(…) Cele treizeci de păsări își văzură feț ele reflectate pe chipul Domnitorului

ceresc Sîmorgh. Înmărmurite, se întrebau dacă erau tot ele sau dacă se transformaseră
î n conducătorul lor.
Apoi se uitară una la alta ș i - ce minune! - li se dezvălui că erau un unic Sî morgh!
Apoi, aruncară din nou o privire furișă în jurul lor ș i spre Domnitor ș i se convinseră:
Sî morgh ș i ele erau una.
Atunci, Domnitorul li se adresă celor treizeci de păsări ș i zise: «Integraţ i-vă î n
bucuria și slava mea și veţi unite cu mine!» Acolo sus, păsările se topiră pentru
eternitate în Sîmorgh, iar umbra fu absorbită în Soare. Nu mai erau nici călători, nici
drum, nici ghid.
Descoperindu-ș i Domnul, s-au descoperit pe ele î nsele ș i astfel, Sinele lor divin.

Căntecul păsărilor/ Attar (Farid od-din Mohammad ben Ebrahim Attar din Nichapur)