ANUL I — No.

8 (Număr de Paşti) A P R I L I E 1932

SATUL SI SCOALĂ
REVISTĂ LUNARĂ PENTRU
EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT

S U M A R U L :

Gh. Tulbure. S a t e şi d a s c ă l i 145

Dimitrie Coga. Şcoala normală 146
Giuseppe Lombardo-Rădice. Pagini autobiografice 149
Victor Lazăr. Ceva d e s p r e î n v ă ţ ă m â n t u l menajer în s t r ă i n ă t a t e şi la noi 1 5 2
Dr. Od. Apostol. Miopia şi desenul . 154
I. Moga. Noui linii de orientare în trecutul nostru 156
Dr. B. Trevorrow. Educaţia americană 163
Vasile Bucur. C h e m a r e a d a s c ă l u l u i rural în concepţia unui profan . . . 1 6 5
Lia Gotea. Lectje de Geografie. C l a s a 111 167
loan Chelcea. Schiţa monografică a s u p r a L u j e r d i u l u i — S o m e ş 170

PAGINA LITERARĂ:

I. Constantinescic.Delabaia. Ursul, maimuţa şi porcul . . . . . . . . 174

Nicolae Nistor. Literatură şi e d u c a r e 174
Ion Dongorozi In ajun de examen 178

CRONICA :

"f Emanuil Eremie. — Revistele j u d e ţ e n e . (C. I.) — Nu se mai tin examenele de

înaintare pentru învăţători. — Ziua săridii pomilor. — Dimisionarea î n ­
văţătorilor. — G r a d a ţ i a de merit. — Definitivarea învăţătorilor. — I n -
v ă t ă t o r i i - s u p e r o r i . — Unirea B a s a r a b i e i .

CĂRŢI. — REVISTE.

M . Sasu : Învăţământul primar din jud. Alba. — Revista g e n e r a l ă a î n v ă ţ ă ­

mântului. — Viaja şcolară — Observatorul social-economic. — Şcoala
noastră. — Şcoala şi viaja. — T r i b u n a cooperaţiei ardelene- — T r a i a n G h .
Zaharia : Belgia. — I. Lupaş : A n a s t a s i a Ş a g u n a . — V. C i u r e a : Vechiul
ţinut al Sucevei. — D r . I. L e p ş i : M a r e a Neaga. (C. Iencica).

Institutul de Arte Grafice „ A R D E A L U L " Cluj, s t r a d a M e m o r a n d u l u i No. 2 2 .

1 9 3 2
 Satul şi Şcoala

Redactată d e :
Constantin Iencica şi Dimitrie Qoga.

R.vista apare lunar, afară de lunile Iulie şi August. Corespondenta privitoare

Sa redacţie se va trimite p e adresa: Diui C. Iencica, Str. Mârzescu No. 2 1 Cluj.
Corespondenţa prvitoare la Administraţia se va trimite pe a d r e s a : Diui D . Goga,
Str. Romei Nr. 2 3 Cluj.
*
Abonamentul 1 2 0 lei pe an pentru învăţători; 1 5 0 lei pentru scoale şicomi-
telele şcolare. Uu număr 15 lei.

Răspândiţi această revistă printre prieteni şi cunoştinţe ; în ea se oglindesc

ideile şi acţiunea celor cari doresc ridicarea satelor şi a şcoalei primare.
*

Cine nu înapoiază, în timp de 10 zile delà expediere, primul număr din r e ­

vista ce i s'a trimis, îl considerăm abonat şi aşteptăm costul abonamentului.
*

Amintiţi-Va că hârtia, tiparul şi lucrul sunt scumpe ; revista s e susţine numai

din abonamente. Trimiteţi-ne deci neîntârziat costul abonamentului numai pe adresa
Administraţiei.
*

in loc de chitanţă, numele abonaţilor se trece pe pagina a 3 - a a copertei.

*
Manuscrisele primite la redacţie nu s e înapoează.
*
Lucrările şi revistele primite la Redacţie vor fi amintite la Bibliografia acestei
reviste. Rugăm rcvisi.de să accepte schimbul.
 SATE ŞI DASCĂLI.
Ita tânăr învăţător m i se spoYedià
t u n în felul acesta:
— N u ştiu cum s ă vă spun c a eă mă
Înţelegeţi Dar a m s ă fiu sincer ca să-mi
4escarc tot ce am pe suflet. De câţiva ani,
•unt i a catedră şi totuş nu-mi găsesc
rostul. A m ieşit din şcoala normală ca
\m copil a l nimănui. MB-am cerşit u n
post pe la toate uşile autorităţilor şd cu
ebiu, cu vai, l-am primit. Când a m ajuns
în sat, aveam impresia C a m căzut din­
tr'un aeroplan. M'am trezit aruncat i n -
tr'un fel de viaţă pentru către nu eram
preparat. I n şcoala. normală învăţasem
de toate, afară de u n singur lucru: ce
trebuie să ştie şi să facă noul învăţător
când îşi începe „apostolatul". Am pornit-o
deci deabuşilea ca un copil care învaţă
eă meargă. Oamenii din sat mă piiviiau
Ja început pieziş şi bănuitor. E u nu şti­
am deoe, pentrucă n u supărasem nici u n
ipui de găină. Mai târziu, a m aflat pri­
cina neîncrederii lor. înaintea mea se
5pe*mdaiseră alţi (trei tovăţătord tinferi.
Abia a u împlinit a n u l de şcoală şa a u
dispărut tus-trei, fireşte fără să-şi mai
sa rămas bun delà săteni şi lăsând în
urina lor doar datorii pela gazde şi pa-
tfagină în şcoală. I n atrnosferaTaceasta de
toaSSeaiaTM" completa solittudine a satului,
« n rămas dezarmat. N u ştiam ce s ă fac
ţS de unde s ă încep. Izolarea, umilinţa şi
«troiţa n u se aşezau pe suflet ca o hru-
ÄSi îngheţând tot ce mai era avânt c u -
îat în oäine. Siroţiarn c ă mu m ă pat ata-
9» de namic. Nu-mi găsîiam u n razim de
6Bée să-ini proptesc gândurile şi inima.
şcoală intru pUotisit şi abătut. N'am
Miel poftă să m ă ocup de lecţMe copiilor.
'4äfc«a, í n odăiţa mea, mă simt pustiu ş5
stingher ca u n om fără căpătâi. A m im­
presia că sunt o barcă rătăcită pe valuri,
care mu găseşte ţărmul s ă se anine. Ade­
sea ne strângem m a i mulţi colegi de sea­
ma mea din satele vecine şi n e plângem
soarta. Ne răsvrătim contra satului cu
ignoranţa şi sărăcia lud, contra mai ma­
l t e noştri, cari ne uită atât de uşor şi
contra lumii întregi, care stă mută şi
nepăsătoare i a toate durerile noastre. C u
gândul la o altă viaţă, l a o altă lume cu
alţi oameni, n e detaşem sau n e transfe­
r ă m mereu dintr'un sat într'altul C ă u ­
tăm ceva şi nu ştim ce. Alergăm c a nişte
fluturi ameţiţi de m i r a j u l unor lumini
îndepărtate. îndată ce ne atingem însă
de felinar, aripile ni se pârlesc şi cădem
la pământ...
I-am ascultat mărturisirea cu toata * -
tenţia şi i-am răspuns cam a ş a :
— înţeleg sbuciumările prin care ai
trecut» pentrucă cunosc bine psihoza ti­
nerilor intelectuali de calitatea d taie.
A m fost şi noi copii a i sufeninţiii, dar a m
luat lupta c u ea, şi a m biruit-o cu răb­
darea. Dvoastră, cei de astăzi, sunteţi
drumeţi a i răspântiilor de conştiinţă,
nişte mucenici ad unei educaţii de m â n -
tueală. Spuneai că a i plecat din şcoala
normală c u mult ideal, dar făr& o bu-
&olă morală şi neprepârat pentru ddfU
cuîtăţile oare te pândiau î n drumul a-
postolatului. Ai dreptate! Nici profesorii
şi nici cărţile n u te-au învăţat iun lucru
foarte important: să-ţd cunoşti munca ta
şi s'o faci ! — cum spune u n filosof en­
glez. A l pornit î n viaţă faţă să Iii deplin
Împăcat cu ideia: am să fiu dascăl fi ni­
mic mai mult. Cel ce s'a încadrat in ideo­
logia «ceasta, acela şi-a găsit matca s u -
í l e t u l u i p e n t r u t o t d e a u n a ; bineînţeles da-
că'n a l e g e r e a misiunii a a s c u l t a t şi de
g l a s u l vocaţiei. Cine n u iabeşte copiii, să
n u s e i a c ă d a s c ă l . Cui nu-i place satul
ş i s ă t e n i i s ă n u s e f a c ă e d u c a t o r u l co­
piilor lor. S ă plece pe a l t drum. D u p ă c e
ţi-ai e x a m i n a t î n s ă conştiinţa şi ai ră­
m a s l a p l u g u l d ă s c ă l i e i , de c u m te aşez:
î n sat, îţi pui p l u g u l î n brazdă şi-ţi zici
a ş a : fiecare o m c u d e s t i n u l lud. MiJia fost
s c r i s s ă fiu î n v ă ţ ă t o r u l a c e s t u i sat? S ă -
m i î m p l i n e s c n o r o c u l ! R ă m â n aici. Gân­
durile t r a n s f e r ă r i i şi detaşerii m i l e a-
l u n g d i n cap e a p e n i ş t e strigoi. V r e a u
să prind rădăcini în satul acesta şi să
m ă înfrăţesc c u p ă m â n t u l Im pentru
t o a t ă viaţa, b i n e î n ţ e l e s î n -cazul c â n d to­
t u l d e p i n d e n u m a i d e -dumneata. (Cu
a l t e cuvinte, iei hotărilrea l o g i c ă şi firea­
s c ă s ă t e c o n s a c r i s a t u l u i . Să-ii c u n o ş t i
toate bătăile i n i m i i şi toate nevoile c a s ă
ş t i i s ă 4 fia şi doctor şi g r ă d i n a r . Cu
m u n c a t a de fiecare zi, s ă trezeşti î n l u ­
m e a s a t u l u i s e t e a de l u m i n ă ş i de î n a ­
i n t a r e , creindu-ţi î n a c e i a ş (timp u n r o s t
a l t ă u propriu, o g o s p o d ă r i e ş i o c ă s n i ­
cie c a r e să-ţi d e a t i h n ă s u f l e t e a s c ă şi să
fie ptMă -pentru toţi. Cu a c e a s t a ţi-ai fi­
x a t ţ i n t a vieţii şi ţi^ai g ă s i t o g o r u l de
m u n c ă . Ca s ă r e u ş e ş t i şi s ă creiezi ceva
n u e n e v o i e s ă fii nici m a r e pedagog,
n i c i reformator ş i nici s e m i z e u . Greşaua
Dv. este c ă fiecare vă credeţi u n R o u s ­
s e a u , u n Pestalozzi, ori a l t far m o n d i a l
de l u m i n ă p e d a g o g i c ă , c â n d la adică, m a i
de grabă sunteţi nişte sărmane becuri
electrice, c a r e i a cel dintâdu s c u r t cir­
c u i t s e strică. D a c ă n u poţi fi făclie de
biserică, m u l ţ u m e ş t e - t e s ă fii o s i m p l ă l u -
m â n ă r i c ă , u n m i c opaiţ. Principalul este
să nu te simigi niciodată. S ă p â l p â i me­
reu în î n t u n e r i c u l s a t u l u i ş i s ă taiprăştii
l u m i n ă p â n ă ia ultima-ţi răsuflare. Chiar
a n o n i m şi u i t a t de t o a t ă l u m e a , a c o l o în
u m i l a t a odăiţă din şcoală, l â n g ă cărţile
tale, l â n g ă s o ţ i a ş i copilaşii tăi, s ă ci­
t e ş t i şi s ă g â n d e ş t i m e r e u î n ceasurile
libere. S ă -studiezi câte o p r o b l e m ă d e
i n t e r e s ş i de folos p e n t r u s ă t e n i i t ă i ş i
s ă cauţi s'o înfăptuleştif P e u r m e l e tale,
vor r ă s ă r i a t u n c i a ş e z ă m i n t e n o u i ş i g e ­
n e r a ţ i i de p l u g a r i tot m a i luminata ş i
tot m a i de i s p r a v ă .
Colo, s p r e bătrâneţe, te vei trezii c ă
s ă m â n ţ a t a a rodit ş i f a ţ a s a t u l u i s'a
s c h i m b a t cu desăvârşire. Ai creiat o l u m e
n o u ă , u n a l t s a t de o a m e n i o u mad m u l t ă
ş t i i n ţ ă ş i î n d e m â n a r e l a toate. Vei a v e à
atuncá u n s e n t i m e n t m a r e ş i p u t e r n i c :
c o n ş t i i n ţ a c ă n'ai trăit i n zadar. Vei
s i m ţ i c ă a i fost u n o m de folos, u n o m
de bine. Ai fost u n ferment a c t i v î n •vas­
t u l laborator de c u l t u r ă a l p o p o r u l u i t ă u ,
u n agent v i u î n procesul d e c i v i l i z a r e al
n e a m u l u i -tău. Ai fost o valoare cultu­
rală.
Cu a c e a s t a ţi-ai î m p l i n i t rostul de d a s ­
c ă l rural. P o ţ i -închide o c h i i b l â n d şi re­
s e m n a t , c u m se s t i n g e o candelă d e l à
i c o a n ă c â n d i s'a isprăvit u n t d e l e m n u l .
Dar pentru ca să ajungi l a culmile a-
cestea de g â n d i r e şi de satisfacţie, repet,
trebuie s ă te contopeşti cu u n s a t ş i s ă
fii a l lui şi n u m a i al lui, cu trup, c u s u ­
flet. P e n t r u c ă s a t u l e s t e o realitate e t n i c ă ,
politică, culturală şi socială, o p ă r t i c i c ă
a n e a m u l u i , încadrează-te -perfect î n rea­
l i t a t e a -asta şi fii s i g u r de succes.
„Mie-mi trebuie e a t u l oare s ă p r i m e a ­
:
s c ă p e î n v ă ţ ă t o r şi î n v ă ţ ă t o r u l care s ă
fie însuiş sufletul î n t r u p a t a l -acelui sat",
s p u n e a Dl Iorga. Şi n u s p u n e a d e c â t u n
adevăr s i m p l u şi firesc ca toate a d e v ă ­
rurile m a r i . E x p r i m a u n p u n c t de ve­
dere care este a l n o s t r u a l tuturora, e x ­
p r i m a o veche tradiţie s o c i a l ă şi cultu­
r a l ă a n e a m u l u i Noi n u n e p u t e m î n c h i ­
pui satul deoparte şi ş c o a l a -de altă p a r ­
te, fără n i c i o corelaţiune între ele. N u
p u t e m concepe u n d a s c ă l izolat ş i s t r ă i n
sufleteşte d e satul s ă u . U n a s t f e l d e das­
căl e s t e o a n o m a l i e , u n tip s o c i a l limpo-
sibil şi m o n s t r u o s . Cei cari n u s e identi­
fică c u v i a ţ a s a t u l u i ş i se p l i m b ă c u c u ­
fărul dinjtr'un e a t totr'aJtul, f ă r ă s ă l a s e
nicăird o u r m ă d e f a p t ă hun?., s u n t d a s ­
căli de c&pătoeală şi de a v e n t u r ă . S u n t
fluturi rătăcitori, c a r i n u e p ă c a t -dacă
î ş i p â r l e s c aripile. La noi s a t u l s e con­
f u n d ă cu d a s c ă l u l lui, pentru că s u n t
părţile componente ale a c e l u i a ş orga­
n i s m viu. Când (treci printr'un s a t , arun-
că-ţi ochii n i ţ e l a s u p r a lui. U n d e ved ve­
d e a s a t u l p ă r ă g i n i t , cu g a r d u r i s u r p a t e ,
c u ogrăzi pustii, c u copii s d r e n ţ ă r o ş i î n
s t r a d ă , s ă ştii c ă o r i are d a s c ă l s l a b , ori
preot netrebnic. U n d e î n s ă î n v ă ţ ă t o r u l
este o m dirutr'o bucată, oare s'a dedicat
pe deplin u m i l u l u i s ă u rost cultural, a-
colo g ă s e ş t i ş i ş c o a l ă b u n ă ş i copii b u n i
d a r şi u n s a t de o a m e n i de ţi-e m a i m a r e
dragul.
V a g a b o n d a j u l n'a credat n i m i c , d r a g u l
meu! Răbdarea da, statornicia î n muncă,
d e a s e m e n e a . P a c o s t e a c e a m a r e a şcolii
ş i a satelor n o a s t r e s u n t c a r a v a n e l e de
ŞCOALA NORMALA.
Impresionat de jalnica situaţi* a
şcoalelor normale, am căutat să atra­
gem atenţiunea publicului asupra a-
cestei instituţii care, în ultimul timp,
a fost neglijată. De aceea am luat cu­
vântul la adunarea generală a profe­
sorilor secundari (1930), în repetate
adunări ale prof. secundari din Cluj
§i am scris în două numere consecuti­
ve ale ziarului „Mişcarea" (din 10—
11 Martie 1931) — arătând tristele
împrejurări în care vieţuesc şcoalele
normale.
Avem convingerea că oricât s'ar
legifera pentru binele poporului, re­
formele vor rămâne sterpe dacă satele
nu vor fi însufleţite pentru idealuri
cie bună stare economică şi de înfrum-
seţare a vieţii sufleteşti. Trebue să
socotim pe învăţători drept î n d r u m ă ­
torii fireşti ai satelor şi de aceea, ori
cât de sporită va fi grija pentru pre­
gătirea lor, ea nu va fi niciodată prea
mare.
Din nefericire înmulţirea peste mă
învăţătorii transferaţi şi detaşaţi, c a r i le
eu/treieră a n de a n . Cel care v a s t â r p i
d i n (lege a c e s t blestem, oel c a r e v a re­
s t r â n g e e p i d e m i a a s t a , cel p u ţ i n Ia l i m i ­
ta m i n i m a l ă , v a fi î n ochii m e i cel m a i
m a r e binefăcător al şcolii r o m â n e ş t i .
A m n ă d e j d e a că se v a n a ş t e ş i o m u l
acesta.
A t u n c i sper că mu v o m m a i î n t â l n i ti­
neri învăţători c u sufletul d e v a s t a t d»
i d e a l ş i cu resorturile m o r a l e frânte, î n a ­
inte c h i a r de a produce ceva, c u m s p u i
c ă te s i m ţ i d-ta.
Iată sfatul m e u !
GH. TULBURE,
inspector general.
sură a şcoalelor normáié a sporit nu­
m ă r u l învăţătorilor — î n multe locuri
de o calitate diminuată —. peste posi­
bilităţile de plasare ale timpului, iar
condiţiunile mizerabile în care au
funcţionat multe i^coli normale —
improvizate —- au făcut ca tuberculoza
aä fie sinistra tovarăşe de viată a ce­
lor mai mulţi dintre tinerii noştri în­
văţători.
La o anchetă făcută în 1926 s'a con­
statat la 24104 normalişti: 139 atinşi
4e tuberculoză şi 1186 predispuşi la
tuberculoză.
Cifrele erau înspăimântătoare şi,
totuş, ele nu corespundeau realităţii.
0 anchetă recentă, făcută de societa­
tea profesorilor de pedagogie, dă 642
tuberculoşi şi 1400 debili, candidaţi la
diferite boale.
„Internatele au devenit destul de des
vaduri de boală. Un zăbranic negru
se întinde peste toate aceste locaşuri,
care ar fi trebuit să fie o pildă de bu­
n ă pază a sănătăţii pentru şcolari"»
(Dr. Irirnescu, în şedinţa Parlamentu­
lui la 27 Martie 1932).
P r i n t r e pricinile de căpetenie care
a u făcut să se instaleze tuberculoza
în şcoalele normale trebue să amin­
tim: insalubritatea multor şcoli; lip­
sa de spaţiu în clase şi dormitoare;
k r a n a insuficientă,
Părinţii plătesc cu anevoie taxele de
întreţinere, iar Statul nu poate da
atâta cât trebue. Primăriile şi P r e ­
fecturile, care a r trebui să susţină în­
tr'o nobilă emulaţie şcoalele normale,
se desinteresează şi le impun la fel de
fel de taxe. In Cluj, de pildă, P r i m ă ­
ria impune şcoalele normale la toate
taxele.de apă, de gunoi, de faţadă, etc.
şi n u le sprijină cu nici un ban, deşi
aceste şcoli, pe lângă folosul pe care-1
aduc ele, mai întreţin, fiecare, şi câte o
şcoală p r i m a r ă de aplicaţie, pentru
care comuna a r trebui să aibă înda­
toriri speciale.
Alocaţia de h r a n ă a normaliştilor a
fost totdeauna redusă. Astăzi ea este
fixată la 12 lei, sumă cu care este pe­
ste putinţă să se dea elevilor o cănită
cu lapte zilnic, o pane gustoasă şi su­
ficientă, o mâncare substanţială şi a-
bondentă, care să favorizeze desvolta-
rea mulţumitoare a organismului.
Cu toate acestea, de nicăiri n u poa­
te veni u n ajutor şi Statul se vede
constrâns să facă noui economii, chiar
şi la capitalul şcoalelor normale.
Parlamentul era pe punctul de a ho­
tărî, în actuala sesiune, suprimarea
cursului inferior la şcoalele normale.
S'au ivit îndată partizani şi adver­
sari ai ideei.
Dacă condiţiunile de viaţă în şcoa­
lele normale n u se pot îmbunătăţi, e-
vident că reducerea cursului la p a t r u
ani (cursul superior) se impune. S ' a r
primi elevi m a i formaţi, cari a r sta
mai puţin timp în internat (3—4 ani)
deci a r fi mai puţin timp supuşi u n u i
regim de slabă alimentare. S'ar rea­
liza şi o recrutare m a i bună, deoarece
tinerii prezentaţi la concurs (absol­
venţi de gimnaziu) a r fi mai în m ă ­
sură să-şi dea seama dacă sunt sau
n u înclinaţi spre profesiunea de î n ­
văţător.
Singurul argument, care se poate
opune unei atari măsuri, este acela
că se vor împuţina elementele r u r a l *
în şcoala normală. Dar argumentul n u
e fondat. Şcoala normală n u pregăte­
şte n u m a i învăţători rurali ci şi u r ­
bani; elementul orăşenesc poate furni­
za elevi admirabili cari, ca învăţători,
se vor adapta mediului r u r a l cu a-
ceeaşi uşurinţă cu care se adaptează
tinerii săteni vieţii de oraş; e exage­
r a t ă afirmaţia că sătenii nu-şi vor a-
duce copiii la şcoala normală, d u p ă
terminarea gimnaziului, acum când
celelalte cariere s'au închis.
Dacă însă condiţiile de viaţă ale şc.
normale se pot îmbunătăţi, atunci e
preferabil să r ă m â n ă şi cu ciclul in­
ferior (s'ar evita între altele deplasa­
rea profesorilor). I n acest caz a r fi dfr
dorit să se p u n ă o serioasă bariera la
intrarea în cursul superior, p r i n t r ' ú B
examen la care a r trebui admişi şi e-
levi din afară şi să fie supuşi şi elevii
cari au făcut cursul inferior.
Această dublă iœlecuûnareiprima la
clasai şi a doua la clasa. V) a r asigu­
ra, întir'adevăr, serii de elevi buai.
O reformă pripite a şc. normate nu"
e de dorit. Odată pusă problema şi în
Parlament şi în presă, ea trebue pri­
vita pe toate feţele, nu numai de câte­
va persoane, ci de toţi câţi sunt în mă­
s u r ă să aducă un sfat bun.
Toţi avem datoria de a creia şcoa-
leior normale o atmosferă de înţele­
gere, tie grijă, de simpatie generală şi
de largă solicitudine pentru viitorii
învăţători, ca să ducă cu ei convinge­
PAGINI AUTOBIOGRAFICE.
(Scrisoare adresată domnişoarei
de Giuseppe Lombardo-Radice
In t i m p ce p r e d a m p e d a g o g i a î n şcolile
s e c u n d a r e , contactul c u ş c o a l a m e d i e to
general m ă făcuse conştient c ă p e n t r u
r e n a ş t e r e a şcolii, e necesar s ă c o m b a t e m
t e n d i n ţ a Asociaţiei profesorilor de a s e
o c u p a in m o d exclusiv de interesele d e
categorie, de carieră, de lefuri, de liste,
•de concursuri şi de administraţie. Erà o
a c ţ i u n e justă, d a r . . . opriâ respiraţia.
Mi-am propus, într'un c u v â n t , de a stră­
m u t ă interesele Asociaţiei profesorilor
(voi, g e r m a n i i , îi ziceţi: „Lehreivereini-
gungen"), a d u n â n d pe u n i i dintre tinerii
-cei m a i vioi şi profesorii cei m a i ex­
perţi î n jurul u n u i ziar care eră m e n i t
s ă fie s t e a g u l reformei educative. Dea ceea
T a m n u m i t : „Niwvi Doveri" (Datorii noi).
P r i m u l n u m ă r a l acestei reviste a a p ă r u t
i n 15 Aprilie 1907, l a P a l e r m o , la editorul
S a n d r o n . T i m p de c i n c i a n i fură publi­
c a t e i a fiecare 15 zile fascicole mari, pline
de discuţii, cu r â n d u r i foarte dese, c u
d o u ă coloane, pe u n loc r e s t r â n s .
E r à o muncă straşnică, p e n t r u e ä a m
făcut totul s i n g u r , deşi p r e d a m i a şcoală
28 ore pe săptămână. Z i u a o consacra­
s e m şcolarilor mei, iar n o a p t e a revistei.
N u aveam u n ceas d e odihnă. '
,J Nwovi Dovert' e r a u n post foarte
bun de observaţie; cu ajutorul lui a m
ajuns să descoper care erau cele maâ
%une şeoli Italien« şi cei mai buni învăţă­
rea eă ţara îi urmăreşte în activita­
tea lor, înregistrând cu bucurie fieca­
re faptă bună pe care o pot îndeplini
la postul lor.
Această datorie este în primul r â n d
a conducătorilor ţării, a învăţătorilor
şi a profesorilor.
DIMITRIE GOGA.
Rotten)
tori; a m început cu toţii o corespondenţă
a c t i v ă , iar p r i n ziar m ' a m luptat — p u ­
ţ i n c a m î n felul lui D o n Quijote — .pen­
t r u f r u m o a s a mea D u l c i n e a (care pe a-
tunci, vai, ce urîtă e r ă !) : Ş c o a l a m e d i e .
Alţi tineri Don Quijoţi d i n toate părţii»
se u n i a u cu m i n e ; a i c i îşi făcură a r m a t a
m u l ţ i e d u c a t o r i cunoscuţi; participau ş i
scriitori î n s e m n a ţ i , a c ă r o r operă se des­
f ă ş u r ă p e terenuri m u l t m a i i m p o r t a n t e
ca a l m e u , şi cu rezultate d e o valoare
f u n d a m e n t a l ă . I i amintesc n u m a i pe Cri-
velucci, Croce, Fraccoroli, Gentile, ş i a ?
putea ş ă n u m e s c p e l â n g ă a c e ş t i a pe unii
dintre figurile cele mai s t r ă l u c i t e al«
înaltei c u l t u r i italieneşti din acele tim­
puri. Unul singur Mpsià, cel care erà
mai apropiat de mine: Giuseppe Prezzoli-
ná, ş i lipsià n u m a i pentrucă i n acelaş
t i m p publica şi el revista l u i : „ L a
Voce", z i a r de revizuirea culturală a Ita­
liei, care susţinea ideile revistei „La Cri­
tica" a l u i Croce, însă avù şi meritul său
particular: acela de a revela ItaKeii « a
grup de scriitori tineri, spontani, curajoşi
şi neînfrânţi, pe drept chemaţi „vociano"
în perioada literatúrai noastre dintre 1909
şi 1920, şi iscălit de Prezzolmi, Papiöi,
Soffiei, Sîatoper, Jahier, Bödme, Cecchi:
o pleiadă de poeţi şi literaţi.
y>La Voce" cu marea „Critica" şi mi­
cuţa „Nuovi Dover? (pe terenuri diferit».
1
dar c o m u n i c â n d intre ele), i m p l i n i à în
m o d măreţ, b a câteodată c h i a r cu p r e a
m u l t ă vivacitate, m i s i u n e a s a de a s m u l ­
ge m ă ş t i , d e a desveli r ă n i si de a biciui
lenevia.
„Nuovi Doveri" şiwi, v ă z u t t r i u m f â n d
p r o g r a m u l î n 1Ô09, l a „Congresul profeso­
rilor de şcoli medii" Ia Firenze, con­
s a c r a t definitiv n u m a i p e n t r u d i s c u t a r e a
reformei şcolii; a i n i ţ i a t o colecţiune de
s t u d i i pedagogice p r i n opera lui Galletti
şi S a l v e m i n i : „La Riforma della scuola
media", p r i n opera lud Gentile „Şcoală
şi fHosofie" şi printr'o culegere ale scrie­
rilor m e l e „Saggi di propaganda politica
e pedagogica"; a î n t e m e i a t o colecţie de
„Pedagogi şi educatori vechi şi noi", care
făcuse c u n o s c u t ă î n I t a l i a p e d a g o g i a l u i
B a s e d o w , a lui Herder, Fichte, Schelling,
Tolstoi, şi p u b l i c ă clin n o u , într'o ediţie
n o u ă şi f r u m o a s ă , pe Comenius.
P e n t r u ce fel de idei didactice se l u p ­
t a s e a c e a s t ă revistă, în ce priveşte î n v ă ţ ă ­
m â n t u l d i n ş c o a l a m e d i e şi elementară?
N u s e poate s p u n e pe scurt. L u p t a c e a
m a i î n v e r ş u n a t ă a fost c e a î n contra
„Compunerii" (exerciţii de nesinceritate)
şi î n ganeral î n contra a c a d e m i s m u l u i şi
a spiritului burocratic. Aici s e pot regăsi
şi primele g e r m i n ă r i a l e ideilor mele ş i
ale altora, expuse apoi în cărţile m e l e de
pedagogie. Intre cărţile „altora" s e g ă -
s i a u scrierile aceleia, care a d e v e n i t s o ţ i a
m e a în 1910, a l e G e m m e i H a r a s i m , d i n
F i u m e , care a reuşit, în şcoala u n d e e r à
învăţătoare, s ă armonizeze pe propria ei
socoteală, experienţa ei într'o c o n s o n a n ţ ă
fericită cu Estetica l u i Benedetto Croce.
N e l i p s i à a p r o a p e orice colaborare a în­
văţătorilor italieni s u p u ş i guvernului
austriac, cu cari e u e r a m î n c o n t i n u ă
l e g ă t u r ă , î n s ă ne v e n i a delà ei cevà m a i
preţios: crearea unei reviste s u r o r i c u
„Nuovi Doveri": „La Voce degli insegnan-
ti", care a p ă r u s e la Triest. Titlul deose­
bit, d a r sufletul a c e l a ş . A d e v ă r a t ă fiică
a Nuovi
tr Doveri". In 1912 „Nuovi Doveri"
8'a t r a n s f o r m a t î n „Rassegna di Pedago­
gia e di politica scolastica", ce trăi doi
a n i : îj u r m ă . până l a 192G, o colecţie de
v o l u m e ( c a m 50) întitulate „Scuola e
Vita". In 1 9 1 9 — d u p ă răsbodu — a m î n ­
t e m e i a t o revistă n o u ă : „Educaţia Naţio­
nală", care e x i s t ă î n c ă azi şi despre c a r e
n u e n e v o e s ă vă s p u n n i m i c , căci >D-v.
g e n t i l a m e a colegă, o u r m ă r i ţ i de c â ţ i v a
ani. N u peste mult, aşadar, se vor î m ­
plini douăzeci de a n i de c â n d eu s u s ţ i n
u n „cerc'' cu m i i de prieteni învăţători şi
profesori, fără altă întrerupere decât r ă s -
boiul.
Deahià a j u n s pe catedra u n i v e r s i t a r ă
din Catania, începui î n „ R a s s e g n a " r e ­
culegerea rezultatelor „experienţei d i d a c ­
tice", pe care î n 1913 o p u b l i c a s e m î n
cartea „Lezioni di didaMiaa", din c a r e
s'au t i p ă r i t p â n ă a c u m zece ediţii.
I n ele se g ă s e ş t e d u p ă p ă r e r e a mea,
„tot ce se poate concepe m a i v i u î n ş c o ­
lile c o m u n a l e " ; în v a s u l v e c h i u e u ara
t u r n a t v i n nou. L u c r a r e a a c e e a repre­
zenta, în acord perfect cu i d e a l i s m u l l u î
Croce şi a lui Gentile, şi u n p r o g r a m d e
m u n c ă p e n t r u g e n e r a ţ i a n o u ă de î n v ă ţ ă ­
tori, şi, d u p ă o perioadă de n e î n c r e d e r e
„oficială" din partea pedagogilor, a fost
p r i m i t ă cu o căldură, d u p ă c a r e s e p o a t e
judeca cât de m u l t a fost preparat tere­
nul în I t a l i a p e n t r u o astfel de renovare
pedagogică.
D-v. veţi g ă s i şi azi c â t e v a p a g i n i c a r e
v'ar p u t e a plăcea, fiind î n a r m o n i e cu
directiva şcolilor n o i şi active. Elevul n u
m a i e c o n s i d e r a t c a imitator, ci ca o b ­
servatorul şi j u d e c ă t o r u l î n v ă ţ ă t o r u l u i ;
v i a ţ a u n e i şcoli e î n ţ e l e a s ă c a o colabora­
re reciprocă a şcolarilor, colaborarea î n v ă ­
ţătorilor; p e d a g o g i a n u e tratată c a c e v à
„pro/esionai", ci e p u s ă î n f u n c ţ i u n e a
u m a n i t ă ţ i i şi bogăţiei spirituale a m a e s ­
trului; i n i ţ i a t i v a p r i v a t ă e a p ă r a t ă faţă:
de ş c o a l a de s t a t ; s e s c a d e v a l o a r e a l e c -
ţ i u m l o r formale, şi toată e d u c a ţ i a e b a ­
zată pe i n t u i ţ i a copilului; î n v ă ţ ă t o r u l e-
considerat drept „moderatorul" studiu­
lui liber. Iar î n ce priveşte î n v ă ţ ă ­
mântul, cartea aceea a mea, după con­
cepţia i t a l i a n ă , care-şi a r e o r i g i n e a l a
G i a m b a t t i s t a Vico, bazează e d u c a ţ i a copii­
lor pe caracterul esenţial al copilăriei-.
a t â t al popoarelor, cât şi al i n d i v i d u l u i :
pe poezie.
De a i c i :
1. E d u c a ţ i a l i n g u i s t i c ă a copilului, c a
o şcoală de sinceritate; î n v ă ţ ă t u r a l i m b i i
c a u n proces creativ; m a r e a valoare atri­
b u i t ă dialectului, considerat c a o crea-
ţiune a m e n t a l i t ă ţ i i copilăreşti a u n u i
popor; scrierile m a r i l o r scriitori populari,
ca şi contraotrava g r a m a t i c i i .
2. Critica î n v ă ţ ă m â n t u l u i tradiţonal in­
tuitiv (în s e n s u l materialistic) î n ţ e l e g â n d
i n t u i ţ i a n u ca o i l u s t r a r e p r i n obiecte
s a u tablouri, î n s ă ca v i a ţ a şi d e s v o l t a r e a
ideilor, pe cari copilul le are deja — i n ­
tuiţia î n ţ e l e a s ă deci ca poezie (ceeace e
p r i m a filosofie a vieţii).
3. E x t i n d e r e a conceptului de a p r e d a
l i m b a ,1a toate obiectele, n i m i c i n d con­
ceptul a b s t r a c t a i u n e i predări despărţite
d e aceea a limbii italiene, î n t i n d e r e a tere­
n u l u i de compoziţii pe toate c â m p u r i l e
de observaţie, de experienţă, de s t u d i u ;
c o m p o z i ţ i a î n ţ e l e a s ă ca rezultatul obser­
vărilor sufletului copilului, care explo­
rează l u m e a sa, ca şi pe s i n e î n s u ş i .
4. E l i m i n a r e a cărţii î n p r i m a perioadă
a t i m p u l u i de şcoală; s c r i s u l şi cititul,
ca o reinvenţie a copilului.
5. Teoria identităţii valorii, ca l i m b a j ,
a t â t a c u v â n t u l u i , cât ş i a literelor, deci
o coincidenţă perfectă a didacticii l i m b i i
cu aceea a d e s e m n u l u i ; d e s e m n u l s p o n ­
tan, ridicat l a r a n g u l de o c u p a ţ i a funda­
m e n t a l ă a copilului; cântecul p o p u l a r de
u n c a r a c t e r s p o n t a n i n t r o d u s ca m u z i c ă
şcolară; lucrul de m â n ă ca plastică şi
construcţie s p o n t a n ă , e x c l u z â n d orice for­
malism.
6. Istoria e a istorie - p o e m ă , după ex-
perieinţel€( î n v ă ţ ă t o r u l u i Guido S a n t i n i ,
u n u l dintre cei m a i profunzi educatori
italieni, — c a şi conştiinţa desvoltării
istorice a m u n c i i (Dewey).
7. Identitatea ştiinţei şi a poeziei în cul­
t u r a copilului, v a l o a r e a m o r a l ă a ştiinţe­
lor n a t u r a l e ; lecţiunile ştiinţifice, ca
ilustrări de corelaţii o r g a n i c e vitale, (ur­
m ă r i n d experienţa didactică g e r m a n ă a
l u i b c h m e i l ) ; c o p i l u l considerat ca cerce­
t ă t o r şi o m de ştiinţă.
8. Religia copilului ca aspiraţie l a d u m -
nezeesc ş i î n v ă ţ ă m â n t u l religios c a .poezie
religioasă. D e j a i n p r i m a ediţie m ' a m re­
ferit a d e s e a la p e d a g o g i a v o a s t r ă d e a-
v a n t g a r d ă şi a m a m i n t i t de Lander-
ziechungsheime, mişcarea din Hamburg,
opera l u i Otto Ernst, etc., etc.
P e n t r u a î n t ă r i î n capul e d u c a t o r i l o r
ideile p u s e î n m i ş c a r e de cartea m e a :
„Lecţmni de didactică", şi p e n t r u a con­
firma n o u a practică scolastică, ce s e a-
f i r m à î n a n i i din u r m ă ici şi colo (ta
1908 p r i m a „Casă de copii'" a Măriei
M o n t e s s o r l precedată de experienţa s u ­
rorilor Agazzi ş i Pietro P a s q u a l i (din
1898—1910), iniţiiarea a „La Scuola Rinno-
vata", la Milano; î n 1901 se î n t e m e i a z ă
Montesca, î n 1906 călătoria D-nei F r a n -
chetti l a L o n d r a p e n t r u a s t u d i a ^Na­
1
ture Study ', î n Í907 sosirea a Miss L-
Latter l a „La Montesca", î n 1909 i n i ţ i a r e a
i n s t i t u t u l u i l u i Mauriilio S a i v o n i l a Mi­
l a n o , etc., etc.),, p u b l i c a s e m î n „Scuola e
Vita'- o serie de v o l u m e a diferiţi a u ­
tori, de u n interes foarte m a r e ! V o u ă ,
Germanilor, v ă v a face plăcere s ă aflaţi,
că a c ţ i u n e a se î n c e p u prin „Ftachsmann
als Erzieher'' a lui Otto Ernst, carte d é j à
populară î n Italia; u r m e a z ă dintre a u t o r i i
străini cărţile lui J. iDewey şi A. F e r n e r e ;
v o l u m e l e lui S. S a n t i n i : „Pedagogia ca
ştiinţa expresiunei didactice" şS „Dincolo
de ştiinţă si sistem", două esseuri f u n d a ­
m e n t a l e ale lud Gino Ferretti (care a z i l a
noi e cel m a i zelos s u s ţ i n ă t o r a l şcoalei
active), despre „N-umărul şi copii" şi
„Alfabetul şi copii", v o l u m e a s u p r a i n ­
tuitei copilului şi a s u p r a compoziţiei a
D - r e i H a r a s i m ş i a lui Bevilacque; a s u p r a
ştiinţei copiilor de L o n g o ; a s u p r a c u l t u ­
rii r e g i o n a l e de Crocioni; e s s e u r i de F a ­
zio (unul dintre cei m a i m a r i discipoli a i
lui G. Gentile); confidenţe de e d u c a t o r i ;
de d-ra Errera, de Colombo, d e P i c o şi
diferite lucrări ale mele.
T i n d . de Olţ/a ('«•' •..
 C E V A ' D E S P R E ÎNVĂŢĂMÂNTUL M E N A J E R
*" ÎN STRĂINĂTATE ŞI L A NOI.
In n u m ă r u l depe Octamvrie 1Ô31 din
„il-evue Internationale du Cinéma Educa­
teur", care apare l a R o m a c a o r g a n ai
I n s t i t u t u l u i international d e cinematograf
educativ î n cadrul Societăţii N a ţ i u n i l o r
dl P a u l De Vuyst, p u b l i c ă u n articol de­
spre Bolid femeii în agricultură. Dl De
V u y s t se î n t e m e i a z ă şi pe a n c h e t a făcută
s u b a u s p i c i i l e Federaţiei I n t e r n a ţ i o n a l e a
î n v ă ţ ă m â n t u l u i m é n a g e r d i n Fribourg
(Şviţera), c a r e a p r i m i t n u m e r o a s e ră­
s p u n s u r i din m a i m u l t e State europene,
între c a r e şi R o m â n i a .
P e n t r u a înţelege bine rolul femeii î n
a g r i c u l t u r ă , dl De V u y s t c o n s t a t ă , pe
b a z a datelor care i-au s t a t la dispoziţie
că f e m e i a contribuie c u cel p u ţ i n 30% l a
p r o d u c ţ i a agricolă m o n d i a l ă , că în cele
m a i m u l t e c a z u r i ea poartă pe deaînfcre-
g u l toate greutăţile m e n a j u l u i şi c ă ea
s u p r a v e g h e a z ă p e n t r u c e l p u ţ i n 70% în­
t r e b u i n ţ a r e a mijloacelor d e t r a h i ale gos-
podărieâ rurale şi ale m e n a j u l u i .
U r m e a z ă din toate acestea, c ă f e m e i a
d e l à ţ a r ă trebuie p r e g ă t i t ă a n u m e pentru
a c e a s t ă m u n c ă g r e a şi a t â t d e hotărîtoare
p e n t r u progresul material, d a r şi moral
a l s ă t e n i l o r noştri.
In s t r ă i n ă t a t e , interesul pentru î n v ă ţ ă ­
m â n t u l şi educaţia menajeră creşte m e ­
reu. Acest i n t e r e s n u se m a n i f e s t ă n u m a i
•de către cei ce c o n d u c destinele S t a t u ­
lui, ci şi d e către Societăţi înfiinţate a
- n u m e , care t o a t e s e a r a t ă preocupate d e
î n v ă ţ ă m â n t u l m e n a j e r a g r i c o l postşcolar,
p e c a r e îl discută î n congrese l o c a l e ş i i n ­
ternaţionale pentru a afla mijloacele cele
rnad potrivite pentru înfăptuirea lui, por­
n i t ă d i n necesităţi reale.
I a t ă ce cerea, î n p r i v i n ţ a a c e s t u i În­
v ă ţ ă m â n t m e n a j e r rural, Congresul a l
I l I - l e a I n t e r n a ţ i o n a l d i n Anvers-Liège:
1. Ş c o a l a rurală m e n a j e r ă s ă p u n ă p e
• t â n ă r a f a t ă î n f a ţ a vieţii practice r u r a l e
" eu toate îndatoririle ei.
„ 2. S ă - i a t r a g ă a t e n ţ i u n e a a s u p r a o c u
;
paţ-iunilor care să-i poată c r e i à u n v&nit
u r m ă r i n d totodată şi cultura ei i n t e l e c ­
tuală.
3. P r o g r a m a acestor scoale r u r a l e să
c u p r i n d ă u n î n v ă ţ ă m â n t general, m e n a
:
jer şi agricol, i a r a c e s t a s ă fie m a i alea
practic, teoria având să intervină numai
pentru a lămuri partea practică.
4. Se i m p u n e crearea de cursuri post-
şcolare agricole ş i de m e n a j î n l o c a l u r i
înzestrate cu tot c e trebuie acestor fel d e
cursuri
5. Autorităţile publice, îndeosebi Corpo­
raţiile profesionale a l e Agricultorilor, s u n t
datoare s ă a s i g u r e pe toate căile o
frecventare r e g u l a t ă a acestor cursuri.
:
6. P r o g r a m a secţiunilor s ă c o r e s p u n d ă
rolului pe care t â n ă r a fată v a a v e a să-l
î n d e p l i n e a s c ă ; instrucţia să fie înainte de
toate practică.
7. Metoda acţiunii personale s ă fie obiş­
n u i t ă peste tot şi d a c ă cer împrejurările,
s ă n e s e r v i m de m e t o d a d e m o n s t r a t i v ă .
8. Acest î n v ă ţ ă m â n t s ă fie c o n t i n u a t ş i
completat î n cercurile a g r i c u l t u r i l o r şi
secţiile lor de juni.
9. Mediul î n c a r e trebuie s ă i n i ţ i e m ti­
n e r i m e a delà ţară s ă fie r u r a l şi f a m i l i a r ,
î n spirit şi fapt.
10. A d m i n i s t r a r e a unei s c o a l e m e n a j e r *
agricole s ă s e facă d u p ă m e t o d e raţionala
moderne.
1 1 . î n v ă ţ ă m â n t u l menajer agricol ar»
s ă d e a o educaţie p r o f e s i o n a l ă şi s ă a-
jute t i n e r i m e a d e a-şi câştiga deprinderi
bune.
12. F e r m a acestor scoale s ă fie e x p l o a ­
t a t ă , încât s ă dea m a x i m u l de v e n i t u r i
f ă r ă a p r i m e j d u i ţ i n t a finală.
13. Aceste s c o a l e prepară pe ţinerile feto
p e n t r u miisiumiea l o r de e d u c a t o a r e ş i I«
f o r m e a z ă d i n p u n c t d e vedere s o c i a l
14. Localurile, î n care se face practicat
s ă fie c â t m a i a p r o p i a t e d e d i m e n s i u n i i *
şi dispoziţiile n o r m a l e ale l o c u i n ţ e l o r Mi­
rale.
t
 C u m s t ă m la nod c u p r e g ă t i r e a p e n t r u
m e n a j ? Dacă a v e m î n vedere m a s s e l e ,
m a i i n t â i u cele rurale, s t ă m s l a b d i n cau­
z a lipsei d e p r e g ă t i r e ş i de pricepere.
A d e v ă r a t că i i e c a r e m a m ă d e p r i n d e pe
fiicele ei cu m e n a j u l , d a r î n t r e a g ă a l c ă ­
t u i r e a acestuia e cea obişnuită din bătrâni,
iar d a c ă s e i n t r o d u c înoiri l u a t e delà
oraşe, acestea s u n t m a i m u l t m a n i f e s t ă r i
de lux. F e m e i a rurală, cu toate că a r e
destule m a t e r i i p r i m e , m a i a l e s a l i m e n t a ­
re, n u ş t i e s ă le î n t r e b u i n ţ e z e c u m trebuie
şi e d e o n e g l i g e n ţ ă p ă g u b i t o a r e s ă n ă t ă ­
ţii, m a i ales î n t i m p u l l u c r u l u i la c â m p .
L a oraşe, priceperea p e n t r u ale m e n a ­
j u l u i e m a i desvoitată, d a r şi aici s u n ­
t e m î n c ă departe de i d e a l u l dorit.
Scăderile .amintite a u fost r e c u n o s c u t e
de u n i i «OEiducători ai ţării noastre. Mai
a l e s d u p ă răsboiu, s'au î n f i i n ţ a t m u l t e
scoale de m e n a j cu câte 3 clase ş i u n a n
d e practică, a p o i c â t e v a scoale n o r m a l e
p e n t r u f o r m a r e a de m a e s t r e la şcoalele
d e m e n a j . Rezultatul şcoalelor inferioare
de m e n a j a fost — c a şi l a cele agricole
— crearea unor cete n o u ă de a s p i r a n t s l a
slujbe. Afară d e aceea, n u s'a v ă z u t ni-
căiri u r m ă d e influenţare spre bine n u
a s u p r a ţ i n u t u l u i î n care e şcoala, d a r
nici cel puţin asupra comunei. Vina n u
e n u m a i a corpului didactic delà a s t f e l d e
s c o a l e , ci şi a l inspectorilor şi inspectoa­
relor cari n u - ş i d a u s e a m ă că s c o p u l a-
cestui î n v ă ţ ă m â n t n u e crearea de a s p i ­
rante l a b u g e t u l Statului, ci e creşterea
u n o r b u n e m e n a j e r e p e n t r u folosul lor
propriu. E g r e ş a l a c a r e n e caracterizea­
z ă : de-a da t u t u r o r instituţiilor noastre
c u u n cerc r e s t r â n s , proporţii m a r i în ce
priveşte p e r s o n a l u l şi p r o g r a m a , pentru­
că s ă a j u n g e m l a u n rezultat practic c â t
s e p o a t e de r e d u s .
Ö d o v a d ă , c ă şi la noi s'a înţeles n e ­
voile e d u c a ţ i e i m e n a j e r e p e n t r u massele
mari, e p r o g r a m a a n a l i t i c ă p e n t r u oa­
s e l e Y, VI ş i VII d i n c u r s u l primar. In
eia s e p r e v ă d 3 ore c o n s e c u t i v e p e n t r u
a o s p o d ă r i e p e s ă p t ă m â n ă , o u din carte,
c i î » m o d practie, D e a e e e a s e cere pexi-
tra fieeare şcoală ca loc de dţgjrindere o
c a s ă deosebită, c u bucătărie, în curte eu
coteţ p e n t r u porc, paseri, grajd p e n t r u o
v a c ă cu lapte. N u s e s p u n e , dar se î n ­
ţelege delà aine, c ă trebuie şi o c ă m a r ă
şi o p i v n i ţ ă p e n t r u p ă s t r a r e a a l i m e n ­
telor.
N u c r e d s ă fie î n î n t r e a g ă R o m â n i a o
ş c o a l ă astfel înzestrată. Dar nici m u l t —
puţinul cuprins în programa analitică n u
s e face î n p a r t e a c e a m a i m a r e a ş c o a - .
lelor, c ă c i n u s u n t î n v ă ţ ă t o a r e p r e t u t i e -
denea, iar î n m u l t e , u n d e sunt, î l f a c
n u m a i de m â n t u e a l ă , d i n carte.
Starea a c e a s t a trebuie s ă înceteze. F e ­
m e i l e n o a s t r e delà s a t e s u n t d o r n i c e de
î n v ă ţ ă t u r ă într'ale m e n a j u l u i , chiar şl
ale bucătăriei. D o v a d ă faptul, că puWí-
c â n d u - s e î n Biblioteca p o p u l a r ă a „As-
trei" o cărticică despre Bucătăria gospo­
dinei delà sate d e D-na V. L a z ă r , î n 6009
exemplare, toate s'au epuizat, c u m p ă r â n -
du-se de ţărance din T r a n s i l v a n i a . M u l t e
a u întrebat despre a c e a s t ă carte ş i l a u -
nele foi p o p u l a r e m a i r ă s p â n d i t e .
Trebuie deci s ă f a c e m ceva. D a r n u
scoale de m e n a j c u c u r s u r i de 3—4 ani,
cari n u folosesc n i m i c m u l ţ i m i i , c i cursuri
de d u r a t ă m a i scurtă.
In p r i v i n ţ a a c e a s t a , n e poate s e r v i 1»
T r a n s i l v a n i a , e x e m p l u l Saşilor, p o p o r d e
c u l t u r ă veche, v e ş n i c î n l e g ă t u r i c u l t u r a ­
le s t r â n s e c u G e r m a n i a , d e u n d e a u v e ­
nir l a noi. L a Saşi, s i s t e m u l curtsuràîor
pentru instrucţia şi educaţia menajeră «
î n floare. A n u l t r e c u t s'au ţ i n u t d o u ă
c u r s u r i în felul a c e s t a : u n u l delà 8 Apri-
l e p â n ă l a finele l u i Septemvrie, a l t u l , a -
cesta de către F e d e r a ţ i a B ă n c i l o r P o p u ­
lare, n u m a i delà 8 Aprilie p â n ă Ja 5
Iulie.
P e noi n e i n t e r e s e a z ă m a i m u l t e e l d i a -
tâiu, de a p r o a p e ş a s e luni, c ă c i e'a d a t
a t e n ţ i u n e m a i m u l t părţii practice: cu­
n o a ş t e r e a a l i m e n t e l o r , g o s p o d ă r i a casei,
g ă t i t u l m â n c ă r i l o r , îngrijirea c a s e i l u ­
crul de m â n ă , î n deosebi ţ e s u t u l cănaâa
i s'a d a t o a t e n ţ i u n e deosebită, i g i e n a , te-
grijirea copiilor s u g a c i , c u n o a ş t e r e a via­
ţii, a p o p o r u l u i g e r m a n ş i a ţ m u t u r ă o r
locutte de G e r m a n i (Saşi) (Heimat), wri*-
 luetica gospodăriei, e d u c a ţ i a civică, gră­
dinarii, poniărit (tufele fructifere m a i a-
les), creşterea p a s ă r i l o r de curte şi a
altor a n i m a l e m i c i domestice. P r e c u m s e
vede, e d u c a ţ i a naţională o c u p ă u n loc de
i r u n t e . ş i la cursurile a c e s t e a practice.
P a r t i c i p a n t e l e l a a c e s t e c u r s u r i a u plă­
tit taxe: l a înscriere o m i e de lei, l a fie­
c a r e zi î n t â i a l u n i i 1400, l u n a u l t i m ă
400 l e i Au fost p r i m i t e fete c u 15 and
î m p l i n i ţ i . Intre cursiiste, a u fost fete delà
ţară ş i d i n oraş. Delà ţ a r ă a u fost fete
de ţ ă r a n i eheaburi. D i p l o m a u n u i astfel
de c u r s face — cu drept c u v â n t — pen­
t r u o fată c a r e v r e a s ă fie s o ţ i e şi m a m ă
b u n ă , m a i m u l t decât a b s o l v i r e a u n o r
clase de liceu s a u c h i a r a l i c e u l u i în­
treg.
Aceste cursuri s u n t î n s ă pentru m a i
p u ţ i n e fete. Ele r e c l a m ă şi t i m p m a i în­
d e l u n g a t şi c h e l t u e a l ă m a i m a r e . Con­
ducătorii Saşilor a u înţeles că p e n t r u a
r ă s p â n d i cunoştinţele practice ale ţ n v ă ţ ă -
m â n t u l u i menajer, trebuie să meargă ei
la sate. De a c e a s t a s ' a T h g r i j i t m a i .ales
Reuniunea agricolă săsească, care trimi­
te r e g u l a t m a e s t r e de m e n a j l a sate, u n d e
ţin cursuri de m e n a j t i m p d e d o u ă s ă p ­
t ă m â n i , dar n u c u s a t u l întreg, ci c u
10—15 neveste tinere şi fete m a r i . D e l à
a c e s t e a î n v a ţ ă , m a i c u r â n d s a u m a i târ­
ziu, şi celelalte femei. P r o g r a m a e c a m
t o t c e a delà cursurile a m i n t i t e m a i s u s ,
ou reducerile r e c l a m a t e de s c u r t i m e a t i m ­
p u l u i . Şi l a cursurile acestea, oricât s u n t
da scurte, n u e vorba n u m a i de e d u c a ţ i e
şi instrucţie m e n a j e r ă , oi şi d e e d u c a ţ i a
n a ţ i o n a l ă , Conferenţele se ţin î n j u m ă t a ­
MIOPIA ŞI DESENUL.
N a m înţeles niciodată dece u n i i d i n
confraţii m e i dau certificate m e d i c a l e
şcolarilor miopi, p e n t r u a fi scutiţi de
d e s e m n l a şcoală.
D a r m a i a l e s n a m înţeles pe părinţi
— ş i î n c ă părinţi intelectuali — cari
-pretind a c e a s t ă s c u t i r e p e n t r u copiii lor.
_ Cunosc destui copii miopi, cari dese-
tea a d o u a a zilei, de către m a e s t m ci©
m e n a j , preot, î n v ă ţ ă t o r , etc. ş i l a ele p a r ­
ticipă l u m e m a i m u l t ă .
Ce e m a i potrivit p e n t r u noi? D a t o r i a
n o a s t r ă e de a d a c u l t u r ă m e n a j e r ă
masselor delà sate. Vom înfiinţa deci
cursuri de d o u ă săptămânii s a u fie şi n u ­
m a i d e 10 zile p e l a sate şi p r i n m a h a l a l e ­
le oraşelor. Cheltueală p e n t r u r e m u n e r a ­
r e a conducătoarei u n u i astfel de c u r s 'tre­
buie s ă o suporte d e s p ă r ţ ă m i n t e l e „As-
trei", Camerele agricole, R e u n i u n i l e f e ­
meieşti, B a n c a p o p u l a r ă d i n c o m u n ă , e-
v e n t u a l c h i a r comunele. Dacă aceste-
cursuri s e vor a r a n j a cu priceperea r e c l a ­
m a t ă de împrejurările zilelor de acum,,
cheltueală pentru un singur curs va fi
m i n i m ă —• 1000 lei p e n t r u ©ele 10 zile ş i
cheltueală de t r a n s p o r t a c o n d u c ă t o a r e i
care are m a s a gratuit. A v e m m u l t e fete
absolvente a şcoalelor normale de menaj,,
care b u c u r o s ar l u a a s u p r a lor m u n c a ,
aceasta. V a trebui î n s ă stabilită progra­
m a a m ă n u n ţ i t ă a fiecărui c u r s ; c o n d u c ă ­
toarea î n s ă ş i s ă o prezinte a r ă t â n d şi
conferinţele pe care le v a ţinea. Trebuie
făcute, î n înţelegere cu intelectualii s a t u ­
lui, şi pregătirile necesare, p e n t r u c a a-
j u n g â n d î n c o m u n ă c o n d u c ă t o a r e a s ă se-
p o a t ă a p u c a n u m a i d e c â t d e l u c r u . E vor­
ba m a i a l e s de local, m a ş i n ă b u n ă d e
gătit, n u m ă r u l n u p r e a m a r e a l a s i s t e n ­
telor, m o d a l i t a t e a a d u c e r i i alimentelor-
oare a u s ă fie gătite, e v e n t u a l şi a l t e l e .
De cursuri l u x o a s e , cu cheltueii mari,,
n u a v e m nevoie, m a i a l e s noi, n u !
VICTOR LAZAR.
n o a z ă bine şi d e s e n a t o r i şi pictori miopi ;
ceva m a i mult, c u n o s c m i o p i cari de­
semnează admirabil î n peniţă.
F a c — d u p ă părerea n o a s t r ă — con­
fraţii medici, u n m a r e r ă u că d a u certi­
ficate m e d i c a l e p e n t r u a c e s t scop, iar p ă ­
rinţii o foarte m a r e greşală, pe care copiii
lor o s'o r e m a r c e m a i târziu: u n i v e r s i t a t e
 Am c ă u t o t să a n a l i z e z cauzele care î m ­ sorul e obligat, i n colaborare cu m e d i c u l
p i n g l a cererea a c e s t e i scutiri. Rezultatele şcolar, s ă rezolve a c e a s t ă c h e s t i u n e : s ă
«unt de a ş a n a t u r ă că m e r i t ă s ă le m e n ­ stabilească c a u z a şi origina l e n e i la re­
ţionez: spectivul şcolar.
1. Lenea şcolarului respectiv. In general, se zice că a c u i t a t e a vizuală-
Atitudine care cu nici u n chip n u tre­ — vederea — este n o r m a l ă , a t u n c i c â n d :
bue î n c u r a j a t ă , m a i a l e s c ă d e s e m n u l este i n d i v i d u l r e c u n o a ş t e la o l u m i n ă b u n ă , ,
u n obiect foarte instructiv şi recreativ. literile de 7 m m . înălţime, la d i s t a n ţ ă
2. Simularea din partea şcolarului. de 5 ni.
In t o a t e împrejurările vieţei, d a r m a i 0 turburare a vederéi, frecventă î n m e ­
a l e s î n a c e a şcolară, s i m u l a r e a trebue pe­ diul şcolar e şi miopia. Miopia este d a ­
depsită repede şi sever. I n felul a c e s t a torită l u n g i m i i e x a g e r a t e a a x u l u i a n -
— credem — că s e compleotează e d u c a ţ i a tero-posterior al globului ocular şi se m a ­
şcolarului respectiv. nifestă p r i n necesitatea de a privi obiec­
3. A f i r m a ţ i a părinţilor că n u a r e apti­ tele, etc. de foarte a p r o a p e . Cauzele s u n r
tudine s a u talent la d e s e m n copilul lor. n u m e r o a s e : l u m i n a defectuoasă, mobilier-
Orice copil de şcoală poate desemna. disproporţionat, eforturi c o n t i n u e a l e a-
Profesorul de d e s e m n n i c i o d a t ă n u se comodaţiei, a t i t u d i n i vicioase, etc.
gândeşte ca elevul s ă u s ă dea o operă Miopia nu-i ereditară. Anumite cauze
pentru expoziţie s a u pinacotecă, şl nici î n s ă predîispun la miopie şi e frecventă
n u întrebuinţează mijloace de c o n s t r â n ­ la copii.
gere să lucreze a ş a c u m ar p u t e a s ă f a c ă D a c ă a m cerceta statisticile medicale
el. Profesorul îl î n v a ţ ă să fie atent şi s ă ca de ex. cele de m a i jos, unele l u a t e
vadă. după Courmont (Précis d'Hygiène, 1925).
4 P r e t i n s a severitate a profesorului de La Paris: 20,7% din elevii u n e i şcoli
desemn. p r i m a r e a u fost g ă s i ţ i miopi; 10—72% la.
5. Antipatia părinţilor s a u şcolarilor Colegiul Rollin.
faţă d e -profesor s a u faţă de •desemn. N u
La Lyon: 38% la elevii interni a i u n u i ' -
d i s c u t ă m a c u m cauzele acestei a n t i p a t i i .
liceu; 18% la elevii externi ai a c e l u i a ş .
6. iDorinţa părinţilor şi şcolarilor v a n i ­
liceu.
toşi de a nu se strica media generală
mare, l a sfârşit de an. printr'o notă mică La Montpellier: 7,9% la elevii u n e î
ia desemn. scoale primare de băieţi ; 6,8% la elevii
7. Intrebuinţaera orei de d e s e m n pentru u n e i scoale primare de fete; 11,1% l a e l e v i i
a-şi prepara şcolarul lecţiile şi t e m e l e n e ­ unei scoale superioare de băieţi ; 9,5% l a
făcute a c a s ă , p e n t r u a face lectură extra- elevii u n e i scoale sup. de fete.
şcolară s a u altă m u n c ă s a u pentru a In Elveţia: Statistica arată u n p r o c e n t
pleca m a i de vrem© a c a s ă . dublu de miopi l a şcolarii de r a s s ă ger­
î n c u r a j a r e a a c e s t u i l u c r u aduce d u p ă manică, faţă de cei de rassă latină.
sine ş i i n v i d i a c a m a r a z i l o r cari n u s u n t In Germania: 5,2% în şcoiue rurale;:
scutiţi. 59% în U n i v e r s i t a t e ; 20% în şcolile p r i ­
Ni se povesteşte c ă o elevă, s c u t i t ă l a m a r e ; 47% în g i m n a z i i .
d e s e m n , a fost s u r p r i n s ă l u c r â n d l a în- In Ungaria: D u p ă Vogel Marton (în­
şirarea unor m ă r g e l e e x t r e m d e m i c i pe v ă ţ ă m i n t e din statistica şcolară a afec­
u n fir de a ţ ă subţire î n o r a î n care a r ţiunilor oculare, în „Népegészségügy",
fî trebuit s ă desemneze. Eleva era scutită No. 10—15, Mai 1931, recenzat „Igiena so­
de d e s e m n din c a u z a miopiei ! cială". 1931, p a g . 911), a u fost găsiiţf
I n faţa u n u i şcolar leneş — ne p u n e m 18.13%i şcolari miopi.
t o t d e a u n a întrebarea d a c ă l e n e a s a n u - i P e n t r u prevenirea m i o p i e i Vogel crede
c o n s e c u t i v ă u n e i stări patologice. Profe- că dezideratele l u i Hisscheberg I n ceeace-
..156 SATUL SI SCOALĂ
priveşte construcţia băncilor de şcoală,
Arebuie respectate.
Englezul Kelinak d ă importanţă culoa-
rei tablei şd a m o d u l u i d e luminaire a
a c e s t e i table. (Vezi şi articolele noastre
-din „Lamura" 1925 şi „Satul ş i Şcoala"
1931).
La noi în ţară: Dr. G. B a n u şi colabora­
t o r i i s ă i , t ă c â n d cercetări asupra defecte­
lor organice ki copiii de şcoală (Igiena
-socială, pag. 1049, 1932), a g ă s i t c ă î n
.mediul şcolar rural, procentul d e m i o p i
se ridică l a 4,3%, i a r i n c e l urban 14,6%
şi e frecventă, l a copiii de 9—12 a n i . Sta­
t i s t i c a se referă l a 2149 copii de v â r s t ă
p r e ş c o l a r ă şi şcolară. Gândiţi-vă Dv. câţi
copii a r trebui să fie scutiţi de d e s e m n !
Medicii şcolari s u n t obligaţi a e x a m i n a
-complet pe fiecare şcolar î n parte. Vor
n e t a în carnetul s a n i t a r şcolar a c u i t a t e a
'vizuală, vor r e c o m a n d a ochelari, d u p ă
•caz, s a u aşezarea î n bănci. Orice certifi­
cat m e d i c a l trebue l u a t î n s e a m ă d i n a-
c e s t punct de vedere, cu m u l t ă preocupa-
Te p e d a g o g i c ă .
Desemnui a r e p e n t r u şcolari o foarte
•mare i m p o r t a n ţ ă pedagogică. Oricum ar
NOUI LINII D E O R I E N T A R E lN T R E C U T U L NOSTRU.
U n u l clin fenomenele m a i p u ţ i n z g o m o -
-toase, dar c u atât m a i t e m e i n i c e , ale vieţii
n o a s t r e sufleteşti, de d u p ă războiu, e i n ­
teresul accentuat, care se manifestă printre
«"ândurile intelectualilor, p e n t r u c u n o a ş ­
t e r e a c â t m a i completă a trecutului n o ­
stru, interes isvorit clin n e v o i a d e a p ă ­
t r u n d e n u n u m a i instinctiv, ci şi cerebral,
s i t u a ţ i a ş i rostul n o u l u i stat naţional,
a m e n i n ţ a t î n c ă de tendinţele r e v a n ş a r d e
şi cuceritoare a l e u n o r v e c i n i c u j u d e c a t a
•diformată de r ă m ă ş i ţ e l e unei istoriografii
şovine.
R â v n a a c e a s t a de a î n l ă t u r a negurile
iîngră'Biădifte artificial de s t ă p â n i r e a strei-
*) k Lupaş: Epocele principate in isto­
vim Românilor. Biblioteca istorică a Astrei
3*o. î . CKij. 192«, ed. II, pp. 144.
fi executat clesemnul, a r e o valoare i m ­
portantă, p r i n faptul că prin e l poţi s ă - ţ i
dai s e a m a î n ce m ă s u r ă şcolarul a f ă c u t
c u n o ş t i n ţ ă c u u n obiect s a u o fiinţă oare­
care, ce r e l a ţ i u n i spaţiale a remarcat ş i
fixat şi c u m înţelege s ă reprezinte e e e a c e
vede..
D e s e m n u i trebuie privit c a o formă a
limbajului. D e s e m n u i pretinde interven­
im centrilor superiori de asociaţie şi fa­
vorizează considerabil desvoltarea intelec­
tului.
D e s e m n u i fixează, şi întăreşte memoria.
D e s e m n u i e e x p r e s i u n e a gândirii şi a j u t ă
la educarea manei ş i a ochiului.
Şcolarul v a reuşi s ă aibă n o ţ i u n e a v a -
loarei reprezentative a trăsăturilor, r a ­
portul de a s e m ă n a r e între u n obdeet ş i
reprezentarea s a grafică şi-şi v a c o n c e n ­
tra toate sforţările î n e x e c u t a r e a corectă,
a m u n c e i propuse.
Noi — c r e d e m — că, faţă ele a c e a s t ă
valoare a d e s e m n u l u i î n e d u c a ţ i a şcola­
rului, scutirile s ă s e facă foarte r a r —
î n m o d excepţional, n u m a i pentru cei c u
m i o p i e forte.
Dr. OD. APOSTOL.
n ă peste t r e c u t u l istoric şi aspiraţiuîiffl»
poporului r o m â n d i n provinciile desrohi-
te, p e n t r u c a d i n c u n o a ş t e r e a t e m e i n i c ă *
acestor puteri latente s ă n e p r e c i z ă m dru­
m u l n o s t r u î n viitor, a î n d e m n a t p e răpo­
s a t u l rege F e r d i n a n d I s ă d e a , c u prilejul
deschiderii U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Cluj, o deo­
sebită atenţie î n v ă ţ ă m â n t u l u i ş i eecetări-
lor istorice, p r i n f o n d a r e a I n s t i t u t u l u i d t
Istorie N a ţ i o n a l ă pe l â n g ă a c e a s t ă Uni­
versitate, i a r m a i târziu s ă lase p r i n tes­
t a m e n t ridicarea F u n d a ţ i e i Regele Ferdi­
n a n d I, î n l a ţ i .
D e a c e e a ş d o r i n ţ ă s'au a r ă t a t a ö p ă ­
t r u n ş i ş i m a r e parte a intelectualilor
noştri ardeleni, c a r i p r i n nevistete istoric»
regionale, a p ă r u t e î n n u m ă r Î n s e m n a * în
u l t i m u l d e c e n i u , c a u t ă s ă afrotesse bogatul
m a t e r i a l ce-I Oferă arhivele j w î e f c h e ş i
«răşeme*M, m a n i f e s t â n d t e n d i n ţ a spre cer­ pas, m l u c r a r e a s a d e s i n t e z ă „Epocale-
cetări p r o n u n ţ a t locale, cu scopul de a principale ín Istoria Românilor", p e care-
evidenţia p a r t e a ce a u a v u t - o R o m â n i i , o t ă c e m c u n o s c u t ă In rândurile ce ur­
î n sttuaţaund juridice diferite şi î n con­ mează.
tact, s a u m a i bine zis conflict c u n a ţ i u ­ P o r n i n d delà criteriul organac-naţional
nile iconlocuitoare, l a i s t o r i a politică şi 'morfologic), p e care î l ia „ca. p u n c t d e
culturală a a c e s t e i provincii, p r e c u m ş i mâmecare ş i c a t e m e i u a l împărţirii i s t o ­
străduinţele de secole a l e a c e s t u i popor riei r o m â n e i n epoce, c ă u t â n d î n a c e l a ş .
p e n t r u c o n s e r v a r e a naţionalităţii, a drep- t i m p o 'concordanţă a p r o x i m a t i v n u n u ­
turiioT Iui politice şi a ridicării l u i eco­ m a i cu epooele istoriei universale, dar ş i ,
nomice. , cu fazele de desvoltare s i n c r o n i s t i c ă a .
celor trei p r o v i n c i i româneşti", dl I. L u -
AatfeA istoricii ardeleni d e l à U n i v e r s i ­
paş împarte istoria noastră în :
tate şi d i n p r o v i n c i e a u s c o s d i n u m b r a
t r e c u t u l u i n o u i figuri istorice, n o u i m o ­ 1. epoca veche., sau epoca formaţiunii^
m e n t e d i n curgerea neîntreruptă a legă- poporului român (până l a 1241);
tur&ca" bisericeşti, c u l t u r a l e şi politice ale 2. epoca medie, sau epoca organizării
R o m â n i l o r d e p e cele d o u ă l a t u r i a l e politice, culturale, sociale şi economice <t,
Carpaţilor şi a u evidenţiat s e m n i f i c a t i v e voevodatelor şi principateloi- române
momente, când necesitatea imperioasă a (până la 1593);
t i m p u l u i , trecând peste pornirile m u l t o r 3. epoca nouă, sau epoca tendinţelor de.
principi şi voevozi, le I m p u n e a o atitudi­ unitate naţională, poUtică, religioasă şi
n e politică c o m u n ă î n f a ţ a primejdiilor culturală ( p â n ă l a 1821);
înconjurătoare. 4. epoca contemporană, sau epoca în­
P a r a l e l cu a c e s t e cercetări, istoricii de­ făptuirii succesive a unităţii naţional*
là cele p a t r u universitate d i n ţară a u s c o s vpână î n prezent).
la iveală, în a n i i de d u p ă irăsboiu, l u c r ă r i Epoca veche începe cu apariţia î n i s t o ­
f u n d a m e n t a l e , cari m o d i f i c ă şi î m b o g ă ­ rie a seminţiilor tracice atât în P e n i n s u l a , .
ţesc î n m a r e m ă s u r ă rezultatele istorio B a l c a n i c ă , cât m a i cu s e a m ă î n b a z i n u l
giraîiei -noastre, a r u n c â n d l u m i n ă a s u p r a carpato-dunărea», leagănul unei străvechi,
celor m a i î n t u n e c a t e t i m p u r i a l e t r e c u t u l u i civilizaţii c u caracter p o p u l a r î n t i m p u ­
ijosferu. Rezultatele obţinute p r i n aceste rile preistorice. In a c e s t teritor g e t o - d a c u v
i u c r ă r i şi p r i n cercetările arheologice şi a penetrat c i v i l i z a ţ i a g r e c e a s c ă d i n ora­
arhhrôstiee d i n provinciile desrobite, înbi- şele pontice, g ă s i n d aici n e a m u l eroic ş i .
a a u firele, d e m u l t e ord disparate, a l e tre- p ă t r u n s de u n a d â n c spirit d e d r e p t a t e
cutafeti n o s t r u , totr'un î n t r e g o r g a n i c ş i al Goţilor, iubitori d e n e m u r i r e . I n v a z i a
fiu viul a d â n c şi larg al vieţii n o a s t r e et­ Colţilor d e t e r m i n ă o concentrare a m i c i ­
nie», ta n e î n t r e r u p t ă d e s f ă ş u r a r e pe teri- lor r e g a t e geto-daoe s u b Burebista, c â n d ,
t c s t i celor trei p r o v i n c i i d u n ă r e n e , fu des penetraţia romană) în B a l c a n i a r u n c ă
c&tosat d e m u l t e o b s t a c o l e care î i a c o p e ­ deja s ă m â n ţ a n e a m u l u i n o s t r u $n m a s s a .
r i » » cursul» Tracilor. U n i t a t e a p o l i t i c ă a ge*o-dacfflor~
fiind zdrobită p e t i m p u l lui Decebal, p r i n .
Din m u l ţ i m e a a m ă n u n t e l o r , o c h i u l cer­
cuceririle s i colonizările l u i T r a i a n , to
cetător a l istoricului c u vedere l a r g ă şi
bazinul c a r p a t o - d u n ă r e a n , r ă s a r e o î n ­
cuprinzătoare, d e s c i f r a ritaul g e n e r a l o l
floritoare c M l i z a ţ i e o r ă ş e n e a s c ă ş i să­
istqrieà n o a s t r e , c a r e s e cerea l ă m u r i t ă
tească cu caracter roman, s u b oblăduirea
ţ&iti fixarea u n o r n o u i l i n i i d e orientare,
cărate poporul b ă ş t i n a ş a l Dacilor îşi î n ­
«eşua s ă o f a c ă î n ţ e l e a s ă t u t u r o r celor
s u ş e ş t e l i m b a şi s p i r i t u l practic şi cinată-
c u d o r i n ţ a de c u n o a ş t e r e a t r e c u t u l u i
tor de l e g e a l stăpânitorilor. D u p ă abia:
scvtru.
u n v e a c şd jum&tate d e sitrălucalre, c i v i l i ­
Aceste Unii c ă l ă u z i t o a r e le-a t r a s a t pro-
zaţia o r ă ş e n e a s c ă fu d i s t r u s ă d e besrafe.
fwsörsä U n i v r s i t ă ţ i i d i n € 4 u j , dl loan Lu-
 15b •SATUL ŞI SCOALĂ
-ucigătoare a n ă v ă l i r i l o r barbare. Timp
de aprope u n secol Goţii, a p o i m a i b i n e
rle patru secole Gepizii î ş i î n t i n d peste
p ă m â n t u l Daciei, odinioară fericite, s t ă -
j.'âinarea întreruptă de i n v a z i u n i l e t e m p o -
.rare ale Longobarzilor şi Avarilor, l ă ­
s â n d sporadice u r m e î n l i m b a şi n u m i ­
rile locale. Abia a p a r R o m â n i i , l a sfâr­
ş i t u l e t ă p â n i r e i gepide, l a s u p r a f a ţ a isto-
„riei s i i n v a z i a t u r a n i c ă a Pecenegilor,
' Cumanilor şi U n g u r i l o r acopere cu v ă l u l
-întunericului vechile o r g a n i z a ţ i u n i poli­
tice b ă ş t i n a ş e r o m â n e ş t i . I n t i m p u l c â n d
;?e p e r i n d a u aceste s t ă p â n i r i politice, pă­
t r u n s e printre noi n e a m u l Slavilor, cari,
însă, î n a f a r ă de b o g ă ţ i a c u v i n t e l o r ră­
m a s e î n limbă, n ' a u r e u ş i t s ă altereze
esenţial structura etnică a poporului n o -
V stru, i - a u î m b o g ă ţ i t doar v i a ţ a sufleteas­
că. Astfel „la i d e a l i s m u l t r a n s c e d e n t a l
•moştenit delà Geto-Daci, la p r a c t i c i s m u l
s ă n ă t o s , l a spiritul d e ordine şi claritate
dobândit delà R o m a n i , s'a a d a u s m i s t i -
. x i s m u l de p r o v e n i e n ţ ă slavă." (pag. 42).
I n v a z i u n e a Tătarilor (1241) a s p u l b e r a t
s t ă p â n i r i l e politice t u r a n i c e , d e s u b rui­
n e l e cărora a p a r a c u m s t r ă v e c h i l e n o a ­
stre o r g a n i z a ţ i u n i politice şi sociale: c n e ­
z a t e l e şi voevodatele, o r g a n i z a ţ i i patriar­
hale primitive, c a r i n ' a u p u t u t î m p i e d e c a
• timp î n d e l u n g a t tendinţele d e organizare
m o n a r h i c ă , c e n t r a l i s t ă a marilor voevozi
d e a m â n d o u ă l a t u r i l e Carpaţuor.
Epoca medie este c e a a o r g a n i z ă r i i
voevodatelor şi principatelor r o m â n e . Cel
rtintâiu principe, m a i t â r z i u voevod, a-
pare î n T r a n s i l v a n i a l a î n c e p u t u l secolu­
lui XII, a v â n d a l d o i l e a loc d u p ă p a l a t i n
în ierarhia statului u n g a r . Curând î n s ă ,
tendinţele de e m a n c i p a r e a l e principelui
sunt a t â t de m a n i f e s t e , încât î n sec. XIII,
după o serie de conflicte cu Regele, prin­
cipele ardelean a j u n s e s e arbitrul s i t u a ­
ţiei, d i s p u n â n d a s u p r a s u c c e s i u n e i l a tro­
n u l U n g a r i e i . Concomitent, s e m a n i f e s t ă
t e n d i n ţ a de u n i r e şi încorporare a maicilor
voevodate d i n s u d u l Carpaţilor (Litovoi,
S e n e s l a v ) , pornire, căreia îi p u n e c a p ă t
m a r e l e Basarab-Vodă, prin victoria d i n
1330, l a P o s a d a , când, d u p ă c u m s e e x ­
p r i m ă H e n r i Grégoire, m a r e l e voevod „a
s a l v a t n a ţ i o n a l i t a t e a r o m â n ă de -Tura-
n i e n i " ş i a s c o s „ u n m a r e popor d i n în­
t u n e c i m e a s c l a v i e i îin l u m i n a istoriei"
(pag. 49).
P o r n i r i l e şi m a i p r o n u n ţ a t e spre Inde­
p e n d e n ţ ă a l e l u i Vlaicu-Vodă, Regele U n ­
gariei, Ludovic c a u t ă , î n nădejdea u n o r
î n l e s n i r i p e n t r u extinderea p r o p a g a n d e i
catolice î n Muntenia, s ă le a t e n u e z e p r i n
cedarea ca feude D o m n u l u i m u n t e a n a
b a n a t u l u i s e v e r i n e a n ş i a ducatelor F ă g ă ­
raşului şi A m l a ş u l u i . Mircea, c ă r u i a îi
r e v e n i a u a c u m a c e s t e stăpânirii dincoace
de Garpaţi ca moştenire, d u p ă c e c a u i ă
să se p u n ă l a a d ă p o s t d e tendinţele c u ­
ceritoare ale R e g e l u i S i g i s m u n d , a l ü n -
du-se cu Polonii, î n f a ţ a pericolului tur­
cesc, c a u t ă o apropiere de v e c i n u l s ă u
din U n g a r i a , cu care î n c h e i e Ia B r a ş o v
alianţă.
S i g u r a n ţ a dinspre U n g u r i şi victoriile
obţinute contra Turcilor d a u posibilitatea
lui Mircea s ă d e s ă v â r ş e a s c ă o r g a n i z a r e a
i n t e r n ă a ţării, o b s e r v â n d u - s e m a i c u
s e a m ă î n v i a ţ a delà curte şi î n c a n c e l a r i a
d o m n e a s c ă o influenţă l a t i n ă a p u s e a n ă .
Ofensiva catolică a Regilor u n g u r i , d u ­
pă ce t i m p d e trei secole n'a reuşit s ă
p ă t r u n d ă printre R o m â n i , nici s ă le su­
p r i m e vechile d a t i n e de a alege liber p e
şefii lor bisericeşti, l a m i j l o c u l s e c o l u l u i
XIV, i n t e n s i f i c â n d u - s e m a i c u s e a m ă î n
nordul Ardealului, p r o v o a c ă u n m a r e
exod al R o m â n i l o r m a r a m u r e ş e n i , cari
trecând s u b conducerea l u i B o g d a n Car-
paţii, se a ş e a z ă î n Moldova v a s a l u l u i u n ­
g u r e s c D r a g o ş şti r e s p i n g î n repeţite
rânduri, c u a r m e l e , pretenţiile d e suzerani­
tate, ce l e ridică Ludovic, R e g e l e Ungariei,
împotriva acestuia, urmaşii lui Bogdan
g ă s e s c a j u t o r l a Poloni, p â n ă ce Alexan­
dru cel B u n , sprijinindunse l e g ă t u r i l e bu­
n e c u P o l o n i i ş i cu Mircea c e l B ă t r â n ,
reuşi s ă ţ i n ă î n f r â u poftele cuceritoara
ale R e g e l u i u n g u r , d e d i c â n d u - ş i î n t r e a g ă
d o m n i a o r g a n i z ă r i i politice şi bsericesti
a Moldovei p e care o l ă r g i p â n ă l a Nistru.
U r m a ş i i l u i , prin desele certuri ş i l a p t e
p e n t r u d o m n i e , slăbiseră ţ a r a t o c m a i te
•momentul c â n d poporul r o m â n şi î n t r e a ­
b ă creştinătatea era a m e n i n ţ a t ă de c u -
t r o p i r e a turcească. Două braţe puternice
r o m â n e ş t i , I a n c u de H u n e d o a r a şi Ş t e f a n
.cel Mare, prin n e c o n t e n i t e lupte, zdrobiră
t i m p de câteva decenii p u t e r e a t u r c e a s c ă
oprind-o l a D u n ă r e . Victoriile lor a v u r ă
r ă s u n e t l a toate curţile europene. Ştefan
însă, greu încercat de perfidia regilor
creştini vecini, c ă u t ă s ă a s i g u r e a u t o n o -
imia ţării s a l e şi rodul ostenelelor u n e i
î n d e l u n g a t e d o m n i i printr'o î m p ă c a r e cu
T u r c i i . D o m n i a lui a fost o s t r ă l u c i t ă
e p o c ă de înflorire c u l t u r a l ă (primele cro­
n i c i ş i cele dintâi t r a d u c e r i a l e cărţilor
bisericeşti şi artistic© ( m ă n ă s t i r i l e clă­
dite în stil moldovenesc, pline d e podoabe
artistice) şi ea a avut o binefăcătoare (in­
f l u e n ţ ă şi a s u p r a R o m â n i l o r ardeleni cari,
f i i n d c o n d a m n a ţ i î n u r m a răscoalelor ţă­
r ă n e ş t i din sec. XV şi î n c e p u t u l c e l u i
u r m ă t o r l a o robie vecinică, p r i m i r ă ca
o rază de m â n g â i e r e întemeierea de către
D o m n u l Moldovei a episcopiei Vadului.
S t ă p â n i r e a l u i Ş t e f a n fu dorită şi de
S e c u i i şi S a ş i i din Ardeal.
L u p t a delà Mohács (1526) p r ă b u ş i rega­
t u l U n g a r i e i şi d ă d u n o u a v â n t puterii
t u r c e ş t i , a v â n d grele repercursiiuni ş i a-
-supra d o m n i i l o r m u n t e n e şi m o l d o v e n e .
Ttivalitatèa familiilor m a r i boiereşti, a
căror orgoliu găsia instrumente î n mul­
ţimea pretendenţilor cari v â n a u s c a u n u l
d o m n i e i , t u l b u r ă şi slăbi m u l t c e l e d o u ă
ţ ă r i r o m â n e , . a j u n s e s ă fie aruncate de
a c e ş t i aventurierii s u b s u z e r a n i t a t e a oricui
-le-<ar fi p u t u t da s p r i j i n p e n t r u cucerirea
-şi p ă s t r a r e a t r o n u l u i . Luptele p e n t r u
^domnie, î n s p r i j i n u l cărora s e recurse d e
-cele m a i m u l t e o r i l a Turci, a v u r ă ca u r ­
inării m ă r i r e a n e s ă b u i t ă a h a r a c i u l u i c ă ­
tre P o a r t ă şi r u i n a r e a ţăranilor cari n e
-mai p u t â n d s u p o r t a g r e u t a t e a birurilor,
îşi vândtiră libertatea boieriilor s a u m â -
-năstirilor, d e v e n i n d „rumâna" s a u „ve­
cini". .
' D e c a d e n ţ a a c e a s t a politică şi e c o n o m i c ă
c o m p e n s a t ă î n t r u c â t v a , î n a c e a s t ă e-
p o c ă ; de progresele culturale realizate
p r i n á*tövitatea lui N e a g o e B a s a rab, a
cronicarilor Macarie, E í t i m i e şi Azarie
şi prin r ă s p â n d i r e a tipografiilor ş i a căr­
ţilor ieşite de s u b teasc. I n a c e l a ş t i m p
R o m â n i i c o n t r i b u i a u şi la cultuna a p u ­
s e a n ă prin a c t i v i t a t e a u m a n i ş t i l o r Nicola«
Olanul şi Mih. Valahul.
Epoca nouă, cea a tendinţelor de u n i t a ­
te n a ţ i o n a l ă , o i n a u g u r e a z ă d o m n i a l u i
Mihai Viteazul, care, d u p ă e e u m p l u creş­
t i n ă t a t e a e u f a i m a biruinţelor l u i î m ­
potriva Turcilor, î n t r ' u n fulgerător a v â n t
r e a l i z ă u n i r e a Munteniei, Ardealului ş î
Moldovei s u b o s i n g u r ă domnie, î m p l i ­
n i n d astfel p e n t r u u n m o m e a t — d u p *
c u m s p u n e cronicarul u n g u r — ..legea
i n e v i t a b i l ă a destinului". S e m n i f i c a ţ i a a -
cestor cuceriri o a r a t ă într'o s c r i s o a r e
Saşii cari se t e m e a u c ă M i h a i v a c u r ă ţ a
a c u m Ardealul de Ungurii ş i Saşi, dându-1
pe m a n i l e R o m â n i l o r . Şi s t a t u r i l e a r d e ­
lene fură nevoite să cedeze voinţei h o t ă -
rîte a D o m n u l u i , d â n d R o m â n i l o r l o c u r i
de p ă ş u n a t .
P e r f i d i a şi u r a n o b i l i m i i ardelene şi
i n v i d i a lui B a s t a î n s ă a u p u s c a p ă t a-
cestei d o m n i i creatoare de epocă. U c i d e r e a
lui Mihai d e s l ă n ţ u i seria luptelor p e n t r u
tron în cele trei provincii d u n ă r e n e , p â n ă
ce în Ardeal Gavral Bethlen, î n M u n t e n i a
Matei B a s a r a b , iar î n Moldova Vasil»
L u p u r e u ş e s c s ă i m p u n ă d o m n i i de l u n g ă
durată, cu binefăcătoare r e p e r c u s i u n i p e
teren e c o n o m i c şi c u l t u r a l î n cele d o u ă
principate. Matei B a s a r a b m a i c u s e a m ă ,
prin politica s a creştină, awând l e g ă t u r i
cu î m p ă r a t u l F e r d i n a n d şi a l i a n ţ a c u Gh.
Rákóczi din Ardeal, r e u ş i s ă s e ridice l a
a t â t a autoritate politică, î n c â t creştinii
d i n B a l c a n i v e d e a u în el pe viitorul lor
liberator de s u b s t ă p â n i r e a t u r c e a s c ă ,
m e n i t s ă fie ridicat în s c a u n u l î m p ă r a ţ i ­
lor b i z a n t i n i Luptele c u Vasile L u p u î n s ă ,
vecinul a c ă r u i „hire î m p ă r ă t e a s c ă " n'o
î n c ă p e a Moldova, l-au î m p i e d e c a t î n s ă de­
là acţiuni m a r i politice. Rivalitatea între
cei doi vecini a dat în s c h i m b b o g a t e re­
zultate pe teren cultural, prin î n t e m e i e r e a
dé şcoli şi tipografii, t i p ă r i r e a de c ă r ţ i
bisericeşti ş i juridice şi ridicarea m u l t o r
m ă n ă s t i r i . U n însemnat, s p o r cultural s e
naatiză ş i î n Ardeal p r i n t i p ă r i r e a N o u l u i
T e s t a m e n t î n r o m â n e ş t e ş i a cărţilor pro­
t o p o p u l u i l o a n Zoba d i n Vinţ. A c e a s t ă
activitate c u l t u r a l ă s'a c o n t i n u a t s u b Şer-
hsa C a n t a c u z i n o , c a r e n e d ă î n r o m â -
« e ş t e Biblia d i n 1688, c a r t e d e s t i n a t ă t u ­
turor R o m â n i l o r „cari tot dintr'o f â n t â n ă
«ură".
P o l i t i c a l u i M i n a i Viteazul, de a elibera
ţfcrUe r o m â n e de s u b s u z e r a n i t a t e a tur­
cească c u a j u t o r u l creştinilor d i n a p u s ,
a fost u r m a t ă d e toţi voevozii m a r i a i
M u n t e n i e i î n secolul XVII, a j u n g â n d a
• e m a n i f e s t a într'o f o r m ă s u p e r i o a r ă i n -
t»nesele r o m â n e ş t i p r i n Şerban Canta-
•ueâno şi C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u , cari
nevoind a s c h i m b a s u z e r a n i t a t e a t u r ­
cească c u u n a ş i m a i p e r i c u l o a s ă creştină,
a u ştiut slăbi pe c e a dintâiu, îndepăr­
t â n d î n acelaş t i m p p e c e a d i n u r m ă .
A j u t a u î n a s c u n s p e A u s t r i a c i şi ceilalţi
e r e s t i n ţ î m p o t r i v a Turcilor, fără a l e
p e r m i t e î n s ă intrarea oştilor î n ţară, d a r
n o s e r u p e a u formal nici d e Turci, pentru
a n u t r a n s p u n e teatrul răsboiului p e p ă - de d o u ă d e c e n i i Oltenia, l a 1775 t o t I m ­
«sântul nostru. Totuşi C. B r â n c o v e a n u
trebui s ă p l ă t e a s c ă c u m o a r t e a l e g ă t u r i l e
l u i c u creştinii, i a r v e c i n u l s ă u d i n Mol- test, c a cel a l l u i Grigore Ghica, l a 1775,.
«krvs, Dimitrie Cantemir c u p r i b e g i a l a
B u ş i p â n ă l a s f â r ş i t u l vieţii.
S u b ultimele d o m n i i delà s f â r ş i t u l seco­
l u l u i XVII şi î n c e p u t u l s e c o l u l u i XVIII
c u l t u r a î n ţările r o m â n e a a j u n s l a o
jssare înflorire. F a ţ ă d e c u r e n t u l polon,
care d o m i n a to Moldova prin p e r s o n a l i ­
t ă ţ i c a Miron Costin, î n M u n t e n i a s e re-
*iroţi influenţa i t a l i a n ă p r i n aportul c u l ­
tural ş i pcûitic ce-1 a d u c e a S t o l n i c u l C o n -
«tamtin Cantacuzino, u m b l a t p r i n şcolile
dSH Italia, l a s t ă r u i n ţ a c ă r u i a fu î n t e m e ­
i a t a c e a d i n t â i ş c o a l ă s u p e r i o a r ă „acade-
arîe", d u p ă m o d e l u l cetei d i n P a d o v a .
Dărnicia lui Brâncoveanu asemănată d e
Ä&tiao Ivireanul c u u n „ r â u c u c u r g e r i l e
de aur", c a r e a d a t m u l ţ i m e d e tipărituri
R o m â n i l o r , Giwcüor, Arabilor ş i Ivaruor,
* d a t u n puternic avânt ş i arhitecturei
pria c l ă d i r i l e to s t ű b r â n c o v e n e s c ş i chiar
*i artelor plastice. Mărin&nia i u i s e re-
•ăTBâ s t a s u p r a Bisericii R o m â n i l o r arde­
leni, într'un t i m p c â n d a c e a s t a s e d ă u n a
s u b ofensiva c a t o l i c ă a Hababurgüoc, d a *
n u p u t u î m p i e d e c a p e Austriaci, s t ă p â n i
delà 1691 î n Ardeal, s ă n u r u p ă p r i a pro­
m i s i u n i şi teroare o parte a Româniftor
t r a n s i l v ă n e n i delà B i s e r i c a ortodoxă.
L e g ă t u r i l e Domnilor r o m â n i c u c r e ş t i ­
n i i treziră l a Constantinopol o p r o f u n d ă
neîncredere î n e l e m e n t e l e a u t o h t o n » ş i
P o a r t a a c u m d ă d u t r o n u r i l e ţărilor r o ­
m â n e Grecilor d i n F a n a r , card c u m p ă r a u
d o m n i a c u s u m e enorme, pe c o r i l e stor­
ceau p r i n c ă m ă t a r i greci ş i jidovi d e l à
p o p u l a ţ i a s ă r ă c i t ă d e jafurile lor. T e r o a ­
rea fiscală a acestor venetici a j u n ş i î n
slujbele conducătoare, risipi p o p u l a ţ i a
care l u a d r u m u l codrilor, î n t i m p ce b o ­
ierii gâlcevitori şi l e n e v i ţ i într'o- v i a ţ ă
t r â n d a v ă ş i l u x o a s ă î ş i pierdeau d e cel©
m a i m u l t e o r i .timpul î n i n t r i g i ş i r i v a ­
lităţi m e s c h i n e . P r i n c i p a t e l e R o m â n e , î n
p l i n ă d e c a d e n ţ ă p o l i t i c ă ş l e c o n o m i c ă , a-
j u n g p r a d a poftelor de cucerire a l e v e c i ­
nilor. — L a 1718, A u s t r i a o c u p ă t i m p
perialii ine r ă p e s c B u c o v i n a , i a r l a 1812
R u ş i i n e .iau B a s a r a b i a . Glasurile de p r o ­
î m p o t r i v a acestor silnicii, fură î n e c a t e î n
s â n g e . R a r , câte u n D o m n fanariot m g î
l u m i n a t , e a Const. Mavrocordat, c ă u t a
prin reforme n o u i s ă p u n ă ordine l a s t a ­
r e a e c o n o m i c ă ş i p o l i t i c ă a ţărilor r o m a ­
ne, d a r f ă r ă .rezultate m a i importanţi».
Clasa ţ ă r ă n e a s c ă , m a i c u seamă» r i t m a s e
tot a p ă s a t ă , î n n e a g r ă mizerie.
In a c e s t tâmp, grele pe3»ae«ţ#o»i raH-
gioaee,. politice ş i -economice s u f e r i a u ş t
R o m â n i i ardeleni, cari i n s ă conştH f i k i d
c ă A r d e a l u l e ţară r o m â n e a s c ă ş i « a p t i a -
tarM lui, nobilii u n g u r i , a ' a u c e căuta
eL î ş i s t r i g a r ă d r e p t u l l o r l a liheftate re­
l i g i o a s ă , politică şa e c o n o m i c ă p r i a « e v o ­
l u ţ i a l u i Horia, Cloşca ş i Ceişan.
In a c e a s t a e p o c ă s e m a a i f e s t * a n pro­
g r e s m a i m u l t p e c a l e culturală, t a if a s ­
tenia, Moldova- ş i Tr&nsăvaaia, amsat-ul
şco&aor ş i a i tipăriturUor. sporeşte, se
m a n i f e s t ă t e n d i n ţ e d e a ţnma bacei» eta-
risticei r o m â n e ş t i { l o a n Műinar Piu*rk»>
şi conştiinţa originii n o a s t r e cu corolarul
ei politic: dorinţa u n e i vieţi libere, ne-
a i â m a t ă de elementele străine, fu r ă s p â n ­
d i t ă p r i n a c t i v i t a t e a u n o r o a m e n i ca
S a v a Popovici, l o a n Micu, Gh. Şincai,
Petru Maior, P. Jorgovici, Gh. Lazăr. ş. a.
Epoca modernă, a înfăptuirii s u c c e s i v e
a u n i t ă ţ i i naţionale-politice, începe
m i ş c a r e a l u i Tudor V l a d i m i r e s c u l a 1821,
când tendinţele d e libertate s o c i a l ă şi n a ­
ţ i o n a l ă g e r m i n a t e de revoluţia franceză;
bântuiau -toate ţările a p u s e n e . Ele b ă t e a u
şi i a u ş a Ardealului şi Guvernatorul
BánJfy, tenoându-se să, n u s e r ă s p â n ­
d e a s c ă şi p r i n t r e R o m â n i „primejdioase­
le principii a l e libertăţii g a l i o a n e ' , ceru
la V i e n a oprirea l u i Jorgovici şi P i u a r i u
-de a m a i t i p ă r i gazete r o m â n e ş t i . Revo-
auţia i z b u c n i î n s ă î n M u n t e n i a s u b con­
ducerea l u i Tudor V l a d i m i r e s c u şi d u p ă
•ca a c e a s t a f u î n f r â n t ă , ideile m o d e r n e
•căutară a fi valorificate prin neizbutita
ta cercare de reformă c o n s t i t u ţ i o n a l ă din
188Z. P e s t e u n deceniu, R e g u l a m e n t u l Or­
g a n i c i m p u s d e Ruşi, deschidea, adevărat,
perspective p e n t r u desvoltarea constituţio-
n a l ă şi n a ţ i o n a l ă în viitor; e l r ă m â n e a
t o t u ş a l c ă t u i t î n spirit oligarhic. Tre­
c â n d peste s c o p u l politic u r m ă r i t de Re­
g u l a m e n t , o p l e i a d ă de tineri (Russo,
Asachi, K o g ă l n i c e a n u , Eliade, Bălcescu,
Maiorescn, L a u r i a n , ş. a.), p r e g ă t e s c te­
r e n u l p e n t r u realizarea libertăţii şi uni­
tăţii naţionale, pe cari c a u t ă s ă le reali­
zeze p r i n revoluţia d i n 1848. Mişcarea fu
înfrântă. Idealurile ei î n s ă p r o p a g a t e prin
şcoală, p r e s ă şi a s o c i a ţ i i c u l t u r a l e pă­
t r u n s e r ă în c o n ş t i i n ţ a t u t u r o r R o m â n i l o r
si prin a c t i v i t a t e a d e s f ă ş u r a t ă de exilaţii
revoluţiei prin străinătate, fu c â ş t i g a t
s p r i j i n u l puterilor streine, î n special a l
Franţei lui Napoleon al IlI-lea. Astfel după
iabucnirea r ă s b o i u l u i î n Grimée, cu a j u ­
torul î m p ă r a t u l u i francez, se f ă c u p r i m u l
p a s s p r e realizarea u n i t ă ţ i i n o a s t r e n a ­
ţionale, scoţftndu-se l a c o n g r e s u l din P a ­
r i s P r i n c i p a t e l e R o m â n e de s u b protecto­
r a t u l rusesc ş i r e d â n d Moldovei cele 3
j u d e ţ e de s u d ale B-asarablei.
P a t r i o t i s m u l l u m i n a t al principilor
B a r b u Ştirbei şi Grig. Ghiea î n l e s n i şi
pregăti t e r e n u l ca î n Divanurile a d - h o c
R o m â n i i s ă r o s t e a s c ă d o r i n ţ a lor de a
u n i cele d o u ă P r i n c i p a t e într'un s i n g u r
s t a t s u b u n principe ereditar, dintr'o di­
n a s t i e europeană, g a r a n t â n d u - i i - s e a u t o ­
n o m i a internă. Convenţia delà P a r i s ad­
cu m i t e d e o c a m d a t ă o unire p a r ţ i a l ă ( v a m a ­
lă, poştală, etc.), d a r protagoniştii revo­
luţiei din 48 î m p i n g lucrurile spre u n i r e a
g r a b n i c ă şi efectivă a celor d o u ă P r i n c i ­
pate p r i n a l e g e r e a î n Ian. 1859 a l u i Cuza
ca D o m n al celor două ţări. Alegerea fu
ratificată şi de puterile s t r ă i n e şi l a
24 Ian. 1862 u n i r e a fu î n t r e g i t ă p r i n î n ­
t r u n i r e a celui d i n t â i u p a l a m e n t c o m u n a l
celor două p r o v i n c i a l a Bucureşti. Opera
a c e a s t a fu î n c u n u n a t ă de reformele s o c i a l e
(împroprietărirea ţăranilor, s e c u l a r i z a r e a
averilor m ă n ă s t i r e ş t i , etc.), prin -cari Cu­
z a şi K o g ă l n i c e a n u p u n e a u bazele R o m â ­
niei moderne. P e s t e d o u ă decenii, u n i r e a
fu c o n s f i n ţ i t ă prin tributul de s â n g e , p e
care R o m â n i a îl d ă d u î n războiul d e l à
1877—78, câştigându-işi s u b D o m n i t o r u l
Carol I i n d e p e n d e n ţ a .
E v e n i m e n t e l e din P r i n c i p a t e e r a u d e a -
p r o a p e u r m ă r i t e de R o m â n i i ardeleni. L a
1859, când i z b u c n i răsboiul între A u s t r i a
şi Italia, P a p i u I l a r i a n s a l u t ă u r c a r e a p e
tron a l u i Cuza, v ă z â n d î n el u n a l d o i l e a
Minai Viteazul, s u b s a b i a c ă r u i a R o m â n i i
ardeleni s u n t g a t a a-şi v ă r s a s â n g e l e p e n ­
tru D o m n u l ales şi p e n t r u u n i r e a politi­
că a celor trei provincii r o m â n e ş t i .
Cu aceste n ă d e j d i î n suflet s e f ă c e a u
m a r i sforţări, s u b conducerea,lui Ş a g u n a ,
pentru o r g a n i z a r e a u n e i vieţi bisericeşti
şi c u l t u r a l e a u t o n o m e şi p e n t r u c â ş t i g a ­
rea drepturilor politice. La 1861 se î n f i i n ­
ţează „Asociaţiunea p e n t r u l i t e r a t u r a ro­
m â n ă ş i cultura poporului român". L a
1864 datorită lui Ş a g u n a s e r e î n f i i n ţ e a z ă
mitropolia ortodoxă r o m â n ă a u t o n o m ă ş l
i n d e p e n d e n t ă de legăturile anterioare cu
cea sârbească, s'a legiferat s t a t u t u l or­
g a n i c al lui Ş a g u n a , iar î n dieta ardelea­
n ă d i n 1863—64 delà Sibiu, s'a legiferat
egala îndreptăţire a n a ţ i u n i i r o m â n e cu
celelalte n a ţ i u n i privilegiate prin v e c h e a
•constituţie ardeleană.
Cu toate acestea, g â n d u l R o m â n i l o r a r ­
deleni se îndrepta spre c e i d i n Principate.
A m b a s a d o r u l francez, Thouvenel încă
î n a i n t e de 1859 s p u n e a că u n i r e a P r i n c i ­
patelor va atrage şi u n i r e a c u ele a pro­
v i n c i i l o r r o m â n e ş t i de s u b s t ă p â n i r e a a u s ­
triacă, a c e a s t a d i n motivele c o n s t a t a t e l a
1856 de călătorul englez Boner că privi­
rile Româoiilor ardeleni se î n d r e a p t ă s p r e
r ă s ă r i t n ă d ă j d u i n d , p r i n u n i r e a tuturor
provănciilor, s ă realizeze u n m a r e s t a t
naţional.
Pentru aceea ambasadorul austriac
Prokesch-Osten s u s ţ i n e a că u n i r e a P r i n ­
cipatelor n u trebue î n g ă d u i t ă f i i n d c ă e a
ar ameninţa Austria până în m ă d u v a
oaselor.
A c e a s t ă unire se c o n s o l i d a î n s ă prin
u r c a r e a pe t r o n a D o m n i t o r u l u i Carol I
l a 1866 şi U n g u r i i , t e m â n d u - s e d e u r m ă ­
rile ce le-ar p u t e a a v e a a s u p r a R o m â n i l o r
ardelenii abrogară l a 1867 t o a t e l e g i l e vo­
tate de dieta d i n Sibiu.
P r o c e s u l istoric î n c e p u t l a 1600 îşi ur­
m a î n s ă cursul peste a c e s t e piedeci şi e l
s e î m p l i n i l a 1918, c â n d c ă d e r e a ţ a r i s ­
m u l u i rusesc şi a i m p e r i a l i s m u l u i h a b s -
Jjurgic, p r e c u m şi a j u t o r u l A n t a n t e i ne-a
î n l e s n i t realizarea definitivei u n i t ă ţ i po­
litice a tuturor R o m â n i l o r .
A u t o r u l s e opreşte aici c u e x p u n e r e a
directivelor generale, cari străbat istoria
n o a s t r ă . Cu toate că a u t o r u l d e s t i n ă a-
ceastă carte intelectualilor „cărora şcoa­
la s t r ă i n ă le-.a î m p ă r t ă ş i t cunoştinţe i s t o ­
rice s u m a r e şi adeseori t e n d e n ţ i o a s e m a i
a l e s cu privire la t r e c u t u l românesc",
p r e c u m şi corpului didactic p r i m a r şi
s e c u n d a r , lipsit de o bibliotecă i s t o r i c ă
corespunzătoare, ea se i m p u n e şi î n l u ­
m e a specialiştilor prin v a l o a r e a ştiinţifi­
c ă ia î m p ă r ţ i r i i n o u i ia istoriei n o a s t r e .
î m p ă r ţ i r e a î n epocii, d a t ă d e dl L u p a ş ,
s e desprinde f i r e a s c ă şi logică, cuprin­
z â n d î n t r e g complexul politic-cultural şi
s o c i a l al vieţii n o a s t r e i s t o r i c e d i n cele
trei provincii d u n ă r e n e , pe c a r i e v o l u ţ i a
istorică şi u n i t a t e a geografică l e - a desti­
n a t clin cele m a i v e c h i t i m p u r i a f o r m a
statul u n i t a r al n a ţ i u n i i b ă ş t i n a ş e .
B a r î n a f a r ă de t r a s a r e a a c e s t o r n o u i
epoci î n trecutul n o s t r u , evidenţierea i n ­
dividualităţii istorice a Ardealului, a v â n d
l a î n c e p u t u r i l e l u i i n s t i t u ţ i u n i l e creiate
d e p o p o r u l r o m â n e s c şi p ă s t r â n d t e n d i n ­
ţe s e p a r a t i s t e de r e g a t u l u n g a r , p r e c u m
şi i n t e g r a r e a t r e c u t u l u i R o m â n i l o r depe
a c e s t p ă m â n t î n r i t m u l l a r g a l istoriei
noastre naţionale, dau lucrării dlui Lu­
p a ş o i n c o n t e s t a b i l ă i m p o r t a n ţ ă atât p e n ­
t r u n o u a l u m i n ă ce o a r u n c ă .asupra
desvoltării n o a s t r e istorice, c â t ş i p e n t r u
contribuţia c e o a d u c e l a î n c h e g a r e a u n i ­
tăţii n o a s t r e sufleteşti.
P o v e s t i r e a c l a r ă , ştiinţifică a eveni­
mentelor, ţ i n â n d s e a m a d e u l t i m e l e scri­
eri istorice i n d i g e n e ş i străine, Cu m u l t e
contribuţii personale, î m p l e t i n d firele i s t o ­
riei n o a s t r e n a ţ i o n a l e î n c u r e n t e l e m a r i
ale istoriei u n i v e r s a l e , s e t e r m i n ă cu
vibrante c u v i n t e despre c o n ş t i i n ţ a n o a ­
s t r ă n a ţ i o n a l ă , forţa d i n a m i c ă a m a r i l o r
noastre r e a l i z ă r i istorice, c u v i n t e pe care
p e o t r u v a l o a r e a lor etică ş i f r u m u s e ţ e a li­
terară le r e d ă m î n î n t r e g i m e :
„Această c o n ş t i i n ţ ă n a ţ i o n a l ă s ă ardă
c a o flacără p u r u r e a vie î n s u f l e t u l t u t u ­
ror fuior n a ţ i u n i i r o m â n e ! L a l u m i n a ei
s ă se î n f r ă ţ e a s c ă t o a t e cugetele, de căl­
d u r a ei s ă s e p ă t r u n d ă toate inimile, la
c h e m a r e a ei s ă s e încordeze toate braţele
spre l u p t ă şi m u n c ă r o m â n e a s c ă t r i u m ­
fătoare! Astfel c l ă d i r e a l i b e r t ă ţ i i şi uni­
tăţii n a ţ i o n a l e politice — î n c e p u t ă l a 1609
prin Mihai Viteazul, c o n t i n u a t ă de-alun-
gul secolelor p r i n toţi l u m i n ă t o r i i popo­
rului, sfinţită l a 1784 p r i n t r u p u l f r â n t
pe r o a t ă al ţ ă r a n i l o r ardeleni, i a r l a 1821
p r i n cel sfârtieat de i a t a g a n e , a l D o m n u ­
l u i Tudor V l a d i m i r e s c u , stropită a p o i cu
botezul de s â n g e a l a n i l o r 1848—49, în­
f ă p t u i t ă /parţial l a 1859 p r i n u n i r e a prin­
cipatelor şi d e s ă v â r ş i t ă l a 1918 — va de­
v e n i p r i n v i r t u t e a fiilor patriei r o m â n e
a t â t de t r a i n i c ă şi resistentă, î n c â t n i c i
porţile i a d u l u i n u o vor birui pe
dânsa "
' ' •" I. MOGA.
 E D U C A Ţ I E A »1ERICANA.
P r i n e d u c a ţ i a a m e r i c a n ă v o m Înţelege
e d u c a ţ i a d i n Statele-Unite.
1
In Statele-Unite k d i n populaţie se
-află i n şcoli ş i a n u m e :
^1,000.000 elevi î n şcolile primare;
4.000.000 „ „ „ secundare;
1,000.000 „ „ „ superioare
(Universitate) ;
1.250.000 „ „ „ speciale.
27.25WÍ00.
P e n t r u e d u c a r e a acestui tinereţe e x i s t ă
1.000.000 de profesori ş i î n v ă ţ ă t o r i .
Valoarea clădirilor s i a i n s t a l a ţ i i l o r ş c o l a ­
re s e ridică l a 5 m i l i a r d e d e dolari (825
m i l i a r d e de lei) şi a n u a l s e eheltueşte
p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t 3 miliarde de dolari.
A t â t a i m p o r t a n ţ ă s e d ă şcoalei î n S t -
Lnite, î n c â t n i c ă i r i p e l u m e n u s e chel-
s
iueşte m a i m u l t ş i nuni n i c i o ţ a r ă î n
Europa a cărei c h e l t u i a l ă generală, să
e g a l e z e b u g e t u l înv. d i n St.-Unite.
D e a e e e a n a ţ i u n e a a m e r i c a n ă trebue s ă
fie socotită c a o n a ţ i u n e idealistă, c ă r e i a
viitorul îi rezervă u n loc i m p o r t a n t .
Toate instituitele de e d u c a ţ i e din Ame-
"rica u r m ă r e s c a c e l a ş s c o p : să facă d i n
•elevi cetăţeni b u n i ş i activi, o a m e n i cari
s ă s e respecte ş i s ă s e s i m t ă o n o r a ţ i că
•fac parte dintr'o n a ţ i u n e nobilă.
E d u c a ţ i a a m e r i c a n ă n u prepară pe oa­
m e n i p e n t r u a fi bogaţi, ci-i p r e p a r ă p e n ­
t r u a fi activi, î n m i j l o c u l societăţii. De
a c e e a m u l t e ocupaţii oare p â n ă a c u m
n e s o c o t e a u educaţia, r e c l a m ă astăzi oa­
m e n i efectivi educaţi.
Ţintele educaţiei a m e r i c a n e sunt:
Educaţia fizică. V i a ţ a o m u l u i este o
-experienţă activă. B a c e r e c o n t i n u u u n
•efort creativ. Oraşele a m e r i c a n e n u s u n t
NOTĂ. Dl Prof. Dr. Robert Ttrevorrow,
rector d e l à „Centenary Collegialle Institu­
te" U, S. A., a ţ i n u t l a U n i v e r s i t a t e a d i n
C l u j (31 Martie a. c.) o i n t e r e s a n t ă con­
ferinţă despre e d u c a ţ i a a m e r i c a n ă (tăl­
m ă c i t ă î n r o m â n e ş t e de Dl Prof. P.
G r i m m ) . Credem c ă f a c e m u n s e r v i c i u
.«ititoBilor noştri comunicându-le-o.
de Dr. Ii. Trevorrow.
g a t a ; idrumurile n u s u n t c o n s t r u i t e î n
î n t r e g i m e ; m i n e l e nu-s e x p l o a t a t e toate;
câmpiile nu-s desţelenite peste tot.
N o u i ţ i n u t u r i a ş t e a p t ă o a m e n i h a r n i c i şi
pricepuţi, c a r e s ă l e î n s u f l e ţ e a s c ă p r i n
m u n c a lor, g o n i n d f o a m e t e a ş i s ă r ă c i a .
A m e r i c a are nevoie î n c ă d e p i o n e r i p l i n i
de î n d r ă z n e a l ă ş i de putere, î n v e d e r e a
sforţărilor m a r i pe oare le c e r e Victoria.
D e a e e e a cel d i n t â i s c o p a i e d u c a ţ i e i fizice
este c r e a r e a u n u i c o r p s ă n ă t o s şi puternic,
capabil Ia o contribuţie tootărîtă p e n t r u
progresul a m e r i c a n . Crearea u n u i c o r p
s ă n ă t o s şi a r m o n i c desvoltat, n u - i n u m a i
u n i d e a l e x c l u s i v a m e r i c a n , c i este î m p r u ­
m u t a t d e l à Europa» delà care A m e r i c a a r e
î n c ă m u l t de î n v ă ţ a t
( A m e r i c a u r m ă r e ş t e ou interes i n s t i t u ţ i a
socolilor ceho-slovaci).
O î n t r e a g ă reţea d e o r g a n i z a ţ i i funcţio­
n e a z ă p e n t r u p r o m o v a r e a s ă n ă t ă ţ i i elevi­
lor (clinică, g r ă d i n i , c a n t i n e , etc.), pe care
o completează u n s i s t e m de h i g i e n a m i n ­
tală, p e n t r u a-i ţine p e tineri cu m i n t e a
s ă n ă t o a s ă ş i întreagă.
Metodele folosite p e n t r u desvoltarea fi­
zică s u n t d e trei feluri:
a) Exerciţii d e g i m n a s t i c ă f o r m a l ă î n ­
soţită de muzică.
b) Jocurile» exerciţiile şi întrecerile, c a r e
a u l u a t o a ş a desvoltare, î n c â t t r e b u e s c
stăvilite.
c) D a n s u l , p e n t r u .fete, bine înţeles dan­
sul ritmic.
Oricare a r fi s i s t e m u l de e d u c a ţ i e fizi­
că, el i m p l i c ă o griijă deosebită p e n t r u
desvoltarea u n e i a n u m i t e a t i t u d i n i m i n ­
tale, c a r e trebue s ă î n s o ţ e a s c ă jocul.
Astfel t â n ă r u l a m e r i c a n e m a i b u c u r o s
s ă p e a r d ă o p a r t i d ă de joc, p e cale c i n s t i t ă ,
decât e'o c â ş t i g e î n m o d viclean. E l c a u t ă
s ă fie c u toţi u n b u n c a m a r a d .şl a c c e p t ă
î n f r â n g e r e a c u a c e e a ş i linişte c a ş i victo­
ria. A m e r i c a n u l c a u t ă m a i b u c u r o s s ă
joace a l ă t u r i decât î n contra.
A v a n t a j e l e acestor .atitudini î n joc s u n t
r e c u n o s c u t e şî m e n ţ i n u t e şi dincolo de
şcoală.
 A d o u a ţ i n t ă a educaţiei a m e r i c a n e
este de a descoperi şi e d u c a însuşirile
t â n ă r u l u i , în vederea u n o r a n u m i t e re­
zultate. Acest p o s t u l a t se b a z e a z ă pe pre-
s u m ţ i a că, chiar c â n d e vorba de fraţi,
fiecare are p u t e r e a s a m i n t a l ă şi a p t i t u d i -
neie sale.
D u p ă c u m u n i n g i n e r trebue să c u ­
n o a s c ă perfect m a t e r i a l u l cu oare lucrea­
ză, şi profesorul a m e r i c a n trebue să-şi
c u n o a s c ă elevii. P e s t e tot, l a intrarea în
şcoală, se folosesc testele. D u p ă i n t r a r e a
în ş c o a l ă se observă c a r e s u n t aptitudi­
ne!© elevilor p e n t r u fiecare s t u d i u . Studii­
le s e p o t considera drept ferestrele p r i n
care p r i v i m m i n t e a elevilor. D e a c e e a pro­
g r a m u l de s t u d i i mu v a fi fix, ci a c o m o ­
dat puterilor elevilor, căci n u elevii s u n t
făcuţi p e n t r u p r o g r a m e , ci p r o g r a m e l e
p e n t r u elevi şi n u rareori profesorii ţ i n
s e a m a de s u g e s t i i l e elevilor î n desfăşu­
rarea programelor de s t u d i u .
T â n ă r u l u i a m e r i c a n îi s u n t deschise
toate drumurile. î n t r e b a r e a este pe oare
poate m e r g e cu m a i m u l t s u c c e s ? In ve­
derea acestuiî DRUM, î n s u ş i r i l e sale s u n t
desvoltate, prin educaţie, la m a x i m u m .
Aici a v e m de o b s e r v a t d o u ă feluri de
a c t i v i t a t e : a profesorului şi a elevului.
In A m e r i c a e d u c a ţ i a este bazată pe auto-
desăvârşire, s u b o c o n d u c e r e pricepută.
R e g u l a n e s c r i s ă este ca profesorul s ă n u
facă n i m i c pentru elev din ceeace poate
face el s i n g u r . P o r n i n d delà izvorul l u c r u ­
rilor, t â n ă r u l a m e r i c a n a j u n g e prin cer­
cetări proprii l a rezultatele dorite. A ş a s e
face că el păstrează ş i î n v i a ţ a de dincolo
de şcoală o b i ş n u i n ţ a de a cerceta, de a
coordona datele, d e a prevedea rezultatele
eforturilor sale. Tinerii devin conştienţi
de puterile şi de slăbiciunile lor şi de­
aceea. ei v o r c ă u t a t o t d e a u n a să facă
lucrul pe care-l pot face, ea s ă - ş i câştige
pâinea. N u se o m o a r ă în felul a c e s t a
ambiţia, oi i l u z i a deşartă, căci tinerii s e
deprind cu c r e d i n ţ a că .adevăratul s u c c e s
şi fericirea în viaţă, e să facă b i n e u n
lucru, fie mare, fie mic.
î n s u ş i r i l e m i n t a l e ale t â n ă r u l u i s u n t
descoperite şi cultivate pentru a face d i n
el un " cetăţean util, imr'o m a r e r e ­
publică.
E d u c a ţ i a a m e r i c a n ă doreşte să dea t â ­
n ă r u l u i posibilitatea u n e i desvoltării con­
tinui, care s ă se p r e l u n g e a s c ă şi dincolo
de şcoală, printr'o cât m a i m a r e d r a ­
goste de cultură; s ă - i dea u n m a x i m u m
de abilitate de gândire, ca s ă poată g ă s i
s i n g u r elementele faptelor şi s ă a j u n g ă
s i n g u r la concluziile cele m a i bune.
Mintea s t u d e n t u l u i nu-i considerată c a
u n element static, ci c a u n e l e m e n t activ,,
cu atât spirit de observaţie şi c u a t â t a ,
judecată clară câtă e n e c e s a r ă ca s ă - ş i
poată p u n e în valoare ideile şi simţirile"
sale. Bl trebue să fie î n s t a r e să dea ex­
presie creaţiunitor p r o p r i i D e a c e e a e t
c u n o a ş t e artele şi în m o d perfect e l c u ­
n o a ş t e l i m b a sa, şi (literatura naţiei sale.-
Şcoala dă t â n ă r u l u i a m e r i c a n p u t e r e a
de a face î n viaţă u n l u c r u folositor şi^
ceeace este esenţial, î i d ă c o n v i n g e r e a c ă
m u n c a este preţul pe c a r e el îl p l ă t e ş t e
pentru privilegiile sale,, c ă c i toţi trebue-
să-şi d e a , într'o f o r m ă a c t i v ă , c o n t r i b u ţ i a
p e n t r u propăşirea n a ţ i u n e i americane;-
S p e r a n ţ a c e a m a r e a patriei este ca fie­
care s ă m u n c e a s c ă n u n u m a i î n v e d e r e a
u n u i c â ş t i g material, oi pentru a-şi ex­
p r i m a astfel m u l ţ u m i r e a că e AMERICAN..
St.-Unite n'au oa i d e a l s u p r e m banul.
Ele a r trebui s ă fie judecate n u după co­
m e r ţ u l lor, ci d u p ă filantropia lor. D a r
cineva trebue s ă aibă, c a s ă poată da.
E d u c a ţ i a se încoronează prin desvolta-
rea dorinţei de a fi m e m b r u l activ a l
c o m u n i t ă ţ i i . S e n t i m e n t u l solidarităţii î n
societate se desvoltă prin cursuri, c o n f e ­
rinţe, publicaţii, vieite şi oricare a l t e m i j ­
loace, care arată A m e r i c a n u l u i c ă este
m e m b r u l u n u i g r u p social şi că p e u m e r i i
săi a p a s ă o parte din r ă s p u n d e r e a p u b l i c ă .
T â n ă r u l a m e r i c a n ştie că trebue s ă
facă orice sacriffcilu oa ţara s a să devină
m a i bună.
Delà datoriile cetăţeneşti n i m e n i n u s e
poate e s c h i v a şi deaceea A m e r i c a n u l n u
se m u l ţ u m e ş t e n u m a i s ă voteze, ci cu­
noaşte t o a t e problemele sociale şi t o a t e
soluţiile şi-şi dă s e a m a de valoarea c e l o r
 SATUL
« a r e le r e p r e z i n t ă .
C i v i l i z a ţ i a a m e r i c a n ă , c a să se a p e r e ,
dă o deosebită grijă formării caracteru­
lui, astfel. încât viitorul cetăţean nă n u
.fie o p i e d i c ă p e n t r u r e a l i z a r e a idealului
. a m e r i c a n . E l t r e b u e s ă s e d e p r i n d ă să
r e s p e c t e d r e p t u l a l t u i a , să s e m u l ţ u m e a s c ă
î n a f a c e r i c u p r o f i t u r i r e z o n a b i l e , s ă fie
c o r e c t , î n ce p r i v e ş t e r e c l a m a , s ă î n c h e i e
t r a n s a c ţ i i oare să n u prejudicieze părţile
c o n t r a e t a n te, s ă fie c u r t e n i t o r , m a n i e r a t .
;
p l i n de b u n ă c u v i i n ţ ă . E l t r e b u i e s ă ştie
c u m s ă - ş i folosească t i m p u l liber, căci,
r g r a ţ i e m a ş i n i l o r , dm ce î n ce e s t e m a i
m u l t t i m p liber.
E d u c a ţ i a -ca m e r i c a n ă . d u p ă ce a d a t
a t e n ţ i e c u n o ş t i n ţ e l o r , c a u t ă să desvolte şi
g u s t u l p e n t r u t o t ce e f r u m o s . I n p r i v i n ţ a
a c e a s t a i d e a l u l a m e r i c a n e s t e c a o m u l să
rezerve o b u n ă p a r t e a câştigului s ă u pen-
i r u ce e f r u m o s . (Cine c â ş t i g ă două
p â i n i , s ă , dea p r e ţ u l u n e i a p e n t r u flori).
C H E M A R E A DASCĂLULUI R U R A L IN CONCEPŢIA UNUI PROFAN.
Cu ajutorul facultăţii miraculoase a
Îantaziei. sunt mai bine de un sfert de
veac învăţător într'un sat oarecare de
p e Câmpia Ardealului, sau dintr'un alt
«colţ mai puţin înapoiat în cultură şi
m a i pitoresc al acestei vaste şi ferme­
cătoare ţări, aşa cum am visat în
•copilărie că voiu deveni odată. Am
toate posibilităţile morajé şi materiale
p e n t r u a mă dedica cu trup, cu suflet
misiunii mele nobile, pentru care simt
u n adânc şi sincer devotament. Am o
-viaţă familiară fericită, o situaţiune
materială mulţumitoare; u n salar po­
trivit,, care se achită prompt şi o apre­
ciere dreaptă a muncii mele din p a r ­
tea superiorilor, cum şi din partea
sătenilor.
I n timpul şcoalei, mă. străduesc cu
d r a g să deprind pe micii copilaşi cu
a r t a scris-cititului; îi fac să-şi apro­
prie cele mai elementare cunoştinţe
p e n t r u viaţa lor viitoare; îi învăţ să-
SI SCOALĂ 16ă
Deaceea Americanii t i n d s ă aibă o r a ş e
f r u m o a s e , p o d u r i şi c â m p u r i p l i n e d e fer­
m é e şi iscot p e t i n e r i î n n a t u r ă , c a s'o
c u n o a s c ă şi s'o i u b e a s c ă .
E d u c a ţ i a a m e r i c a n ă socoteşte f r u m o s u l
o cetate de a p ă r a r e a sufletului .contra t o t
ce-1 p o a t e a t i n g e p r i n b o g ă ţ i e o r i s ă r ă c i e .
F ă r ă să ignoreze influenţa considera­
bilă a religiei î n f o r m a r e a caracterului,
America; a a j u n s l a cea m a i desă­
vârşită libertate confesională.
America crede în idealurile fixate d e
educaţia amerioana: crede că v a p u t e a
crea p r i n şcoală o a m e n i s ă n ă t o ş i ; î n ­
d r u m a ţ i spre carierele, s p r e c a r e a u î n ­
c l i n a ţ i i ; m â n d r i că s u n t c e t ă ţ e n i a m e r i ­
c a n i ; de u n n o b i l c a r a c t e r , o a r e s ă f a c ă
t i t l u l de g l o r i e &i ş c o a l e i a m e r o a n e .
A c e s t e i d e a l u r i s u n t d i n ce î n c e m a i
a c t u a l e şi m a i f a v o r i z a t e d e c o n d u c e r e a
S t a t u l u i şi de î n t r e a g a s o c i e t a t e .
(D. G.)
raţioneze şi să simtă corect şi mai pre­
sus de toate trezesc în ei dragostea
pentru învăţătură. Timpul liber îl fo­
losesc, parte pentru a-mi augmenta
capitalul de cunoştinţe profesionale,
parte pentru a mă pune la curent şi
a deslega multiplele şi complicatele
probleme ale lumii în care am fost
sortit să trăiesc. Acumulez cunoştinţe­
le cele mai variate, nu pentru a-mi
forma un capital de exploatare sau
tezaur improductiv, ci pentru a le r ă s ­
pândi pretutindenea unde ar putea fi
lipsă de ele. Predispoziţia mea didac­
tică e pururea vie şi imboldul de a.
împărţi bunurile mele spirituale, mo­
rale şi chiar şi. materiale cu cei lipsiţi,
e irezistibil. F ă r ă aceste calităţi n'aşi
fi avut curajul a mă consacra unei
cariere atât de sublime. Ideile şi sen­
timentele ce mă frământă şi care cred
că ar putea fi de un folos societăţii
umane, le aştern pe hârtie şi ticluite
166 SATUL ŞI SCOALĂ
în formă de articole le public în cu­
tare ziar sau revistă. Dar dorinţa ce
arde în mine de a fi folositor omenirii
mi-o astâmpăr mai des şi mai eficace,
transmiţând cunoştinţele mele, câşti­
gate cu multă trudă, consătenilor mei
ţărani, atât de dornici de lumina ade­
vărului. Sunt de părerea, că unui în­
văţător şi mai ales învăţătorului ru­
ral, nu îi e permis să se mărginească
la activitatea strict şcolară; el trebuie
să fie educator şi instructor şi al ce­
lor mari, căci ţăranii noştri, ca de
altfel mai toţi ţăranii din lume, -sub
raportul cunoştinţelor despre lume şi
viaţă, sunt tot minori încă.
Iată u n mic exemplu de cum înţeleg
eu să luminez pe consătenii mei adulţi :
E Duminică după amiază. Oamenii
trecuţi peste vârsta zvăpăiată a tine­
reţii sunt adunaţi la Casa Culturală
a comunei, unde citesc sau discută di­
ferite chestiuni de ordin obştesc. Vin
şi eu să mă mai întreţin o oră, două
cu ei. La o masă, un grup de oameni
mai tineri discută despre cea mai ac­
tuală şi mai dureroasă problemă a
timpului acesta: despre criza econo­
mică mondială. Mă ataşez la ei şi as­
cult părerile ce se emit de unul şi de
altul, păreri, poate simpliste dar des­
tul de judicioase. P r i m a r u l satului,
care încă face parte din acest grup,
fie pentrucă a rămas nedumerit de
părerile expuse, fie pentrucă şi de
astă dată vrea să-mi dovedească cât de
mult mă preţueşte şi ţine la mine, a-
dresându-se celorlalţi, zice: ia să au­
zim şi părerea Domnului învăţător de­
spre cauzele acestei crize care ne paşte
de atâta vreme şi atât de cumplit! A mă
eschiva delà răspunsul ce mi se cere
de către primar, care m ă are în mare
vază, poate fiindcă eu l-am învăţat
buchile, a r însemna să mă cobor mult
în ochii lui şi ai celorlalţi, ba poate
să-mi pierd orişice prestigiu înaintea
lor. De aceea, după o foarte scurtă
căutare prin tainiţele memoriei mele,
unde sunt îmagazinate fel de fel de in­
formaţii economico-financiare culese
de prin cele ziare, reviste şi cărţi de
specialitate, le spun oamenilor, n a t u ­
ral, pe înţelesul lor, cam următoarele :.
Apoi, iată unde văd eu izvorul c r i ­
zei economice în care ne zbatem şi set
zbate cu noi împreună aproape toata,
lumea civilizată de" azi:
Omul este o fiinţă imperfectă. Crea­
torul 1-a dăruit cu o cunoştinţă a bine­
lui şi a răului prea opacă şi cu o p u ­
tere de înfăptuire a binelui prea limi­
tată faţă de dorinţa de inai bine ce i-a
sădit în suflet şi care nu cunoaşte nici
o margine. Din clipa când a ajuns sa
poată deosebi cât de cât binele de rău-
şi a încolţit în el dorinţa de mai bine,
omul încontinuu a fost în căutarea
mai binelui. I se întâmplă însă a d e ­
sea, că nemulţumit cu răul de acum,,
care e mai binele dorit mai înainte,
dat fiind că vederea lui nu e perfectă, '"
să-1 schimbe nu cu un mai bine ci crj
un mai rău; cu alte cuvinte, omul ade­
sea confundă binele cu răul. Ba i ser
mai întâmplă şi aceea că ştie şi vede-
ce şi cum ar trebui să facă ca să fie
mai bine, dar puterile nu-1 ajută. E
un defect congenital al omului, care-i
aduce multe neajunsuri în viaţă.
Din cauza acestui defect al său, o-
mul adesea preferă frumosul, utilului.
Dar dorinţa omului nu e numai să-şi-
facă viaţa mai uşoară, dar şi mai p l ă ­
cută, mai frumoasă. Oricine îndră*-
geşte plăcerile şi dă întâetate frumo­
sului faţă de util, e fatal să sărăcea­
scă. După părerea mea, omul de azi a
căzut în acest grav păcat economic.
Puterea lui de producţiune e îndrep­
tată azi mai mult spre industriile de-
automobile, aeroplane, submarine ş i
mii şi mii de feluri de obiecte ele lux,
a căror întrebuinţare folositoare e-
disparentă. Aşa se explică ruina tot
mai mare a omenirii. Popoarele a g r i ­
cole, cum suntem şi noi, ar trebui sa
se mărginească, pe cât e posibil, n u ­
mai la acele obiecte de lux, pe care-
înşi-le le produc, sau cel mult atâtea-
 N.I77 7. Şl
produse streine, de lux, să întrebuin­
ţeze câte le permit escedentele econo­
miei lor, altfel riscă să sărăcească.
Asta e lege.
Al doilea m a r e defect din naştere al
omului şi care e unul din germenii cri­
zei economice de azi, e m â n d r i a lui
exagerată. Observând superioritatea
lui asupra celorlalte făpturi ale natu­
rii, el s'a decretat pe sine, coroana tu­
turor creaturilor, u n fel de semizeu
sau chiar zeu. I n m â n d r i a lui bolna­
vă, el uită că n u e u n scop în sine ci
numai o unealtă slabă în m â n a Ace­
luia care 1-a făcut şi 1-a zidit, şi n u se
-mulţumeşte să subordoneze n u m a i
LECŢIE D E GEOGRAFIE.
Clasa III.
Subiectul l e c ţ i e i : Muntenia (margini şi relief).
Copii, vă a d u c e ţ i amanite, c â n d î m i p o -
vesHaţi c u m a ţ i p e t r e c u t î n v a c a n ţ a Cră-
eiuţnudui, î m i t o t cercaţi să vă s p u n şi e u
c u m a m perecurt, d a r n ' a m a v u t t i m p .
Ş i - a v e a m a t â t e a s ă vă s p u n ! . . . căci,
ştiţi, eu a m p l e c a t dan Cluj c u trenul ş i
m ' a m dus d e s t u l de d e p a r t e d e a i c i ! De
acoloj, de departe m ' a m g â n d i t m e r e u l a
voi. Ştiţi, dece?
..Acolo e r à aşa de frumos, aşa de m i n u ­
n a t e e r a u t o a t e î n j u r u m e u , că aş fi v r u t
s ă vă b u c u r a ţ i şi v o i î m p r e u n ă c u m i n e !
P o a t e vreţi să ştiţi u n d e a m fost ! Ca s ă
v ă povestesc, trebuie s ă m ă întorc c u
g â n d u l î n a p o i p r i n t o a t e l o c u r i l e p e care
le-am văzut. D a r d e data aceasta, n u
v r e a u s ă f a c d r u m u l s i n u g r ă . Vreţi s ă
v e n i ţ i şa v o i cu m i n e ? Atunci, haideţi s ă
p l e c ă m î m p r e u n ă , ta M u n t e n i a , la Pre­
deal, u n d e a m fost eu l a Crăciun.
TRATAREA. D e u n d e p l e c ă m ? I n ce ţi-
But e s t e Clujul? S ă a r a t e c i n e v a T r a n s i l ­
v a n i a ! S p r e ce ţ i n u t p o r n i m ? (Muntenia).
Spire ce p u n c t c a r d i n a l — f a ţ ă de T r a n s i l ­
v a n i a se a f l ă Muntenia? S ă a r a t e c i n e v a
eâit se î n t i n d e M u n t e n i a ! I n c a r e p a r t e a
t ă r i i n o a s t r e se află ţ i n u t u l acesta? (Co­
SCOALĂ 167
fiinţele fără raţiune, d a r tinde s ă
supună, prin forţă, chiar şi pe seme­
nii săi. Ori, omul în sine n u poate fi
un scop; scop poate fi numai totalita­
tea oamenilor, marea societate u m a ­
nă. Gât de costisitoare sunt î n a r m ă r i ­
le care servesc acest orgoliu nebun al
neamurilor, o simţim a m a r cu toţii.
Desigur însă, î n a r m a r e a popoarelor
mici, cum suntem şi noi, este pe de­
plin justificată, atâta timp cât cele
m a r i n u renunţă la ea.
Deci numai o fortificare a intelectu­
lui şi o îmblânzire a firii omeneşti n e
poate face viaţa mai fericită.
Y asile Bucur .
p i i i s p u n hotarele, felul l o r şi v e c i n ă t ă ţ i ­
le). Le prezint h a r t a M u n t e n i e i d e c u p a t ă
şi l i p i t ă p e u n fond d e c u l o a r e î n c h i s ă .
Copiii observă h a r t a a c e a s t a , p r e c u m ş i
h a r t a m a r e ş i stabilesc f o r m a ţ i n u t u l u i :
m a i m u l t l u n g ă , spre A p u s mail l a t ă d e ­
c â t s p r e R ă s ă r i t . î n t o r c şi t a b l a p e o a r e
este desenat conturul Munteniei şi.copiii
î n s e a m n ă hotarele.
S ă m e r g e m a c u m l a gară. Trenul p l e a c ă
s e a r a i a ora 9 f ă r ă 10 m i n u t e . N e s c o a ­
t e m bilete, n e uircăm î n tren ş i d u p ă
p u ţ i n t i m p t r e n u l suflă g r e u , dar î ş i i a
viteză tot maâ m a r e ş i s b o a r ă c u n o i . . .
Ce p ă c a t c ă - i n o a p t e ! Câte n ' a m p u t e a s ă
v e d e m ! D a r -uite, l u m i r . a î n v a g o n s e face
m a i m i c ă ş i p u t e m a ţ i p i ca s ă f i m o d i h ­
niţi p e n t r u m â i n e d i m i n e a ţ ă , c â n d v o m
a v e a ca s ă privim. A c u m v o i d o r m i ţ i şi
e u v ă păzesc. C â n d s e v o r a r ă t a zorile,
a m s ă v ă deştept. V o m fi a p r o a p e d e
Braşov. S ă a r a t e c i n e v a l a h a r t ă p e u n d o
trece t r e n u l c â t v o i d o r m i ţ i . A ş a ! . . .
Ei, s e face ziuă, s c u l a ţ i a c u m ! Ca s ă
v ă treziţi bine, s ă f u g ă s o m n u l delà voi,
f a c e m p u ţ i n ă g i m n a s t i c ă (cu braţele, ple­
care t r u p u l u i şi morişca). A c u m , cu ochii
i a g e a m u r i ! i a u i t a ţ i - v ă , şi d e o p a r t e şi
d e a l t a , c u m este p ă m â n t u l ? P r i n ce
c â m p i e a m t r e c u t ? (a B â r s e i ) . Copiii ob­
servă tot timpul harta. Cum merge tre­
n u l p e c â m p i e ? D e - a c u m î n c e p e s ă sufle
g r e u , t o t m a i g r e u . . . A p r o a p e de B r a ş o v
şi-apoi d u p ă B r a ş o v , p ă m â n t u l se t o t r i d i ­
c ă , se r i d i c ă i u t e de tot. O c h i u l n u m a i
p o a t e s ă p r i v e a s c ă p r e a d e p a r t e , că n i ş t e
z i d u r i î n a l t e îi s t a u î n cale. Ce s u n t o a r e
a c e s t e z i d u r i ? ( M u n ţ i i C a r p a ţ i ) . P r i v i ţ i , la
B r a ş o v , o r i d i c ă t u r ă m a r e ! Se n u m e ş t e
Tâmpa.
Mergem mai departe. Trenul urcă cu
g r e u , tocul se s t r â m t e a z ă d i n ce î n ce,
s t â n c i l e s u n t a ş a de a p r o a p e de n o i , c ă
denam î n t i n d e m a m a a m a j u n g e cetinile
b r a z i l o r d e p e ele. U i t a ţ i - v ă , ce b l a n ă
a l b ă şi f r u m o a s ă a u ! I a t ă că î n c e p e să
n i n g ă ! Ce tiare n i n g e şi ce d e ş i s u n t ful­
g i i ! Nici n u p o ţ i v e d e a p r e a d e p a r t e d e
n i n s o a r e . C u m n e - a r p l ă c e a s ă n u fim în
t r e n , oi s u b fulgii de z ă p a d ă ! D a r u i t e ce
a p r o a p e e s t e s t â n c a de g e a m u l n o s t r u .
H u r u i t u l roatelor se aude î n ă b u ş i t . . . m a ­
ş i n a f l u i e r ă p r e l u n g şi î n t u n e r i c u l n u 'li­
g n i t e ! Ce s ă fie? ( t u n e l ) . U n i i v ' a ţ i a s t u ­
p a t ochii, a l ţ i i vă ţineţi? b a t i s t a i a mas şi
l a g u r ă , de ce? O, d e - a r t r e c e m a i i u t e !
Dar e c a m lung.
Ei, iartă că a t r e c u t ! N i n g e î n t r ' u n a şi
a c u m . S t â n c i l e î n c e p i a r s ă se d e p ă r t e z e
d e t r e n , d a r n u p r e a m u l t . I a p r i v i ţ i jos,
cine ş e r p u i e ş t e a l ă t u r i d e noi? ( ş o s e a u a ) .
U i t e , î n c e p e s ă s e v a d ă ici-colea c â t e o
c a s ă . Sunt. n i ş t e s a t e muci, d e m u n t e . M a i
a v e m p u ţ i n ş i a j u n g e m .la P r e d e a l .
Ce-a t ă i a t l i n i a ferată, p â n ă aici? C u m
s e chi.amă l o c u l p e u n d e s e p o a t e t r e c e
d i n t r ' o p a r t e a m u n t e l u i în cealaltă? P r i n
e e t r e c ă t o a r e a m t r e c u t noir? Şi în i s t o r i e
se v o r b e ş t e d e trecătoairea .aceasta. Ştie ci­
n e v a , dece? L e v o r b e s c d e s p r e l u p t e l e d i n
1916. N e a p r o p i e m de P r e d e a l !
într'o p a r t e şi a l t a se văd turnuleţele
vilelor a s c u n s e î n t r e b r a z i . . . A c u m se
v ă d în î n t r e g i m e v i l e l e . . . s o s i m î n g a r ă .
N e c o b o r î m . D i n f a ţ a g ă r i i î n c e p e şo­
s e a u a p r i n c i p a l ă , d e s u l d e l a r g ă . D i n şo­
s e a p o r n e s c s t r ă d u ţ e c a r e se t e r m i n ă a-
p o i î n c ă r ă r i , ce u r c ă s u s pe m u n t e . D i n
p a r t e a u n d e se e p r e s e t e r e n u r i l e , pornesc,
c ă r ă r i l a fel, c a r e u r c ă s u s pe deal, a p o i
pe m u n t e . P e u n a din acestea plecăm noi.
M e r g e ţ i cu m i u e ia v i l a u n c h i u l u i m e u .
Uite-o! E c a m m a r e u r c u ş u l d . n s t r ă d u ţ ă
p â n ă l a ea. A m a j u n s . . . I n t r ă m în c a s ă ,
s a l u t ă m , d a r ce să s t a i î n ă u n t r u ? Ochii
vor să vadă frumuseţile deafară. Haideţi
în balcon! P a r c ă vă aud s p u n â n d : Ori
u n d e t e u i ţ i , n u m a i m u n ţ i vezi! Ce v â r ­
furi a s c u ţ i t e a u ! Ce g o l a ş e s u n t ! S p u n e ţ i '
voi, ce m u n ţ i s u n t ? De ce c a r e s u n t go­
laşe v â r f u r i l e lor?
C â n d l e p r i v e ş t i de jos, p a r a s c u ţ i t e v â r ­
furile. S ă ş t i ţ i î n s ă , că o d a t ă a j u n s o m u l
s u s pe B u c e g i . n u se m a i g ă s e ş t e pe u n
vârf a s c u ţ i t , c u m se vede d e jos, ci p e
u n podiş mic.
De ce se vor fi f ă c u t în a c e ş t i m u n ţ i
a t â t e a vârfuri, a t â t e a văi? (Sunt făcuţi
d i n p i a t r ă de v a r , p r i n c a r e a p a p ă t r u n d e
cu u ş u r i n ţ ă şi îi m a c i n ă ) . Ce v â r f
este a c e s t a m a i m a r e , î n t r e a b ă P a t i . ( 0 -
m u ! ) . D a r acolo, n m i d e p a r t e cu o c r u c e
pe el, ce v â r f este? (C a r a i m a n u l ) . Ce ştiţi
d e s p r e v â r f u r i l e O m u l şi C a r a i m a n u l ?
( D i n t r e t o a t e v â r f u r i l e , c a r e le v e d e m , ele
s u n t m a i î n s e m n a t e î n B u c e g i şi a t r a g
prin frumuseţea lor m u l ţ i călători). Cru­
cea a c e e a n u se vede pe C a r a i r n a n de
m u l t ă v r e m e ! V ă d a ţ i voi cu s o c o t e a l a , de
ce s'a r i d i c a t a c o l o o c r u c e ?
Dar priviţi Bucegii delà poale spre
v â r f ! Ce p ă d u r i f r u m o a s e d e fag. a n i n i ,
paltini şi b r a d ! C u c â t urci mai
s u s ce se n . t â m p l ă cu b r a z i i ? (devin t o t
m a i mici). V'aduceţi a m i n t e de bucata
1
„Bucegii' . Ce c r e s c a p r o a p e de v â r f ? (.Tne-
p e n i , a p o i i a r b ă ca p e r i a şi flori î n m i i
do c u l o r i ) .
C i n e p o p u l e a z ă în t i m p u l verii î n ă l ţ i ­
mile acestor munţi?
I a r n a , cine p a r e c ' a u r ă m a s s ă p ă z e a s c ă
p u s t i e t a t e a ? (Babele). S ă n e p l i m b ă m p u ­
ţ i n p r i n P r e d e a l . S t r ă z i l e c a r e se desfac
d i n ş o s e a , c u c â t u r c i p e ele, s u n t c a n i ş t e
a l e i d e b r a z i , cu vile a s c u n s e î n d e s i ş u l
lor.
D a r eu n ' a m s t a t tot t i m p u l la P r e d e a l ,
m a m d u s p e n t r u c â t e v a zile l a B r e a z a ,
t o t p e v a l e a P r a h o v e i , m a i jos. S ă c a u t e
cineva Breaza pe h a r t ă . Intovărăşiţi-mă
şi voi. P l e c ă m d i n n o u ou t r e n u l . T r e ­
cem tot p r i n t r e m u n ţ i , p r i n Azuga, Buş­
t e n i , S i n a i a . L a Sinaia,, e g a r ă m a r e şi
f r u m o a s ă şi t r e n u l s t ă m a i m u l t . Ştie v r e ­
u n u l , de ce? Ce c u m p ă r ă o a r e c ă l ă t o r i i
d e l à b ă i e ţ i i v e n i ţ i l a .scara v a g o n u l u i ? (In­
t r e altele, v e d e r i ) . Vă v o i u a r ă t a şi e u
cele p e c a r e l e - a m c u m p ă r a t . Ce v â r f u r i
se v ă d m a á b i n e ca l a P r e d e a l ? M a i m e r ­
g e m două staţii. Priviţi la h a r t ă ! Ce
s e ' m t â m p l ă cu î n ă l ţ i m e a m u n ţ i l o r ? D e l à
C o m a r n i c p r i n ce r e g i u n e t r e c e m ? (delu­
r o a s ă ) . Mai a v e m o g a r ă delà Comarnic
şi .apoi n e c o b o r î m î n B r e a z a . C a s e l e n u
p r e a se v ă d p e a t e tot, d e ce o a r e ? D a , d e l à
g a r ă trebuie să u r c ă m u n şir destul de
l u n g d e s c ă r i şi-apoi . a j u n g e m î n s a t u l
- a s c u n s p e n t r u c e i d i n t r e n , de d e a l u r i . I n
această localitate, ochiul întâlneşte de
jur-ftmprejur dealuri, cum la P r e d e a l în-
ţ â l n i a m u n ţ i . Şi-acum s u n t frumoase în
h a i n a lor a l b ă d e z ă p a d ă , clar p r i m ă v a r a şi
v a r a , vi le 'închipuiţi c u m s u n t ? C â n d e u
e r a m a ş a c a voi, a i c i î n B r e a z a .am în­
v ă ţ a t şi î n v ă ţ ă t o r u l m e u me v o r b i à m e r e u
de frumuseţile ţ ă r i i n o a s t r e . Odată ne-a
făcut o bucurie m a r e . A plecat cu noi în
excursie la Bucureşti. Cine a r a t ă la h a r t ă
o r a ş u l a c e s t a ? De ce este a ş a m a r e î n s e m ­
n a t ? A l t ă d a t ă o să vă s p u n ce-am vizitat
în B u c u r e ş t i . A c u m u i t a ţ i - v ă l a h a r t ă , c a
s ă ştiţi bine c u m e p ă m â n t u l p â n ă l a
Bucureşti.
Dealurc'Ce s c a d d i n oe î n ce, p ă d u r i l e se
r ă r e s c , d a r c u m s c a p i de p ă d u r e a v e r d e ,
c e te ' n s o ţ e ş t e p â n ă l a C â m p i n a , te p o m e ­
n e ş t i d e o d a t ă 'n f a ţ ă c u o p ă d u r e de co­
paci negri. Ce s u n t . o a r e a c e ş t i c o p a c i ?
•{sondele). I n ce s e p i e r d a p o i d e a l u r i l e ?
Şi p r i v i ţ i , a c e a s t ă c â m p i e p â n ă u n d e s e i i -
tiiiide? ( p â n ă l a D u n ă r e ) . N o i c u m a m
străbătut Muntenia? Dar ia uitaţi-vă c u m
se m a i î n t i n d e c â m p i a ? U n d e este m a i
l a t ă ? Ce n u m e p o a r t ă ? D a r f ă ş i a d e a l u r i ­
lor, u n d e c o b o a r ă m a i jos?
T r e c â n d din Ardeal î n M u n t e n i a , c e
munţi am străbătut? Pe harta m a r e aici
s u n t î n s e m n a ţ i . Să-i î n s e m n ă m şi n o i p e
h a r t a depe tablă.
V e d e ţ i că z i d u l d e m u n ţ i se ' n t i n d e p e
t o a t ă p a r t e a de M i a z ă n o a p t e a M u n t e n i e i .
C u m se n u m e ş t e î n t r e g l a n ţ u l ?
PAUZĂ: Se c â n t ă „ Ţ a r a m e a " .
RECAPITULARE. Să vedem a c u m dacă
ţineţi m i n t e tot ce-am vorbit despre ţ i ­
n u t u l c a r e l - a m î n v ă ţ a t a c u m ! Copiii r e ­
produc lecţia ajutaţi de întrebările mele.
ÎNCHEIERE. Copiii d e s e n e a z ă şi c o l o ­
r e a z ă h a r t a M u n t e n i e i (contur şi relief).
L a l u c r u l m a n u a l vor l u c r a din plasti­
l i n ă relieful M u n t e n i e i , o v o r d e s e n a , d e ­
c u p a şi o v o r lipi p e h â r t i e de c u l o a r e
închisă.
L e c ţ i a t r a t a t ă dn a c e a s t ă f o r m ă , n u s ' a
t e r m i n a t în o s i n g u r ă o r ă . A fost c o n t i ­
n u a t ă şi îmbogăţită cu a d a u s u r i a s u p r a
frumuseţilor din m u n ţ i , dealuri, c â m p i a
f a ţ ă de a c u m 50 a n i .
A m citit c o p i i l o r d e s p r e P e ş t e r a şi Chei­
le D â m b o v i c i o a r e i şii A r g e ş u l u i , Peştera
l a l o m i c i o a r e i . Diferite i l u s t r a t e c u vederii
d i n a c e s t e l o c u r i a u fost p r i v i t e şi a p o i
a ş e z a t e î n a l b u m u l cu v e d e r i d i n ţ a r a
noastră.
S'a m a l f ă c u t l e c t u r ă d i n „ Z â n e l e d i n
V a l e a C e r b u l u i ' de N . U r e c h i a . I n o r a
de c â n t s'a î n v ă ţ a t : ,.Mi-e d o r d e m u n ţ i ,
de G a m i m a n " .
LIA GOTEA,
înv. xc. de aplicaţie, Cluj.
 SCHIŢĂ MONOGRAFICĂ A S U P R A L U J E R D 1 U L U I — SOMEŞ.
(In amintirea unor dragi „scinteuţe")
(Continuare)
Material folcloric. Fentru a găsi pe oameni în cetace au ei permanent,,
îi cauţi în viaţa de toate zilele. Capitolele precedente t u arătat, atât cât per­
mitea o „schija", ce aspecte principale de viaţa ere satul şi în funcţie de ce
factori hotărâtori se desvoltă. Rămâne să prezentăm partea care se leagă de
sentimente.
Şi la ţară ca şi la oraş, viaţa se scurge între necaz şi bucurie — întie
greu şi uşor — între bine şi rău. Complexitatea vieţii acesteia merge dele
20
obiecte şi rolul lor social {civilizaţie) — până la sentimente (cultura) ). Delà
gestul brutal al unei siluete de crâşmă până Ia supleţea următorului sentiment
de dragoste strecurat în cuvir.te.

„Iaca badea trece deaiu ş-aşa rău să să lovască,

Că-i cunosc frîu şi calu. sínjeié să-l năpădească:
Calu-i sur, badea-i singur, şi nime să nu-l oprească;
l-aş sudui nu mă-ndur. numa luna şi trei stele
21
D a batir atit oi zice : şi cornu năfrămii mele" ).
badea di pă cal să pkice —

1
In această ordine de idei, înainte de-a urma materialul folcloric propriu
zic, se impun unele otservaţiuni : materialul ce prezint este picpn'u pentru
toate satele ce ocupă această vale — este cunoscut şi din alte părţi. Are îi s ä
armatoarele proprietăţi specifice: 1. credinţele privitoare la uriaşi, mai bogate
ca oriunde. 2. nici piesele mari de literatură populară nu lipsesc: balade, co­
l i n d e ; ele însă apar în parte fragmentate (Mioriţa) — altele conservate de
memoria celor mai bătrâni cu sfinţenie (Gruia lui Novac). Cântecele scurte,
închid sentimente într'o formă delicată iar „piuiturile" oglindesc foate bine o*
anumită mentalitate : cochetăria rustică, ce merge până la forme de expresie
2
airectă. Toate acestea le arată materialul cat în forma de mai jos. ?)

I. „Aşa, cîmd o fost potopu, a p ă i a t u n c i o r ă m a s , e î n d o perit l u m e a d ă apă

• r ă m a s uriaşii, ş i o r ă m a s apoi, o r ă m a s dealmrili şi pietre — ş^apăi u r i a ş i i o
r ă m a s , o trăit p i n pietre. S-o-mbulzdt pietrile ş-o r ă m a s u r m e l e lor. Şî astăzii stat.

s o
) D i n s t i n e ţ i a dintre civilizaţie şi c u l t u r ă vezi-o î n c e a m a i b u n ă carte a p ă ­
r u t ă to u l t i m u l t i m p a s u p r a acestei p r o b l e m e : I. Mehedinţi, Coordonate E t n o g r a ­
fice. Civilizaţir. şi Cultura. Buc. 1930.
21
) D e l à Maria Játnan, d e 19 and, d i n L u jerdiu - S o m e ş . _ :
22
) In redarea textelor ş i a folclorului, m ă a p r o p i u de e x p r i m a r e , f ă r ă s ă între­
buinţez transcrierea fonetică. P a l a l a l i z a r e a o a v e m c a f e n o m e n general. Tot a ş a
de des s e î n â l n e s t e e d e s c h i s c a i n „pune", „cărtice". L u c r a r e a s e prezintă c u ca­
racterul ei de „schiţă" şi s e a d r e s e a z ă m a i m u l t m v ă ţ ă t o r i l o r p e n t r u e v e n t u a l e î n ­
cercări de prezentare m o n o g r a f i c ă a s a t e l o r noastre. I n a c e s t scop, pentru m a t e ­
r i a l u l folcloric se r e c o m a n d ă c ă l d u r o s b r o ş u r a d l u i Ion M/uşlea „ î n v ă ţ ă t o r u l şî
F o l c l o r u l ( E x t r a s d i n „ î n v ă ţ ă t o r u l " IX 1928) Cluj. P e n t r u p a r t e a etnografică iindi-
c a ţ i u n i p r a c t i c e n ' a v e m . A v e m î n s ă ca i m b o l d o c ă r t i c i c ă d e c ă p ă t â i p e n t r u o r i
cine, G. Vdlsan: „O ş t i i n ţ ă n o u ă : Etnografia" Cluj, 1927. O l u m i n ă d e t o t a l a d u c e
a p o i dl Rorrwl Vuia, c u „Etnografie, Etnologie, Folclor". Definiţia şi domeniul"'
(„Extras diin Lucrările Inst, de Geograf, a l U n i v . d i n Cluj IV, 1930) u n d e p e n t r u
p r i m a d a t ă la n o i s e e x p u n e p u n c u l de vedere p u r e t n o g r a f i c (în m o d teoratic>
a s u p r a celor trei a s p e c t e ale d o m e n i u l u i respectiv: etnografie, etnologie, folclor.
u r m e de ei. Auzi, să ierta... o m şez e u a ş a - n cur, i a a ş a o şezut — c u m şez eu ca
pá s c a u n . Ş - a c u m a s ă vede c u m o r ă z m a t capu, şi l a cap s ă cunoaşte b o l o v a n u
Iu Pietri (KétTÏ)".
II. „D-apăa, î n Pătrimi î n c ă ştiu d o m n u l e , că uriaşii o a v u t a c o l o casă —
şură d ă piatră; d a n u c ă o clădit, i a r ă nuima că o-mbulzit cu puterea lor. O i e ş i t ,
2i
d-asupra p ă Babii ) — ş-o a d u s u n b o l o v a n c u braţele,, da m a r e . A c e l a o - a m a p u ­
cat ş i e u d i n / ù i e e i a ei s-o p r ă p ă d i t di p-aici. Oamenii n u o l ă s a t s ă s ă p r ă p ă ­
d e a s c ă ; comand^aceia ş i şura lor ş i a s t ă z i trăeşte. Ar şi t a t ş e s s ă n u ş'i ţ i n u t ă ei.,
d e a l u Băbai; t ă t s ă p u t i i a -n jos. Di p ă Băbi, el p ă ş e p ă Belhedi l a Dej ş i di p ă
•Belehedi, mînce-1 s ă r ă c i a , î n d e a l u Curtxduşului. De-acolo, p ă ş e a î n Dealu-Mare
III. Când s-o răsipit Băbiu, o r ă m a s omu-acolo, cu i o s a g u , a d i c ă cu jituţele-
— o v ă z u t înt-o g r o a p ă : c e s u n a , c e s u n a ? o s ă p a t î n rîsipitura-ceea — n u m a i
d-un fărtai dă cot o s ă p a t , ş-o g ă s i t o c ă l d a r e dă b a n i d ă două m i e r ţ e — n u m a i
aur şi arjint. Iacob l-o c h e m a t din Igriţie. T ă t ă f a m i l i a l u i î s î n r î n d bun".
IV. „Int-o p r i m ă v a r ă s-o hîit o r î p ă ş i s-a aflat u n ciont de n u l-o p u t u t
judeca n i m e , c ă ce-o fost, şi l-o a d u s aoas şi l-o ţipat î n g u n o i ş i n u l-o p u t u t ju­
d e c a n i m e c ă de c e fel d e animalăni. D-apăi, l-o s c o s d u p ă doi a n i : <o fost alb -aşa,,
ca hîrtia-ceea" (Indrei ilenei, „cioban" d i n Igriţia).
V. „O a d u s u n p l u g c u ş a s e boi, fata de uriaşi, î n zadie, şi di p ă v a l e a M o ­
dului. Ş-apăi d-aici 1-0 adus, o zis tată-so, o zis: tu, d u J înapoi, c-aieştia o s ă m o ş t e ­
nească pământu.
V-a. (variantă). „O coborît d o u ă u r i a ş e — fouwi — ş-o l u a t u n p l u g c u j.ite
"cu tăt ş i cu p l u g u r i c u tăt; două urience le-o l u a t î n zade — cu p l u g c u jite c u tăt:
şi le-o d u s la p ă r i n ţ i i lor a c a s ă unde-o fost a ş e z ă m â n t u lor.
— Ia t a t ă ş i m a m ă , c e jermuţi s c u r m ă p ă m â n t u . . . O zîs părinţii lor: „Duceţi-L
acolo u n d e - o s c u r m a t , c ă a e ş t i a a u s ă m o ş t e n e a s c ă p ă m â n t u . Ş-apăi, le-o a d u s .
înapoi. Ş-apoi u r i a ş i i s-o p r ă p ă d i t di p-iaici P ă ş e a d i n deal î n deal; d i n Kerengiot
p ă ş e a - n Dîmbu cel gol; din Făjet î n Ploptiş".
VI. ,;D-apoi, acolo şedea uriaşii, să j u c a de a „lopta", ş-apăi m e r g e a d u p ă
sare-n Cluj; d-acuş p u n e a o a l a l a foc d u p ă m ă m ă l i g ă . Acolo şedea ei î n Băbi;-
cînd o fost lupta î n 48, — a i c e a înc-o fost măgurice, î n M ă g u r i c e a Cir ja şi-n Băbiu.
Aici este muma o Ţiţîoairă* Zice c-aioaa a s ă p a t ormeghea (ţara) şi s ă f a c ă u n
ş a n ţ — ş-apăi n-a p u t u t s a p a la el, că.... careen colo s^a trezit, a ş a - m p r ă ş t i a t . O
fos buţa cu toate b u n ă t ă ţ i l e : Ţuţîomră — drapai u n u de l a noi a g ă s i t o t o c i l ă
ş-ura ciocan. Aicea s ă s a p e ar g ă s i c e v a acolo. Ş-<a<colo o s t a t uriaşii, e pusă d&ai-ă-n
c ă r ţ i Gcie-acolo p k i a r u r i a ş şedea. O fost cetate''. (Ciceo Ambrozie d i n Sigăm).

Astfel este înstărită credinţa în uriaşi. In această privinţă, în această parte*,

25
credinţa aceasta este adânc înrădăcinată . Dealungul văii se mai păstrează:
urme materiale sau în îmaginajia poporului, urme de foste întărituri. De ex.
Kendra, la Băbiu, Şigău. Uriaşi trăesc ca oameni, se hrănesc ca ei, numai:?
că au o mărime ce întrece cu mult pe a lor. Aşa se explică oasele, ciolanele
găsite în pământ şi cari sunt puse pe seama lor. Aşa se explică chiar unei-
24
) Băbiu, (Băbi) — d â m b înalt ce p r e d o m i n ă împrejuriniea. u n d e ţ ă r a n i i in
secolul XV, s'au a d u n a t ş i - a u protestat contra nobililor. Crezând că p r i n a c e s t e
locuri g ă s e s c tmdiţmni istorice rfeeritoare l a a c e s t e m i ş c ă r i revokuiouai
deplasat l a faţa locului, u n d e a m g ă s i t exclusiv a s t f e l de credinţe.
2 5
) A s u p r a a c e l o r a ş i credinţe, p e n t r u locuri m a i apropiate v. între altele şfc
Ei. S i g M a r t e u : Colinele şi Cetatea C i c e u l u i Cluj, 1928, p. 43, 44, cu legend«?
asemănătoare.
^ele caznice găsite în pământ, cum spre ex. la Şigău, în punctul „Ţîţîora* —
unde se zice c'a fost o întăritură, s'a găsit în pământ o răjnită şi un ciocan
{pe care le-am văzut şi eu). Nu mai vorbim de înălţimi. Spre marea mea de­
zamăgire, referitor la Băbiu, n'am putut culege decât asemenea credinţe, în
imp ce urmăream tradiţiuni istorice cu privire Ia revoluţia ţăranilor din sec. XV,
întâmplată în aceste părţi.
î Tot în acesta parte a locului, populatja mai cultivă amintirea unor figuri
istorice — sau reminiscenţe ale unui trecut nu prea îndepărtat. 1848, (anul)
2
Kossuth „Loayoş" ^), „Orban" (Urban) — (Troian, Dacii, Arpad) — acestea
din urmă prin mijlocirea cărţii, deşi mi-au fost spuse aceste lucruri şi de ne­
ştiutori de carie.
E interesant că Avram Iancu ne e cântat. Se păsirează în memoria vie
a celor mai bătrâni, vremurile de iobăgie şi pretutindeni, modernismul de
astăzi ai ceîor mai tineri, este asupra criticat.
Poezia epică e încă — actuală — la bătrâni. Aci am putut culege ba­
lada cunoscută prin lungimea ei : „Gruia lui Novac". O altă baladă care se
bucură de trecere în regiune, e „Vălean". încetul cu încetul vor pieri şi aceste
reminiscenţe ce alcătuiau altădată — poate — întreguri şi erau pentru popor
partea vieţii lor ideale alături de munca zilnică. Cel mai frumos exemplu de
îmbucătăţire a întregurilor populare o oferă fragmentele din „Mioriţa", aflate
de mine pe această vale. Afară de acestea, putem aminti multe „oiuituri" —
fie între fete şi băeţi la joc, fie cântece — de moment, în cari se strecoară
sentimentul iubirii discret.
In sfârşit, am reuşit să surprind şi am amintit bucuros şi nota caracte­
ristică a acestui sat, mulţumită unei bătrâne care astăzi nu mai este pe lume,
şt care conserva aşteptându-mă poate. Acesta caracteristică am şi dat-o ca motto.
*

„Cînd am fost eu fată, atunci, au scăpat oamenii de domni. Din bătrîni

<işa am auzit că taţi
împăraţii să bat după Ardeal; în Ardeal îi sarea, în Ar­
deal îi aoru, în Ardeal îi, şi ţară bună ca Ardealu nu-i, şi sat ban ca Lujerdiu.
— D-apăi ţucu-te nu ştiu, nu-s ieu de cînd lumea, de cînd o foiuriaşii
— c-apoi o fost din deal în deal de mart ; n-o rămas decît hîrburi. O pierit
lăţi, cînd o pierit lumea din p/oaie — c-apoi cînd o mai pieri, o pieri de foc.
(Satul) „Numai delà pod încolo, pînă la cela pod" erau case. Astăzi
s'au înmulţit încă pe pe-atâtea în sus şi în josul acestor extremităţi, iar cele
:
două poduri rămân în centrul satului. In legătură cu înmulţirea popoIaţ ei :
„pe moşiia tati, şapte caşi sînt".
„Mai dămult, n-o fos d-aişte ţucu-te, umbla oamenii la domni, tot trei
zile-n săptămînă, d-apăi cine să şi mers la ş c o a l ă ? " (Şcoala).
„Aşa am auzit din bătrîni, o fată a făcut b e s e r i c a . . o fos pădure mare,
acoîea, ş-o pus icoana Maicii precistii p-un lemn, pîntu-aceia o făcut-o acolo . .
Tăi cu celşag o fost lumea de cînd-i. Duminica Mare i-o slobozit, şi le-o r ă ­
mas care cum o apucat, — porunca— mpăratului să dăduse cu trizeci de ai
înainte, da a ţînut vlădica Ia u n g u r u . . . Patru case au fost făcute de domni.
Asta unde şade Briia Ilisie făcută de domni, Florian, a fost gazdă ţucu-te —
itătă e cioplită în pădurea Nidahazii, (acolo Iîngă Dragu); a lu Moraşart
Teodor ş-a Borului Jucan Nichita ş-a Kişului — cine-o fos gazdă".

-*•) V. p e n t r u t o a t e a c e s t e a m a t e r i a l u l folcloric ce u r m e a z ă .
 „Rîşneam pînă nu mai vedeam bine, — mă!aiu-n focu-1 coceam, nu umbla
lumea p-ales ca amu. Mai de mult dragu mieu, nu să făcea grîu de toamnă,,
— numa de primăvară şi oveaze — iera imaş delà Temeteu şi pînă-n Morău ::
Continitu iera i n u ş tătă vara" (astăzi desţelenit).
Asupra uriaşilor aceeaş bătrână spune : „punea pkisăliţa la foc şi merea-n
Cluj după kiperi — aşa iera de mari" — Mai departe se miră „că cum pot"
să reproduc din scris cele spuse de ea. In altă parte aduce complectări Ia
cele spuse : „Ţară bună ca Ardealu şi sat de omenie ca Luzcrdiu" . . adaugă
cu ocazia unei întrebări, dacă nu cumva satele să „ciufulesc între ele".
In această privinţă, Maria Jiman (fată tânără) spune despre comunele din
sus : „pădureţii" — " c ă - s proşti ca pădurenii ; de au linguri n'au furcuţe, dn au;
furcuţe n'au linguri, ş-aşa".
Printre alte jocuri de copii : „de-a calu-n curechi": sus pe cal e stăpânul
şi păgubaşul. Aceştia se iau Ia ceartă : — calu fiind trei înşi puşi — dedesubt..

S t ă p â n u l : — „de ce-ai l ă s a t calu-n curechi?

— să mînee.
— ce-mi plăteşti?
— ouă de cal.
— dacă n u - m i plăteşti Irai să
[ne l u p t ă m .
— haida..."

Şi s'apucă şi se bat — să „trînte" — şi care e dat jos, „stă el cal în c u ­

rechi" sunt 5 ; 3 cai şi 2 oameni. Apoi „de-a lopta" — joc cunoscut, care,,
după o credinţă din Şigău, şi uriaşii jocau „lopta" acolo pe ricicătura ce se=
zice „Băbiu".
I. cele oi m î n d r e cornute,
mândru m-a cînta pă m u n t e ;
P ă cea c o a s t ă oi să p a s c ă — cele oj mîndre s-oine,
da l a t u r m ă cui i-ş umblă? niîndru m^a cînta pă m i n e .
,umblă-ş doi trei p ă c u r a r i —
da u n u - i m a i streinei. IL
c a o l u m e de inel;
a l a oile-ntorcea — Trec şi se petrec,
p î n ă oile-ntorcea, colo l i n g ă mare,
ala l e j e a i-o făcea — de voinici
o tăiată o puşcată, cu cai pogăniici —
Iei din grai a ş a g r ă i a : înainte-o m a i c ă bătrână:
voi dacă mi-ţi omorî, da voi n^aţi văzut,
voi pă m i n e mă-ngropaţi, drag şiuţ a l mieu?
în s t r u n g u ţ a oilor — da de l-am văzut,
şi-n j o c u ţ u mieilor; n u l-am cunoscut.
fluieru mi-1 puneţi cruce — —• ş i u m i e u e cunoscut,
că cîn v î n t u o sufla, că p u ş c u ţ a lui,
fluieru m-o cînta: e t u n u ţ de vară —
cele oi mfndre bălai, fluier de cu sară.
m i n d r u m-a cînta pă văi;
Ü74 SATUL SI SCOALĂ

URSUL, MAIMUŢA ŞI PORCUL.

Un biet urs, prins nu ştiu unde Ursul, mânios amarnic
In ce codru şi 'n ce ţară Bea maimuţei răutate
Îndură amare chinuri Hotărî ca pe la alţii
Ca de foame să nu piară. Să îşi caute dreptate.

învaţă astfel să joace întâlnind un porc, în grabă

Şi să stea în patru labe, Ursu-i puse întrebare:
Ca să placă 'n mahalale Ia să-mi spui tu drept, cumetre, -,
La copii, moşnegi şi babe, Jocul meu nu-ţi place oare?

•Care alergau cu toţii Ba, cum nu, chiar bravo ! bravo !

Să aducă gologanul Nemaipomenit ţi-i jocul,
-Şt chimirul să. i-l umple Zise grohăind, grăsunul;
La stăpănu-său, ţiganul. De-aş avea şi eu norocul

într'o zi insă, lábosul Ca să pot juca. ca tine

Ce-şi dădu cu socoteală? N'aşi lăsa ca să mă taie
Eu am învăţat o artă Oamenii, nici să mă radă.
..Ştiu să joc pe porunceală. Sä mă tundă ca pe-o oaie.

Joc frumos, că doar vezi bine Ursul, când îşi văzu jocul
Cum s'adună lumea toată; Lăudat peste măsură *
Mă admiră şi prostimea De un porc, căzu pe gânduri
.Şi chiar lumea învăţată... Şi desprinse 'nvăţătură :

Şi, văzând cum o maimuţă Când mă judecă maimuţa

Printre lume loc îşi face Oricum, nu-mi prea pare bine ...
Vanitos întreabă ursul: Dar, când mă alintă porcul,
— Ce zici? Joc frumos? Iţi place? Par că mă 'ndoesc de mine.

— Ce să-mi placă? Fugi de-acolo, Morala :

Ii răspunde şugubiaţa. Mai bine-o vorbă rea cu rost,
Asta-i joc ? Nu vezi, fârtate De cât o laudă de prost. -
Că te râde toată piaţa ? de 1. CONSTANTINESCU-DELABAIA.

LITERATURA ŞI EDUCAŢIE.
Se cunoaşte p o l e m i c a i s c a t ă — a c u m
«.red ani — între Minist. Instr. P u h l , şi
"Teatrul N a ţ i o n a l pe t e m a u n o r piese de
i e a t r u nepotrivite p e n t r u tinerime. L u c r u -
srile s'au petrecut astfel: Dir. înv. s e c u n ­
dar din M. I. P., Dl Kiriţescu, a s e m n a l a t
Minist, că pe s c e n a T. N. d i n Capitală
— • teatru s u b v e n ţ i o n a t d e s t a t — s u n t
«reprezentate p i e s e „care jicnesc curăţenia
• mfleteascä a tineretului, provoacă su­
gestii vătămătoare şi sunt o şcoală de
demoralizare şi perversiune".
Raportul a c e s t a , t r i m i s M. Artelor, a-
j u n s s ă s e publice şi p r i n presă, a stârnit
a m p l e d i s c u ţ i i şi răfueli care a u a j u n s
p â n ă la t r i b u n a p a r l a m e n t u l u i . F o s t u l
Min. a l Instrucţiunii, Dl N. Costăcheseu,
r ă s p u n z â n d u n o r interpelări, ai a r ă t a t
subiectul c â t o r v a p i e s e d e teatru, eare s e
joacă î n faţa tineretului: u n bărbat ta-
I e r e a z ă adulterul soţiei l u i eu ştiinţă,
p e r m i ţ â n d a c c e s u l u n u i ofiţer de cavale­
rie î n c a s a s a , î n t o c m a i c u m fac repro­
ducătorii cu a n i m a l e l e p e n t r u încruci­
şarea rasselor.
Iii altă p i e s ă , eroina — o descreierată
— îşi d e s v ă l u i e părţile cărnoase ale cor-
.pului şi-şi face o i n j e c ţ i e c u m o r f i n ă .
„Freacă a p o i faţa a m a n t u l u i o u c o c a i n ă
pentrucă s ă poată intensifica plăcerea
perversă a sărutului.
In a l t a , u n don J u a n î ş i d u c e l a hotel
m e t r e s a , s t r â n g e c h e l n e r j ţ a de g u ş e ş i - i
p o r u n c e ş t e să t r a g ă perdelele ş i să în­
chidă uşa.
Ga o u r m a r e firească, M. I. s'a v ă z u t
s i l i t s ă interzică elevilor şcolilor s e c u n ­
d a r e frecventarea reprezentaţiilor obiş­
n u i t e ale T. N. ş i - a r u g a t M. Artelor s ă
•organizeze reprezentaţii s e r a l e şi m a t i -
n e u r i potrivite p e n t r u tineretul şcolar.
C h e s t i u n e a n u s'a oprit a i c i Dl dir.
l
Kiriţescu, înttr'o c o n f e r e n ţ ă ţ i n u t ă ila
.Ateneul r o m â n , analizează u n n u m ă r a-
p r e c i a b i l de opere a p ă r u t e d u p ă războiu,
i n s p e c i a l r o m a n e , şi s c o a t e î n e v i d e n ţ ă
superficialitatea şi subiectivismul c u icare
s u n t .tratate, în a c e s t e opere, cele m a i
delicate s e n t i m e n t e o m e n e ş t i şi persiflate
t o a t e a ş e z ă m i n t e l e ţării.
D-Sa stabileşte c ă între ş c o a l ă ş i a r t ă
J I U trebuie s ă existe n i c i u n ' a n t a g o n i s m ;
c ă opera de a r t ă are u n rol s o c i a l ş i c ă
r ă u l prezintat într'o l u m i n ă p r e a puter­
n i c ă — într'o scriere — a r e o influenţă
d e p r i m a n t ă a s u p r a m a s s e i cititorilor, iar
opera de a r t ă devine o d i s t r u g ă t o a r e a
forţei morale, iar n u o «reatoare a ei.
Literatura n u poate să c o n ţ i n ă n u m a i
i c o a n e triste din s b u c i u m a t a v i a ţ ă ome­
n e a s c ă : eroi slabi de înger, pe cari îi
î n g e n u n c h e a z ă viaţa, profitori cari ştiu
•să s p e c u l e z e orice s i t u a ţ i e şi s ă s e în-
g r a ş e din a g o n i s e a l a a l t o r a ; femei ne­
l i n i ş t i t e , oare n u c u n o s c c u r ă ţ e n i a că­
m i n u l u i ş i iubirea de m a m ă , şi tineret
pervers care deabià ieşit depe b ă n c i l e
şcolii, cade i s t o v i t de boalele venerice
s a u e s t ă p â n i t de p a t i m a sportului.
Literatura nu poate fi în nici o împreju­
rare împotriva educaţiei.
E a trebuie s ă s e c u n d e z e ş c o a l a I n n ă ­
z u i n ţ a ei de-a creşte oameni luminaţi,
oameni de omenie.
P e n t r u a concretiza aceste a d e v ă r u r i ,
v o i u trece p e d i n a i n t e a cititorilor, c a î n -
tr'un film de cinematograf, scurte r e z u ­
m a t e din 2 opere de s e a m ă a l e l i t e r a t u r i i
noastre: e vorba de Str. Lăpuşneamt, d©
M. S a d o v e a n u şi Calea Victoriei de Cezar
Petrescu, p r e c u m şi concluziile care n i s a
impun.
Str. L ă p u ş n e a n u este u n r o m a n din.
t i m p u l r ă s b o i u l u i . A c ţ i u n e a s e petrece l a
Iaşi şi pe front.
Micul cercetaş, P a u l P l o p e a n u , copil de
prof. univ. din Bucureşti, îşi c a u t ă fra­
tele care l u p t ă p e front, î n M o l d o v a i n ­
v a d a t ă de N e m ţ i . I n culori s u m b r e n i
s u n t descrise l u n g i l e c o l o a n e d e r e f u g i a ţ i
cari p ă r ă s e s c c a p i t a l a , trenurile pline, c a
nişte ciorchini, de soldaţi c a r i îşi c a u t ă
u n i t ă ţ i l e pierdute, ici^coleà trenuri d e
lux, p l i n e c u c a l a b a l â c u l boierimii care
n u u i t ă să-şi d u c ă ou ea bonele, căţeluşii,
butoaiele de v i n ş i sticlele cu ş a m p a n i e ,
iar a l ă t u r e a de c a l e a ferată, p r i n n o r o i u
şi zloată, oetele de cercetaşi, d e c i m a t e de
f o a m e şi e x a n t e m a t i c . Aciuat întrum t r e n
de m a r f ă , P a u l Plopeanai trece d e a l u n g u l
Moldovei ş i călăuzit de-un m i l i ţ i a n , Moş-
A v r a m , care făcea p a r t e din a c e l a ş r e g i ­
m e n t cu fratele .cercetaşului, Adrian, r e u ­
şesc s ă g ă s e a s c ă u n i t a t e a , s ă - ş i r e v a d ă
fratele şi^apoi s ă p o r n e a s c ă m a i departe
în c ă u t a r e a f a m i l i e i care s e refugiase l a
Iaşi.
Eleonóra P l o p e a n u , m a m a lui P a u l , eu
n o r a sa, Mary, soţia Iui A d r i a n ş i n e p o t u l
s ă u , Codinuţă, reuşesc după m u l t e peri­
peţii, s ă o c u p e u n i m o b i l c e a v e a u l a
Iaşi ş i s ă aştepte zi cu zi veşti delà cei
2 copii, a r u n c a ţ i cine şti© u n d e de v ă l ­
m ă ş a g u l războiului. P â n ă s ă p r i m e a s c ă
veştile, n e v a s t a l u i Adrian îşi c a u t ă c u ­
noştinţe, cercetează teatrul, seratele D-,nei
Lazaridi, soţia u n u i î m b o g ă ţ i t d e r ă s -
boiu, şi intră a d â n c î n v i a ţ a u ş u r a t i c ă a
străzii, u i t â n d de obligaţiile «î d e soţie şi
m a m ă . P a u l a j u n g e l a Iaşi, îşi g ă s e ş t e
ï a m i l i â , dar în lipsa u n u i povăţuitor —
tatăl său murise în preajma răsboiului
— a l u n e c ă şi el î n noroiul străzii, în­
d e m n a t de sugestiile c u m n a t e i sale.
D-na Eleonóra, î n dorinţa de a-şi v e d e a
pe celălalt copil depe front, interveni
p r i n rude s u s p u s e , c u m s e obişnueşte l a
noi, şi obţinu r e p a r t i z a r e a l u i A d r i a n l a
Marele Cartier.
V i a ţ a curge s g o m o t o a s ă . P e St. L ă p u ş -
n e a n u forfoteşte a c e e a ş l u m e e l e g a n t ă ca
şi î n B u c u r e ş t i u l fericit, d i n a i n t e de r ă s -
boiu: ofiţeri eleganţi, 1 i e d e ni pudraţi, cu­
coniţe delicate c u r g ca u n şivoiu şi î n
ochii t u t u r o r a citeşti setea ş i plăcerea d e
a trăi.
Adrian, reîntors, g ă s e ş t e c ă m i n u l rece,
părăsit. î ş i c a u t ă u i t a r e a î n jocul de
cărţi. Pierde l a toate ocaziile, s e î m p r u ­
m u t ă cu procente grele şi pierde i a r ă ş .
I n s a l o a n e l e D n e i Lazaridi, s u b m a s c a
f
fericirii, se petrec d r a m e l e cele m a i în­
grozitoare: Mary fuge la Colonelul Algiu,
şeful lui Adrian, iar bietul Adrian, cu
nervii întinşi de grozăviile văzute pe
front, a m ă r î t de p ă c ă t o ş e n i a sufletului
o m e n e s c , îşi trage u n glonte de revolver
în i n i m ă .
R ă m â n e o biată m a m ă sdrobită de du­
rere, c u 'n nepoţel n e v r â s t n i c şi u n fiu
dezorientat, î n p r a g u l vieţii.
Eroul din r o m a n este u n intelectual
care a intrat în răsboiu cu e n t u z i a s m şi
convingere. Curăţenia lui sufletească se
loveşte da p ă c ă t o ş e n i a celor mulţi. El
vede pe profitorii răsboiului şi-şi dă sea­
m a că a crezut într'o h i m e r ă . Dezastrul
depe front, care se iveşte î n curând din
nepriceperea c o m a n d a n ţ i l o r , îi pietrifică
sufletul.
î n t o r s a c a s ă , g ă s e ş t e r u i n a : nevastă^sa
îl părăseşte, desfrâul curge pe stradă; n u
m a i poate suporta, se sinucide.
Lectura e d e p r i m a n t ă . L a t e r m i n a r e a
r o m a n u l u i , s i m ţ i c u m ţi se u r c ă u n nod
în g â t şi o m a r e a m ă r ă c i u n e ţii se a ş t e r n e
î n suflet.
*>
In- Calea Victoriei este redată capitala
după răsboiu — a c e a s t ă cocină de gorc\ r
c u m a numit-o Dl Iorga.
Const. L i p a n , m a g i s t r a t d i n p r o v i n c i e ,
este a v a n s a t şi a d u s Consilier de Curte
î n capitală. Om i n t e g r u , devotat profe­
siunii, este întrebuinţat de către M. d e
Justiţie, Gică Elefterescu, fost coleg d e
şcoală cu m a g i s t r a t u l , c a o u n e a l t ă poli­
tică, care să-d n e t e z e a s c ă m i n i s t r u l u i d r u ­
m u l spre şefia partidului.
D o u ă procese vechi de escrocherie, u n ­
de s u n t i m p l i c a ţ i o m u l ţ i m e de politicanL.
s u n t redeschise de Const. Lipan, c a r e
primeşte delegaţia de procuror a l Curţii,
şi prin o p u t e r n i c ă c a m p a n i e de p r e s ă ,
a l i m e n t a t ă pe a s c u n s t o t de Ministerul d e
justiţe, a j u n g e s ă s e facă t e m u t î n p a r ­
tid şi să înlăture p e toţi adversarii c a r i
v i z a u şefia.
Magistratul, c a r e n u sesizează s c o p u ­
rile a s c u n s e pe care le u r m ă r e ş t e Gică
Elefterescu şi crede cu tărie în justiţie
pe oare o consideră ca p e u n sacerdoţiu,
porneşte c u toată încrederea la l u c r u ş i
se pregăteşte s ă aresteze pe Hagi-Iordan,
capul bandei hoţilor, dar î n acelaş timp-
u n u l d i n cei m a i cu v a z ă d i n t r e o a m e n i i
politici şi m u l t i m i l i o n a r . D a r H a g i - I o r d a n
p ă s t r e a z ă î n c ă din tinereţe nişte s c r i e r i
c o m p r o m i ţ ă t o a r e de-ale m i n i s t r u l u i şi a-
m e n i n ţ ă cu publicarea lor, d a c ă n u se-
c l a s e a z ă procesul pornit de proc. g e n e r a l .
Gică Elefterescu intervine p e n t r u clasare,,
dar m a g i s t r a t u l se împotriveşte. M i n i s ­
trul, o a d e v ă r a t ă c a n a l i e , îtmcepe ş a n t a j u l
cel m a i ordinar a s u p r a procurorului: u n
copil de-al m a g i s t r a t u l u i , Costea, s t u d e n t :
universitar, a j u n s e s e î n t r ' u n cerc t e r o ­
rist internaţional. U r m ă r i t de s i g u r a n ţ ă ,
e a m e n i n ţ a t cu arestarea, i a r tatăl s ă u
e p u s în alternativă: s a u cedează şi cla­
sează procesul, s a u îşi trimite s i n g u r c o ­
pilul la Jilava. Tatăl, înfrânt, cedează ca
să-şi salveze copilul.
In această d r a m ă s u m b r ă , e î n f ă ţ i ş a t ă
a d m i r a b i l coaliţia celor răi — a c e l o r
mulţi — împotriva celor cinstiţi. I n r o ­
m a n intră o î n t r e a g ă l u m e din toate p ă ­
turile sociale a l e capitalei, descrisă d e
autor cu o m â n ă de m a e s t r u : z i a r i ş t i .
m e r c e n a r i de-ai ccaidediului), fără de nici o
credinţă ş i conrupţi p â n ă î n m ă d u v a o a ­
selor, artişti d e m o r a l i z a ţ i şi decăzuţi, li­
teraţi egoiştii şi perverşi, boieri faliţi ş i
morifinomaini, tineret c o n r u p t şi f ă r ă ca­
racter, o î n t r e a g ă v e r m i n ă p u t r e d ă şi r ă u
mirositoare.
Cele 22 de personagii, care defiliează
în acest r o m a n , privite m a i deaproape n e
redau capitala într'o culoare cenuşie, pre-
vesititoarea morţii.
Să-i l u ă m pe r â n d :
Const. Lipan, m a g i s t r a t integru, v e n i t
din provincie, este înfrânt şi sdrobit s u ­
fleteşte de practicile politicianiste din ca­
pitală.
Copiii lui: Costea, u n biet revoltat al
societăţii, u n n i h i l i s t c u cazier l a s i g u ­
ranţa g e n e r a l ă .
Sabina, o fetiţă curată c a u n crin, în
t i m p u l u n u i s o m n provocat de morfină,
este batjocorită de fiul l u i H a g i r l o r g a n şi
se sinucide.
Aniie, fata cea m a i m a r e , m ă r i t a t ă din
interes c u u n m a g i s t r a t mediocru, îşi în­
şeală bărbatul.
Nelu, cel m a i m i c copil, s p o r t m a n şi
s e c ă t u r ă entuziastă, c u n o a ş t e toate m ă r ­
cile automobilelor şi erarhizează societa­
tea d u p ă a c e s t e m ă r c i .
Mirele Alcaz şi Ion Ozun, jurnalişti,
m e r c e n a r i a i condeiului şi cronicari a i
scandatelor m o n d e n e .
B i c ă Tdmesou, actor — f a n f a r o n , m i n ­
cinos şi plin de datorii, se m u t ă î n fie­
care l u n ă şi n u p l ă t e ş t e n i c i o d a t ă c h i r i a ;
trăieşte din î m p r u m u t u r i şi expediente.
S o n i a V i i ş o r e a n u , artistă, 'trebuie s ă s e
prostitueze cu întreg p e r s o n a l u l a d m i ­
nistrativ al teatrului c a s ă p o a t ă obţine
roluri de-a d o u a m â n ă .
L e o n M ă t ă s a r u , poet de geniu, d a r chi­
n u i t de n i m i c n i c i a vieţii şi r ă u t a t e a oa­
menilor, s e a r u n c ă în desfrâu ş i beţie
p â n ă la a n i m a l i t a t e .
P r i n ţ u l Muşat, m o r f i n o m a n .
Gică Eleftenescu, ministru parvenit,
lichea şi şantazist.
Lulu, Lili, Lala, nepoatele m i n i s t r u l u i ,
tipuri excentrice, care d a n s e a z ă t a n g o
cu ţ i g a r e t a î n g u r ă ş i practică i u b i r e a
d i n Lesbos oa s ă s e d i s p e n s e z e de a băr­
baţilor.
I o r d a n Hagi-Iordan, b a n c h e r şi petro­
list: ş m e c h e r , escroc îşi c a n a l i e .
Niki, b ă i a t u l lui, d e a s e m e n e a o s e c ă ­
tură beţivă, care batjocoreşte, p l i n de
boli venerice, p e S a b i n a î n t i m p u l s o m ­
nului.
Viorica, fata l u i H a g i - I o r d a n , o d e c ă ­
zută ş i o c o c a i n o m a n ă .
Searlat Bosie curtezan, peşte şi c a r t o ­
for.
Teofil Sterin, scriitor celebru, preş. a l
Academiei, obed, egoist şi m i z a n t r o p .
D u p ă l e c t u r a a c e s t u i r o m a n , s u f l e t u l ţi
se p o s o m o r ă ş t e şi o întrebare chinuitoare
ţi s e înfige î n creier: V a p u t e a n e a m u l
acesta s ă iasă la liman, dacă capitala
ţării este p l i n ă de s p e c i m e n e l e arătate?
Iată deci, l i t e r a t u r a d e d u p ă răshoiu,
descriind societatea r o m â n e a s c ă c u a t â t a
brutalitate, î n c â t ţi s e ridică p ă r u l m ă ­
ciucă.
Trebuie s ă n e p u n e m întrebarea d a c ă
v a p u t e a a c e a s t ă literatură s ă trezească
în sufletul cititorului i d e i frumoase, s ă
h r ă n e a s c ă generaţiile tinere cu u n i d e a l
al vieţii, a ş a c u m a făcut-o l i t e r a t u r a de-
a c u m 25 de a n i .
In special învăţătorul, a c e l t â n ă r tri­
m i s la v â r s t a de 20 d e a n i s ă ridice u n
sat necăjit, v a p u t e a s ă s c o a t ă d i n a c e a ­
stă literatură n e a g r ă — s e n s u l a c t i v i t ă ţ i i
lui, s e n s u l sforţărilor l u i pentru s c o a t e r e a
l a l u m i n ă a m i i l o r de a n a l f a b e ţ i daţi Iui
spre grije şi orientare? V a p u t e a e l s ă
p r i m e a s c ă din a c e a s t ă l i t e r a t u r ă u n rea-
z i m sufletesc, care să-l î n p i n t e n e z e l a l u ­
cru, să-i oţetească voinţa, să-i facă s ă
iubească a c e a s t ă c a r i e r ă s p i n o a s ă ?
Nici o l e g ă t u r ă — d e o c a m d a t ă — î n ­
tre literatură şi educaţie, ci d i m p o t r i v ă
o d u ş m ă n i e ireductibilă. Aproape toate
operele literare, d e d u p ă răsboiu, n ' a u
nici o l e g ă t u r ă cu preocupările n o a s t r e
educative.
Toate p e r s o n a g i i l e s u n t lipsite de orice
caracter, şi d a c ă s e iveşte ici-coleà câte
u n e x e m p l a r a l e s , s o c i e t a t e a î l conrupe
şi-1 a r u n c ă î n m o c i r l a colectivităţii. Toa­
te a ş e z ă m i n t e l e pe c a r e se s p r i j i n ă u n
stat s u n t viciate: f a m i l i a este u n fel de
societate oomericializată: f ă r ă c r e d i n ţ ă şi
f ă r ă pudoare, biserica u n azil p e n t r u in­
firmi ş i bătrâni; g e n e r a ţ i a t â n ă r ă este M-
ber-icugetătoare, şcoala, m a g i s t r a t u r a , a r ­
m a t a ş i a d m i n i s t r a ţ i a viciate d e politicia­
n i s m şi conrupte p â n ă î n m ă d u v a oase­
lor.
E d e a j u n s s ă v ă gândiţi, pe l â n g ă cele
2 opere pe care l e - a m p o m e n i t , l a : Roşu,
galben şi albastru, Corijent la limba ro­
mână de I. M i n u l e s c u ; Hdrdăul lui Satan
de E. Todie, In cetatea idealului ş i Fla­
mura Roşie d e Teodorescu; întunecare
de C. P e t r e s e u ; Diplomatul, Tăbacarul şi
Actriţa de A r d e l e a n u ; Ne cheamă pămân­
tul şi Oamenii din lună de M. Sadovea-
n u , etc. ^ să s o a r b ă puterea de v i a ţ ă ş i s ă i a s ă l a
Ce-i de făcut ? !
E d u c a t o r u l trebuie s ă citească. Scrii­
torul n u poate fi oprit delà scris; a c e a s t a
este m e s e r i a lui. S ă p r i v i m deci a c e s t e
opere c a pe n i ş t e scrieri satiricei, c a r e bi-
ciuiesc — î n t o c m a i c u m f ă c e a u î n s e c o l u l
trecut fabulele — urîtele m o r a v u r i care
s'au încuibat î n r â n d u r i l e societăţii n o a ­
stre şi n e servesc n o u ă , educatorilor,
m o s t r e de u r i c i u n e s u f l e t e a s c ă — foarte
des exagerate — dându-ne în acelaş timp
şi î n d e m n u l de-a m u n c i cu r â v n ă p e n t r u
î n l ă t u r a r e a tuturor slăbiciunilor. Cele
care n u n e d a u a c e s t î n d e m n , trebuiesc
evitate ca pe florile cu corola bogată,
dar fără p a r f u m .
IN AJUN DE EXAMEN. •
i n t r e d e s c h i d încetişor pleoapele şi4
spionez. I n - p ă t u c u l lui, cu m a n i l e î n l ă n ­
ţuite pe g e n u n c h i , s e gândeşte. Din c â n d
*) D i n v o l u m a ş u l d e schiţe: ŢUCU {edi­
t u r a „Scrisul Românesc", i e i 40). Reco­
m a n d ă m a c e a s t ă carte p e n t r u bibliotecile
şcolara.
P e tinerii î n v ă ţ ă t o r i de a s t ă z i i-aş c o m ­
p a r a cu nişte .palmieri din S a h a r a . In
p u s t i u l a c e l a î n t i n s , cu soarele arzător,
care t ă b ă c e ş t e pielea dobitoacelor şi a
oamenilor, c i n e poate s ă î n ţ e l e a g ă de
u n d e î ş i trage seva a c e s t arbore ş i p r i n
c e m i n u n e p o a t e să-şi r i d i c e o coroană
a ş a de bogată? R ă d ă c i n i l e străbat a d â n c
ta n i s i p şi d i n straturile u m e d e îşi c u l e g e
h r a n a , iese apoi l a s u p r a f a ţ ă î n b ă t a i a
v â n t u l u i , c h e a m ă privirea c ă l ă t o r u l u i î n ­
setat şi a d ă p o s t e ş t e c a r a v a n a obosită.
P e î n t i n s u l p u s t i u al vieţii noastre so­
ciale, a ş a c u m îl p r e z i n t ă scrierile de
d u p ă răsboiu, î n v ă ţ ă t o r u l să-şi a d â n ­
cească r ă d ă c i n i l e s u f l e t u l u i s ă u î n solul
m ă n o s a l trecutului cinsMt $i plin de o-
menie. De-acolo, d i n scrierile vechi: E m i -
nescu, Creangă, Maiorescii, Odobeseu,
V l ă h u ţ ă , Cerna, Iasif, Goga ş i a l ţ i i m u l ţ i
s u p r a f a ţ ă ca t â n ă r p a l m i e r c a r e îşi în­
tinde robust frunzele ta b ă t a i a v â n t u l u i .
Cei 40.000 d e î n v ă ţ ă t o r i a i ţării pot
credà tot a t â t e a oaze de v e r d e a ţ ă .resfirate
pe î n t i n s u l p u s t i u a l vieţii n o a s t r e socia­
le. De-acolo s e v o r r i d i c a eroii viitorului,
cari vor forma preocupările r o m a n c i e r i ­
lor d e m â i n e . E i vor fi soldaţi credincioşi,
p u ş i în s l u j b a u n u i ideal de înţelegător
p a t r i o t i s m şi n e î n t i n a t ă u m a n i t a t e . P r i n
m u n c a n o a s t r ă s ă le d ă m deci scriitori­
lor acest m a t e r i a l n o u , sfinţit prim t r u d a
şi p r i n a v â n t u l n o s t r u de educatori !
NICOLAE NISTOR.
revizor şcolar.
ta c â n d m i ş c ă buzele, d a t i n ă c a p u l ori
dă d i n u m e r i . P e n d u l a bate 3%.
—• Ce, n'ai dormit, tatule?
Tresare, desface m a n i l e şi-mi zâmbeşte
încurcat.
— N ' a m p u t u t d o r m i tăticule.
— Şi eenaii f ă c u t tot t i m p u l ?
— M'am g â n d i t ş i e u .
 — Te-ai gândit?! L a c e m ă i ?
— L a e x a m e n , l a cenai vrea?
R ă s u c e ş t e capul; oftează.
— N u te m a i gândi, m ă i prostule ! . , .
In cinci m i n u t e o s ă fie g a t a tot exa­
menul !
Dă uşor d i n c a p ; s e m n că n u e prea
convins.
— b e c e a d i c ă să-ţi file t e a m ă , c â n d ştii
bine l a toate?
— Mergi s i t u e u m i n e , tăticule?
— S i g u r c'iam s ă m e r g ! N u ţ i - a m pro­
mis?
— Tăticule ?
— Ce m a i vrei?
— Cu d o m n u B ă j e s c u o s ă d a u e x a ­
men ?
— Cu d â n s u l . . . ţ i - a m m a i s p u s - o doar!
— Biaie...
— Dar dece m ă tot întrebi?
— Fiin'că e u n u v r e a u s ă d a u cu el !
— N u u ? . . . Dar c u cine^ai v r e a m ă t ă -
luţă?
— Cu d-^ra M ă r ă c i n e a n u ,
— Şi p e n t r u c e m ă rog ?
— Mi-a s p u e băieţii că l e dă b o m b o a n e
spirtoase şi-i î n v a ţ ă c â n t e c e frumoase.
— D o m n u B ă j e s c u mu le dă?
— N u u . . . le dă n u m a i l a p a l m ă cu
nudlaua ! T u ş e s c î n s e c ca s ă - m i a s c u n d
zâmbetul.
— Tăticule, e u a m s ă dau p r e m i u cu
cunună ?
— Copiii oare n u u r m e a z ă l a şcoală
n u ia/u.
— N u dau d e fel ? !
—" N u .
— Mironel adică s ă i a p r e m i u şi e u nu?
— L a a n u l te d u c i Ia ş c o a l ă şa-atuncî
o s ă ied.
— Dece n u m'ad d a t s'acu, tăticule, c a
să iau premiu?
— C â n d a u f o s t a t â t e a bolii, c u m e r a m
s ă te dau, m ă i tată?
— ?
— La a n u î n s ă îţi f ă g ă d u e s c c ă te dau...
iaca, zdtc z ă u c'o s ă te d a u !
— L a d-ra M ă r ă c i n e a n u ?
— La d-ra M ă r ă c i n e a n u , poftim!
— Zi p e o n o a r e a ta, t ă t i c u l e !
— P e onoarea m e a , d r a g u l t a t i i l
Aşezat pe m a r g i n e a patului, pnivind
distrat pe fereastră şi d â n d înteţit d i n
picioare, se gândeşte.
— D a c ă n u p o ţ i dormi, totule, m a i
joacă-te şi t u . . . vezi c'am p u s p e birou
nişte r e v i s t e colorate . . . a u chipuri foarte
frumoase !
Tace şi n u se m i ş c ă .
—• Vrei s ă ţi le-aduc aici?
— E u m'aşi d u c e niţel î n curtea bi­
sericii . . .
— P e căldura asta? Ce, vrei să-ţi v i n ă
rău ?
—• Nu-d a ş a de oald, t ă t i c u l e ! . . ,
Ţi se pare ţie că e ş t i c u p i j a m a u a
groasă...
—" Ba-i c a l d tare, d r a g u l tatii !
— P ' o r m ă hat° ş'oieacă de v â n t . . . .
s t r a ş n i c s'ar m a i î n ă l ţ a aou s m e u l !
— Ei, h a i , d u - t e - a t u n c i d a r s ă n u s t a i
prea mult.
— N u m a i u n pic! '
— F e r e ş t e 4 e de soare !
— L a s ' tăticule, ce, s u n t c o p i l m i c ?
Trebuie s ă fi trecut cu totul oa l a u n
c e a s ; poate şii m a i bine.
Absorbit d e a r a n j a r e a cărţilor, a d u s e
de d i m i n e a ţ ă d e l à legătorie, u i t a s e m c u
totul de b ă i a t Deodată a u d d e vizavi,
din c u r t e a bisericii, u n r ă c n e t şi văittă-
turi :
— A u !'... Aoleu, n a s u l . . . n a s u l m e u . . .
mor ! ™
T r e m u r â n d tot, m ă t r u d e s c se d e s c h i d
de zor fereastra.
In a c e i a ş i clipă însă, a u d d e s l u ş i t o î n ­
jurătură "neaoşă. Costel .al m e u , p r i n u r ­
mare, ştie şi s ă 'njure. Iată, î n c ă o r e g u l ă
fără excepţie !
Ţinândn-şî nasul cu amândouă manile
şi p l â n g â n d cu hohote, t o c m a i trece dru­
mul.
Cu toate că e frânt d i n mijloc şi s e
fereşte, totuşi s â n g e l e ii p i c u r ă î n t r ' u n a
pe bluză; bluza c u care v a d a e x a m e n
mâine !
H spăl bine. îl aşez în p ă t u c u l lui ş f o n i
t r a g u n s c a u n aproape. D u p ă c e se m a i
potoleşte îl Sau l a descusut.
 — Deoe n u te fereşti, d r a g u l tatii? Ai — Tăticule I
u i t a t c u m a i căzut depe bicicletă, d e e r a — Cum, n'ai adormit încă?
să-ţi r u p i n a s u l ? — Tăticule, deoe n ' a m d a t e x a m e n a s ­
— A c u m a n'am căzut. tăzi ?
— Nuiu? Dar c u m s'a n t â m p l a t a t u n c i ? — M â i n e o s ă d a i s i g u r . . . h a i închide
— M'a izbit Mircea. o c h i ş o r i i . , . . m ă c a r o j u m ă t a t e d e ceas să
— C u m te^a izbit? aţipeşti !
— N e j u c a m , t ă t i c u l e , de-a a s c u n s e l e a , De trei ori p â n ă a c u m s'a a m â n a t exa­
şi el m'a lovit r ă u peste n a s . menul.
— N'o fi v r u t cred. De grijă n u m a i m ă n â n c ă ş i n u doar­
— O fi vrut, n'o fi vrut, da' ni'o l o v i t . . . m e ca l u m e a . De s'ar t e r m i n a odată,
Doamne !
as*a-i !
— A ş a s e ' n t â m p l ă l a j o c . . . d e ce n u — Tată !
te-ai ferit şi t u ? — Ce m a i e aou ?
— Eu am spus mămicăi s ă n u mai mă — C u m s e c h i a m ă a p a ceia mare?
joc ou M i r c e a . . . d u m n e a e i n u , c ă n u - i — Care apă, m ă i ?
frumos, că ce-o s ă ziică t a n t i F l o r i c a . . . — P e s t e oare-a s b u r a t o zi şi-o noapte
— Şi c a oe n u vrei s ă te m a i joci cu „arioplanu".
Mircea? — A h a ! . . . Óceániul Atlantic, tăticule.
Tace, oftează; tresare o d a t ă tot. — Atlantic ! ?
— Dece, m ă i tatule? — Da, da, Atlantic.
— Fi'n'eă-i m a i m i c decât m i n e . . . —• Şi c u m , tăticule, o zi şi-o n o a p t e a
— E n u m a i c'un a n m a i m i c ! trebuit să sboare ?
— Şi p'ormă face n u m a i prostii ! — O zi şi-o noapte, da, c ă - i lată.
— Par'că t u eşti m a i b r e a z . . . — Intr'una?
— D a c a i şti oe face ! . . . Tiii ! — Intr'una.
—• Ei, c a m c e f a c e ? — E u n u cred a s t a !
— Moi b i n e e u - ţ i epun.... dă-1 naibei!.... — Şi dece m ă rog, n u crezi?
S ă mi-4 s p u i m ă m i c ă i că l - a m drăcuit, — Cum, fără s ă m ă n â n c e o m u ?
auzi? — Fără.
— N u t e s p u i , bine, dar zitmi ce fel de — Fără s ă doarmă?
prostii face Mircea? — Fără.
— Tăticule, a m s ă - ţ i povestesc n u m a i
Se opreşte, zâmbeşte şiret, apoi întoarce
u n a . . . o s ă t e saturi ! uşor capul.
— B i n e , u n a fie. — F ă r ă s ă facăă . . . pipi ?
— Odată t a n t i F l o r i c a a v e a m u s a f i r i
— Mă hoţule, m ă !
m u l ţ i . Mircea i n t r ă î n isaJon, m u r d a r şi
Haide, î n c h i d e o c h i i o c u !
cu'n c ă ţ e l u ş g ă s i t p e s t r a d ă . . . o jigodie
de căţel, t ă t i c u l e d r a g ă ! . . . 0 p o c i t a n i e ! A a d o r m i t într'un t â r z i u . S o m n agitat
î n s ă . Se 'mtaarce c â n d pe-o parte, c â n d pe
N u zice bonjur, ori s ă r u t m â n a , p u n e
căţelu p'un fotei ş H s p u n e l u i t a n t i F l o ­ alta; tresare, g e m e , vorbeşte. U n ţipăt
rica : scurt, tăios, d e - a m î n g h e ţ a t .
— Ce-i t a t ă , ce-i?
„Măicuţo, u i t e ce c ă ţ e l f r u m o s a m
g ă s i t eu! Ia vezi m a t a l e ce s c r i e s u b — Tăticule ! T ă t i c u l e !
coadă, c ă n u ştiu ce mume să-i p u n !" — Ce-i, pentru D u m n e z e u ?
P r i n d a râde. P e m ă s u r ă oe m ă g â n d e s c — Tăticule, e>u a m v i s a t pe draeu !
la s c a n a , m i s e ' n t e ţ e ş t e r â s u l . — Fii cuminte, dragul tatii !
— Haide, î n c h M e n i ţ e l u ş ochii! -— Z ă u că l - a m visat, z ă u !
î n t o r c î n a d i n s capul ş i m ă t r u d e s c s ă Are pirivirea a i u r i t ă şi t r e m u r ă . H ş t e r g
n u fac e g o m o t . - -, i » ^ - binişor de sudoare, î i p r i n d m â n u ţ e l e î n
dreapta m e a , iar ou s t â n g a îl m â n g â i
uşor p e frunte.
î n c e p să-,i înşir verzi şi u s c a t e p â n ă s e
m a i l i n i ş t e ş t e ceva.
— Şi c u m era dracul, prostul tatii,
prost?
— Ca o p i s i c ă mare, n e a g r ă .
— Şi ce făcea, m ă i fricosule ?
— Uite, s t ă t e a c o l o pe sobă ş i s e strâm­
ba l a m i n e
— Zău măi?
— De câte o r i d e s c h i d e a gura, i e ş e a
f u m şi flacără ! Ochii e r a u c a d o u ă fa­
ruri ! ! . . . Z ă u tăticule, z ă u !
C r o n i c a .
f EMANÜIL EREMIE. Invăţătorimea
din Cluj a a v u t d u r e r e a s ă p i a r d ă pe
u n u l dintre cei m a i h a r n i c i ş i pricepuţi
tovarăşi de m u n c ă . Cine a v ă z u t ş c o a l a
c o n d u s ă de B m a n u i l E r e m i e şina d a t sea­
m a c ă a c e s t o m a v e à cultul d a t o r i e i ş i
înţelegea s ă s e r v e a s c ă c u tot d e v o t a m e n ­
t u l i n s t i t u ţ i a p e care o conducea.
Emianui! Enamie a p ă r ă s i t p r e a devreme
locui de c i n s t e oare i s e încredinţase. Cei
20 d e lani d e s e r v i c i u î n s ă , î n c h i n a ţ i
şcoalei r o m â n e ş t i , a u fost p e n t r u el pri­
lej: suficient ca s ă amate t o a t ă priceperea
şi t o a t ă d r a g o s t e a p e n t r u c a r i e r a pe c a r e
o îmbrăţişase.
I n p r i m a decadă d e v i a ţ ă şcolară, d u p ă
Unire, el a Jiuiat parte l a toate luptele
dăscăleşti, s e r v i n d c u sinicieiritate şi) desin-
tenesare i n s t i t u ţ i i l e învăţătoreşti.
Dornic ide perfecţionare,, d u p ă c e a a j u n s
î n f r u n t e a ş c o a l e i p r i m a r e Nr. 5 d i n Cluj,
n u a încetat s ă s e cultive, d â n d d o v a d a
adeseori, î n revistele d ă s c ă l e ş t i , de a c e a ­
s t ă s t ă r u i n ţ ă . In colaboarre cu alţii c o ­
legi, a publicat u n m a n u a l d e Geografie
şi trei m a n u a l e de Aritmetică p e n t r u şcoa­
la primară.
M u n c a grea, d i n şcoală şi î n a n i i d i n
u r m ă boala n e m i l o a s ă , care i^a c u r m a t
firul vieţii, l^au Împiedecat s ă lucreze şi
Cu c h i u cu v a i l - a m l i n i ş t i t ş i a d o r m i t .
Mă t r a g binişor d e tot die l â n g ă d â n s u l ,
ca n u c u m v a s ă - 1 trezesc. A c u m d o a r m e
profund. S u d o a r e a î i î m b r o b o n e a z ă frun­
tea. Când şi c â n d m a i tresare, g e m e ori
oftează.
P r i m a grijă m a r e , grija e x a m e n u l u i ,
te-ia 'încercat, d r a g u l tatii; cine ştie ce
griji şi cumpene, te-or fi a ş t e p t â n d şi pe
tine în viaţă !
Te-oi p u t e a oare călăuzi şi căli a ş a
c u m trebue?
ION DONGOROZI.
m a i m u l t p e terenul literar. Şi a c e s t p u ­
ţin însă, n i - 1 a r a t ă c a p e u n î n v ă ţ ă t o r
oare n u priveşte ş c o a l a n u m a i c a o m e ­
serie, ci ca u n apostolat, c ă r u i a i-a dedi­
cat toată puterea s a de m u n c ă .
Conducătorii a c e s t e i Reviste regretă s i n ­
cer pierderea l u i p r e m a t u r ă .
*
REVISTELE JUDEŢENE. Redactate de
Revizorii şcolari ş i de condcuătorii Aso­
ciaţiilor judeţene, a u m e n i r e a s ă s u s ţ i n ă
l u p t a p e n t r u Asociaţie şi s ă r ă s p â n d e a s c ă
cunoştinţe g e n e r a l e şi pedagogice printre
învăţătorii din judeţ.
Conducătorii acestor reviste m e r i t ă u n
c u v â n t de l a u d ă , căci orice m u n c ă intelec­
t u a l ă , .pusă î n s l u j b a şcoalei şi a c u l t u r i i
r o m â n e ş t i , trebuie î n c u r a j a t ă . N o i c u ­
n o a ş t e m î n s ă d i n experienţă cât e s t e de
g r e a s u s ţ i n e r e a m a t e r i a l ă a luneî reviste,
şi ică î n v r e m u r i l e d e a s t ă z i , c â n d î n v ă ţ ă ­
torii n u a u l u a t flerurile p e 4—5 lumii,
foarte greu pot s ă se a c h i t e de o obliga­
ţie a t â t de e l e m e n t a r ă de a a v e a o re­
vistă, d o u ă , d e specialitate.
Ceeace a m dori î n s ă s ă s u b l i n i e m , c a o
r e c o m a n d a r e prietenească,, a r fi c a fiecare
d i n aceste reviste s ă aibă u n p r o g r a m de
activitate adaptat nevoilor şcolare a l e ju­
deţului. In fiecare judeţ există chestiuni
 specifice, c a r e trebuie e ă g ă s e a s c ă loc î n
coloanele revistei judeţene. Tot a c o l o v a
trebui s ă s e publice s t u d i i despre e v o l u ţ i a
a n u a l ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , p e n t r u o a cer­
cetătorul ide m â i n e a l s i t u a ţ i e i î n v ă ţ ă m â n ­
t u l u i s ă a i b ă m a t e r i a l d o c u m e n t a r sufi­
cient, c a s ă p o a t ă r e d a î n l i n i i l a r g i icoa­
n a î n v ă ţ ă m â n t u l u i ş i a culturii d i n a c e l
judeţ.
' Când î n fiecare revistă j u d e ţ e a n ă se v a
p u n e problema ş c o l a r ă d i n p u n c t d e v e ­
dere a l intereselor looale, a t u n c i r e v i s t a
v a deveni u n o r g a n de î n d r u m a r e , c a r e
cu v r e m e a v a p u t e a s c h i m b a î n f ă ţ i ş a r e a
învăţământului si mentalitatea învăţăto­
rilor î n ce priveşte felul de predare a l
diferitelor c u n o ş t i n ţ e ş i r o s t u l lor î n a c ­
tivitatea şcolară ş i s o c i a l ă .
F ă c â n d aceste c o n s t a t ă r i , n u u r m ă r i m
a l t c e v a .decât s ă v e n i m î n a j u t o r u l şcoalei,
d e s c h i z â n d conducătorilor revistelor d ă s ­
căleşti n o u î perspective î n d o m e n i u l pro­
blemelor şcolare. (C. I.)
NU SE. MAI ŢIN EXAMENE DE ÎNA­
INTARE PENTRU ÎNVĂŢĂTORI. Minis­
terul I n s t r u c ţ i u n i i , î n u r m a aviizului c o n ­
t e n c i o s u l u i s ă u , a h o t ă r î t s ă desfiinţeze
e x a m e n u l de î n a i n t a r e l a gr. II p e n t r u
învăţătorii cărora M s'a făcut i n s p e c ţ i a
specială.
I n viitor, î n a i n t a r e a învăţătorilor s e v a
face p r i n acordarea „Meritului cultural".
î n v ă ţ ă t o r i l o r cărora l i s'a f ă c u t i n ­
specţia s p e c i a l ă şd au! ifost a d m i ş i l a
- e x a m e n u l de î n a i n t a r e , l i se v a ţ i n e î n
s e a m ă rezultatul a c e s t e i inspecţii. E i tre­
buie s ă î n a i n t e z e î n s ă Ministerului p r i n
organele d e canitrod, ca s ă p o a t ă obţine
r e c o m p e n s a „Mieriiul c u l t u r a l " şi câte u n
m e m o r i u a s u p r a îmtregei lor activităţi
extras colare.
ZIUA SĂDIRII POMILOR. Cu prilejul
marilor i n u n d a ţ i i d i n ţară, s'a c o n s t a t a t
că într'o m a r e m ă s u r ă , ele s'ar datori şi
defrişării pădurilor.
Ministerul Instrucţiunii, de a c o r d cu
Ministerul de Domenii, a hotărât ea, a n u l
• acesta, s ă se dea o deosebită extindere
plantării copacilor.
In c o n s e c i n ţ ă Ministerul I n s t r u c ţ i u n i i
a t r i m i s t u t u r o r şcolilor o circulară, prin
care le cere s ă i a c o n t a c t c u organele
ocoalelor silvice, cu ocazia zilei destinată
p l a n t ă r i i pomilor.
A c e a s t ă zi se v a fixa d e c o m u n acord
c u silvicultorii. F i e c a r e ş c o a l ă îşi v a for­
m a - p l a n t a ţ i a proprie, pe c a r e o v a în­
griji cu şcolarii.
Afară de a c e a s t a , şcoalele vor l u c r a l a
plantării cu p l a t ă p e terenurile fixate de
ocoalele silvice. La .aceste l u c r ă r i vor par­
ticipa n u m a i elevii d i n c l a s e l e a V^a, a
VT-a şi a V H - a ale cursurilor c o m p l i m e n ­
tare. P l a t a s e v a face d e ocoale. U n sfert
s a u o j u m ă t a t e d i n .aceşti b a n i s e v o r
afecta comitetelor şcolare, i a r restul v a fi
distribuit şcolarilor .cari a u l u c r a t l a
plantaţii.
DIM IS ION ARE A ÎNVĂŢĂTORILOR.
Considerarea ca d e m i s i o n a t p e n t r u ab-
sentarea nemotivată delà post a unui
f u n c ţ i o n a r stabil s a u i n a m o v i b i l , consti­
t u e î n realitate o m ă s u r ă disciplinară,
e c h i v a l â n d cu p u n e r e a î n disponibilitate
a f u n c ţ i o n a r u l u i p e n t r u a b a t e r ! d e l à da­
torie. P r i n Urmare o a t a r e m ă s u r ă n u
p o a t e fi l u a t ă de autoritatea s u p e r i o a r ă
de cât după o p r e a l a b i l ă j u d e c a t ă a Co-
m i s i u n e i disciplinare, i n s t i t u i t ă de lege.
(Cas. II. 837 d i n 10 Aprilie 1925 P. S.
1925, pg. 283).
GRADAŢIA DE MERIT. Comfeia pen­
tru a c o r d a r e a gradaţiilor de m e r i t cultu­
ral ale învăţătorilor s'a î n t r u n i t ieri l a
Ministerul Instrucţiunii. C o m i s i a s'a ocu­
pat c u a c o r d a r e a acestor gradaţii î n v ă ţ ă ­
torilor cari. după v e c h e a lege, trebuiau
să se prezinte l a e x a m e n u l de înaintare
gr. II şi celor cari t r e b u i a u s ă fie î n a i n ­
taţi gr. I.
DEFINITIVAREA ÎNVĂŢĂTORILOR.
In conformitate cu l e g e a privitoare l a
a c o r d a r e a gradaţiilor de m e r i t cultural.
Ministerul Instrucţiunii a l u a t dispozi-
ţ i u n i s ă s e î n t o c m e a s c ă tablouri c ü învă-
tătorii cărora urinează s ă M se recunoa­
s c ă l e a f a de învăţător definitiv, pe 1 Ia­
n u a r i e 1933.
M i n i s t e r u l I n s t r u c ţ i u n i i a întocmit u n
tablou al învăţătorilor cari n u s'au pre­
zentat, efectiv, de trei ori l a e x a m e n u l
de definitivat, m o t i v â n d neprezentarea
cu 'certificat m e d i c a l s a u dovedind c ă a u
avut concedii î n t i m p u l e x a m e n u l u i .
Toţi învăţătorii d i n a c e a s t ă categorie
a u fost m e n ţ i n u ţ i î n î n v ă ţ ă m â n t .
ÎNVĂŢĂTORII?UPERORI. învăţătorii
cărora Ii s'a acordat titlul de „ î n v ă ţ ă t o r
superior" îşi p ă s t r e a z ă gradele p e care
le-au a v u t î n î n v ă ţ ă m â n t u l primar. F a ţ ă
de colegii lor, ei a u precădere n u m a i l a
n u m i r i l e de directorii, î n f u n c ţ i u n i l e a d -
ministrativie ş i de control şcolar şi pot
s ă predea l a clasele V—VII primare.
UNIREA BASARABIEI. La 9 Aprilie
a. c. s'au î m p l i n i t 14 a n i d e l à p r o c l a m a ­
rea urnirii Basarabiei cu P a t r i a m a m ă .
Regele F e r d i n a n d I, d u p ă c e i s'a co­
C ă r ţ i ,
M. SASU: învăţământul primar din ju­
deţul Alba' 1919*—4930. In a c e a s t ă p r i m ă
fasoicolă dl S a s u s e ocupă de î n v ă ţ ă m â n ­
tul p r i m a r d i n judeţul A l b a s u b s t ă p â n i ­
r e a s t r ă i n ă ş i de şcolile aflate to 1919.
I n cele 80 p a g . a l e acestei broşuri^ se
g ă s e s c d a t e foarte i m p o r t a n t e pentru c u ­
n o a ş t e r e a 'trecutului apropiat, referitoare
la î n v ă ţ ă m â n t u l d i n a c e s t judeţ.
N u p u t e m d e c â t s ă f e l i c i t ă m p e dl M.
S a s u p e n t r u a c e a s t ă lucrare, dorindmi
ca s'o p o a t ă t e r m i n a c â t m a i curând, căci
în calitate de revizor şcolar a l judeţului
Alba a a v u t î n cei 10 a n i de activitate
rol î n s e m n a t î n desvoltaraa î n v ă ţ ă m â n ­
tului românesc.
î n d e m n ă m şi p e ceilalţi revizori s ă a-
d u n e ş i s ă 'publice m a t e r i a l u l ce a u de­
spre s i t u a ţ i a î n v ă ţ ă m â n t u l u i din jude­
ţul lor.
m u n i c a t a c t u l unirii, a r ă s p u n s S f a t u l u i
Ţării p r i n u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă : '
„Cu o a d â n c ă emoţie ş i o u i n i m a p l i n ă
de bucurie a m p r i m i t ştirea d e s p r e s p o n ­
t a n u l a c t ce s'a s ă v â r ş i t l a C h i ş i n ă u .
S e n t i m e n t u l n a ţ i o n a l c e s e deşteaptă
atât de p u t e r n i c î n t i m p u l d i n u r m ă în
i n i m i l e moldovenilor de dincolo de Prut,
a p r i m i t p r i n votul î n ă l ţ ă t o r a l S f a t u l u i
Ţării o s o l e m n ă a f i r m a r e .
U n v i s f r u m o s s'a înfăptuit.
Din suflet m u l ţ u m e s c b u n u l u i D u m n e ­
zeu, cg, mi^a dat î n zile de restrişte, s ă
v ă d d u p ă o s u t ă de a n i p e fraţii hasara-
beni v e n i n d i a r ă ş l a P â t r i a - m a m ă . Aduc
prinosul m e u de c ă l d u r o a s e m u l ţ u m i r i
D o m n i i l o r Voastre şi S f a t u l u i Ţării, a c ă r u i
patriotică sforţare a fost î n c o r o n a t ă de
succes.
In aceste m o m e n t e s o l e m n e şi î n ă l ţ ă ­
toare p e n t r u patrie, de aci î n a i n t e co­
m u n ă , Vă tritoit l a toţi cetăţenii din
B a s a r a b i a de peste P r u t r e g e s c u l m e u
salut, î n c o n j u r â n d u - v ă c u a e e e a ş i n i m ă
caldă şi iubire părintească".
R e v i s t e .
REVISTA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂMÂN­
TULUI. An. XX, Nr. 1—2, p e Ianuar.—
Febr. 1932, aduce larticole s e m n a t e d e d l
Gh. Antonescu: Orientarea p e d a g o g i c ă a
şcoalei r o m â n e ş t i ; 1. Gabrea: S t a t i s t i c a şi
politica ş c o l a r ă şi alte articole d e s e a m ă .
Mai r e m a r c ă m articolul d 4 u i I. Săvă-
nescu, i n s t i t u t o r i a Iaşi, care p u b l i c ă u n
articol despre: D e c a d e n ţ a î n v ă ţ ă m â n t u l u i
primar. Cele constatate de d l S ă v ă n e s c u ,
a t â t î n ce priveşte s i t u a ţ i a m a t e r i a l ă a
şcoalelor, c â t şi c o n t r o l u l învăţămânitului,
din păcate, s u n t a d e v ă r a t e . D a c ă n u s e
vor l u a m ă s u r i p e n t r u c u r m a r e a a c e s t o r
rele, î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r v a r ă m â n e o
s i m p l ă fiicţitune.
VIAŢA ŞCOLARĂ. An. IX. Nr. 4, Apri­
lie 1932, Satu-Mare. Dl Barm Pop p u b l i c ă
Note pe marginea programei analitice.
 OBSERVATORUL SOCIAL-ECONOMIC,
An. I. Nr. 2—4. Dl \Dr. Gh. Moroiarm, Rec­
torul A c a d e m i e i Comerciale din Cluj, î m ­
p r e u n ă cu profesorii acestea. I n s t i t u t e
publică a c e a s t ă revistă de s t u d i i şi a n ­
chete social-economice cu s c o p u l d e a
l ă m u r i o p i n i e i p u b l i c e a t â t e a probleme
oare f r ă m â n t ă a s t ă z i î n t r e a g ă l u m e a .
D i n n u m ă r u l acesta, care a r e vreo 300
die p a g i n i , reţinem, s t u d i u l d-lui Dr. I.
Popa, despre: Industria, c a s n i c ă a l e m n u ­
l u i d i n Munţii A p u s e n i .
ŞCOALA NOASTRĂ, No. 3 (Zalău), re­
d a c t a t ă de Dl D. Mărgineunu, este c e a
m a i veche r e v i s t ă j u d e ţ e a n ă şi cea m a i
b o g a t ă î n m a t e r i a l local.
ŞCOALA Şl VIAŢA. R e v i s t a Asoc. G-le
a î n v ă ţ ă t o r i l o r d i n R o m â n i a . An. III. Nr.
1 . Are ort. d e s e a m ă s c r i s e d e d-nii S.
Mehedinţi, I. Simanesm, Gh. Bogdan-
Duică, D. Teodosiu, D. Toré. R e ţ i n e m î n ­
deosebi art. d-lui S. M e h e d i n ţ i despre
S a n d e r s o n , a c ă r u i activitate o m rele­
vat-o şi n o i ântr'un a r t i c o l publicat î n
revista noastră.
TRIBUNA COOPERAŢIEI ARDELENE.
An. I I I . Nr. 1—2. R e v i s t a a c e a s t a , c o n d u ­
s ă c u m u l t ă pricepere d e d l Prof. Dr. V.
tinga, a r e u n rol deosebit d e i m p o r t a n t
î n pregătirea t e r e n u l u i p e n t r u t â n ă r a
cooperaţie (românească dim Ardeal. P e
l â n g ă articole de doctaină, î n p a g i n i l e e i
î n v ă ţ ă t o r i i g ă s e s c foarte imnlte s f a t u r i c u
p r i v i r e l a rolul l o r d e cooperatori. U n
colaborator d e s e a m ă al a c e s t e i reviste
este şi Dl Dr. Gh. Dragos, p e care î l c u ­
noaşteţi din paginiUe revistei noastre.
TRAIAN GH. ZAHAR1A, Belgia (Bib.
Cunoşti, folositoare, Ser. C. Nr. 36), l e i 5.
In a c e s t n u m ă r s e d ă o s u c c i n t ă privire
a s u p r a a c e s t e i ţări, p e oare s u b diferite
forme v o i m s ă o i m i t ă m ş i noi, fiind
mândri când n i s e spune c ă România
e s t e o Belgie a Orientului. Citind a c e a s t ă
broşurică, n e p u t e m d a s e a m a c ă a v e m
tocă d e p a r c u r s o c a l e l u n g ă p â n ă s ă a-
j u n g e m l a forme d e v i a ţ ă de stat, econo­
m i c ă şi i n d u s t r i a l ă ipe oare l e - a a j u n s a-
c e a s t ă ţărişoară.
2. LUP AŞ, Anastasia Şagutna (Bib. Cu­
n o ş t i n ţ e folositoare, Ser, C. Nr. 38), lei 5.
Dl L u p a ş , i s t o r i o g r a f u l a c t i v i t ă ţ i i m a r e ­
l u i m i t r o p o l i t Ş a g u n a , descrie î n a c e a s t ă
broşură v i a ţ a A n a s t a s i e i Şagmnaj care
din frageda p r u n c i e a s ă d i t î n s u f l e t u l
fiului s ă u , Andrei, s e n t i m e n t e a t â t de
f r u m o a s e ş i 1-a s a l v a t p e n t r u biserica
s t r ă m o ş e a s c ă , a c ă r u i î n d r u m ă t o r a de­
venit m a i târziu.
V. CIUREA, Vechiul ţinut al Sucevei
(Bib. Gunoşt. folositoare, Ser. C. Nr. 29),
i e i 5. — I n a c e a s t ă b r o ş u r i c ă s e descrie
ţ i n u t u l fostei capitale a Moldovei p e t i m ­
p u l l u i Ş t e f a n c e l Mare. F i e c a r e î n v ă ţ ă ­
tor trebuie s ă ştie povesti elevilor cât m a i
m u l t d e s p r e a c e a s t ă cetate, d i n care por-
niau poruncile de apărare a românismu­
l u i . Cetatea S u c e a v a ş i ţ i n u t u l ei n u tre­
buie s ă r ă m â n e î n m i n t e a elevilor n u ­
m a i u n s i m p l u n u m e şi u n i o c p e h a r t ă ,
c i o i c o a n ă v i u colorată, care s ă le excite
d r a g o s t e a p e n t r u acel ţ i n u t ş i a c e l e vre­
muri
Dr. 1. LEPŞ1, Marea Neagră (Bib. Cu­
n o ş t i n ţ e folositoare, Ser. C. Nr. 40), lei 8.
In .cele 32 p a g i n i s e d e s c r i e c u m s'a for­
m a t Marea N e a g r ă , despre vieţuitoarele
d i n a c e a s t ă m a r e , I n s u l a Şerpilor ş i î n ­
semnătatea mării pentru ţara noastră.
D n u l Lepşi e s t e u n specialist; c u toate
a c e s t e a , p o v e s t e ş t e l u c r u r i folositoare pe
î n ţ e l e s u l tuturor. î n v ă ţ ă t o r i i pot utiliza
cu m u l t folos c u n o ş t i n ţ e l e d i n această
broşurică.
. • (C. IENCICA.)
 Carnetul Administraţiei.
A u plătit a b o n a m e n t e l e
Din oraşul şi jud. Cluj : Dr. P a v e l Roşea, prof. Acad. Comercială; Dr. F r a n ­
cesco Anelli, lector lu-niv.; Maior A r a m ă loian; P a n t . Macavei; V a s i l e Macavei;
A. Tămăşaai; A t a n a s i a R a ţ i u ; M u n t e a n u S i m i o n ; M u n t e a n u l o a n ; Maria Tudo-
•rache; A u g u s t i n P o p ; Andrei Dézei.
Din jud. Alba : El. T ă t a r a ; Veturia Groza; Scoate; p r i m a r ă — Sebeş.
Din jud. Näsäud : Dionisie Maior,, dir. şc. n o r m a l e .
•Din jud. Sălaj : I. Vlaiou; Valeria Lazăr; Teodor Jugariu.
Din jud. Târnava-Mare : Maria D u m i t r i u .
Din jud. Caras : Al. Dinu.
Din jud. Sibiu : Prof. Victor Lazăr; N u ţ i B á n é i n .
:Din jud. Braşov : Szórády Roza; L u c a S a v u ; E l e n a Taroş.
Din jud. Turda : E m i l P o r u ţ i u ; Gh. Metea; I. Katona; M. A i t a y ; Ersijáa Bordán.
Din Bucureşti. : Felicia Anastaisiu; Mitica Godrescu.

aoaaaa

D o m n i i a b o n a ţ i , c a r i a u d e f ă c u t î n t â m p i n ă r i în c e p r i v e ş t e
e x p e d l r e a r e v i s t e i f s c h i m b ä r i d e a d r e s e , n u m e r e l i p s ă , etic.)
s u n t r u g a ţ i s ă s e a d r e s e z e diui D . G o g g , S t r . R o m a 2 8 Ciul.

ü u g ä m p e abonaţi s ă b i n e v o i a s c ă a n e trimite a b o n a m e n t u L
P a g i n ă r e z e r v a t ă pentru c o m u n i c ă r i l e Administraţiei revistei
şi r e c l a m e .

i*mmmmî i>&mm<mm<i i>mmsmm«i i*mmsmmi immmmsBi - ^ ^ h n

Comandaţi-vă cărţile, registrele,
rechizitele şcolare şi de cancelarie

delà

Librăria R. €iofle^ Cluj

S t r a d a U n i T e r 8 i t ă ţ i i 3

La toate comenzile acordă 20°/ 0

rabat. C e r e ţ i c a t a l o g u l !
s
î**MRw*5i»SaSî5S^t Í'JWÍííHíSSSS^W*? **W,i«8MÎSSS38KWt î'MiîMÏÏMMSsSS&Vî í^MWBSBBSSÍBWP*! «îAWW8KΫSSf9lMB*.*Î pmsB
y y »W< iiáji 4»' 'Ilin ~ "mim " nai l i i i 1 * 1 1 ' mi ui ' ty'~'^i~UV ' <tk>< ~ iii " N>' " m< '•>» iii"
llir^iimiiiiMilMHiiiiaLiiiiHiMiiHiiUí^f .iiim»ÍB
t itHiminaJMiuiiiimW 11 iiiMiMrt#Iuium>raHiUfflafc«Mi^Hmiar«iiimii11h^^

Constantin Iencica
Luminătorii satelor (antologie) Lei 30
însemnările unui învăţător Lei SO
Se pot c e r e delà R e d a c ţ i a r e v i s t e i

Preţul 30 Lei.