ASF 2017 Cu Tabele FR PDF

Analiza situațiilor financiare, A.
COJOCARI, lector universitar, departamentul CIE, USM
Tema 1 ”Analiza profitului întreprinderii”

1. Noţiunea de profit, indicatorii şi metoda de calcul a acestora - individual;
2. Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare;
3. Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională;
4. Analiza structurală și factorială a profitului brut (pierderii brute);
5. Analiza profitului (pierderii) din alte activităţi – individual.
1. Noţiunea de profit, indicatorii şi metoda de calcul a acestora - individual;

2. Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare;
În condiţiile economiei de piaţă, un rol semnificativ în activitatea unităţilor economice îl ocupă
determinarea şi aprecierea justificată a rezultatelor financiare obţinute pe parcursul perioadei de gestiune
(de regulă un an).
Conform noului sistem contabil și SNC ”Venituri” și SNC ”Cheltuieli”, totalmente s-au modificat
formarea rezultatelor financiare la agenţi economici în RM. De regulă, rezultatul financiar total (profitul sau
pierderea până la impozitare) apare ca însumarea a câtorva rezultate din:
1. activitatea operaţională;
2. alte activități, inclusiv: investiţională și financiară. Pe parcursul unei perioade de activitate, de
regulă un an, pot apărea rezultate și din evenimente excepționale (pierderi din calamități naturale;
incendii; perturbări politice; precum și profit sub formă de subvenții, subsidii, etc.,)
La prima etapă de analiză se va precauta modificarea profitului (pierderii) până la impozitare după
structură și evoluția în dinamică, reieşind din următoarea relaţie:
+/-P = +/-RAO +/-RAA, unde:
+/-RAA = +/-RAI +/-RAF +/-RE, unde:
P – profitul (pierdere) până la impozitare;
RAO – rezultatul din activitatea operaţională, profit (pierdere);
RAA – rezultatul din alte activităţi, profit (pierdere);
RAI – rezultatul din activitatea de investiţii, profit (pierdere);
RAF – rezultatul din activitatea financiară, profit (pierdere);
RE – rezultatul excepţional, profit (pierdere);
În baza datelor din „Situaţia de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situaţiei financiare și Notei
explicative, anexa 7 a Situaţiei financiare (Balanța conturilor sintetice 621 „Venituri din operaţiuni cu active
imobilizate” și 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”; 622 ”Venituri financiare” și 722 ”Cheltuieli
financiare”; 623 ”Venituri excepţionale” și 723 ”Cheltuieli excepţionale”, aplicând metodele de calcul pe
verticală şi orizontală, utilizăm următorul tabel analitic.
Tabelul 1. Aprecierea structurii profitului (pierderii) până la impozitare la entitatea _____________
Cod Anul precedent Anul curent Abaterea, +/-
Indicatori
rd. , lei P, % , lei P, % lei p.p.
A B 1 2 3 4 5 6
1. Rezultatul din activitatea operaţională, profit (pierdere) 080
2. Rezultatul din alte activităţi, profit (pierdere), inclusiv: 090
2.1 Rezultatul din activitatea de investiţii, profit (pierdere) x
2.2 Rezultatul din activitatea financiară, profit (pierdere) x
3 Rezultatul excepţional, profit (pierdere) x
4. Profit (pierdere) pînă la impozitare 100 100 100 x
Sursa: Situaţia de profit şi pierdere, Anexa 2 a Situaţiei financiare și Borderoul de rulaj al soldurilor la conturile 621 „Venituri din
operaţiuni cu active imobilizate” și 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate”; 622 ”Venituri financiare” și 722 ”Cheltuieli financiare”; 623
”Venituri excepţionale” și 723 ”Cheltuieli excepţionale”
1
Analiza situațiilor financiare, A. COJOCARI, lector universitar, departamentul CIE, USM
3. Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională

Deoarece, în cele mai dese cazuri, ponderea cea mai mare din totalul profitului (pierderii) pînă la
impozitare îi revine rezultatului din activitatea operaţională, apare necesitatea efectuării unui studiu mai
detaliat al acestui compartiment.
Rezultatul din activitatea operaţională oferă o imagine clară utilizatorilor de situaţii financiare,
privind mărimea profitului (pierderii), obţinut de entitate din activitatea de bază, deci, care este determinată
de statutul acesteia şi practic necesită o dezvoltare încontinuu.
În rezultatul examinării profitului din activitatea operaţională cea mai mare atenţie se acordă
factorilor ce determină modificarea indicatorului rezultativ pe parcursul anului de gestiune curent. Pentru
aceasta, la următoarea etapă de analiză, factorii de influenţă rezultă din următoarea relaţie cauzală:
+/- RAO = +/-Pb + AVAO – ChD – ChA – AchAO, unde:
RAO – rezultatul din activitatea operaţională, profit (pierdere);
Pb – profit brut (pierdere brută);
AVAO – alte venituri din activitatea operaţională;
ChD – cheltuieli de distribuire;
ChA – cheltuieli administrative;
AchAO – alte cheltuieli din activitatea operaţională.
Calculul acestor factori se efectuează prin metoda balanţieră, unde corelaţia dintre ei are loc prin
forma aditivă de legătură.
Ţinând cont de sensul acţiunii factorilor, primii doi factori - Pb și AVAO sunt direcţi, iar ultimii trei – ChD; ChA și
AchAO sunt indirecţi.
Ca rezultat se utilizează următorul tabel analitic.
Tabelul 2. Calculul influenţei factorilor respectivi asupra modificării
rezultatului din activitatea operaţională la entitatea _______________
Cod Anul Anul Abaterea Rezultatul
Indicatorii
rd. precedent curent absolută,+/- influenţei,+/-
A B 1 2 3 4
Profit brut (pierdere brută) 030
Alte venituri din activitatea operaţională 040
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operaţională 070
Rezultat din activitatea operaţională, profit (pierdere) 080 x
Sursa: Situaţia de profit şi pierdere, Anexa 2 a Situaţiei financiare
Concluzie:
4. Analiza structurală și factorială a profitului brut (pierderii brute);

Aplicând metodele de calcul pe verticală și orizontală, la următoarea etapă de analiză, poate fi
calculat și analizat modificarea profitului brut sau pierderii brute după structură și evoluția în dinamică.
Reieșind din datele „Situaţiei de profit şi pierdere”, anexa nr. 2 a Situației financiare și Notei
explicative, anexa 7 a Situaţiilor financiare (Balanța conturilor sintetice 611 „Venituri din vînzări” și 711
”Costul vânzărilor”, profitul brut (pierderea brută) se calculează reieșind din următoarea relație cauzală:
+/-Pb = +/-PbVP +/- PbVM +/- PbPS +/- PbEL +/- ….., unde:
2
PbVP – profitul brut (pierdere brută) din vânzarea produselor;

PbVM – profitul brut (pierdere brută) din vânzarea mărfurilor;
PbPS – profitul brut (pierdere brută) din prestarea serviciilor;
PbEL – profitul brut (pierdere brută) din executarea lucrărilor;
Pentru aceasta se recomandă construcția următorului tabel analitic.
Tabelul 3. Aprecierea structurii profitului brut (pierderii brute) și evoluția în dinamică
la entitatea _______________________________________
Anul precedent Anul curent Abaterea, +/-
Indicatori
, lei P, % , lei P, % lei p.p.
A 1 2 3 4 5 6
1. Profitul brut (pierdere brută) din vânzarea produselor
2. Profitul brut (pierdere brută) din vânzarea mărfurilor
3. Profitul brut (pierdere brută) din prestarea serviciilor
4. Profitul brut (pierdere brută) din executarea lucrărilor
5. Profitul brut (pierdere brută) din contracte de construcție
6. Profitul brut (pierdere brută) din contracte de LOF
7. Profitul brut (pierdere brută) din contracte de microfinanțare
8. Profitul brut (pierdere brută), total 100 100 x
Sursa: Situația de profit şi pierderi”, anexa nr. 2 a Situației financiare, Balanța conturilor 611 „Venituri din vânzări” și 711 ”Costul vânzărilor”
Concluzie:
Făcând trecere la entităţile care practică în cea mai mare parte activitate de producere, la etapa
următoare de analiză se va precăuta influenţa factorilor respectivi la devierea profitului brut din vânzarea
produselor, care la nivel general rezultă din următoarea relație:
PbVP = Vvp – Cvp = ∑(qxp) - ∑(qxc)
Tendința de creștere a acestui indicat se apreciază pozitiv, iar micșorarea lui – negativ (pe seama ritmului de creștere mai mare a veniturilor din vânzări
comparativ cu costul vânzărilor)
La devierea profitului brut (pierderii brute) din vânzarea produselor influențează următorii factori:
- modificarea volumului fizic al vânzărilor – orice modificare sub influenţa acestui factor este
justificată, deoarece depinde de îndeplinirea programului de producere şi desfacere;
∆Pbvp(∆Vfizic) = PbVP0 x (∆%Vvp)/100% = (Vvp0 – Cvp0) x (∆%Vvp)/100%,
unde:
∆%Vvp = (CvpREC /Cvp0) x 100% – 100% = [∑(q1 x c0) / ∑(q0 x c0)] x 100% - 100%
De aici rezultă, că:
∆Pbvp(∆Vfizic) = [∑(q0 x p0) - ∑(q0 x c0)] x [∑(q1 x c0) / ∑(q0 x c0)] x 100% - 100%
- modificarea structurii şi sortimentului produselor vândute – creşterea profitului brut pe baza
acestui factor se apreciază pozitiv şi constituie meritul entității; micşorarea profitului brut pe
baza acestui factor se apreciază negativ şi constituie rezervă internă de sporire a profitului brut pe
viitor.
∆PbVP(∆struc şi sort pv) = PbVP REC – PbVP 0 – (∆PbVP (∆Vfizic)) =
= (VvpREC – CvpREC) - (Vvp0 – Cvp0) - PbVP0 x (∆%Vvp)/100% =
= [∑(q1 x p0) - ∑(q1 x c0)] - [∑(q0 x p0) - ∑(q0 x c0)] - [∑(q0 x p0) - ∑(q0 x c0)] x [∑(q1 x c0) / ∑(q0 x c0)] x 100% - 100%
- modificarea costului unitar – factor indirect, => creşterea profitului brut pe baza acestui factor
se apreciază pozitiv şi ţine nemijlocit de efortul propriu al colectivului de muncă; micşorarea
profitului brut pe baza acestui factor se apreciază negativ şi constituie rezervă internă de sporire a
profitului brut pe viitor.
∆Pb(∆costului unitar) = - (Cv1 – CvREC) = -[∑(q1 x c1) - ∑(q1 x c0)]
3
- modificarea preţului unitar – orice modificare sub influenţa acestui factor poate fi neglijată,
deoarece preţul în cele mai dese cazuri nu depinde de entitate, ci de piaţa de desfacere.
∆Pb(∆preţului unitar) = Vv1 – VvREC = [∑(q1 x p1) - ∑(q1 x p0)]
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda diferenţelor absolute, corelată cu
metoda recalculării indicatorilor.
Preventiv, informaţia necesară pentru analiză, reieşind din datele „Situației de profit şi pierderi”,
anexa nr. 2 al Situațiilor financiare; Notei explicative, anexa 7 a Situaţiilor financiare (Balanța conturilor
sintetice 611 „Venituri din vînzări” și 711 ”Costul vânzărilor” şi calculelor suplimentare privind valorile
recalculate, se acumulează în următorul tabel analitic.
Tabelul nr.4 Date iniţiale pentru analiză mii lei
Anul curent
Indicatori Anul precedent
recalculat efectiv
A 1 2 3
1. Venituri din vânzarea produselor
2. Valoarea contabilă a produselor vândute
3. Profitul brut din vânzarea produselor
Sursa: „Situația de profit şi pierderi”, anexa nr. 2 al Situațiilor financiare; Nota explicativă, anexa 7 a Situaţiilor financiare (Balanța
conturilor sintetice 611 „Venituri din vînzări” și 711 ”Costul vânzărilor” şi calculele suplimentare privind valorile recalculate
∆PbVP = PbVP 1 - PbVP 0 =
Pentru o apreciere mai obiectivă a acestui rezultat se recurge la analiza factorială efectuată prin
intermediul următorului tabel analitic.
Tabelul nr. 5 Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi la devierea
profitului brut din vânzarea produselor la entitatea ____________________
Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenţei factorilor Rezultatul influenţei, +/-, mii lei
A B 1 2
mod volumului fizic al vânzări Pb0 x (∆%Vv)/100
mod struct sortim produs vândte PbREC - Pb0 – (∆Pb(∆Vfizic))
modificarea costului unitar - (Cv1 – CvREC)
modificarea preţului unitar Vv1 – VvREC
Total x x
∆%VvVP = (Cvp REC /Cvp0) x 100 – 100 =
Făcând trecere la unităţile de comerţ, la etapa următoare se vor precăuta factorii de influenţă
asupra devierii marjei comerciale, care după conținutul economic reprezintă depășirea volumului vânzărilor
asupra costului de achiziție a mărfurilor.
La nivel general, marja comercială rezultă din următoarea relație cauzală:
MC = Vvm – Cvm = ∑(qxp) - ∑(qxc)
Informaţia necesară pentru analiză, reieșind din datele „Cercetare statistică anuală Nr. 3 – comerț,
Cercetare statistică lunară ”Indicatorii pe termen scurt în comerț și servicii SERV TS, se acumulează în
următorul tabel analitic.
Tabelul 6. Date iniţiale pentru analiză
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Ritmul creşterii, %
A 1 2 3 4
Veniturile din vânzarea mărfurilor, mii lei
Valoarea contabilă a mărfurilor vândute, mii lei
Marja comercială, mii lei MC
Rata marjei comerciale, % RMC
conturilor sintetice 611 „Venituri din vînzări” și 711 ”Costul vânzărilor”
4
unde: RMC = (MC/Vvm) x 100%
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor, cum ar fi: veniturile din vânzări şi rata marjei
comerciale, rezultă din următoarea relație cauzală:
∑(qxp) - ∑(qxc)
MC = [Vvm x RMC] /100% = [∑(qxp) x ]/ 100%
∑(qxp)
Influența factorilor respectivi se efectuează prin metoda diferențelor absolute, forma multiplicativă de
legătură, prin intermediul tabelului următor.
Tabelul 7 Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi la devierea
marjei comerciale la entitatea ______________________________
Anul Anul Abaterea, Inclusiv din cauza
Indicatori
precedent curent +/- Vvm RMC
A 1 2 3 4 5
Marja comercială, lei
Veniturile din vânzarea mărfurilor, lei x x
Rata marjei comerciale, % x x
conturilor sintetice 611 „Venituri din vînzări” și 711 ”Costul vânzărilor”
5. Analiza profitului (pierderii) din alte activităţi – individual.
Tema 2 ”Analiza rentabilităţii”

1. Noţiunea de rentabilitate, indicatorii şi metoda de calcul - individual;
2. Analiza rentabilităţii pe produs;
3. Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări;
4. Analiza rentabilităţii activelor;
5. Analiza rentabilităţii capitalului propriu;
6. Analiza rentabilităţii capitalului permanent.
1. Noţiunea de rentabilitate, indicatorii şi metoda de calcul - individual;
2. Analiza rentabilităţii pe produs;
În contextul cerinţelor dure ale economiei de piaţă, rentabilității îi revine un rol semnificativ în
analiza rezultatelor financiare ale unităţilor de producţie, cît şi a altor agenţi economici.
Din punct de vedere al conţinutului economic rentabilitatea este o noţiune sintetică ce reflectă
capacitatea unei entități de a produce profit necesar atît pentru dezvoltarea curentă, cît şi cea previzională.
Formula generală de calcul a rentabilităţii este raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus,
Efect
reieșind din relaţia: R = x100%
Efort
Primul indicator de rentabilitate, necesar studiului, inclusiv în unitățile de producție, îl reprezintă
rentabilitatea pe produs, care după conținutul economic, reflectă cât profit poate obține entitatea:
I. la un leu costuri, în condițiile când în funcție de efort se ia:
5
- costul unitar de procurare (achiziție) (nemijlocit pentru entitățile ce practică activitate de producție
și/sau prestează servicii). În acest caz, rentabilitatea pe produs fabricat se calculează reieșind din
următoarea relație:
P U – CU PfU
∆RPf = x 100% = x 100%,
CU CU
unde:
RPf – rentabilitatea pe produs fabricat;
PU – preț unitar;
CU – cost unitar;
PfU – profit unitar.
II. la un leu venit din vânzări, în condițiile când în funcție de efort se ia:
- prețul unitar de vânzare (nemijlocit pentru entitățile ce practică în cea mai mare parte vânzarea
produselor și/sau mărfurilor). În acest caz, rentabilitatea pe produs vândut se calculează reieșind din
următoarea relație:
P U – CU PfU
∆RPv = x 100% = x 100%,
PU PU
unde:
RPv – rentabilitatea pe produs vândut;
PU – preț unitar;
CU – cost unitar;
PfU – profit unitar.
Indiferent de genul de activitate practicat de entitate, la devierea rentabilității pe produs

influențează următorii doi factori:
1. Modificarea costului unitar;
2. Modificarea prețului unitar (profitului unitar).
Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituției în lanț, corelată cu metoda recalculării indicatorilor,
unde corelația dintre ei are loc prin forma multiplicativă de legătură.
În primul caz, cînd la baza calculului rentabilității pe produs stă costul unitar, formula generală de
calcul poate fi transformată în următoarele relații cauzale:
1.1. Modificarea costului unitar pe produs – factor indirect și independent
PU0 – CU1 P – CU0 PfUREC PfU0
∆RPf(∆f1) =[ ] x 100% -[ U0 ] x 100% = x 100% - x 100% =
CU1 CU0 CU1 CU0
= RPfREC - RPf0
Notă: Creșterea rentabilității produsului fabricat pe baza micșorării costului unitar se apreciază pozitiv și ține nemijlocit de efortul
propriu al colectivului de muncă, iar micșorarea indicatorului rezultativ pe baza creșterii costului unitar se apreciază negativ și constituie
rezervă internă de creștere a rentabilității produsului fabricat pe viitor.
1.2. Modificarea profitului unitar pe produs – factor direct și dependent

PU1– CU1 P – CU1 PfU1 PfUREC
∆RPf(∆f2) =[ ] x 100% -[ U0 ] x 100% = x 100% - x 100% =
CU1 CU1 CU1 CU1
= RPf1 - RPfREC
Notă: Creșterea rentabilității produsului fabricat pe baza sporirii profitului unitar se apreciază pozitiv și se datorează majorării
prețului unitar – factor direct, iar micșorarea indicatorului rezultativ pe baza acestui factor se apreciază negativ. Totodată trebuie de menționat,
că prețul nu depinde direct de entitate, ci de piața de desfacere și influența acestui factor, în cele mai dese cazuri poate fi neglijată.
Preventiv, informația necesară pentru analiză, reieșind din datele: ”Calculația produsului”, „Cercetare
statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A”, se acumulează în următorul tabel analitic:
6
Tabelul 8. Date inițiale privind calculul rentabilității pe produs fabricat la entitatea _______________
Cost unitar, lei-bani Preț unitar, lei-bani Rentabilitatea produsului fabricat, %
Feluri de produse Un/măs
precedent curent precedent curent precedent curent
A B 1 2 3 4 5 6
Sursa:”Calculația produsului”, „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A”
∆RPf =
În baza datelor din tabel se observă o creștere a rentabilității produsului fabricat – zahăr tos, în anul
curent comparativ cu anul precedent de la 31,60 la 45,0% sau cu 13,40 p.p. Această situație, la nivel general,
se apreciază pozitiv. Pentru o apreciere mai obiectivă a acestui rezultat se recurge la analiza factorială,
efectuată prin intermediul următorului tabel analitic.
Tabelul 9. Aprecierea rentabilității pe produs fabricat și evoluția acesteia în dinamică
la entitatea _______________
Feluri de Cost unitar, lei-bani Preț unitar, lei-bani Rentabilitatea produsului fabricat, % Abaterea, Inclusiv din cauza
produse preced curent preced curent preced recalc curent +/-, p.p ∆CU ∆PfU
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dacă entitatea de producție, paralel se ocupă și cu desfacerea acesteia, precum și entitățile de comerț,
recurg la calculul rentabilității pe produs în baza prețului unitar, în funcție de efort. Prin urmare, se recurge
la următoarele relații cauzale:
1.1. Modificarea costului unitar pe produs – factor indirect și independent
PU0 – CU1 P – CU0 PfUREC PfU0
∆RPv(∆f1) =[ ] x 100% -[ U0 ] x 100% = x 100% - x 100% =
PU0 PU0 PU0 PU0
= RPvREC - RPv0
Notă: Creșterea rentabilității produsului vândut pe baza micșorării costului unitar – factor indirect, se apreciază pozitiv și ține
nemijlocit de efortul propriu al colectivului de muncă, iar micșorarea indicatorului rezultativ pe baza creșterii costului unitar se apreciază
negativ și constituie rezervă internă de creștere a rentabilității produsului vândut pe viitor.
1.2. Modificarea profitului unitar pe produs – factor direct și dependent

PU1– CU1 P – CU1 PfU1 PfUREC
∆RPv(∆f2) =[ ] x 100% -[ U0 ] x 100% = x 100% - x 100% =
PU1 PU0 PU1 PU0
= RPv1 - RPvREC
Notă: Creșterea rentabilității produsului vândut pe baza sporirii profitului unitar se apreciază pozitiv și se datorează majorării
prețului unitar – factor direct, iar micșorarea indicatorului rezultativ pe baza acestui factor se apreciază negativ. Totodată trebuie de menționat,
că prețul îndeplinește funcția de factor de calitate și prezintă meritul entității.
Preventiv, informația necesară pentru analiză, reieșind din datele: ”Calculația produsului”, „Cercetare
statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A”, „Cercetare statistică anuală Nr. 3 – comerț,
Cercetare statistică lunară ”Indicatorii pe termen scurt în comerț și servicii SERV TS, se acumulează în
următorul tabel analitic:
Tabelul 10. Date inițiale privind calculul rentabilității pe produs vândut la entitatea _______________
Cost unitar, lei-bani Preț unitar, lei-bani Rentabilitatea produsului vândut, %
Feluri de produse Un/măs
precedent curent precedent curent precedent curent
Sursa:”Calculația produsului”; „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A”; „Cercetare statistică anuală Nr. 3 – comerț,
Cercetare statistică lunară ”Indicatorii pe termen scurt în comerț și servicii SERV TS
7
∆RPv =
3. Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări

În procesul analizei economico-financiare o atenţie deosebită se acordă şi rentabilităţii veniturilor
din vânzări, care duce nemijlocit la creşterea performanţelor oricărei entități economice, inclusiv genul de
activitate – producție și servicii de construcție.
După conţinutul economic, rentabilitatea veniturilor din vânzări reflectă capacitatea oricărei
entităţi de a obţine profit, în rezultatul vânzării produselor, prestării serviciilor, executării lucrărilor, etc.,
adică cât profit brut, profit până la impozitare, etc., revine la un leu venit din vânzări.
Formula generală de calcul a rentabilității veniturilor din vânzări, luând la bază ca indicator de
efect – profitul brut, este următoarea:
PbVP
RVVP = x 100% , unde:
VVP
RVVP - rentabilitatea veniturilor din vânzarea produselor;
PbVP – profit brut din vânzarea produselor;
VVP – venituri din vânzarea produselor
Analiza începe cu aprecierea generală a dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări. Ca
surse informaţionale ne serveşte „Situația de profit şi pierdere”, anexa nr. 2; Balanța conturilor sintetice
611 „Venituri din vânzări” și 711 ”Costul vânzărilor” şi calculele suplimentare, ce ţin de valorile
recalculate.
Informaţia necesară pentru analiză se acumulează în următorul tabel analitic.
Tabelul 11. Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări la entitatea__________
Anul curent
Indicatori Anul precedent
recalculat efectiv
A 1 2 3
1. Venituri din vânzarea produselor, lei
2. Valoarea contabilă a produselor vândute, lei
3. Profitul brut din vânzarea produselor, lei
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, %
Sursa: „Situația de profit şi pierdere”, anexa nr. 2; Balanța conturilor 611 „Venituri din vânzări” și 711 ”Costul vânzărilor” şi calculele
suplimentare, ce ţin de valorile recalculate
∆RVVP = RVVP1 -- RVVP0 =
Totuşi, pentru o apreciere mai obiectivă a acestor rezultate, recurgem la o analiză mai detaliată,
precăutând, nemijlocit factorii de influenţă şi anume:
1. modificarea structurii şi sortimentului produselor vândute – creşterea rentabilităţii
veniturilor din vânzarea produselor și/sau prestarea serviciilor, pe baza acestui factor se apreciază
pozitiv şi constituie meritul entității. Acest rezultat se datorează creşterii ponderii produselor mai
rentabile din totalul sortimentului de produse fabricare şi/sau vândute, inclusiv serviciilor sau
lucrărilor de construcție. Iar, micşorarea rentabilităţii veniturilor din vânzări pe baza acestui factor
se apreciază negativ şi constituie rezervă internă de sporire a rentabilităţii veniturilor din vânzări
pe viitor.
Pentru aceasta se recomandă următoarea relație cauzală:
PbVP VVP – CVP ∑(qxp) - ∑(qxc) ∑(q1xp0) - ∑(q1xc0)
∆RVVP (f1) = x 100% = x 100% = x 100% = [ ] x 100% -
VVP VVP ∑(qxp) ∑(q1xp0)
∑(q0xp0) - ∑(q0xc0) VVP rec – CVP rec VVP 0 – CVP 0
- [ ] x 100% = x 100% - x 100% =
∑(q0xp0) VVP rec VVP 0
8
Pb rec Pb0
= x 100% - x 100% = RVVP rec - RVVP 0
VVPrec VVP 0
2. modificarea costului unitar – factor indirect, => creşterea rentabilităţii veniturilor din
vânzări pe baza acestui factor se apreciază pozitiv şi ţine nemijlocit de efortul propriu al
colectivului de muncă; micşorarea rentabilităţii veniturilor din vânzări pe baza acestui factor se
apreciază negativ şi constituie rezervă internă de sporire a rentabilităţii veniturilor din vânzări pe
viitor.
Aceasta rezultă din următoarea relație cauzală:
∆RVVP (f2) = x 100% = x 100% = x 100% = [ ] x 100% -
∑(q1xp0) - ∑(q1xc0) VVP rec – CVP 1 VVP rec – CVP rec

- [ ] x 100% = x 100% - x 100% =
∑(q1xp0) VVP rec VVP rec
Pb rec 1 Pb rec
= x 100% - x 100% = RVVP rec 1 - RVVP rec
VVPrec VVP rec
3. modificarea preţului unitar – orice modificare sub influenţa acestui factor poate fi neglijată,
deoarece preţul în cele mai dese cazuri nu depinde de entitate, ci de piaţa de desfacere.
∆RVVP (f3) = x 100% = x 100% = x 100% = [ ] x 100% -
∑(q1xp0) - ∑(q1xc1) VVP 1 – CVP 1 VVP rec – CVP 1

- [ ] x 100% = x 100% - x 100% =
∑(q1xp0) VVP 1 VVP rec
Pb 1 Pb rec 1
= x 100% - x 100% = RVVP 1 - RVVP rec 1
VVP 1 VVP rec
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ, corelată cu
metoda recalculării indicatorilor.
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic.
Tabelul 12. Aprecierea factorilor respectivi la devierea
rentabilităţii veniturilor din vânzarea produselor la entitatea_________________
VVP, CVP, PbVP, RVVP, Calculul influenţei Rezult influenţei Denumirea
Specificaţii
lei lei lei % factorilor fact., +/-, p.p factorilor
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Anul precedent x x x
2. Recalculat ∆ f1
3. Recalculat1 ∆ f2
3. Anul curent ∆ f3
Total x x x x x x
Concluzie:
3. Analiza rentabilităţii activelor

Pentru desfăşurarea activităţii economice şi financiare, orice entitate utilizează resurse economice,
care după conţinut poartă denumirea de active, reflectate în Bilanţ, anexa nr. 1 al Situației financiare. Astfel,
apare necesitatea calculului unui alt indicator de rentabilitate, numit rentabilitatea activelor.
La nivel general, rentabilitatea activelor se calculează reieșind din următoarea relație:
P
RA = x 100, %
A
9
unde: RA - rentabilitatea activelor;

P – profit (pierdere) pînă la impozitare;
A – valoarea medie a activelor
Tendința de creștere a acestui indicator se apreciază pozitiv, iar micșorarea lui – negativ.
Pentru o apreciere mai obiectivă a acestui indicator se recurge la un studiu mai detaliat, precăutându-
se factorii respectivi la devierea rentabilităţii activelor, prin descompunerea formulei generale în
următoarea relaţie factorială:
P P Vv P Vv
RA = x 100% = x 100% x =[ x 100% ] x = RVv x NR
A A Vv Vv A
unde:
RA - rentabilitatea activelor;
A – valoarea medie a activelor;
Vv - venituri din vânzări;
RVv - rentabilitatea veniturilor din vânzări;
NR - numărul de rotaţie a activelor.
După conținutul economic și gradul de dependență, rentabilitatea veniturilor din vânzări – factor calitativ și independent, iar
numărul de rotaţie a activelor – cantitativ și dependent
Informaţia necesară privind calculului şi analiza rentabilității activelor, reieșind din datele ”Bilanţ”,
anexa nr. 1; ”Situația de profit şi pierderi, anexa nr. 2 a Situației financiare şi alte surse primare ale
evidenţei contabile, se reflectă în următorul tabel analitic.
Tabelul 13. Date iniţiale privind calculul și analiza rentabilității activelor la entitatea ___________
Indicatori Anexa/Cod rd. Anul precedent Anul curent Abaterea, +/-
A B 1 2 3
1. Profit (pierdere) până la impozitare 2/100
2. Valoarea medie a activelor 1/310
3. Venituri din vânzări 2/010
4. Rentabilitatea activelor, % RA x
5. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, % RVv x
6. Numărul de rotaţie a activelor, rotaţii NR x
Sursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1; Situația de profit şi pierdere, anexa nr. 2 a Situației financiare; alte surse primare ale evidenţei contabile
Concluzie:
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ,
prin forma multiplicativă de legătură în următorul tabel analitic.
Tabelul 14. Aprecierea factorilor generali la devierea rentabilităţii activelor la entitatea ___________
RA = RVv x NR
Nr. Nr. Indicatori (factori) corelaţi Rezult influenţei Denumirea
RA, % Calculul influenţei factorilor
calc. subs. RVv NR fact., +/-, p.p factorilor
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 x
2 1 RVv
3 2 NR
Total x x x x x
Făcând trecere la entitățile care în cea mai mare parte practică activitate de producție sau prestează
servicii și lucrări de construcții, entitățile din alimentația publică, apare necesitatea, la următoarea etapă de
analiză de a efectua calculul și aprecierea altui indicator al rentabilității, numit rentabilitatea activelor cu
destinație de producție.
10
După conținut, activele cu destinație de producție includ:

1. mijloacele fixe, parte componentă centralizatoare a imobilizărilor corporale;
2. stocurile, inclusiv de produse, produse în curs de execuție și mărfurile – parte componentă a
activelor circulante.
Notă: dacă creanțelor curente le revin mai puțin de 30% din totalul activelor circulante, atunci la calculul activelor cu destinație de producție pot
participa toate activele circulante (cap. II).
La nivel general, acest indicator se calculează reieșind din următoarea relație cauzală:
P P
Rap = x 100% = x 100%, ,
AP MF + S
unde:
Rap - rentabilitatea activelor cu destinație de producție;
AP – valoarea medie a activelor cu destinație de producție;
MF – valoarea medie a mijloacelor fixe;
S – valoarea medie a stocurilor
Deoarece activele, inclusiv cele de producție contribuie la formarea veniturilor din vânzări, apare
necesitatea unui studiu mai detaliat al acestui indicator, precăutând influența factorială, care constă în
descompunerea formulei generale în următoarea relație factorială.
P P Vv P MF S
Rap = x 100% = x 100% x =[ x 100% ]:[ + ]=
AP MF + S Vv Vv VV VV
= RVV : [KÎNZ mf + KÎNZ st]
unde:
Rap - rentabilitatea activelor cu destinație de producție;
AP – valoarea medie a activelor cu destinație de producție;
MF – valoarea medie a mijloacelor fixe;
S – valoarea medie a stocurilor
Vv - venituri din vânzări;
KÎNZ mf – coeficientul de înzestrare cu mijloace fixe.
KÎNZ st – coeficientul de înzestrare cu stocuri.
coeficienții de înzestrare cu mijloace fixe și stocuri – cantitativi și dependenți.
Preventiv, informaţia necesară privind calculului şi analiza rentabilității activelor cu destinație de

producție, reieșind din datele din ”Bilanţ”, anexa nr. 1; ”Situația de profit şi pierderi, anexa nr. 2;
Informaţiile privind activele imobilizate, anexa nr.7; Nota explicativă, anexa 9 a Situației financiare şi
alte surse primare ale evidenţei contabile, se reflectă în următorul tabel analitic.
Tabelul 15. Date iniţiale privind calculul și analiza rentabilității activelor cu destinație de
producție la entitatea ___________
A B 1 2 3
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe x
3. Valoarea medie a stocurilor x
4. Valoarea medie a activelor cu destinație de producție x
11
6. Rentabilitatea activelor cu destinație de producție, % Rap x

8. Coeficientul de înzestrare cu mijloace fixe, coef KÎNZ mf x
9. Coeficientul de înzestrare cu mijloace fixe, coef KÎNZ st x
Concluzie:
corelată cu metoda recalculării indicatorilor, prin forma multiplicativă de legătură în următorul tabel
analitic.
Tabelul 16. Aprecierea factorilor detaliați la devierea
rentabilităţii activelor cu destinație de producție la entitatea ____________________________
Rap = RVV : [KÎNZ mf + KÎNZ st]
Rap, % Calculul influenţei factorilor
calc. subs. RVv KÎNZ mf KÎNZ st fact., +/-, p.p factorilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 0 x
2 1 RVv
3 2  KÎNZ mf
4 3 KÎNZ st
Total x x x x x
Concluzie:
5. Analiza rentabilităţii capitalului propriu;

Orice entitate economică, în procesul desfăşurării activităţii, consumă resurse financiare care
contribuie la obţinerea rezultatelor financiare, pentru a fi utilizate ulterior la finanţarea şi autofinanţarea
entității şi nemijlocit la rambursarea datoriilor acesteia.
Ca rezultat, apare necesitatea calculului unui alt indicator de rentabilitate, numit rentabilitatea
capitalului propriu, care la nivel general se determină din următoarea relaţie:
PN
RCPr =x 100, %
CPR
unde: RCPr - rentabilitatea capitalului propriu;
PN – profit net (pierdere netă);
CPR – valoarea medie a capitalului propriu
se, la următoarea etapă de analiză influenţa factorilor respectivi la devierea rentabilităţii capitalului
propriu, prin descompunerea formulei generale în următoarea relaţie factorială:
PN PN P A P A PN
RCPr = x 100% = x 100% x x =[ x 100%] x x x 100% =
CPR CPR P A A CPR P
= RA x EPF x PF
unde: RCPr - rentabilitatea capitalului propriu;
EPF - efectul pârghiei financiare;
PF – presiunea fiscală
12
După conținutul economic și gradul de dependență, rentabilitatea activelor – factor calitativ și independent, iar efectul pârghiei
financiare și presiunea fiscală – cantitativi și dependenți.
Notă: Presiunea fiscală nu depinde de entitate, ci de politica fiscală => indiferent de rezultatul acestui factor, valoarea lui se
neglijează.
Preventiv, informația necesară pentru analiză, reieșind din Bilanț, anexa nr. 1; Situația de profit și
pierderi, anexa nr. 2 a Situațiilor financiare, se acumulează în următorul tabel analitic.
Tabelul 17. Date iniţiale privind analiza rentabilității capitalului propriu la entitatea ___________
A B 1 2 3
2. Profitul net (pierdere netă) 2/120
4. Valoarea medie a capitalului propriu 1/390
6. Rentabilitatea capitalului propriu, % RCPr x
7. Efectul pârghiei financiare, coef EPF x
8. Presiunea fiscală, coef PF x
Concluzie:
unde corelația dintre factori are loc prin forma multiplicativă de legătură. Pentru aceasta se recomandă
Tabelul 18. Aprecierea factorilor respectivi la devierea rentabilităţii capitalului propriu
la entitatea __________________
RCPr = RA x EPF x PF
RCPr % Calculul influenţei factorilor
calc. subs. RA EPF PF fact., +/-, p.p factorilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 0 x x x
2 1 RA
3 2 EPF
4 3 PF
Total x x x x x
Concluzie:
6. Analiza rentabilităţii capitalului permanent.
Deoarece, entitatea economică pe parcursul activității, paralel cu sursele proprii apelează și la surse
atrase, inclusiv pe termen lung, apare necesitatea calculului unui alt indicator de rentabilitate, numit
rentabilitatea capitalului permanent. La nivel general, rentabilitatea capitalului permanent se calculează,
reieșind din următoarea relație:
P
RCP = x 100%,
CP
unde:
RCP - rentabilitatea capitalului permanent;
CP – valoarea medie a capitalului permanent
13
se, la următoarea etapă de analiză influenţa factorilor respectivi la devierea rentabilităţii capitalului
permanent, prin descompunerea formulei generale în următoarele relaţii factoriale:
P P A P A
1. RCP = x 100% = x 100% x =[ x 100%] x = RA x EPF
CP CP A A CP
unde:
EPF - efectul pârghiei financiare, calculat în baza capitalului permanent;
După conținutul economic și gradul de dependență, rentabilitatea activelor – factor calitativ și independent, iar efectul pârghiei
financiare – cantitativ și dependent.
P P A Vv P Vv A
2. RCP = x 100% = x 100% x x =[ x 100%] x x x 100% =
CP CP A Vv Vv A CP
= RVV x Nr x EPF
unde:
NR - numărul de rotaţie a activelor;
EPF - efectul pârghiei financiare, calculat în baza capitalului permanent;
numărul de rotaţie a activelor și efectul pârghiei financiare - cantitativi și dependenți.
Preventiv, informația necesară pentru analiză, reieșind din Bilanț, anexa nr. 1; Situația de profit și
pierderi, anexa nr. 2 a Situațiilor financiare, se acumulează în următorul tabel analitic.
Tabelul 19. Date iniţiale privind calculul rentabilității capitalului permanent la entitatea ________
A B 1 2 3
4. Valoarea medie a capitalului propriu 1/390
5. Valoarea medie a datoriilor pe termen lung 1/440
6. Valoarea medie a capitalului permanent x
7. Rentabilitatea capitalului permanent, % RCP x
10. Numărul de rotaţie a activelor, rotaţii NR x
11. Efectul pârghiei financiare calculat în baza Cp, coef EPF x
Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi, aplicând prima variantă de calcul se efectuează
prin metoda substituţiei în lanţ, unde corelația dintre factori are loc prin forma multiplicativă de legătură.
Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.
Tabelul 20. Aprecierea factorilor la devierea rentabilităţii capitalului permanent la entitatea _________
RCP = RA x EPF
RCP, % Calculul influenţei factorilor
calc. subs. RA EPF fact., +/-, p.p factorilor
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 x
2 1 RA
3 2  EPF
Total x x x x x
14
Aplicând cea dea doua variantă de calcul, rentabilitatea capitalului permanent se calculează prin
intermediul următorului tabel analitic.
Tabelul 21. Aprecierea factorilor la devierea rentabilităţii capitalului permanent la entitatea _________
RCP = RVv x Nr x EPF
RCP % Calculul influenţei factorilor
calc. subs. RVv Nr EPF fact., +/-, p.p factorilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 0 x x x
2 1 RVv
3 2 Nr
4 3 EPF
Total x x x x x
Tema 3 ”Analiza patrimoniului şi eficienţei utilizării activelor”

1. Însemnătatea, obiectivele şi sursele informaţionale ale analizei situaţiei patrimoniale - individual;
2. Analiza patrimoniului la valoarea reală şi netă. Calculul patrimoniului net;
3. Calculul activelor circulante nete şi analiza factorială a acestora;
4. Analiza eficienţei utilizării activelor prin metoda ratelor;
5. Analiza factorială a duratei de rotaţie a activelor;
1. Însemnătatea, obiectivele şi sursele informaţionale ale analizei situaţiei patrimoniale -

individual;
2. Analiza patrimoniului la valoarea reală şi netă. Calculul patrimoniului net;

Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor, bunurilor de care poate dispune o
entitate, indiferent de sursele de formare ale acestora. Analiza patrimoniului parcurge mai multe etape.
La prima etapă de analiză, în baza datelor din Bilanţul, anexa nr. 1 a Situației financiare, se
precaută evoluția și structura activelor, aplicând metodele de calcul pe verticală şi orizontală, reieşind din
următoarea relaţie:
PVR = AI + AC, unde:
PVR – patrimoniu la valoarea reală;
AI – active imobilizate și elementele sale de formare;
AC – active circulante și elementele sale de formare.
Tabelul 22. Diagnosticul şi estimarea patrimoniului entității la valoarea reală
după structură în dinamică la entitatea __________________
Semn Anul precedent Anul curent Abaterea, +/-
Activ convenţional Suma, mii lei P,% Suma, mii lei P,% mii lei p.p
A B 1 2 3 4 5 6
Cap.I Active imobilizate:
1.1 Imobilizări necorporale IN
1.2 Imobilizări corporale IC
1.3 Active biologice imobilizate. ABI
1.4 Investiții financiare pe termen lung. IFTL
1.5 Investiții imobilizate IIB
1.6 Creanțe și avansuri acordate TL CATL
1.7 Alte active imobilizate AAI
Total cap.I (130) AI
15
Cap.II Active circulante:

2.1 Stocuri S
2.2 Creanţe comerciale calculate CCC
2.3 Alte creanţe curente ACC
2.4 Numerar N
2.5 Investiţii financiare curente IFC
2.6 Alte active circulante AAC
Total cap.II (300) AC
Total active (310) TA 100 100 x
Sursa: Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare
Patrimoniul unei entități poate fi analizat nu numai la valoarea reală, ci şi la valoarea netă, care după
conţinut poate fi determinat prin două metode de calcul.
Astfel, la a doua etapă de analiză, aplicând prima formulă de calcul, patrimoniul la valoarea netă,
reprezintă bunurile de care poate dispune entitatea formate numai din surse proprii. Pentru aceasta se
utilizează următoarea relaţie factorială:
PVN = (AI + AC) – (DTL + DC) = CPr, unde:
PVN – patrimoniu la valoarea netă;
AI – active imobilizate;
AC – active circulante;
DTL – datorii pe termen lung;
DC – datorii curente;
CPr – capital propriu.
După sensul acţiunii, patrimoniul la valoarea reală şi elementele sale de formare (AI și AC) sunt
factori cu acţiune directă, iar sursele atrase (DTL și DC) sunt factori cu acţiune indirectă.
Aplicând cea de-a doua formulă, patrimoniul la valoarea netă, reprezintă bunurile de care poate
dispune entitatea formate atât din surse proprii, cât şi atrase pe termen lung. Pentru aceasta se utilizează
următoarea relaţie factorială:
PVN = (AI + AC) – DC = CPr + DTL = CP, unde:
CP – capital permanent.
Calculul şi aprecierea acestor factori, indiferent de metoda de calcul aplicată, se efectuează prin
metoda balanţieră, corelaţia dintre ei efectuându-se prin forma aditivă de legătură.
Tabelul 23. Calculul şi aprecierea factorilor respectivi la devierea activelor nete la entitatea ____________
Indicatori Cod rd. Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Rezultatul influenţei, +/-
A B 1 2 3 4
1. Active, total 310
1.1 Active imobilizate, total 130
1.2 Active circulante, total 300
2. Datorii, total x
2.1 Datorii pe termen lung, total 440
2.2 Datorii curente, total 580
3. Active nete (capital propriu) 390
Sursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare
În practica analitică, sunt situații cînd nu se respectă echilibrul dintre active (bunurile entității) și
sursele de formare ale acestora. Pentru aceasta se recurge la analiza patrimoniului la valoarea netă după
structură, aplicând metodele de calcul pe verticală şi orizontală, pentru a stabili care este cota de
contribuţie a fiecărui compartiment la creşterea sau micşorarea acestuia.
Astfel se utilizează următorul tabel analitic.
16
Tabelul 24. Diagnosticul şi estimarea patrimoniului entității la valoarea netă

după structură în dinamică la entitatea_____________________
Perioada Perioada Active nete Abaterea,
Activ anul anul Datorii anul anul anul preced anul curent +/-
preced curent preced curent Suma, lei P,% Suma, lei P,% lei p.p
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. Active imobilizate 1. Datorii termen lung
2. Active circulante 2. Datorii curente
Total active Total datorii 100 100 x
Concluzie:
3. Calculul activelor circulante nete şi analiza factorială a acestora.

Corelația dintre activele circulante și datoriile curente și stabilirea echilibrul financiar între aceste
compartimente contribuie la calculul unui alt indicator analitic, numit active circulante nete sau fond de
rulment net.
În practica analitică se utilizează două metode de calcul a fondului de rulment net:
1. metoda tradiţională – FRN = CPR + DTL – AI, reprezintă ce parte din capitalul permanent se
foloseşte la finanţarea activelor imobilizate;
2. metoda netradiţională – FRN = AC – DC, reprezintă depăşirea activelor circulante asupra
datoriilor curente
Notă: Indiferent ce metodă se utilizează trebuie să se obţină acelaşi rezultat.
La prima etapă de analiză se precaută modificarea fondului de rulment net la nivel general, utilizând
Tabelul 25. Aprecierea generală a fondului de rulment net la entitatea ____________________
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/-
A 1 2 3
1. Capital propriu
2. Datorii pe termen lung
3. Active imobilizate
4. Fond de rulment net (Active circulante nete)
5. Active circulante
6. Datorii curente
La nivel factorial, factorii din legătura cauzală se clasifică după sensul acțiunii, în:
I. FRN = CPR + DTL – AI
1. Factori cu acțiune directă – CPR și DTL;
2. Factori cu acțiune directă - AI.
II. FRN = AC – DC
1. Factori cu acțiune directă – AC și elementele de formare;
2. Factori cu acțiune directă - DC și elementele de formare.
Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda balanțieră, corelația dintre aceștia
efectuându-se prin forma aditivă de legătură.
Aplicând metoda tradițională, calculul fondului de rulment net se efectuează prin următorul tabel
analitic.
17
Tabelul 26. Calculul şi aprecierea factorilor respectivi la devierea fondului de rulment net
la entitatea ____________
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Rezultatul influenţei, +/-
A 1 2 3 4
1. Capital propriu
2. Datorii pe termen lung
3. Active imobilizate
Aplicând metoda netradițională, calculul fondului de rulment net se efectuează prin următorul
tabel analitic.
Tabelul 27. Calculul şi aprecierea factorilor respectivi la devierea fondului de rulment net
la entitatea ____________
Anul Anul Abaterea, Rezultatul
Indicatori
precedent curent +/- influenţei, +/-
A 1 2 3 4
1. Active circulante, total
1.1 Stocuri
1.2 Creanţe comerciale și calculate
1.3 Alte creanțe curente
1.4 Numerar
1.5 Investiţii financiare curente
1.6 Alte active circulante
2. Datorii curente, total
2.1 Datorii financiare curente
2.2 Datorii comerciale curente
2.3 Datorii calculate curente
2.4 Alte datorii curente
Concluzie:
4. Analiza eficienţei utilizării activelor prin metoda ratelor.

Tendinţa de creştere a activelor cu un ritm mai lent, comparativ cu ritmul de creştere mai mare a
veniturilor din vânzări se apreciază pozitiv, condiţionând sporirea numărului de rotaţie a activelor,
micșorarea coeficientului de înzestrare a entităţii cu active şi accelerarea duratei de rotaţie a acestora.
Ca rezultat, apare necesitatea calculului indicatorilor ce caracterizează eficiența utilizării activelor, aplicând
metoda ratelor.
După conţinutul economic, numărul de rotaţie a activelor reprezintă viteza de transformare a activelor
în lichidităţi, care diferă de la o ramură la alta: în unele sectoare ale economiei, activele se rotesc mai repede,
în altele – mai încet. În practica analitică se utilizează următoarele trei grupe de rate privind rotaţia activelor:
1. rate generalizatoare de rotaţie a activelor;
2. rate de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale;
3. indicatori particulari ai rotaţiei activelor curente.
La prima etapă se va efectua o analiză succintă a fiecărei grupe de indicatori în parte, ţinând cont de
conţinutul economic al acestora. Astfel, ratele generalizatoare de rotaţie a activelor, includ următorii
indicatori:
- numărul de rotaţie a activelor;
- rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active;
- durata de rotaţie a activelor.
18
Numărul de rotaţie a activelor sau recuperabilitatea activelor, după conţinutul economic, reprezintă
eficienţa cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune întreprinderea sau de câte ori vânzările au reînnoit
activele într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an. Nivelul acestui indicator, după părerea mai multor
autori, trebuie să fie mai mare de 2,5 ori. Dacă acest indicator este mai mic decât cel recomandat, atunci
putem spune că întreprinderea respectivă nu comercializează suficiente produse, mărfuri, comparativ cu
activele de care dispune. De regulă această situaţie este cauzată de către stocurile de mărfuri şi materiale.
Venituri din vânzări (Vv)
Numărul de rotaţie a activelor =
Valoarea medie a activelor (A)
După conţinutul economic, rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active caracterizează de câte
active are nevoie întreprinderea pentru a obţine un leu venit din vânzări.
Valoarea medie a activelor (A)
Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active =
Durata de rotaţie a activelor, după conţinutul economic, reprezintă perioada de timp în care
veniturile din vânzări reînnoiesc activele sau în câte zile are loc o rotaţie a activelor pentru a se transforma în
mijloace băneşti.
Valoarea medie a activelor (A) x 360 (90…)
Durata de rotaţie a activelor =
Venituri din vânzări (VV)
Calculul și aprecierea acestor indicatori se efectuează în următorul tabel analitic.

Tabelul 28. Calcul ratelor generalizatoare de rotație a activelor la entitatea_____________
Anexa/ Anul Anul Abaterea, Ritmul
Indicatori
Cod rd. precedent curent +/- creșterii, %
A B 1 2 3 4
1. Venituri din vânzări , lei 2/010
2. Valoarea medie a activelor, lei 1/310
3. Numărul de rotaţie a activelor, rotații x
4. Coeficientului de înzestrare a entităţii cu active, ori x
5. Durata de rotaţie a activelor, zile x
Sursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1 și ”Situația de profit și pierdere”, anexa nr. 2 a Situației financiare
Concluzie:
La a doua etapă se va efectua analiza ratelor de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale,
care includ următorii indicatori:
- numărul de rotaţie a mijloacelor fixe;
- numărul de rotaţie a activelor circulante;
- durata de rotaţie a activelor circulante.
După conţinutul economic, numărul de rotaţie a mijloacelor fixe sau randamentul mijloacelor fixe
calculat în baza veniturilor din vânzări, reprezintă capacitatea entității de a genera venituri din vânzări pe
seama mijloacelor fixe disponibile. Mărimea teoretică a acestui indicator, în entitățile industriale, trebuie să
fie mai mare de 7,5 ori.
Numărul de rotaţie a mijloacelor fixe =
Valoarea medie a mijloacelor fixe (MF)
Numărul de rotaţie a activelor circulante, reprezintă utilizarea eficientă a activelor circulante la

creşterea veniturilor din vânzări. În practica economică acest indicator trebuie să depăşească numărul de
rotaţie a mijloacelor fixe, care la rândul său, în cele mai dese cazuri, creşte datorită utilizării în procesul de
producţie a utilajului învechit.
Numărul de rotaţie a activelor circulante =
Valoarea medie a activelor circulante (AC)
19
Durata de rotaţie a activelor circulante, după conţinutul economic, reprezintă în câte zile se rotesc
activele circulante pentru a fi transformate în lichidităţi.
Valoarea medie a activelor circulante x 360 (90…) (AC)
Durata de rotaţie a activelor circulante =
Tendinţa de creştere a numărului de rotaţie, atât a activelor circulante, mijloacelor fixe, comparativ cu
tendinţa de micşorare a duratei de rotaţie a activelor circulante se apreciază pozitiv, invers – negativ.
Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuează în următorul tabel analitic.
Tabelul 29. Analiza ratelor de rotaţie a părţilor componente a activelor
la entitatea ___________________________
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Ritmul creșterii, %
A 1 2 3 4
1. Venituri din vânzări, lei
2. Valoarea medie a activelor, lei
3. Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei
4. Valoarea medie a activelor circulante, lei
5. Numărul de rotaţie a activelor, ori (1/2)
6. Numărul de rotaţie a mijloacelor fixe, ori (1/3)
7. Numărul de rotaţie a activelor circulante, ori (1/4)
8. Durata de rotaţie a activelor, zile (2x360)/1
9. Durata de rotaţie a activelor circulante, zile (4x360)/1
Sursa: Bilanţul”, anexa nr. 1 şi Situația de profit şi pierderi, anexa nr. 2 a Situației financiare
La a treia etapă se va efectua analiza indicatorilor particulari de rotaţie a activelor curente, şi

anume:
- durata de rotaţie a stocurilor;
- durata de rotaţie a materialelor;
- durata de rotaţie a producţiei în curs de execuţie;
- durata de rotaţie a produselor;
- durata de rotaţie a creanțelor comerciale.
După conţinutul economic, durata de rotaţie a sturilor reprezintă în câte zile are loc o rotaţie
stocurilor totale în cursul unei perioade de gestiune, de regulă un an. Cu cât acest indicator este mai mic, cu
atât mai eficient îşi organizează entitatea relaţiile sale cu furnizorii, privind produsele vândute, mărfurile
livrate, serviciile prestate, etc.,
Valoarea medie a stocurilor x 360 (90) (S)
Durata de rotaţie a stocurilor =
Costul vânzărilor (Cv)
Durata de rotaţie a materialelor caracterizează perioada de aflare a materialelor la depozitele unei
entități economice, din momentul intrării acestora la depozite până la transmiterea în procesul de producere.
Încetinirea rotaţiei stocurilor de materiale poate avea loc în urma achiziţionării suplimentare a materialelor în
legătură cu sporirea inflaţiei sau a deficitului, cât şi în urma acumulării materialelor exagerate, nesolicitate,
demodate.
Valoarea medie a stocurilor de materiale x 360 (90)
Durata de rotaţie a materialelor =
Valoarea materialelor consumate în perioada analizată
Durata de rotaţie a producţiei în curs de execuţie reprezintă perioada în care are loc fabricarea
producţiei. Tendinţa de creştere a acestui indicator poate fi justificată în rezultatul lărgirii procesului de
producţie, sau al majorării ciclului de producere.
Durata de rotaţie a producţiei Valoarea medie a stocurilor de producţie în CE x 360 (90)
=
în curs de execuţie Costul producţiei fabricate
Durata de rotaţie a produselor, după conţinutul economic, reprezintă perioada de depozitare a
produselor din momentul ieşirii acestora din faza de producere până la livrarea lor cumpărătorilor.
Valoarea medie a stocurilor de produse x 360 (90)
Durata de rotaţie a produselor =
Valoarea contabilă a producţiei vândute
20
Durata de rotaţie a creanțelor comerciale reprezintă perioada de aflare a activelor circulante sub
formă de decontări cu consumatorii. Creşterea acestui indicator poate avea loc în rezultatul insolvabilităţii
unor consumatori, majorării nejustificate a veniturilor din vânzări.
Durata de rotaţie a Valoarea medie a creanțelor comerciale x 360 (90) (CC)
=
creanțelor comerciale Venituri din vânzări în credit
Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuează în următorul tabel analitic.

Tabelul 30. Analiza indicatorilor particulari de rotaţie a activelor circulante
la entitatea _______________________________
A 1 2 3 4
1. Costul producţiei fabricate, lei
2. Venituri din vânzări în credit, lei
3. Costul vânzărilor, lei
4. Valoarea contabilă a produselor vândute, lei
5. Valoarea medie a stocurilor totale, lei
6. Valoarea medie a stocurilor de materiale, lei
7. Valoarea materialelor consumate în perioada analizată, lei
8. Valoarea medie a stocurilor de produse, lei
9. Valoarea medie a stocurilor de producţie în CE, lei
10. Valoarea medie a creanțelor comerciale, lei
11. Durata de rotaţie a stocurilor, zile (5x360)/3
12. Durata de rotaţie a materialelor, zile (6x360)/7
13. Durata de rotaţie a producţiei în CE, zile (9x360/1)
14. Durata de rotaţie a produselor, zile (8x360/4)
15. Durata de rotaţie a creanțelor comerciale, zile (10x360/2)
Sursa: Bilanţul contabil”, anexa nr. 1; Situația de profit şi pierderi, anexa nr. 2 a Situației financiare; calculaţia costurilor, alte date ale evidenţei primare
5. Analiza factorială a duratei de rotaţie a activelor

La entitățile economice, unde prevalează activitatea comercială, inclusiv activele circulante din totalul
patrimoniului entității, apare necesitatea unui studiu mai detaliat a al acestui compartiment, în dependență de
veniturile din vânzări, atât totale, cât și în credit. Pentru aceasta, se recomandă calculul unui indicator relativ,
numit durata de rotaţie a activelor totale, calculat atât la nivel general, cât și factorial.
Formula generală de calcul a duratei de rotaţie a activelor totale este următoarea:
Durata de rotaţie a Valoarea medie a activelor totale x 360 (90…) (A)
=
activelor totale Venituri din vânzări (Vv)
Tendința de micșorare a acestui indicator se apreciază pozitiv, invers – negativ.

Pentru o apreciere justificată a modificării acestui indicator, se recomandă calculul și analiza
factorilor de influență, care se obțin din descompunerea formulei generale în următoarea relație factorială:
Durata de rotaţie a Valoarea medie a activelor totale x T(360,90…) Ax360 AC AC ACx360
= = x =[ x 100% ] x
activelor totale Venituri din vânzări (Vv) Vv AC A Vv
unde:
A – valoarea medie a activelor;
AC – valoarea medie a activelor circulante;
Vv – venituri din vânzări
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ, unde corelaţia
dintre factori are loc prin forma multiplicativă de legătură. Pentru aceasta se recomandă următorul tabel
analitic.
21
Tabelul 31. Calcul şi aprecierea influenţei factorilor generali la devierea

duratei de rotaţie a activelor la entitatea_____________________
DRa, % Calculul influenţei factorilor
calc. subs. P% DRac fact., +/-, zile factorilor
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 x x x
2 1  P%
3 2  DRac
Total x x x x x
Concluzie:
Scopul oricărei entități economice constă în utilizarea cât mai eficientă a activelor, inclusiv a activelor
circulante, prin creşterea numărului de rotaţie a activelor şi accelerarea duratei de rotaţie a acestora. Ca
rezultat apare necesitatea calculului efectului economic, care poate fi atât cu:
1. semnul „+” – în urma atragerii relative a activelor circulante (efect negativ);
2. semnul ”-„ – în urma sustragerii activelor circulante din circuit (efect pozitiv).
În acest caz, efectul economic se determină din următoarea relaţie:
+/-E = (Vv1 /360) x Drot1 - (Vv1 /360) x Drot0 = (Drot1 – Drot0) x Vv1 /360
Tabelul 32. Date inițiale privind calculul efectului economic la entitatea_________________
Indicatori Anul precedent Anul curent Ritm creșterii, %
A 1 2 3
1. Profit pînă la impozitare, lei
2. Venituri din vânzări, lei
3. Valoarea medie a activelor, lei
4. Durata de rotaţie a activelor, zile (3x360/2)
5. Numărul de rotaţie a activelor, rotații (2/3)
6. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, % (1/2)x100%
7. Venituri din vânzări zilnice, lei/zi (2/360)
8. Efectul economic (rd. 4 col. 2 – rd. 4 col. 1) x rd. 7 col. 2 x
Sursa: ”Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare; calculaţia costului, alte date ale evidenţei contabile primare
Efectul economic (rezultatul cu semnul ”-” ) obținut din accelerarea rotației activelor se exprimă
nu numai prin sustragerea relativă a resurselor (activelor) din circuit, ci contribuie și la majorarea
suplimentară atât a veniturilor din vânzări, cît și profitului. Aceasta rezultă din următoarele relații:
Vv
1. Vv = A x = A x NrotA ,
A
unde: Vv – Venituri din vânzări;
A – Valoarea medie a activelor;
NrotA - Numărul de rotaţie a activelor;
Modificarea veniturilor din vânzări (creșterea sau micșorarea) sub influența variației numărului de
rotație a activelor, rezultă din următoarea relație:
1.1 Vv(∆Nrot a) = A1 x (NrotA)
Astfel, modificarea numărului de rotație a activelor a contribuit la
P Vv
2. P =Ax x = A x Rvv x NrotA ,
Vv A
unde: P – Profit pînă la impozitare;
Vv – Venituri din vânzări;
A – Valoarea medie a activelor;
22
Rvv - Rentabilitatea veniturilor din vânzări;

NrotA - Numărul de rotaţie a activelor
Modificarea profitului (creșterea sau micșorarea) sub influența variației numărului de rotație a
activelor, rezultă din următoarea relație:
2.1 P(∆Nrot a) = ( NrotA) x Rvv1 x A1
Astfel, modificarea numărului de rotație a activelor a contribuit la
Tema 4. ”Analiza surselor de finanțare a activelor”

1. Conţinutul economic şi necesitatea analizei surselor de finanţare a activelor - individual;
2. Aprecierea structurii surselor de finanţare a activelor;
3. Analiza eficienţei utilizării capitalului unei entităţi economice;
4. Analiza nivelului de îndatorare a entităţii.
1. Conţinutul economic şi necesitatea analizei surselor de finanţare a activelor - individual;
2. Aprecierea structurii surselor de finanţare a activelor;

Patrimoniul oricărei entități economice se formează pe seama diferitor surse de finanţare, atât proprii, cât
şi atrase, care rezultă din următoarea relaţie cauzală:
SFP = CPr + DTL + DC
La prima etapă de analiză se efectuează calculul și aprecierea surselor de finanțare a activelor
(patrimoniului) aplicând metodele de calcul pe verticală și orizontală, prin intermediul următorului tabel
analitic.
Tabelul 33. Diagnosticul şi estimarea surselor de finanțare ale patrimoniului
după structură și evoluția în dinamică la entitatea __________________
Activ convenţional Suma, mii lei P,% Suma, mii lei P,% mii lei p.p
A B 1 2 3 4 5 6
Cap.III Capital propriu:
3.1 Capital social și suplimentar CSS
3.2 Rezerve R
3.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) PN
3.4 Alte elemente de capital propriu ACPr
3.5 Rezultat financiar total RFT
Total cap.III (390) CPr
Cap.IV Datorii pe termen lung:
4.1 Datorii financiare pe termen lung DFTL
4.2 Alte datorii pe termen lung ADTL
Total cap.IV (440) DTL
Cap.V Datorii curente:
5.1 Datorii financiare curente DFC
5.2 Datorii comerciale curente DCoC
5.3 Datorii calculate curente DCaC
5.4 Alte datorii curente ADC
Total cap.V (580) DC
Total pasive (590) TP 100 100 x
Sursa: Bilanţul, anexa nr. 1 a Situației financiare
Concluzie:
23
3. Analiza eficienţei utilizării capitalului unei entităţi economice;

Eficiența utilizării surselor de finanţare, inclusiv pe seama surselor proprii (capitalului propriu) se
face prin intermediul calculului unor indicatori relativi, cum ar fi:
1. coeficientul de autonomie – KA = CPR /TP, reprezintă cota capitalului propriu în suma totală a
surselor de finanţare. Nivelul de siguranţă al acestui indicator trebuie să fie mai mare ca 50%. Dacă acest
indicator nu atinge nivelul de siguranţă, atunci entitatea respectivă va întâlni dificultăţi la obţinerea unui
credit bancar, fiind nevoită să expună un gaj sau garant anumit.
2. rata de achitare a capitalului social – RCS = (CS – CN)/CS, se calculează la entitățile care au mai
puţin de un an de activitate, sau care îşi majorează capitalul social, în dependență de cota de contribuție a
acționarilor, fondatorilor, pe parcursul perioadei de activitate – procesul verbal al acționarilor, etc., Nivelul
teoretic pentru acest indicator este „1”.
3. gradul de retragere a capitalului social – GRcs = CR/CS, reprezintă ce sumă din capitalul social a
fost retras pe parcursul unei perioade de gestiune. Gradul nul de retragere – reprezintă stabilitatea financiară a
entității, iar gradul mai ridicat poate conduce la dificultăţi în privinţa finanţării activităţii acesteia.
4. rata corelaţiei dintre activele nete şi capitalul social – RCan = AN/CS, reprezintă respectarea
cerinţelor legislative în cazul când acesta constituie o mărime supraunitară (>1), şi invers – mărimea
subunitară (<1) contribuie la neplătirea dividendelor, emiterea acţiunilor şi altor hârtii de valoare.
5. rata generală de acoperire a capitalului propriu – RCPr = TP/CPR – reprezintă că, primele 100%
din active sunt finanţate pe seama surselor proprii, iar celelalte pe seama surselor atrase. Depăşirea acestui
indicator peste 200% reflectă o situaţie dificilă pentru entitate privind independenţa financiară.
6. rata de manevrare a capitalului propriu – RCPr = ACN/CPR reprezintă cota capitalului propriu
ce nu este concentrat în activele imobilizate sau care este gradul de flexibilitate a capitalului propriu.
Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuează în dinamică, ţinând cont totodată de nivelul
teoretic şi conţinutul economic al acestora. Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.
Tabelul 34. Analiza indicatorilor ce caracterizează sursele de finanţare proprii a patrimoniului
A 1 2 3 4
1. Capital social, mii lei
2. Capital suplimentar, mii lei
3. Capital nevărsat, mii lei
4. Capital retras, mii lei
5. Capital neânregistrat, mii lei
6. Capital propriu – total, mii lei
7. Active – total, mii lei, inclusiv:
7.1 Active circulante
8. Pasive – total, mii lei
9. Datorii – total, mii lei, inclusiv:
9.1 Datorii curente
10. Active nete, mii lei (7– 9)
11. Active circulante nete, mii lei (7.1 – 9.1)
12.coeficientul de autonomie KA 6/8
13. rata de achitare a capitalului social RCS (1-3)/1sau (1-5)/1
14. gradul de retragere a capitalului social GRcs 4/1
15. rata corelaţiei dintre activele nete şi capitalul social RCan 10/1
16. rata generală de acoperire a capitalului propriu RCPr 8/6
17. rata de manevrare a capitalului propriu RCPr 11/6
Sursa: Bilanţul, anexa nr. 1 a Situației financiare
5. Analiza nivelului de îndatorare a entităţii

Activitatea unei entități economice se bazează atât pe surse proprii, cât și atrase. În practica analitică,
indicatorii relativi calculați în baza surselor atrase, poartă denumirea de nivelului de îndatorare a entităţii.
Astfel, aplicând metoda ratelor, pot fi calculați următorii indicatori:
24
1. coeficientul de atragere a surselor împrumutate – KSÎ = (DTL+DC)/TP sau 1 - KA,

caracterizează structura surselor de finanţare a activelor din punct de vedere al cotei surselor împrumutate.
Nivelul de siguranţă trebuie să fie mai mic de 50%.
2. coeficientul de corelaţie dintre sursele împrumutate şi proprii – KC = (DTL+DC)/CPR
reprezintă suma surselor atrase ce revin la un leu capital propriu. Punctul critic al acestui indicator este „1”.
3. rata solvabilităţii generale – RSG = TP/(DTL+DC) – reflectă gradul de acoperire a surselor atrase
cu activele totale de care poate dispune entitatea. Nivelul teoretic al acestui indicator nu trebuie să fie mai
mic decât „2”.
4. rata datoriilor pe termen lung – RDTL = DTL/TD reprezintă cota datoriilor cu o durată mai mare
de un an în totalul surselor atrase. Creşterea în dinamică a acestui indicator contribuie la majorarea
capitalului permanent, pe seama căruia se finanţează activele imobilizate.
5. rata datoriilor curente – RDC = DC/TD sau 1 – RDTL reprezintă cota datoriilor curente din totalul
surselor atrase.
6. rata creditelor bancare – RCB = (CBTL +CBTS)/TD, reprezintă cât de raţional este pentru entitate
să atragă credite bancare, atât pe termen lung, cât şi scurt.
7. rata stabilităţii financiare – RSF = (CPR +DTL)/TP exprimă care-i cota surselor de finanţare care
entitatea o poate utiliza în finanţarea activităţii economice. Se apreciază pozitiv creşterea acestui indicator în
dinamică – întărirea stabilităţii financiare.
8. coeficientul de levier – KL = DTL/CPR se apreciază negativ atunci când este supraunitar (>1).
Totodată este de menţionat faptul, că un grad ridicat al acestui coeficient permite proprietarilor să beneficieze
de surse atrase cu condiţia că rentabilitatea investiţiilor depăşeşte cu mult rata dobânzii.
Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuează în dinamică, ţinând cont totodată de nivelul
teoretic şi conţinutul economic al acestora. Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.
Tabelul 35. Analiza indicatorilor ce caracterizează sursele atrase de finanţare a patrimoniului
A 1 2 3 4
1. Capital propriu, mii lei
2. Datorii pe termen lung - total, mii lei, inclusiv:
2.1 Credite bancare pe termen lung
3. Datorii curente - total, mii lei, inclusiv:
3.1 Credite bancare pe termen scurt
4. Datorii – total, mii lei
5. Pasive – total, mii lei
6. coeficientul de atragere a surselor împrumutate KSÎ 4/5
7. coeficient de corelaţie d/e sursele împrumut şi proprii KC 4/1
8. rata solvabilităţii generale RSG 5/4
9. rata datoriilor pe termen lung RDTL 2/4
10. rata datoriilor curente RDC 3/4
11. rata creditelor bancare RCB (2.1 + 3.1)/4
12. rata stabilităţii financiare RSF (1+2)/5
13. coeficientul de levier KL 2/1
Sursa: Bilanţul, anexa nr. 1 a Situațiilor financiare, alte date ale evidenţei primare
Tema 5. ”Analiza creanţelor şi a datoriilor curente”

1. Conţinutul economic al creanţelor şi datoriilor, clasificarea acestora şi obiectivele analizei -
individual;
2. Aprecierea generală a creanţelor şi datoriilor curente;
3. Analiza balanţei creanţelor şi datoriilor curente;
4. Analiza structurii creanţelor şi a datoriilor curente după conţinutul economic şi caracterul de achitare;
5. Analiza rotaţiei creanţelor şi datoriilor curente - individual.
25
1. Conţinutul economic al creanţelor şi datoriilor, clasificarea acestora şi obiectivele analizei -

individual
2. Aprecierea generală a creanţelor şi datoriilor curente
În procesul activităţii economico-financiare a oricărei entități economice, apare necesitatea efectuării

decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul, etc.,
Deoarece momentul achitării datoriilor nu întotdeauna coincide cu momentul apariţiei acestora, la entitate
se pot evidenția:
1. creanţe, care reprezintă mijloacele extrase din circuitul acesteia şi se reflectă în Bilanţ în componenţa
activelor, atât imobilizate, cât și circulante;
2. datorii, care reprezintă mijloacele atrase şi se reflectă în Bilanţ în componenţa pasivelor.
Mărimea, componenţa, structura şi viteza de rotaţie a creanţelor şi datoriilor determină necesităţile
entității în fond de rulment net, un şir de indicatori financiari şi, în final, profitul entității.
În practica analitică, orice entitate poate modifica modul de efectuare a decontărilor şi condiţiile
contractelor, ceea ce necesită efectuarea unui control permanent al stării creanţelor şi datoriilor, precum şi
gestionarea acestora.
Analiza şi gestionarea creanţelor sunt necesare pentru prevenirea creşterii excesive a acestora, care duce la micşorarea încasărilor şi apariţia
creanţelor dubioase (compromise), ce pot contrabalansa în întregime profitul entității.
Aprecierea generală atât a creanţelor, cât și datoriilor curente poate fi efectuată în baza datelor Bilanțului,
anexa nr 1 a Situațiilor financiare și Notei explicative, anexa nr 9 a Situațiilor financiare.
Tabelul 36. Aprecierea generală a creanțelor curente la entitatea_________________
Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Ritmul creșterii, %
Indicatorii
1 2 3 4
1. Creanțe comerciale și calculate - total
1.1. Creanţe comerciale
1.2. Creanţe ale părţilor afiliate
1.3. Avansuri acordate curente
1.4. Creanţe ale bugetului
1.5. Creanţe ale personalului
1.6. Creanţele compromise
2. Alte creanțe curente - total
2.1. Creanţe p/d veniturile din utilizarea de către terţi a activelor
entităţii (leasingul, dobânzi, dividende)
2.2. Creanţe preliminate
2.3. Creanţe curente privind asigurările
2.4. Alte creanţe curente
3. Total creanțe
Sursa: Bilanţul, anexa nr. 1 a Situațiilor financiare, Nota explicativă, anexa nr 7 a Situațiilor financiare
Analogic, se efectuează și aprecierea generală a datoriilor curente.
La etapa următoare de analiză se va precăuta aprecierea generală a datoriilor curente, în baza datelor
Pasivului bilanţului (cap. V). Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.
Tabelul 37. Aprecierea generală a datoriilor curente la entitatea_________________
Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Ritmul creșterii, %
A 1 2 3 4
1. Datorii curente - total
1.1. Datorii financiare curente, din care:
1.1.1. Credite bancare pe termen scurt
1.1.2. Împrumuturi pe termen scurt
26
A 1 2 3 4
1.2. Datorii comerciale curente, din care:
1.2.1. Datorii comerciale curente
1.2.2. Datorii curente faţă de părţile afiliate
1.2.3. Avansuri primite curente
1.3. Datorii calculate curente, din care:
1.3.1. Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii
1.3.2. Datorii faţă de personal privind alte operaţii
1.3.3. Datorii privind asigurările sociale şi medicale
1.3.4. Datorii faţă de buget
1.3.5. Venituri anticipate curente
1.3.6. Datorii faţă de proprietari
1.3.7. Datorii faţă de proprietari
1.3.8. Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente
1.3.9. Provizioane curente
1.4. Alte datorii curente, din care:
1.4.1. Datorii preliminate
1.4.2. Datorii privind asigurarea bunurilor şi a persoanelor
1.4.3. Datorii curente privind bunurile primite în gestiune
economică
1.4.4. Alte datorii curente
Total datorii curente
3. Analiza balanţei creanţelor şi datoriilor curente;

În practica analitică, un rol semnificativ, privind analiza creanțelor și datoriilor curente îi revine și
corelației dintre aceste două compartimente mari. Potrivit SNC Creanțe și investiții financiare, precum și
SNC Capital propriu și datorii, corelația dintre aceste compartimente constă în următoarele:
1. Apariţia şi încasarea creanţelor curente reprezentă valorile economice avansate temporar de către
o entitate economică altor persoane fizice şi/sau juridice și care urmează a fi primite ca o prestaţie
sau un alt echivalent economic;
2. Apariţia şi plata datoriilor curente sunt generate de valorile economice primite de către o entitate
economică de la alte persoane şi / sau juridice, în contrapartida cărora entitatea este obligată să
acorde o prestaţie sau un echivalent valoric;
În situaţiile financiare creanţele se reflectă la valoarea contabilă. Dacă la data raportării, suma
mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanţe depăşeşte valoarea recunoscută a acestora, diferenţa
respectivă se înregistrează ca datorii.
Ca rezultat apare necesitatea de a efectua corelația dintre aceste două compartimente mari, prin
intermediul următorului table analitic.
Tabelul 38. Analiza corelației dintre creanțe și datoriile curente la entitatea_________________
Creanțe curente Anul precedent Anul curent Datorii curente Anul precedent Anul curent
1 2 3 4 5 6
1.1. Creanţe comerciale 2.1. Datorii financiare curente
1.2. Avansuri acordate curente 2.2. Datorii comerciale curente
1.3. Creanţe ale bugetului 2.3. Datorii calculate curente
2.4. Alte datorii curente
Depășirea datoriilor asupra Depășirea creanțelor asupra
creanțelor curente datoriilor curente
Sursa: Bilanţul, anexa nr. 1 a Situațiilor financiare
27
4. Analiza structurii creanţelor şi a datoriilor curente după conţinutul economic

şi caracterul de achitare;
Potrivit SNC Creanțe și investiții financiare, aprecierea generală a creanțelor poate fi efectuată și
după structură, inclusiv pe părţi componente.
Astfel, la prima etapă de analiză se calculează ponderea fiecărui tip de creanţe în valoarea totală a
acestora (de exemplu, ponderea creanţelor cumpărătorilor, personalului ş.a.) la începutul şi finele anului de
gestiune, iar apoi se determină modificarea ponderii fiecărei părţi componente. Pentru aceasta se recomandă
Tabelul 39. Analiza structurală a creanțelor curente și evoluția acestora în dinamică
la entitatea_________________
Indicatorii
Suma, mii lei P, % Suma, mii lei P, % mii lei p.p
A 1 2 3 4 5 6
1. Creanțe comerciale și calculate - total
1.2. Creanţe ale părţilor afiliate
1.3. Avansuri acordate curente
1.6. Creanţele compromise
2. Alte creanțe curente - total
2.1. Creanţe p/d veniturile din utilizarea de către terţi a activelor
entităţii (leasingul, dobânzi, dividende)
2.2. Creanţe preliminate
2.3. Creanţe curente privind asigurările
3. Total creanțe curente 100 100 x
INDIVIDUAL
Pentru o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obținute, se recomandă un studiu mai detaliat al
creanțelor, clasificându-le după conținutul economic și caracterul de achitare a acestora.
Astfel, la următoarea etapă de analiză, se va precăuta modificarea creanțelor curente după structură,
luând la bază clasificarea acestora după conținutul economic. Pentru aceasta se recomandă următorul tabel
analitic.
Tabelul 40. Analiza structurală a creanțelor curente, clasificate după conținutul economic și evoluția
acestora în dinamică la entitatea_________________
Indicatorii
Suma, mii lei P, % Suma, mii lei P, % mii lei p.p
A 1 2 3 4 5 6
1. Creanțe curente - total 100 100 x
1.2. Avansuri acordate
1.6. Alte creanţe
Pentru o justificare a acestor rezultate și constare a perioadei de timp, privind stingerea sau
recuperarea creanțelor, este necesară, la următoarea etapă de analiză, de a precăuta modificarea creanțelor
curente după structură, ținând cont de termenul de achitare, care rezultă din condițiile contractuale încheiate
între potențialii furnizori și cumpărători.
În acest scop în baza informaţiilor din Cartea Mare sau / și Balanța de verificare a conturilor de
creanțe curente se calculează ponderea creanţelor la care termenul de plată n-a sosit, precum şi ponderea
28
creanţelor cu termenul expirat în profilul fiecărui tip de creanţe. Astfel, informaţiile din sursele nominalizate
ne permit calcularea ponderii creanţelor cu termenul expirat pentru următoarele intervale de timp:
1. până la 3 luni;
2. de la 3 luni până la 1 an;
3. mai mult de 1 an.
În practica analitică, existența creanţelor cu termenul expirat generează dificultăţi financiare, deoarece
entitatea nu dispune de numerar suficient privind achiziţia stocurilor, plata salariilor etc. Suplimentar la
aceasta, o asemenea „îngheţare" a mijloacelor entității duce la încetinirea vitezei de rotaţie a capitalului.
Majorarea ponderii creanţelor cu termenul expirat sporeşte riscurile nerambursării datoriilor debitoare şi, în
final, diminuează profitul.
Pentru o apreciere mai justificată a acestor cerințe se recomandă utilizarea următorului tabel analitic.
Tabelul 41. Analiza structurală a creanțelor curente, clasificate după termenul de achitare și evoluția
acestora în dinamică la entitatea_________________
Soldul creanţelor Termenul de achitare expirat
comerciale 1 – 30 zile 31 – 60 zile 61 – 90 zile 91 – 120 zile peste 120 zile
Cumpărătorul
Suma, mii P, Suma, mii P, Suma, mii P, Suma, mii P, Suma, mii P,
Suma, mii lei P,%
lei % lei % lei % lei % lei %
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
“A”
“B”
“С”
“D”
Alţi
cumpărători
Total 100 100 100 100 100 100
Sursa: Bilanţul, anexa nr. 1 a Situațiilor financiare, Balanța contului 221 ”Creanțe comerciale”
Stabilirea perioadei de recuperare justificată a creanțelor, poate fi efectuată și prin calculul ponderii
acestora în totalul activelor circulante, precum și în totalul activelor – patrimoniului la valoafrea reală. Pentru
aceasta se recomandă utilizarea următorului tabel analitic.
Tabelul 42. Analiza structurală a creanțelor în total patrimoniului și evoluția acestora în dinamică
la entitatea_________________
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- Ritmul de creștere, %
A 1 2 3 4
1. Creanțe curente, mii lei
2. Active circulante, mii lei
3. Total active, mii lei
4. ponderea creanțelor in total active, %
5. ponderea creanțelor în totalul activelor circulante, %
În baza calculelor efectuate se menționează modificarea ponderii creanțelor în componența

patrimoniului și activelor circulante. Se compară ritmul de creștere a valorii bilanțului cu ritmul de creștere a
creanțelor. Pozitiv se apreciază tendința de creștere mai mare a creanțelor în comparație cu ritmul de creștere
mai lent a patrimoniului.
Analogic se analizează și datoriile curente.
Astfel, analiza structurii datoriilor curente după conţinutul economic al acestora constă în gruparea
acestora în:
1. admisibile (justificate, normale);
2. inadmisibile (nejustificate, anormale).
Clasificarea datoriilor după termenul de scadență, constă în gruparea acestora în:
1. datorii cu termenul expirat;
29
2. datorii inadmisibile: apărute ca rezultat al nerespectării condiţiilor contractuale (de exemplu, datoriile
privind achitarea amenzilor, penalităţilor, clauzelor penale; restituirea pagubelor materiale)
Indicatorii aplicaţi pe parcursul etapelor de analiză nominalizaţi mai sus trebuie examinaţi în dinamică, cu
alte cuvinte, comparaţi cu indicatorii corespunzători, calculaţi în baza informaţiilor din Situațiile financiare
pentru perioada corespondentă precedentă.
5. Analiza rotaţiei creanţelor şi datoriilor curente - individual.

Deoarece, în practica analitică, deseori nu coincide perioada de apariție a creanțelor și/sau datoriilor cu
perioada de achitare a acestora, apare necesitatea calculului unor indicatori relativi, numiți:
1. Numărul de rotație a creanțelor;
2. Numărul de rotație a datoriilor curente;
3. Durata de rotație a creanțelor;
4. Durata de achitare a datoriilor curente.
Astfel, pentru a face concluzii referitor la accelerarea sau încetinirea rotaţiei creanţelor, urmează a fi
calculat numărul de rotaţii şi perioada de încasare a acestora (în zile) pentru anul raportat, precum și
compararea rezultatele obţinute cu indicatorii corespunzători ai anului precedent.
Ca rezultat, accelerarea rotaţiei creanţelor se interpretează ca o tendinţă pozitivă, pe seama tendinței
de creștere mai mare a veniturilor din vânzări, comparativ cu tendința de creștere mai lentă a creanțelor.
Formula generală de calcul a numărului de rotaţie a creanțelor se determină ca raportul dintre venituri
din vânzări la valoarea medie a creanţelor:
Perioada medie de încasare sau durata de rotaţie a creanțelor exprimată în zile poate fi determinată
ca raportul dintre numărul de zile în perioada analizată şi numărul de rotaţii al creanţelor în perioada
respectivă sau ca raportul dintre valoarea medie a creanţelor şi venitul din vânzări pentru o zi.
Formula generală de calcul a duratei de rotaţie rezultă din următoarea relație:
sau
sau
Calculul și aprecierea acestor indicatori se efectuează prin intermediul următorului tabel analitic.
Tabelul 43. Calculul și aprecierea rotației creanțelor și evoluția acestora în dinamică

la entitatea_________________
A 1 2 3 4
1. Valoarea medie a creanțelor curente, mii lei
2. Venituri din vânzări, mii lei
3. Numărul de rotație a creanțelor, rotații
4. Perioada de încasare a creanțelor, zile
Sursa: Bilanţul, anexa nr. 1 și Situația de profit și pierdere, anexa nr.2 a Situațiilor financiare
Notă: În concluzie se menționează modificarea absolută a indicatorilor rotației creanțelor. Pozitiv se apreciază creșterea numărului de rotație care va
contribui la reducerea perioadei de încasare a creanțelor.
30
La etapa următoare de analiză, se va precăuta, analiza rotaţiei datoriilor curente. În acest scop se
calculează numărul de rotaţii şi durata medie de regularizare a conturilor spre plată (durata de rotaţie a
datoriilor în zile) pentru perioada raportată, care se compară ulterior cu indicatorii respectivi ai perioadei
precedente.
În practica analitică, există câteva metode de determinare a indicatorilor rotaţiei datoriilor, care diferă
prin modul de calcul utilizat.
În particular, numărul de rotaţii ale datoriilor curente poate fi calculat ca raportul dintre venitul
din vânzări (costul vânzărilor sau cheltuielile operaţionale cu excepţia uzurii şi amortizării, sau costul
valorilor materiale procurate) la valoarea medie a datoriilor curente.
Pentru aceasta, aplicând prima metodă de calcul, se recomandă următoarea relație cauzală:
Relația cauzală respectivă permite determinarea uneia dintre cele mai stabile corelaţii, pentru o
anumită entitate - raportul dintre veniturile din vânzări la valoarea datoriilor curente, deoarece veniturile din
vânzări este un indicator-cheie la analiza de pronostic, inclusiv a pronosticului datoriilor. Astfel, acest raport
este utilizat în practică în scopul întocmirii pronosticului bilanţului şi estimării necesităţilor în fondul de
rulment net.
Totodată, din punct de vedere logic, veniturile din vânzări nu este raţional să fie utilizat la analiza
duratei de achitare a datoriilor, deoarece rotaţia datoriilor se termină în momentul achitării acestora şi nu la
obţinerea venitului din vânzări.
Ca rezultat, a doua metodă de calcul al numărului de rotaţii ale datoriilor, bazată pe costul vânzărilor
reprezintă o variantă de compromis între modul de calcul general şi metodele de calcul cu un grad sporit de
exactitate. În acest caz se aplică următoarea relație cauzală:
Notă: Atât costul vânzărilor, cât şi veniturile din vânzări se reflectă în Situația de profit și pierderi, anexa nr.2 a Situațiilor financiare, fapt care simplifică
efectuarea calculelor de către utilizatorii externi de informaţie.
A treia metodă de calcul (bazată pe cheltuielile operaţionale) presupune utilizarea următoarei
formule:
Unde: CCh. AO – costuri și cheltuieli din activitatea operațională;

AI – active imobilizate;
Acest mod de calcul este mai exact decât cele precedente, deoarece drept bază de calcul sunt luate
cheltuielile operaţionale, cu excepţia amortizării și deprecierii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.
După cum se ştie, operaţia de calculare a amortizării și deprecierii nu poartă un caracter monetar, de aceea
este logic ca aceste cheltuieli să nu fie luate în consideraţie la analiza rotaţiei datoriilor.
Notă: Analiştii din Occident consideră că numărul de rotaţii ale datoriilor trebuie să fie calculat în baza
raportului dintre procurările în cursul perioadei analizate la valoarea medie a datoriilor, care rezultă din
următoarea relație cauzală:
Paralel cu calculul numărului de rotație este necesar de calculat și rotaţia datoriilor în zile sau
perioada medie de regularizare a conturilor spre plată, care se calculează ca raportul dintre numărul de zile în
perioada raportată la numărul de rotaţii ale datoriilor în perioada respectivă. Pentru aceasta se recomandă
următoarea relație cauzală:
31
În procesul analizei fiecare specialist selectează de sine stătător metoda de calcul al rotaţiei datoriilor,
însă în vederea unor estimări cât mai exacte se recomandă de a utiliza drept bază de calcul procurările
perioadei sau cheltuielile operaţionale și nicidecum veniturile din vânzări.
Calculul și aprecierea acestor indicatori se efectuează în baza datelor din Bilanț, anexa nr. 1,
Situația de profit și pierderi, anexa nr.2 a Situațiilor financiare. Pentru aceasta se recomandă următorul
tabel analitic.
Tabelul 44. Calculul și aprecierea rotației datoriilor curente și evoluția acestora în dinamică
la entitatea_________________
A 1 2 3 4
1. Valoarea medie a datoriilor curente, mii lei
2. Venituri din vânzări, mii lei
3. Costul vânzărilor, mii lei
4. Numărul de rotație a datoriilor curente, rotații
4.1 calculat în baza veniturilor din vânzări;
4.2 calculat în baza costului vânzărilor;
5. Perioada de regularizare a datoriilor curente, zile
5.1 calculată în baza costului vânzărilor
Sursa: Bilanţul, anexa nr. 1 și Situația de profit și pierdere, anexa nr.2 a Situațiilor financiare;
Tema 6. ”Analiza lichidităţii”

1. Conţinutul economic al lichidităţii, solvabilităţii şi capacităţii de plată - individual;
2. Clasarea activelor şi a surselor de constituire a acestora privind analiza lichidităţii;
3. Analiza expresă a lichidităţii;
4. Analiza factorială a lichidităţii.
1. Conţinutul economic al lichidităţii, solvabilităţii şi capacităţii de plată – individual
2. Clasarea activelor şi a surselor de constituire a acestora privind analiza lichidităţii

Prin noţiunea de lichiditate se subînțelege capacitatea unei entităţi de aşi onora obligaţiile sale curente
pe seama activelor circulante.
La prima etapă de analiză se va efectua clasificarea şi repartizarea activelor circulante după gradul de
lichiditate şi a datoriilor curente după termenul de scadenţă. Astfel, în baza datelor din cap.II „Active
circulante” şi cap. V „Datorii curente” se acumulează informaţia necesară pentru analiză în următorul tabel
analitic.
Tabelul 45. Date iniţiale privind analiza indicatorilor de lichiditate la entitatea ___________________
3.
Indicatori Cod rd. Anul precedent Anul curent Abaterea, /-

A B 1 2 3
1. Active circulante, total 300
1.1 Stocuri x
1.2 Creanţe comerciale și calculate x
1.3 Investiţii financiare curente x
1.4 Numerar x
1.5 Alte active circulante 290
2. Datorii curente, total 580
2.1 Datorii financiare curente x
2.2 Datorii comerciale curente x
2.3 Datorii calculate curente x
2.4 Alte datorii curente 570
Sursa: Bilanţul contabil”, anexa nr. 1 a Situațiilor financiare
32
3. Analiza expresă a lichidităţii

În practica analitică se utilizează mai multe metode de calcul şi analiză a indicatorilor de lichiditate,
însă cea mai des utilizată este metoda analizei expres, care constă în calculul următorilor indicatori relativi:
1. Lichiditatea absolută – LA = N/DC – reprezintă capacitatea unei entităţi de aşi onora un leu datorii
curente pe seama a 20 – 25 bani în numerar;
2. Lichiditatea intermediară – LI = (AC–S)/DC – reprezintă capacitatea unei entităţi de aşi onora un
leu datorii curente pe seama a 70 – 80 bani active circulante, fără a recurge la vinderea stocurilor de mărfuri
şi materiale;
3. Lichiditatea curentă sau totală – LC = AC/DC – reprezintă capacitatea unei entităţi de aşi onora
un leu datorii curente pe seama a 2,0-2,50 lei active circulante.
În baza datelor din ”Bilanţ”, anexa nr. 1 a Situațiilor financiare se va efectua calculul și aprecierea
indicatorilor de lichiditate la nivel general, în baza datelor tabelului nr. 44, prin intermediul următorului tabel
analitic.
Tabelul 46. Calculul și analiza indicatorilor de lichiditate la entitatea ___________________
Indicatori Mărimea teoretică Anul precedent Anul curent Abaterea,+/-
1. Lichiditatea absolută 0,2 - 0,25
2. Lichiditatea intermediară 0,7 – 0,8
3. Lichiditatea curentă (totală) 2,0 – 2,5
Sursa: Tabelul 45, Bilanţul”, anexa nr. 1 a Situației financiare
4. Analiza factorială a lichidităţii.

Pentru o apreciere mai obiectivă a lichidității curente, în care sunt implicate toate activele circulante
și datoriile curente, se recurge la o analiză mai detaliată, precăutând nemijlocit factorii de influenţă. Astfel, la
prima etapă de analiză se calculează influenţa factorilor generali prin metoda substituţiei în lanţ, prin
intermediul următorului tabel analitic
Tabelul 47. Calculul influenţei factorilor generali la devierea lichidităţii curente la entitatea________
Lc = AC/DC, lei
Lc, lei Calculul influenţei factorilor
calc. subs. AC DC fact., +/-, lei factorilor
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 x
2 1 AC
3 2 DC
Total x x x x x
Concluzie:
Tema 7 ”Analiza fluxurilor de numerar”

1. Aprecierea generală a fluxurilor de numerar - individual;
2. Analiza structurală a fluxurilor de numerar;
3. Analiza factorială a fluxurilor de numerar;
4. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor - individual;
5. Analiza concordanţei dintre rezultatele financiare şi fluxurile de numerar - individual.
1. Aprecierea generală a fluxurilor de numerar - individual;
33
2. Analiza structurală a fluxurilor de numerar;

Desfăşurarea activităţii economice a unei entităţi generează permanent mişcarea numerarului și altor
elemente de numerar, reflectate în Situația fluxurilor de numerar, anexa 4 a Situațiilor Financiare care se
întocmeşte în baza metodei de casă: încasări băneşti minus plăţi băneşti atât din activitatea operaţională, cât
şi neoperaţională.
La prima etapă de analiză se va efectua aprecierea generală şi structurală, aplicînd metodele de
calcul pe verticală şi orizontală. Pentru acesta se recomandă următoruul tabel analitic.
Tabelul 48. Aprecierea generală şi modificarea după structură și evoluția în dinamică
a fluxurilor de numerar la entitatea __________________
Indicatori convenţional Suma, mii lei P,% Suma, mii lei P,% mii lei p.p
A B 1 2 3 4 5 6
Fluxuri de numerar din activitatea operaţională
Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii
Fluxuri de numerar din activitatea financiară
Fluxul net de numerar total 100 100 x

Sursa: Situația fluxurilor de numerar, anexa 4 a Situațiilor Financiare
3. Analiza factorială a fluxurilor de numerar;

Analiza structurală, nu întotdeauna este suficientă privind stabilirea rezervelor interne privind
creşterea numerarului şi altor elemnte de numerar, inclusiv transferarea creanţelor curente în active perfect
lichide. Ca rezultat, apare necesitatea efectuării unui studiu mai detaliat, precăutînd la următoarea etapă de
analiză influenţa factorilor respectivi la devierea fluxului net de numerar total, clasificând încasările ca
factori cu acţiune directă, iar plăţile – factori cu acţiune indirectă.
Reieşind din relaţia:
+/-FNNT = +/-FNNAO +/-FNNAI +/-FNNAF,
la devierea fluxului net de numerar total influenţează:
- fluxul net de numerar din activitatea operaţională, care include diferenţa dintre încasările
operaţionale, inclusiv din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor şi plăţile
operaţionale, cum ar fi: plăţi băneşti pentru stocuri şi servicii procurate, plăţi băneşti către angajaţi
şi organe de asigurare socială şi medicală, dobînzi plătite, plata impozitului pe venit şi alte plăţi,
care pentru entitate constituie activitate operaţională;
- fluxul net de numerar din activitatea de investiţii, care include diferenţa dintre încasările de
investiţii, inclusiv din vînzarea activelor imobilizate, dobânzi şi dividende încasate şi plăţile
investiţionale, cum ar fi: plățile aferente intrărilor de active imobilizate şi alte plăţi care pentru
entitate constituie activitate investiţională;
34
-fluxul net de numerar din activitatea financiară, care include diferenţa dintre încasările
financiare, inclusiv sub formă de credite şi împrumuturi, încasări din operaţiuni de capital şi
plăţile financiare, cum ar fi: plăţi aferente rambursării creditelor şi împrumuturilor, dividende
plătite şi alte plăţi care pentru entitate constituie activitate financiară.
O informaţie mai amplă privind analiza factorială a fluxului net de numerar total este reflectată în
Tabelul 49. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor respectivi la devierea
fluxului net de numerar total la ___________________
Anul Anul Abaterea, Rezultat
Indicatorii
precedent curent (+/-) influenţei factorilor, +/-
A 1 2 3 4
Fluxuri de numerar din activitatea operaţională
1.1 Încasări băneşti rd.010; 060
1.2 Plăţi băneşti rd.020; 030; 040; 050; 070
1.3 Fluxul net de numerar din activitatea operaţională rd.080, (1.1-1.2)
Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii
2.1 Încasări băneşti rd.090; 110; 120; 130
2.2 Plăţi băneşti rd.100; 130
2.3 Fluxul net de numerar din activitatea de investiţii rd.140, (2.1-2.2)
Fluxuri de numerar din activitatea financiară
3.1 Încasări băneşti rd.150; 180; 190
3.2 Plăţi băneşti rd.160; 170; 190
3.3 Fluxul net de numerar din activitatea financiară rd.200, (3.1-3.2)
Fluxul net de numerar total, rd.210 (+/-rd.080+/-140+/-200)
Sursa: Situația fluxurilor de numerar, anexa 4 a Situațiilor Financiare
4. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor - individual

Totuşi, pentru o apreciere mai obiectivă a acestor rezultate se recurge la următoarea etapă de
analiză, care constă în calculul şi aprecierea indicatorilor relativi, cum ar fi:
1. rata suficienţei fluxului de numerar: permite aprecierea capacităţii întreprinderii de a-şi acoperi
necesităţile creşterii potenţialului productiv şi plăţii dividendelor prin autofinanţare. Acest indicator se obţine
ca raportul dintre fluxul net din activitatea operaţională la suma dintre procurarea activelor imobilizate,
sporirea stocurilor de mărfuri şi materiale şi plata dividendelor.
Fluxul net de numerar din activitatea operaţională
Rata suficienţei FN =
Procur AI + Sporirea S + Plata dividendelor
2. rata de acoperire a datoriilor cu fluxul de numerar – reflectă posibilitatea entităţii de a-şi

recupera sumele datorate prin intermediul disponibilului bănesc din activitatea operaţională. Acest indicator
se calculează ca raportul dintre fluxul net din activitatea operaţională la suma datoriilor pe termen lung şi
datoriilor curente.
Rata de acoperire a Fluxul net din activitatea operaţională
=
datoriilor cu FN DTL + DC
3. rata achitării dividendelor anunţate – reprezintă posibilitatea entităţii de a-şi achita dividendele
anunţate din surse proprii, fără a fi finanţată din exterior. Formula de calcul constă în raportul dintre
dividendele anunţate la încasările băneşti operaţionale medii pe zi. Ca sursă informaţională ne serveşte Anexa
la Bilanţul contabil – ca produsul dintre mărimea dividendelor anunţate (planificate p/u plată) p/u o acţiune
ordinară şi numărul acţiunilor ordinare. Dacă informaţia lipseşte în Anexa la Bilanţ, atunci se utilizează
Procesul-verbal al adunării acţionarilor, cu privire la plata dividendelor.
Rata achitării Dividende anunţate
=
dividendelor anunţate Incasări băneşti operaţionale medii pe zi
35
4. rata suficienţei activelor perfect lichide – reprezintă pentru câte zile entitatea este asigurată cu
numerar disponibil absolut lichid. Acest indicator se calculează ca raportul dintre numerarul disponibil la
plăţile băneşti operaţionale medii pe zi.
Rata sufucienţei Numerar disponibil
=
activelor perfect lichide Plăţi băneşti operaţionale medii pe zi
5. coeficientul reinvestirii numerarului – reprezintă cota numerarului care a fost reţinută în contul
entităţii pe o perioadă mai lungă de timp din suma totală a mijlacelor plasate pe termen lung în activele
entității.
Coeficientul Fluxul net de numerar din activitatea operaţională - Plata dividendelor
=
reinvestirii N TA - DC
Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuiază în dinamică, ţinând cont de conţinutul şi

mărimea teoretică pentru fiecare indicator. Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.
Tabelul 50. Calculul şi aprecierea indicatorilor relativi de eficiență a elementelor de numerar
la entitatea ___________________
Nr. Anul Anul Abaterea,
Indicatori Cod rd /Sursa
d/o precedent curent +/-
A B C 1 2 3
1 Fluxul net de numerar din activitatea operaţională 080/4FN
2 Procurarea AI 100/4FN
3 Sporirea S 140-180/1B
4 Plata dividendelor 170/4FN
5 Datorii pe termen lung 440/1B
6 Datorii curente 580/1B
7 Dividende anunţate p.12/6 Anexa B
8 Numerar disponibil 250-260/1B
9 Active, total 310/1B
10 Încasări băneşti operaţionale medii pe zi 010,060 / 4.FN
11 Plăţi băneşti operaţionale medii pe zi 020-050; 070 / 4.FN
12 Rata suficienţei fluxului de numerar x
13 Rata acoperire a datoriilor cu fluxul de numerar x
14 Rata achitării dividendelor anunţate x
15 Rata suficienţei activelor perfect lichide x
16 Coeficientul reinvestirii numerarului x
Sursa: Situația fluxurilor de numerar, anexa 4; Bilanţul, anexa nr. 1, Anexa la Bilanţ, anexa nr.6 a Situațiilor Financiare
5. Analiza concordanţei dintre rezultatele financiare şi fluxurile de numerar - individual.

Deoarece, în cele mai dese cazuri obţţinerea rezultatului financiar pozitiv nu denotă şi existenţa
numerarului în conturi, apare necesitatea efectuării corelaţiei dintre aceşti doi indicatori la a treia etapă de
analiză.
Astfel, în baza datelor din „Situația de profit şi pierderi”, anexa nr. 2; Situația fluxurilor de numerar,
anexa nr. 4; Nota explicativă, anexa nr.7 a Situațiilor financiare, precăutăm corelaţia dintre profitul
(pierderea) până la impozitare şi fluxul net de numerar total, prin intermediul următorului tabel analitic.
36
Tabelul 51. Diagnosticul şi corelaţia dintre profitul (pierderea) până la impozitare şi fluxul net de
numerar total la entitatea____________________
Genuri de Anul precedent Anul curent Abaterea, +/- FNN faţă de RF
activităţi RF FN RF FN AP AC
A 1 2 3 4 5 6
1. Activitate operaţională
2. Activitate de investiţii
3. Activitate financiară
Total
Sursa: „Situația de profit şi pierderi”, anexa nr. 2; Situația fluxurilor de numerar, anexa nr. 4; Nota explicativă, anexa nr.7 a Situațiilor financiare
Concluzie:
37

ASF 2017 Cu Tabele FR PDF

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

ASF 2017 Cu Tabele FR PDF

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Analiza situațiilor financiare, A.

COJOCARI, lector universitar, departamentul CIE, USM

Tema 1 ”Analiza profitului întreprinderii”

1. Noţiunea de profit, indicatorii şi metoda de calcul a acestora - individual;

3. Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională

4. Analiza structurală și factorială a profitului brut (pierderii brute);

PbVP – profitul brut (pierdere brută) din vânzarea produselor;

∆PbVP = PbVP 1 - PbVP 0 =

unde: RMC = (MC/Vvm) x 100%

5. Analiza profitului (pierderii) din alte activităţi – individual.

Tema 2 ”Analiza rentabilităţii”

1. Noţiunea de rentabilitate, indicatorii şi metoda de calcul - individual;

2. Analiza rentabilităţii pe produs;

Indiferent de genul de activitate practicat de entitate, la devierea rentabilității pe produs

1.2. Modificarea profitului unitar pe produs – factor direct și dependent

Sursa:”Calculația produsului”, „Cercetare statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A”

1.2. Modificarea profitului unitar pe produs – factor direct și dependent

3. Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări

∑(q1xp0) - ∑(q1xc0) VVP rec – CVP 1 VVP rec – CVP rec

∑(q1xp0) - ∑(q1xc1) VVP 1 – CVP 1 VVP rec – CVP 1

3. Analiza rentabilităţii activelor

unde: RA - rentabilitatea activelor;

După conținut, activele cu destinație de producție includ:

Preventiv, informaţia necesară privind calculului şi analiza rentabilității activelor cu destinație de

6. Rentabilitatea activelor cu destinație de producție, % Rap x

5. Analiza rentabilităţii capitalului propriu;

Tema 3 ”Analiza patrimoniului şi eficienţei utilizării activelor”

1. Însemnătatea, obiectivele şi sursele informaţionale ale analizei situaţiei patrimoniale -

2. Analiza patrimoniului la valoarea reală şi netă. Calculul patrimoniului net;

Cap.II Active circulante:

Tabelul 24. Diagnosticul şi estimarea patrimoniului entității la valoarea netă

3. Calculul activelor circulante nete şi analiza factorială a acestora.

4. Analiza eficienţei utilizării activelor prin metoda ratelor.

Calculul și aprecierea acestor indicatori se efectuează în următorul tabel analitic.

Numărul de rotaţie a activelor circulante, reprezintă utilizarea eficientă a activelor circulante la

La a treia etapă se va efectua analiza indicatorilor particulari de rotaţie a activelor curente, şi

Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuează în următorul tabel analitic.

5. Analiza factorială a duratei de rotaţie a activelor

Tendința de micșorare a acestui indicator se apreciază pozitiv, invers – negativ.

Tabelul 31. Calcul şi aprecierea influenţei factorilor generali la devierea

Rvv - Rentabilitatea veniturilor din vânzări;

Tema 4. ”Analiza surselor de finanțare a activelor”

1. Conţinutul economic şi necesitatea analizei surselor de finanţare a activelor - individual;

2. Aprecierea structurii surselor de finanţare a activelor;

3. Analiza eficienţei utilizării capitalului unei entităţi economice;

5. Analiza nivelului de îndatorare a entităţii

1. coeficientul de atragere a surselor împrumutate – KSÎ = (DTL+DC)/TP sau 1 - KA,

Tema 5. ”Analiza creanţelor şi a datoriilor curente”

1. Conţinutul economic al creanţelor şi datoriilor, clasificarea acestora şi obiectivele analizei -

2. Aprecierea generală a creanţelor şi datoriilor curente

În procesul activităţii economico-financiare a oricărei entități economice, apare necesitatea efectuării

Analogic, se efectuează și aprecierea generală a datoriilor curente.

3. Analiza balanţei creanţelor şi datoriilor curente;

4. Analiza structurii creanţelor şi a datoriilor curente după conţinutul economic

În baza calculelor efectuate se menționează modificarea ponderii creanțelor în componența

5. Analiza rotaţiei creanţelor şi datoriilor curente - individual.

Tabelul 43. Calculul și aprecierea rotației creanțelor și evoluția acestora în dinamică

Unde: CCh. AO – costuri și cheltuieli din activitatea operațională;

Tema 6. ”Analiza lichidităţii”

1. Conţinutul economic al lichidităţii, solvabilităţii şi capacităţii de plată – individual

2. Clasarea activelor şi a surselor de constituire a acestora privind analiza lichidităţii

Indicatori Cod rd. Anul precedent Anul curent Abaterea, /-

3. Analiza expresă a lichidităţii