serea pe sondi a unci irajiree sondei precum impiedica regurgitarca ita, dupa stabilirea zil- va administra personal « procedeze ulterior: premaiuritate usoara), a altiptarii si durata ci «in grabé, sau cu lapte Mura necorespunzatoe- abdominale, varsaturi astrumentelor necesare JIREA NOU-NASCU- \TOs"); a instalatici de oxigen 5, COMUNICAREA CU COPILUL Rolul asistentei medicale in pediatric este departe de a fi unul striet tchnic. Printre alte obiective care fi revin este si cel de a realiza si de a intre~ line, pe diferite c&i, o stare de comunicare atdt aja de copil cat yi fayk de aparfindtorii apropiati ai acestuia. Mijloacele prin care se realizcazi accast’ comunicare sunt diferite: 1. Crearea unor condijii de medi favorabile. Acestea se refer la ambianjg general a incaperii unde sc afld copilul. Infiisarea ei prea austera si profesionala indeparteaza pe copil de personal! care Iucreaza intro alare atmosfera 2. Contactul fizie prin atingerea copilului este o modalitate de comu- nicare indicata la sugari si copii mici. Acest contact consti, dupa caz, in min- gaicri, usoare bili pe spate sau masaj, ridicare in brafe cu blandete ete. Nu se recomanda insd sirutarea copiilor si nici mangdieri ale fejci fird a fi spalat miainile inainte, 3. Comunicarca vizuala este usor de realizat. in afara de modul de a privi copilul la acest mod de comunicare se pot folosi diferite materiale: poze: fotografii, pliante ilustrate, proicc{ii care ajutd deseori pe copil si infeleaga rostul anumitor manopere pe care Ie va suporta, 4, Arta de asculta ce vrea s& spun un copil cuprinde: atenjia care i se acorda in care i se acordii in momentul cdnd igi exprimi o dorinfa sau o stare de spirit; infelegerea sentimentelor exprimate de micul interlocutor si confir- marca acestei infelegeri; stabilirea unor teme de discutic scurtd, la nivelul si dupa gustul copilului, in care acesta si vada c& Igi poate exprima in voie ce wandeste 5. Adoptarca unui ton al voeii corespunzBtor. ,,Tonul face muzica” gli- suieste un vechi proverb. Copilul infelege uncori mai mult din ton deed din fraze. Un ton bland si cald realizeazd apropiere afectiva, unul rece gi taios in- departeaza pe copil. Starile de cnervare, de plictiseala, de graba, de lips’ de tragere de inima sc reflecta de cele mai multe ori foarte clar in tonul voc 6. Limbajul de atitudine si pozitic fata de copil nu trebuie neglijat. I cAteva aspecte privind atitudinea prin care se poate reuliza apropiere afectiva: 47aadultul sii se ayeze astfel ineat si aibal faja la acclagi nivel eu fafa co- pilului, fara a fi ins& cxagerat de apropiat&. Uncori este nevaie sa se puna in pozitia ghemuit sau si se ageze pe un Scuncl mic; corpul va fi usor inelinat inainte, spre copil; — capul inut ridicat, cu privirea inspre copil, cu contact vizual freevent; — mAinile se migca libcr, fard o gesticulatic exageratd; compul este relaxat. O atitudine rigida arc cfect inhibitor asupra copiluluis - fafa si fic destinsa, privirea blanda si prictenoasd, edt mai adesea surazatoare; miscarile sunt calme, chiar lente, fara zvaeniri bruste 7. Stabilirea unor raporturi favorabile cu familia. Se va fine scama de nivelul socio-cultural al aparjinatorilor copilului gi de puterea lor de injele- gere. Explicarca stirii de sanitate gi a fenomenclor de boald trebuic ficut’ cu rabdare, folosind cuvinte care pot fi infelese si nu termeni tehnici, Nu se re comand’ a se da explicafii si informatii din mers, pe scari, pe sali, in curte, pe strada, Discufiile trebuic s& decurgé cu ribdare, cu ascultarca punctului de vedere al parintilor. Parerile gresite vor fi combitute cu argument clare si nu cu reprosuri sau cu proteste. 8. Nu trebuie si existe contradicfii intre afirmaiile si informatiile date de medic sau de celelalte asistente. Inainte de a vorbi cu familia, este indicat un consens intre componentii cchipei de asisten{a medico-sanitara. Altmin- {cri parinfii pot s& considere ca este caz de incompetent profesionala sau de rea credinta, 9. Pastrarca anumitor limite fafa de familic sporeste autoritatea cadru- ui medico-sanitar, Implicarea exageratd poate avea uncori efecte contrare celor scontate. Cateva exemple de supraimplicare: ~ cumpiirarea de citre asistenta de cadouri pentru bolnay sau pentru familie, — invitatii reciproce de vi (aniversari, comemorari cte.); — confidenje facute sau primite referitoare la viaja personala gi intima; — imprumutarea reciproca de bani sau de obiecte: —Iuarea de decizii de catre asistenta in numele familie 10. Explicarea unor proceduri medicale si tchnici pe care copilul bol- nav trebuie si Ie suporte este o sarcind dificila. Mai intdi acestea trebuie explicate parintilor, subliniindu-se necesitatea lor. Avand sprijinul gi intele- gerea familiei, este mai usoara abordarca lor fafa de copil. Daca insa copilul nu are insofitor, manopera urmeaza a fi explicata direct micului bolnav. Tre- buic alese cuvinte pe care el sa le poati in{elege si trebuie s4 fie convins de utilitatea a ccea ce i se va face, chiar dacd este un procedeu neplacut. Din ca~ tegoria procedurilor medicale cu care este confruntal copilul fac parte: {a participarea la evenimente familiale 48cclasi nivel cu fata co- te nevoic 88 se puna in sontact vizual freevent, eratay hibitor asupra copilulus noasi, cat mai adesca i bruste a. Sc va fine sama de 2 puterea lor de infele- boald trebuie faicuta cu meni tehnici. Nu se re- scar, pe sali, in curte, ascultarca punctului de cu argumente clare si iile si informatiile date cu familia, este indicat cdico-sanitara. Attmin- nf profesional’ sau de reste autoritatea eadrue uneori efecte contrare ntru bolnay sau pentru 1 evenimente familiale afa personal si intima; te: familie aici pe care copilul bol- ntai acestea trebuie ind sprijinul i infele~ copil. Daci insi copilul sct micului bolnay. Tre- rebuie si fie convins de cedeu neplicut. Din ca- Leopilul fae parte: ~ administrarea oral de medicamente, pe care nu este permis si le administram cu fora, putdnd avea urmari dramatice (asfixic prin aspirarca unor produse solide). in plus, repulsia si opozitia fafa de medicamente a co- pilului vor reste. Reamintim ca pana la varsta de 10-12 ani, niei un medica- ment sub forma solidi nu trebuic dat decat pisat fin gi suspend intr-o lin- sgurd de ceai sau alt lichid; ~ injectiile subcutanate si intramusculare ar trebui precedate de 0 mica explicatic, pentru x micgora reactiile de opozitic ale copilului ~ injectiile intravenoase gi perfuziile endovenoase, necesitind o tehni- ca de mai mare finefe, impun ca bolnavul sd pastreze o imobilitate pentru o perioadi de timp variabila. Daca este posibil, se vor utiliza in prealabil plas- turi cu anestezie tip EMLA. in orice caz, bolnavului i se va explica e@, daca sté cuminte, procedura va decurge mai repede gi ea, dimpotriva, duct se zbate si se a ci $4 fic infepat de mai multe ori, Este preferabilii uccasta metoda decat imobilizarea fortata de ciitre 3-4 persoane, desi uncori si accas- ta poate fi necesara; = pentru punctiile in diferite regiuni sau organe, se va utiliza aceeasi strategie plus 0 anestezie local de contact 1. Metode mai dificile si procedce speciale de comunicare impun uncle categorii de capi defavorizati — copii cu tulburari de vedere sau nevazatori. La acestia eomunicarca se realizcazi prin mijloace auditive, prin contact manual, prin ajutorarca lui si se ghideze in mediul ambiant; ~ copiii cu tulburari de wuz. Comunivarea se va buza, evident, p mijloace vizuale, diferite imagini folosite in sprijinul infelegerii de eatre bol- nav a intenfiilor personalului de ingrijire, zesturi adcevate $i expresive; — pentru copiii care vorbese o alta limba, ideal este concursul unci per- soane care si aibi rolul de interpret. Daca asa ceva nu se gaseste, se vor fo- losi gesturi, imagini si se va simplifica la strictul necesar numsirul de nojiuni utilizate. Totodata vom cAuta s& injclegem anumite cuvinte repetate i mai simple pe care le foloseste copilul: ~copilul care nu poate vorbi din diferite cauze trebuic ajutat si incura- Jatin exprimarea nevoilor si dorinjclor sale, pe care incercdm sa le infelegem in limita posibilitatilor. Pentru surdo-muti (categorie mai freevent intalnita Uecét cei care nui pot vorbi) se vor folosi metodele expuse la copiii cu tul- burari de auz; ~copilul cu retard psihic si tulburari mentale reprezinta 0 categorie aparte care necesita ingrijiri si asisten{a special si cu care mijloacele de co- municare diferd dupa gradul dezvoltarii sau al tulburarii psihice. Limbajul gesturilor gi al atitudinilor poate avea un mare rol in aceste situa 49