UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUIŞI GAZELOR

Master în domeniul

MINE, PETROL ŞI GAZE

Specializarea

TEHNOLOGIA TRANSPORTULUI, DEPOZITĂRII ŞI

DISTRIBUŢIEI HIDROCARBURILOR

PROIECT DE AN
LA DISCIPLINA

TRANSPORTUL ŞI ÎNMAGAZINAREA
GAZELOR LICHEFIATE

TEMA
PROIECTAREA UNUI APARAT DE SCHIMB DE
CĂLDURĂ ÎN CARE SE CONDENSEAZĂ PROPAN

Student:
Angheluta Danut-Stefan
Conducător:
Șef lucrări dr. ing. Monica-Emanuela Stoica

1
 CUPRINS
ETAPA I

Tema de proiect ................................................................................................................ 2

ETAPA II

Calcului termic de predimensionare a condensatorului de propan .......................... 5

ETAPA III

Determinarea coeficientului de transfer de căldura prin convecțieα2 pe partea

apei de răcire ....................................................................................................................... 6

ETAPA IV

Determinarea coeficientului de convecțieal propanului care se condensează ............ 7

ETAPA V

Determinarea coeficientului global de transfer de căldură ...................................... 11

ETAPA VI

Dimensionarea aparatului de schimb de căldură ..................................................... 12

Stabilirea schemei constructive a aparatului de schimb de căldură ........................................

Anexe.................................................................................................................................................

Bibliografie

2
TEMA DE PROIECTARE
N=3
Sa se efectueze calculul termic de dimensionare a unui aparat de schimb de căldură in
care se condensează propan.
Date inițiale:
 temperatura propanului la intrare in condensator: t1’  (24  0,5  N ) 0C;
 apa de răcire are: la intrare, temperatura de t2’ = 150C, iar la ieșire t2” = 210C;
 apa de răcire circula prin interiorul țevilor, iar propanol prin exterior;

 debitul de propan este m1  (7  0,1 N )t / h.

Etapa I de lucru
 Sa se stabilească datele inițiale, funcție de valoarea lui N (numărul curent din apel);
 Sa se calculeze debitul de propan in unități ale Sistemului International (SI);
 Sa se traseze diagrama de variație a temperaturii in condensator;
 Sa se calculeze diferența medie logaritmica de temperatura, in ipoteza ca cele doua
fluide circula in contracurent.

Schimbătoare de căldură pentru condensarea propanului

Schimbătoarele sunt aparate termice in care are loc transferul de căldură de la un
agent termodinamic mai cald, la altul mai rece.
Clasificarea aparatelor de schimb de caldura:
a) dupa destinatie:
vaporizatoare sau condensatoare;
incalzitoare sau racitoare;
b) dupa tipul contructiv:
de suprafata(cu tevi sau cu placi);
prin amestec;
c) dupa modul de circulatie a agentilor termici:
echicurent;
contracurent;
curent incrucisat sau mixt;

3
 d) dupa regimul de lucru:
stationar;
nestationar;
e) dupa modul de preluare a dilatarilor termice:
rigide;
semielastice;
elastice;
f) Dupa numarul de treceri ale agentului termic:
cu o trecere;
cu mai multe treceri;
g) Dupa transformarile fizico-chimice suferite de agentul termic in procesul de
schimbare de caldura:
fara schimbarea starii de agregare;
cu schimbarea starii de agregare;
au loc reactii chimice (ardere);

In figura 1 este prezentata diagrama de variației a temperaturilor celor doua fluide in

lungul suprafeței despărțitoare, la un schimbător de căldură cu circulația agenților termici in
contracurent. S-au notat: - 1 fluid cald;- 2 fluid rece;- indicele prim (‘) intrare;- indicele
secund (“) ieșire.Transformările termodinamice din aparatele de schimb de căldură, daca se
neglijează pierderile de presiune, sunt izobare. In fiecare aparat circula fluidul cald,

caracterizat prin debit masic (m1 ) , capacitate calorica masica la presiune constanta (c p ,1 ) si

temperatura de intrare, respectiv ieșire (t1'  t1" ) si fluidul rece, caracterizat prin debit masic

( m 2 ) , capacitate calorica masica la presiune constanta (c p , 2 ) si temperatura de intrare,

respectiv ieșire (t 2'  t 2" ) .

4
 Ecuațiile principale ale schimbătoarelor de căldură

Calculul termic al schimbătoarelor de căldură de suprafața se bazează pe

următoareleecuații principale:
  
 ecuația de bilanț termic: Q 1  Q 2  Q d ;(1)

 ecuația de transfer de căldură: Q  k  A  Tmed ,lg ;(2)

In ecuația de bilanț termic, fluxul termic cedat de agentul cald, lichid sau gaz perfect
este:
 
Q1  m1  c p,1  (t1'  t1" )(3) ,
 
iar pentru un gaz real sau vapori este: Q 1  m1  (h1'  h1" )( 4) .

Figura 1 Variatia temperatii la un schimbator de caldura cu circulatia agentilor termodinamici in contracurent

Fluxul termic preluat de agentul rece, pentru cele doua situații privind fluidul de lucru, are
   
expresiile: Q 2  m 2  c p , 2  (t 2"  t 2' )(6) , respectiv Q 2  m 2  (h1"  h1' )(5) .

Diferența medie logaritmica de temperatura Tmed ,lg , se măsoară in (K), dar in

calculul acesteia se introduc temperaturile fluidelor fie numai in (K), fie numai in (0C),
deoarece reprezintă o diferența si rezultatele obținute sunt egale in cele doua cazuri.
  
Daca se neglijeazăcăldură disipata, rezulta ca: Q  Q 1  Q 2 (7) .
Diferența medie logaritmica de temperatura:
Tmax  Tmin
Tmed ,lg  (8) .
Tmax
ln
Tmin

5
 Când circulația agentului are loc in curent încrucișat sau mixt, se calculează cu relația
de mai susdiferența medie logaritmica de temperatura, considerând ca fluidele circula in
contracurent, după care se aplica un coeficient   1, unde   f (T1' , T1" ,T2' , T2" ) si de asemenea
depinde de modul de circulație al agenților termici. Coeficientul  se citește din diagramele
specific.
Tmed ,ci  Tmed ,lg,cc (9)

In timpul funcționarii schimbătoarelor de căldură, apar depuneri (piatra, nămol, alge),

pe suprafețele de schimb de căldură. Din cauza depunerilor, se micșorează coeficientul global
de transfer de căldură k depuneri  k proiectare si este necesara curățireasuprafețelor de schimb de

căldură.
Daca in schimbătorul de căldură are loc schimbarea de faza a unui agent
termodinamic, fluxul termic se calculează cu relația:
 
Q  m r ,
in care r este căldură latenta specifica de vaporizare/ condensare, [J/(Krk)].
Calcul:
 temperatura propanului la intrare in condensator:

 (24  0,5  N )  (24  0,5  3)  25,5  C ; t1’= t1”;

'
t 1

 apa de racire are : la intrare , temperatura de t2’ = 15 °C iar la iesire t2’’ = 21°C
 apa de racire circula prin interiorul tevilor, iar propanul prin exterior
 debitul de propan este;

m  (7  0,1 N )  7  0,1 3  7,3t / h  3,03kg / s;
Diagrama de variației a temperaturii in condensator:

T1 ′=25,5 C T1 ′′=25,5 C

∆Tmax=10,5 C
∆Tmin=4,5 C

T2 ′′=21 C T2 ′=15 C

6
  diferența medie logaritmica de temperatura:
∆Tmin = t1 ′ − t 2 ′′ = 25,5 − 21 = 4,5 C° ;
∆Tmax = t1 ′′ − t 2 ′ = 25,5 − 15 = 10,5 C° ;
∆Tmax − ∆Tmin
∆Tmed,lg = = 7,08C° ;
∆Tmax
ln( ∆T )
min

Etapa a II-a de lucru

Calculul termic de preredimensionare a condensatorului de propan

Date inițiale:
 apa de răcire circula prin interiorul țevilor, iar propanul prin exterior;

 condensatorul este tubular, cu țevi orizontale din otel cu diametrul d 2  25 / 21 ;

d1

 deoarece propanul dizolva uleiul antrenat de compresor, se considera ca suprafața

exterioara a țevilor este curata. La interior se considera un strat de depuneri de piatra cu
grosimea de  p  0,2mm ;

 conductivitateea termica a mterialului tevii este λOL = 46,4W(mK), iar a stratului de

piatra λp = 1,2W(mK);
Etapele de lucru :
 presiunea propanului la temperatura de saturatie (vaporizare /condensare/lichefiere),
t1 ′ = t1 ′′ , este p1 = 9,81 bar;
′
 entalpia vaporilor saturati uscati de propan, la temperatura de saturatie: t1 ′ = 21 °C, este
h1 ′′ = 196,06kcal⁄kg = 820,88 kj⁄kg ;
 entalpia lichidului saturat de propan, la temperatura de saturatie
t1 ′ = 25,5 °C; h′ = 114,988 cal⁄kg = 481,43 kj⁄kg ;
Pentru a determina entalpia lichidului saturat de propan si entalpia vaporilor saturati
uscati de propan, se face interpolare din urmatorul tabel de mai jos, in functie de
temperatura la intrare a propanului in condensator.

Formula de interpolare care s-a folosit pentru a determina presiunea

propanului,entalpia este :
y1 + ( x − x1 ) · y2 − y1 ⁄x2 − x1 ;

7
 Tabelul 1 Proprietatile vaporilor saturati de propan

Din tabelul 1, s-au determinat:

p1 = 9,81 bar; i′ = 481,43 kj⁄kg ; i′′ = 820,88kj/kg; r = 339,44 kj/kg;

1. Fluxul termic cedat de propanul care condenseaza este:

̇ 1 ′′ − h′1 ) = 3,03 · 339,44 = 685,68 𝑊;
Q1̇ = m1 ∙ (h
2. Fluxul termic preluat de apa de racire, pentru un randament al izolatiei ηiz = 1,este:
̇
Q2̇ = ηiz · Q1 = 685,68 W;
3. Debitul de apa de racire necesar este:
Q2̇ 685,68
ṁ 2 = = = 27,29kg⁄s ;
cp,2 ∙̇ (t′′2 − t′2 ) 4,1868̇ ∙ (21 − 15)

unde cp2 este capacitatea calorica masica a apei(caldura specifica) este 4,1868 kj(kg K);

4. Viteza optima de curgere a apei in interiorul tevilor este w2=1 m/s

5. Diametrul efectiv al tevilor este d3=d1-2δp=0,0206m;
6. Sectiunea de curgere a apei de racire, daca se considera a densitatea apei ,
ρ2=1000kg/m3 ,se calculeaza din relatia:
ṁ 2 ̇
27,29
S2 = = = 0,02729 m2;
ρ2 ∙ ̇ w2 1000̇ ∙ 1
7. Numarul de tevi montate in paralel, prin care circula apa de racire , pentru realizarea
vitezei alese, va fi:
4 · S2
n= = 81,88 bucati;
τ ∙ d3 2

8
 Etapa a III-a de lucru
Determinarea coeficientului de transfer de caldura prin convectie α2 pe partea apei de
racire
Se determina :
3.1.Temperatura medie a apei de racire:
t 2,m = t1 ′′-Δt med,lg = 21 − 7,08 = 13,33 °C;
3.2.Marimile termofizice ale apei la temperatura medie t 2,m au valorile:
W
a. Conductivitatea termica: λ2,f = ⋯ mK

b. Vascozitatea cinematica: ν2,f = ⋯ m2 /s

c. Densitatea : ρ2,f = ⋯ kg/m3
d. Capacitatea calorica masica: cp2f = ⋯ J/(kgK)
Din Tabelul 1 Proprietati fizice ale apei, se determina marimile termofizice ale apei la
temperatura medie, astfel:
Proprietă?ile fizice ale apei
t ρ ν cp λ
0 3 2
[ C] [kg/m ] [m /s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
0 999,9 1,790· 10 -6 4,21 0,881
-6
10 999,7 1,300· 10 4,19 0,575
-6
20 998,2 1,000· 10 4,18 0,599
-6
30 995,7 0,805· 10 4,17 0,617
-6
40 992,2 0,659· 10 4,17 0,634
-6
50 988,1 0,556· 10 4,17 0,648
-6
60 983,2 0,479· 10 4,18 0,660
70 977,8 0,415· 10 -6 4,19 0,668
-6
80 971,8 0,366· 10 4,20 0,675
-6
90 965,3 0,326· 10 4,21 0,681
-6
100 958,4 0,295· 10 4,22 0,683

Tabelul 1 Proprietati fizice ale apei

Determinarea marimilor fizice se face prin interpolari astfel:

 Conductivitatea termica:
(13,33 − 10) ∙ (0,599 − 0,575)
λ2,f = 0,575 + = 0,582 W/mK
20 − 10
 Vascozitatea dinamica:
(13,33 − 10) ∙ (0,599 − 0,575)
ν2,f = 1,300 + = 1,2001 · 10−6 m2⁄s ;
20 − 10

9
 Densitatea:
(13,33 − 10) ∙ (998,2 − 999,7)
ρ2,f = 999,7 + = 999,2 kg/m3 ;
20 − 10
 Capacitatea calorica masica:
(13,33 − 10) ∙ (4,18 − 4,19)
cp2,f = 4,19 + = 4,18667 kJ⁄kgK ;
20 − 10
Se considera temperatura peretilor tevii: tp1 = tp2 = tp = tp2 ′′ + 1 = 21 + 1 = 22 C;

 Se calculeaza criteriul Reynolds astfel:

w2 · d3 w2 · d3 · ρ2,f 1 · 0,0206
Re2f = = = = 17165,23
ν2,f μ2,f 1,2001 · 10−6
> 2300 regim turbulent ;
 Se calculeaza criteriul Prandtl astfel:
μ2,f · cp2,f ν2,f · ρ2,f · cp2,f 1,2001 · 10−6 · 999,2 · 4,18667 · 103
Pr2f = = =
λ2,f λ2,f 0,582
−3
Pr2f = 8626,12 · 10
 Pentru calculul Pr2p se aplica o relatie analoaga cu cea de mai sus, iar caracteristicile
termofizice sunt ale apei de racire, la temperatura tp.Astfel, valorile conductivitatii
termice, densitatea capacitatea calorica masica sunt determinate prin interpolari,
valorile lor fiind prezentate in randul de mai jos:

λ2,f [W/mK] ν2,f [10−6 m2 ⁄s] ρ2,f [kg/m3 ] cp2,f [kJ⁄kgK]

0,6026 0,961 997,7 4,178
 S-a determinat Pr2p = 6687,5 · 10−3 ;
 Se calculeaza criteriul Nusselt astfel:
Pr2p
Nu2f = 0,021Re2f 0,8 · Pr2f 0,43 · ( )0,25
Pr2f
0,8 −3 0,43
6687,5 · 10−3 0,25
Nu2f = 0,021 · 17165,23 · 8626,1 · 10 ·( ) = 112,84;
8626,1 · 10−3
Deoarece Re>10000, regimul de curgere al apei este turbulent, iar raportul dintre lungimea
tevilor si diametrul interior l/d3 >50;
 Se calculeaza coeficientul de transfer de caldura prin convectie α2 pe partea apei de
racire :
λ2,f 0,582
α2 = Nu2f · = 112,84 · = 3188;
d3 0,0206

10
 Etapa a IV-a de lucru
Determinarea coeficientului de convectie 𝛂𝟏 al propanului care condenseaza
 Se calculeaza temperatura in stratul limita al peliculei de condensat, formata pe
exteriorul țevilor:
t1n = 0,5 · (t p + t1 ′ ) = 0,5 · (22 + 25,5) = 23,75 C° ;

 La temperatura t1,n  23,750 C , in zona peliculei de condensat proprietățile

termofizice ale propanului sunt:
o 1.Densitatea propanului :
ρv + ρl 17,05 + 492,49
ρ= = = 254,77 kg⁄m3 ;
2 2
unde: ρv este densitatea vaporilor saturati de propan si se calculeaza cu formula:
p T 44 9,81 273,15
ρv = ρg.N · · = · · = 17,05 kg⁄m3 ;
pN TN 22414 1 296,9
ρl este densitatea propanului in stare lichida si se calculeaza cu formula:
ρl = a + √b − c · t1n = 265,0 + √68967,18 − 724,9 · 23,75 = 492,49 kg⁄m3 ;
in care constantele au urmatoarele valori :
a b c
265,0081 68967,18 724,91

o 2.Capacitatea calorica masica :

cv + cl 1677,5 + 2872,3
cm propan = = = 2274,9J/kgK;
2 2
unde: cv este capacitatea masica a vaporilor saturati de propan si se calculeaza cu formula:
2 −3 −6
cv = A0 + A1 · T + A2 · T = 1,717 + 270,9 · 10 · 296,9 + (−94,55 · 10 ) · 296,92
73,81 · 103
cv = 73,81 kJ⁄kmol K = = 1677,5 J/kgK ;
44
A0 A1 A2
1,717 −3 −6
270,9 · 10 −94,55 · 10

cl este capacitatea masica a propanului in stare lichida si se calculeaza cu formula:

cl = A0 + A1 · T + A2 · T2 + A3 · T3 =
2 −2 −5
cl = −56,1179 · 10 + 101,811 · 296,9 − 43,3590 · 10 · 296,9(+63,15 · 10 )
· 296,92
cl = 2872,3 J/kgK
in care constantele au urmatoarele valori :
A0 A1 A2 A3
−56,1179 · 10
2 101,811 −43,3590 · 10
−2 (+63,15 · 10−5

o 3.Conductivitatea termica :
λ = A + B · T + C · T2 + D · T3
−1 −4 −7 2
λ = 3,67647 · 10 + (−13,9370 · 10 · 296,9) + 16,359 · 10 · 296,9 + 0
λ = 0,097 W/mK

11
 in care constantele au urmatoarele valori :
A B C D
−1 −4 −7 0
3,67647 · 10 −13,9370 · 10 16,359 · 10

 Se utilizeaza relatia :
Nul = 0,72(Gal · Kul · Prl )0,25 = 0,72(2,46 · 10−13 · 85,26 · 2,694)0,25 = 620
 Se determina criteriul Kutateladze:
h′′ − h′ 339,44 · 103
Kul = = = 85,26;
cm propan · (tfl − tp ) 2274,9 · (23,75 − 22)
 Se determina criteriul Galileu:
g · d2 3 9,81 · 0,02063 9
Gal = = 2 = 2,41 · 10 ;
νl 2 3,55 · 10−7
in care vasczoitatea cinematica se determina astfel:
μ 91 · 10−6
νl = = = 3,55 · 10−7 m2 ⁄s ;
ρ 254,77
 Se determina criteriul Prandl:
μ · cl νl · ρl · cl 91 · 10−6 · 2872,3
Prl = l = = = 2,694
λl λl 0,097
 Se determina coeficientul de transfer de caldura prin convectie α1 pe partea propanului:
λl 0,097
α1 = Nul · = 620 · = 2924,1
d2 0,0206

12