9.35 10
6
Mc 10
3
m m 3.778 10
2
b h Rc
FILIP
LILIANA
a
0.07
h
Prin interpolare liniara, din tabelul 9A, din Anexa, "Indrumator pentru calculul si
alcatuirea elementelor din beton armat si precomprimat"- Agent R., rezulta:
0.042
Rc
Aanec bh 2
Ra Aanec 420 mm
Se alege armarea cu bare 12 PC52

2
Aaef 462 mm 3 14
Pe cealalta directie se dispun proportional : 3 14 PC52

Armatura de ancorare a cuzinetului in blocul de beton:
p2 lc
lp
p1 p2
Forta totala de intindere:

1
T p l b
2 2 p c
Aria de armatura necesara este:
3
T 10 2
Aancnec Aancnec 0.355 mm
Ra
2
Aaef 462 mm Aancnec
Armatura verticala a cuzinetului se ancoreaza in blocul de fundatie pana la partea inferioara a

acestuia.
Armatura orizontala a cuzinetului se dispune constructiv. Se armeaza cu bare de
diametrul 8 mm la distanta maxima de 200 mm.
Armatura orizontala : 4 10 OB37

FILIP
LILIANA
2.5.2.Calculul si verificarea contravantuirilor
Contravantuiri perete
Contravantuirle laterale preiau doar incarcari provenite din forte orizontale. In
cazul nostru ele au fost dimensionate tinand cont de componentele fortelor generate de
miscarea aerului (presiuni si suctiuni) normale la suprafata expusa.
Ca ipoteza de calcul, contravantuirile se calculeaza ca elemente supuse la efort
axial si se considera incastrate la ambele capete
Eforturi de calcul ale elementului si caracteristici geometrice

Eforturile au fost extrase din diagramele de eforturi cuprinse in capitolul ,, Calculul
automat a structurii" din prezentul proiect.
N
Se alege marca otelului folosit: OL37 cu rezistentele de calcul R 220 2
mm
Nmax 10 kN l 7.8 m
Se propune sectiunea cu urmatoarele caracteristici: L 80x80x8
4
Ix 72.2 cm moment de inertie
3
Wx 12.6 cm modul de rezistenta
2
A 1230 mm aria sectiunii profilului
ti 8 mm grosimea inimii profilului
h 80 mm latimea inimii profilului
lf 7.8 m lungimea de flambaj
Ix
ix ix 2.423 cm raza de giratie
2
A 10
2.5.2.1.Verificarea de rezistenta a contravantuirii

efortul unitar normal din forta axiala
Nmax N
3 N Ra 220
max A max 10 8.13
2 mm
2
mm
Se verifica relatia: max Ra 8.13 220 -relatie indeplinita

FILIP
LILIANA
Verificarea stabilitatii
coeficienti de zveltete
2
lf 10
321.943
ix
a 400 - conform Tabel 2.22 pag 289 ,,Constructii Metalice", autor Petre Siminea
Se verifica relatia: a 321.943 400 -relatie indeplinita
2.5.3.Calculul si verificarea imbinarilor
2.5.3.1.Calculul îmbin rii contravântuirilor
Sec iunea contravântuirilor este L 80x80x8

Îmbinarea contravântuirilor se face prin sudur i este supusa la efort axial de
întindere.
Pentru calcul se scot eforturile din programul de calcul:
N 10 kN
Se stabile te grosimea cordonului de sudur :
a 0.7tmin tmin 8 mm N
Se alege:
Ri 210 2
a 5.6 mm Se alege: a 4 mm mm
Se calculeaza tensiunea in sudura:

N unde A - aria cordonului de sudura
Ri
A Ri - rezistenta de calcul
Se determina aria minima a sudurii:
3
N 10 2
Amin Amin 47.619 mm
Ri
Se calculeaza lungimea minima a cordonului de sudura:

Amin
Amin. a lmin lmin 11.905 mm
a
Se alege cordonul de sudura de l =12 mm

FILIP
LILIANA
2.5.3.2.Dimensionarea lungimii si grosimii de sudura la elementele

grinzii cu zabrele(D=12m)
I. Diagonale:
1. Se stabilesc caracteristicile sectiunii barei: teava patrata 50x4

2
A 7.17 cm
ix 1.912cm
iy 1.912 cm
t 4 mm
l 167.7 cm
lfx 167.7 cm
lfy 167.7 cm
2. Se calculeaza zveltetea maxima a barei:
a 150
lfx
ix
lfy
iy
3. Se stabileste in functie de max:(anexa 3,tabelul 3.39):
max max( x y ) max 87.709
0.704
4. Se calculeaza efortul capabil al barei:
N
R 220 2
mm
2 5
N A 10 R N 1.11 10 N
5. Se calculeaza e1 si e2:
50 4 25 46 4 2
yG yG 13.979 mm e1 yG rezulta e1 13.979 mm
50 4 46 4
b 50 mm
e2 50 e1 36.021 mm
6. Se calculeaza ariile cordoanelor de sudura:
N
Rf 150 rezistenta la forfecare
2
mm

FILIP
LILIANA
N e2 2
A1 A1 533.343 cm
Rf 50
N e1 2
A2 A2 206.983 cm
Rf 50
7. Se stabilesc grosimile cordoanelor de sudura in functie de grosimea guseului de care se

sudeaza:
t 4 mm grosimea profilului
t1 8 mm grosimea guseului
3 a1 0.7 t1 0.85 t rezulta 3 a1 (5.6 3.4)
3 a2 0.7 t1 0.7 t 3 a2 (5.6 2.8)

Se alege: a1 5 mm
a2 5 mm
8. Se stabilesc lungimile de calcul ale cordoanelor de sudura l1 si l2:
In acest caz este necesar ca lungimile cordoanelor de sudura sa fie minime,iar grosimile
acestora sa fie maxime.
A1
l1 l 53.334 l1 55 mm
2 a1 1
A2
l2 l 20.698 l2 25 mm
2 a2 2
9. Se verifica incadrarea in limite a lungimilor cordoanelor de sudura:

Lungimile de calcul ale cordoanelor de sudura rezultate din calcul trebuie comparate cu
lungimile limita comparate cu lungimile limita pe baza prevederilor STAS 10108/0-78:
40 15 a1 b l1 60 a1 ( 40 75 50) 55 300
40 15 a2 b l2 60 a2 ( 40 75 50) 25 300
Lungimile calculate la punctul 8 se incadreaza in limitele impuse
10. Se stabilesc lungimile efective:
l1s l1 2 a1 l1s 65 mm l1s 65 mm
l2s l2 2 a2 l2s 35 mm l2s 35 mm

FILIP
LILIANA
II. Talpa superioara:

2
A 8.7 cm
ix 1.882 cm
iy 1.882 cm
t 5 mm
l 155 cm
lfx 155 cm
lfy 155 cm
2. Se calculeaza zveltetea:
a 150
lfx
x x 82.359 x a
ix
lfy
y y 82.359 y a
iy
0.741
2 5
N A 10 R 1.418 10 N
50 5 25 45 5 2.5 e1 yG rezulta e1 13.979 mm
yG yG 14.342 mm
50 5 45 5
e2 50 e1 36.021 mm b 50 mm

N
2
mm
N e2 2
A1 A1 681.165 cm
Rf 50
N e1 2
A2 A2 264.351 cm
Rf 50

FILIP
LILIANA

sudeaza:
3 a1 0.7 t1 0.85 t rezulta 3 a1 ( 5.6 4.25 )
3 a2 0.7 t1 0.7 t 3 a2 ( 5.6 3.5)
Se alege:
a1 5 mm
a2 5 mm
A1
l1 l 68.117 l1 70 mm
2 a1 1
A2
l2 l 26.435 l2 30 mm
2 a2 2

40 15 a1 b l1 60 a1 ( 40 75 50) 70 300
40 15 a2 b l2 60 a2 ( 40 75 50) 30 300
10 .Se stabilesc lungimile efective:
l1s l1 2 a1 l1s 80 mm
l2s l2 2 a2 l2s 40 mm

FILIP
LILIANA
III. Talpa inferioara:
1. Se stabilesc caracteristicile sectiunii barei:teava patrata 60x5

2
A 10.7 cm
ix 2.286 cm
iy 2.286 cm
t 5 mm
l 150 cm
lfx 150 cm
lfy 150 cm
a 150
lfx
ix
lfy
iy
0.849
2 5
N A 10 R 1.999 10 N
60 5 30 55 5 2.5
60 5 55 5
b 60 mm
60 e1 43.152 mm
N
2
mm
N e2 2
A1 A1 799.881 cm
Rf 60
N e1 2
A2 A2 374.124 cm
Rf 60

FILIP
LILIANA

sudeaza:
3 a1 0.7 t1 0.85 t rezulta 3 a1 ( 5.6 4.25 )
3 a2 ( 5.6 3.5)
3 a2 0.7 t1 0.7 t
Se alege: a1 5 mm
a2 5 mm
A1
l1 l 79.988 l1 80 mm
2 a1 1
A2 l2 40 mm
l2 l 37.412
2 a2 2
40 15 a1 b l1 60 a1 ( 40 75 70) 80 300
40 15 a2 b l2 60 a2 ( 40 75 70) 40 300
10 Se stabilesc lungimile efective:
l1s l1 2 a1 l1s 90 mm
l2s l2 2 a2 l2s 47.412 mm

FILIP
LILIANA
2.5.3.3.Dimensionarea lungimii si grosimii de sudura la elementele grinzii cu

zabrele(D=6m)
I. Diagonale:

2
A 4.33 cm
ix 1.535 cm
iy 1.535 cm
t 3 mm
l 212 cm
lfx 212 cm
lfy 212 cm
a 150
lfx
ix
lfy
iy
0.382
N
R 220 2
mm
2 4
N A 10 R N 3.639 10 N
40 3 20 37 3 1.5
40 3 37 3
b 40 mm
e2 40 e1 28.89 mm
N
2
mm
FILIP
LILIANA
N e2 2
A1 A1 175.212 cm
Rf 40
N e1 2
A2 A2 67.383 cm
Rf 40

sudeaza:
3 a1 0.7 t1 0.85 t 3 a1 ( 4.2 2.55)

rezulta
3 a2 0.7 t1 0.7 t 3 a2 (4.2 2.1)
Se alege: a1 4 mm
a2 4 mm
A1
l1 l 21.902 l1 25 mm
2 a1 1
A2 l2 10 mm
l2 l 8.423
2 a2 2

40 15 a1 b l1 60 a1 ( 40 60 40) 25 240
40 15 a2 b l2 60 a2 ( 40 60 40) 10 240

l1s l1 2 a1 l1s 33 mm l1s 35 mm
l2s l2 2 a2 l2s 16.423 mm l2s 20 mm

FILIP
LILIANA
II. Talpa superioara:

2
A 4.33 cm
ix 1.535 cm
iy 1.535 cm
t 3 mm
l 167.7 cm
lfx 167.7 cm
lfy 167.7 cm
2. Se calculeaza zveltetea:
a 150
lfx
x x 109.251 x a
ix
lfy
y y 109.251 y a 1
iy
0.546
2 4
N A 10 R 5.201 10 N
40 3 20 37 3 1.5
40 3 37 3
b 40 mm
e2 40 e1 28.89 mm
N
2
mm
N e2 2
A1 A1 250.434 cm
Rf 40

FILIP
LILIANA
N e1 2
A2 A2 96.312 cm
Rf 40

sudeaza:
3 a1 0.7 t1 0.85 t rezulta 3 a1 ( 4.2 2.55)
3 a2 (4.2 2.1)
3 a2 0.7 t1 0.7 t
Se alege: a1 4 mm
a2 4 mm
A1
l1 l1 31.304 l1 35 mm
2 a1
A2
l2 l 12.039 l2 15 mm
2 a2 2

40 15 a1 b l1 60 a1 ( 40 60 40) 35 240
40 15 a2 b l2 60 a2 ( 40 60 40) 15 240
10. Se stabilesc lungimile efective:
l1s l1 2 a1 l1s 43 mm l1s 45 mm
l2s l2 2 a2 l2s 23 mm l2s 25 mm

FILIP
LILIANA
III. Talpa inferioara:
1. Se stabilesc caracteristicile sectiunii barei:teava patrata 60x5

2
A 2.68 cm
ix 1.143 cm
iy 1.143 cm
t 2.5 mm
l 150 cm
lfx 150 cm
lfy 150 cm
a 150
lfx
ix
lfy
iy
0.415
2 4
N A 10 R 2.447 10 N
30 2.5 15 27.5 2.5 1.25
30 2.5 27.5 2.5
b 30 mm
30 e1 21.576 mm
N
2
mm
N e2 2
A1 A1 157.085 cm
Rf 30

FILIP
LILIANA
N e1 2
A2 A2 45.804 cm
Rf 30
sudeaza:
t 2.5 mm grosimea profilului
3 a1 0.7 t1 0.85 t rezulta 3 a1 ( 4.2 2.25)
3 a2 0.7 t1 0.7 t 3 a2 (4.2 2.1)
Se alege: a1 4 mm
a2 4 mm
A1 l1 20 mm
l1 l1 19.636
2 a1
A2
l2 l 5.726 l2 10 mm
2 a2 2
40 15 a1 b l1 60 a1 ( 40 60 30) 20 240
40 15 a2 b l2 60 a2 ( 40 60 30) 10 240

l1s l1 2 a1 l1s 27.636 mm l1s 30 mm
l2s l2 2 a2 l2s 18 mm l2s 20 mm

FILIP
LILIANA
2.5.3.4.Dimensionarea pl cii de baz a stâlpului cu sec iunea dubluU16

Se scot eforturile din programul de calcul:
M 3.22 kNm N 11.37 kN T 0.97 kN

Dimensiunile pl cii de baz se calculeaz cu relatiile:
N 6M N 6M
1 Rb 2 Rb
bl 2 bl 2
bl bl
unde:
b, l - dimensiunile în plan ale pl cii de baz
N, M - eforturile de la partea inferioar
Rb - rezisten a la compresiune a betonului
Pentru beton C16/20, Rb = 10.5 N/mm2
Se propun dimensiunile pl cii de baz :
b 210 mm l 400 mm
N 10
3
6 M 10
6 N
N
1 0.71 2 Rb 10.5 1 Rb
bl 2 mm 2
bl mm
3 6 N
N 10 6 M 10 N
2 0.44 2 Rb 10.5 2 Rb
bl 2 mm 2
bl mm
Grosimea pl cii se calculeaz la încovoierea produs de presiunile dintre plac i funda ie.
Momentul la marginea stâlpului:
2
l1
M1 med 6 2b b0
1 2 N
med 0.135
2 2
mm
unde:
l1 - distan a de la baza profilului stâlpului la marginea pl cii de
baz
b0 - l imea profilului stâlpului
b - l imea pl cii de baz a stâlpului
b0 150 mm l1 125 mm

FILIP
LILIANA
2
l1
5
M1 med 6 2b b0 2.009 10 Nmm
6
M1 10 0.201 kNm
Se stabileste grosimea placii de baza a stalpului cu relatia:

N
R 210 rezistenta de calcul a otelului placii
2
mm
6 M1 6 M1
t t 6.186 mm
b0 R b0 R
Se alege grosimea placii de baza de 10 mm.
2.5.3.5.Dimensionarea pl cii de baz a stâlpului cu sec iunea dubluU20

Se scot eforturile din programul de calcul:
M 6.23 kNm N 28.05 kN T 0.97 kN
Dimensiunile pl cii de baz se calculeaz cu relatiile:
N 6M N 6M
1 Rb 2 Rb
bl 2 bl 2
bl bl
unde:
b, l - dimensiunile în plan ale pl cii de baz
N, M - eforturile de la partea inferioar
Rb - rezisten a la compresiune a betonului
Pentru beton C16/20, Rb = 10.5 N/mm2
Se propun dimensiunile pl cii de baz :
b 250 mm l 420 mm
N 10
3
6 M 10
6 N N
1.115 Rb 10.5 1 Rb
1 2 2
bl 2 mm mm
bl
3 6
N 10 6 M 10 N N
2 0.58 Rb 10.5 2 Rb
bl 2 2 2
bl mm mm

FILIP
LILIANA
Grosimea pl cii se calculeaz la încovoierea produs de presiunile dintre plac i funda ie.
Momentul la marginea stâlpului:
1 2 N
med 0.267
2 2
mm
2
l1
M1 med 6 2b b0
unde:
l1 - distan a de la baza profilului stâlpului la marginea pl cii de
baz
b0 - l imea profilului stâlpului
b - l imea pl cii de baz a stâlpului
b0 170 mm l1 125 mm
2
l1
5
M1 med 6 2b b0 4.661 10 Nmm
6
M1 10 0.466 kNm
Se stabileste grosimea placii de baza a stalpului cu relatia:
N
R 210 rezistenta de calcul a otelului placii
2
mm
6 M1
6 M1 t 8.851 mm
t b0 R
b0 R
Se alege grosimea placii de baza de 10 mm.

FILIP
LILIANA
2.5.3.6.Imbinarea cu sudura a stalpului cu sectiunea

dubluU16 de placa de baza
Se determina geometria cordonului de sudura:

a 0.7tmin a 0.7 7.5 5.25 mm Se propune a=5 mm
tmin - grosimea minima dintre elementele ce se imbina

l - lungimea cordonului de sudura = perimetrul profilului
l = 620 mm
Se determina caracteristicile profilului stalpului:
A 31 cm2
4
Ix 1227 cm
Se determina coordonata punctului de sudura cel mai indepartat:
dmax 125 mm
Solicitarile in sectiunea de calcul:
M 3.22 KNm
T 0.97 KN
Se calculeaza tensiunile maxime in sudura:
6
M 10 dmax N
TM 32.804 2
4 mm
Ix 10
T 10
3 N
TP 0.313 2
A 10
2 mm
N
Trez max TM TP 32.804 2
mm
N
Ref 150 rezistenta efectiva a sudurii
2
mm
Se propun constructiv 2 eclise avand dimensiunile 125x200x10

FILIP
LILIANA
2.5.3.7.Imbinarea cu sudura a stalpului cu sectiunea dubluU20

de placa de baza
Se determina geometria cordonului de sudura:
a 0.7tmin a 0.7 8.5 5.95 mm Se propune a=5 mm
tmin - grosimea minima dintre elementele ce se imbina

l - lungimea cordonului de sudura = perimetrul profilului
l = 740 mm
Se determina caracteristicile profilului stalpului:

A 37 cm2
4
Ix 2250 cm
Se determina coordonata punctului de sudura cel mai indepartat:
dmax 125 mm
Solicitarile in sectiunea de calcul:
M 6.23 KNm
T 2.68 KN
Se calculeaza tensiunile maxime in sudura:

6
M 10 dmax N
TM 34.611 2
4 mm
Ix 10
3 N
T 10
TP 0.724 2
2 mm
A 10
N
Trez max TM TP 34.611 2
mm
N
Ref 150
2 rezistenta efectiva a sudurii
mm
Se propun constructiv 2 eclise cu dimensiunile 125x200x10

FILIP
LILIANA
2.5.3.8.Calculul si verificarea placutelor de solidarizare stalp U16
1.Elemente cunoscute: stalp 2U16

2
A 48 cm
N N
Rf 150
R 220 2 2
mm mm
t 8 mm c 0.35 m
2.Se calculeaza forta taietoare:

2 4
T 0.012 A R 10 T 1.267 10 N T 13 KN
3.Se calculeaza eforturile in placuta:
l1 40 imin imin 18.9 mm
l1 40 0.0189 l1 0.756 m l1 0.15m

T l1
M M 0.488 KN m
4
T l1
Q Q 2.786 KN
2c
4.Se verifica tensiunile in placuta:
6
M 10
b 6 b 40.767 mm b 50 mm
tR
6 M 10
6 N
R (se verifica)
146.25 2
tb
2 mm
3 N
Q 10
1.5 10.446 2 Rf (se verifica)
tb mm

FILIP
LILIANA
2.5.3.9.Calculul si verificarea placutelor de solidarizare stalp dubluU20
1.Elemente cunoscute: stalp 2U20

2
A 64.4 cm
N
N
R 220 Rf 150 2
2 mm
mm
t 8 mm c 0.153 m
2.Se calculeaza forta taietoare:

2 4
T 0.012 A R 10 T 1.7 10 N T 17 KN
3.Se calculeaza eforturile in placuta:
l1 40 imin imin 21.4 mm
l1 40 0.0214 l1 0.856 m l1 0.17 m
T l1
M M 0.723 KN m
4
T l1
Q Q 9.444 KN
2c
4.Se verifica tensiunile in placuta:
6
M 10
b 6 b 49.629 mm b 50 mm
tR
6 M 10
6 N
216.75 2 R (se verifica)
tb
2 mm
3 N
Q 10 Rf (se verifica)
1.5 35.417 2
tb mm

FILIP
LILIANA
2.5.3.10. Calculul ancorajului cu buloane in blocul de fundatie
2.5.3.10.1.Calculul buloanelor pentru fundatia si stalpul cu sectiunea 2U16
Se scot incarcarile din programul de calcul:

M 3.22 kNm N 11.37 kN T 0.97 kN
Se propune asezarea si dispunerea suruburilor

Se determina solicitarile de calcul:
l
Ma M N lc
2
unde
lc - lungimea laturii mai mici a placii de baza
l - lungimea laturii mai mici a profilului stalpului
l0 - distanta dintre suruburile cele mai indepartate
lc 210 mm l 150 mm l0 280 mm

3
3 l 10
Ma M N lc 10 4.755 kNm
2
N 2
l0 b Rb
b 210 mm Rb 9 r0 15.581
2
mm 6
2 Ma 10
5 3
1.5 2.25 6.881 10
2
r0
Efortul T in buloane de ancoraj asezate in zona intinsa se determina cu relatia:

l0 b Rb
3
T N 1.809 10 N
2
Se adopta 4 suruburi de ancoraj M20 cu An = 225 mm2 si cu grupa de rezistenta 4.6 cu
Ri =150 N/mm2
Buloanele de ancoraj se verifica cu relatia:
2 N
n 4 An 225 mm Ri 150
2
mm
T
T
Ri
n An 2.01
n An
unde

FILIP
LILIANA
n - numarul de suruburi
An - aria sectiunii bulonului la fundul filetului
Lungimea bulonului s-a stabilit in functie de lungimea de ancoraj, de diametrul
bulonului, de tipul de ancorare; si s-a extras din Tabel 2.4 ,,Suruburi de ancorare.
Ancorarea directa" , din cartea ,,Constructii Metalice", autor Petre Siminea si conform
STAS 2350-64.
Lungimea totala a bulonului s-a stabilit ca fiind 760+E mm.
Blocarea piulitei se va face printr-o contrapiulita.
2.5.3.10.2.Calculul buloanelor pentru fundatia si stalpul cu sectiunea 2U20
Se scot incarcarile din programul de calcul:
M 6.23 kNm N 28.05 kN T 2.68 kN
Se propune asezarea si dispunerea suruburilor

Se determina solicitarile de calcul:
l
Ma M N lc
2
unde
lc - lungimea laturii mai mici a placii de baza
l - lungimea laturii mai mici a profilului stalpului
l0 - distanta dintre suruburile cele mai indepartate
lc 250 mm l 170 mm l0 300 mm
3
3 l 10
Ma M N lc 10 10.858 kNm
2
2
N l0 b Rb
b 250 mm Rb 9 r0 9.325
2 6
mm 2 Ma 10
5
1.5 2.25 0.019
2
r0
Efortul T in buloane de ancoraj asezate in zona intinsa se determina cu relatia:
l0 b Rb
3
T N 6.483 10 N
2

FILIP
LILIANA
Se adopta 4 suruburi de ancoraj M20 cu An = 225 mm2 si cu grupa de rezistenta 4.6 cu

Ri =150 N/mm2
Buloanele de ancoraj se verifica cu relatia:
2 N
n 4 An 225 mm Ri 150
2
mm
T T
Ri 7.203
n An n An
unde
n - numarul de suruburi
An - aria sectiunii bulonului la fundul filetului
Lungimea bulonului s-a stabilit in functie de lungimea de ancoraj, de diametrul
bulonului, de tipul de ancorare; si s-a extras din Tabel 2.4 ,,Suruburi de ancorare.
Ancorarea directa" , din cartea ,,Constructii Metalice", autor Petre Siminea si conform
STAS 2350-64.
Lungimea totala a bulonului s-a stabilit ca fiind 760+E mm.
Blocarea piulitei se va face printr-o contrapiulita.

Calcul Vant Eurocode

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Calcul Vant Eurocode

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

SHOWROOM MATERIALE DE CONSTRUCTII

Do cumenta ia d e fa are ca ob iect pro iectarea u nu i hale metalice, cu fu nc iu nea d e

Structu ra de rezisten este fo rmata d in :

Cl direa este amplasat în municipiul Constan a, jude ul Constan a. Astfel, conform

Ac iunea vântului se ia în considerare conform “ Cod de proiectare.Bazele proiectarii i

În “Cod de proiectare. Evaluarea ac iunii z pezii asupra construc iilor.”, indicativ

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 9

Normativ CR0-2005 « Cod de proiectare.Bazele proiect rii structurilor în costruc ii »

2.1. Stabilirea dimensiunilor principale

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 10

ANSAMBLU SPATIAL STRUCTURA

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 11

2.2. Evaluarea înc rc rilor

Calculul structurilor trebuie sa fie efectuat cu considerarea combina iilor defavorabile.

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 12

1) gruparea fundamental din care fac parte :

1.35 G + 1.5Q + 1.5 Q

2) gruparea special care consider de regula:

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 13

2.2.1. Înc rcarea datorata ac iunii vântului ~ NP-082-04 ~

Valoarea normata a presiunii vântului pe acoperi se calculeaz cu rela ia :

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 14

Cunoscand aceste elemente, se va determina grafic valoarea celor doi factori.

Folosind aceste valori putem determina valoarea factorului de expunere la inaltimea z

Determinarea Cp pentru acoperisul cu 2 pante.

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 15

Coeficientii de presiune depind de marimea ariei expuse. Astfel:

Coeficientii de presiune pentru fiecare zona sunt dati in tabelele urmatoare:

Zone pentru directia vantului = 0º

Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului, va avea urmatoarele valori:

Determinarea cp pentru peretii verticali ai cladirii cu forma dreptunghiulara in plan.

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 16

e = b = 36 sau e = 2 • h = 2 • 6,5 = 13 se alege valoarea mai mica

W(z) = - 0.9 KN/m2

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 17

In consecinta, presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului va fi:

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 18

2.2.2. Înc rcarea din z pad ~ CR 1-1-3-2005 ~

Înc rcarea din z pad pe acoperi ia în considerare depunerea de z pada în func ie de

Valoarea caracteristic a înc rc rii din z pad pe acoperi , sk se determin astfel :

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 19

Figura 3. Zonarea valorii caracteristice a înc rc rii din z pad pe sol

2.2.3. Incarcarea util

Conform STAS 10101/2A1-87, Tabel 3.1.incarcarea utila q = 200 kg/m2 = 2 kN/m2

2.2.4. Evaluarea înc rc rilor date de seism

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 20

- evitarea pierderilor de vie i omene ti sau a r nirii oamenilor;

0,085 - pentru cadre din o el;

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 21

T1 = 0.05 x 6.53/4 = 0.204 s calculat conform Anexa B din Cod P100-2006

Pentru structur i amplasament (Constan a) se identific elementele de calcul :

q=5x( 0 / 1) este factorul de comportare al structurii cu valori in functie de tipul structurii si

m – masa total a cl dirii ,calculat cu programul de calcul SCIA ESA PT

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 22

Figura 5. Zonarea teritoriului României in termeni de perioada de col , Tc

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 23

Element Caracteristici Materiale Intensitate Incarcare

Gruparea de inc rc ri pentru calculul învelitorii:

Pentru calculul învelitorii se va folosi teoria pl cilor. Ipoteza de calcul pentru

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 24

Mmax max Mx My 0.331 kNm

fef fadm conditia se verifica

Ginvelitoare1= Ginvelitoare3 = 2.5*10-3*78500*227.70 =44684.16 N = 44.68 kN.

CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 25

Ginvelitoare1= Ginvelitoare3 = 2.510-378500*227.70 =44684.16 N = 44.68 kN.

Gr1,3 =78500113.85(0.05 2 – 0.0422 ) = 6577.8 N ( greutate reala rigle)

Gr =78500218.98(0.052 – 0.042 2) = 12651.8 N ( greutate reala rigle)

Gp =78500612(0.0422 – 0.0322) = 35551.08 N ( greutate reala pane)

Q =1.35Gi + 1.5 zapada + 1.5* 0.7*(vant + utila)

9.37(1.5+3+4.5) + 4.686 – V8*6 =0=>