ANUL XI. No. 21. lanuarie-lunie 1914.

BULETINEL
SOCIEMII NUMISMATICE ROMÂNE
PUBLICATIUNE SEMESTRIALÁ

Sub D-lui
:
CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI ROMÂNE

BUCURESTI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F'. GOBL
No. 19, STRADA REGALÄ, No. 19

--
SECTIA
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
a Contributiune la studiul pondurilor antice din
ora§ele noastre pontice 6 fig.)
Const. Moisil, Medaliile lui Constantin Brancoveanu
8 fig.)
General P. Interpretarea mobilelor eraldice de pe
monetele Tärii Româneti 4 fig.)
Moisil, Monete Tezaure monetare din România
tinuturile române§ti.
C. medalistice 4 fig.).
Const. Moisil, Buletin Bibliografic.
emisiune de monete. Fal§ificatori. Cursuri
conferinte numismatice, etc.
: Medic colonel H. Casassovici, Colonel G.
nescu.

Abonament anual: Lei 3.-Redactia: Calea Victoriei, 135, Bucure§ti

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNE CONTRIBUTION

la studiul pondurilor antice din a l'étude des poids antiques des nos

noastre pontice. cités pontiques

pondurilor antice Le nombre des poids antiques

site orasele pontice din trouvés dans nos villes ponti-
brogea creste foarte repecle. Dupa ques de la Dobroudcha augmente
cele descrise de Bormann de tous les jours. Outre ceux dé-
noi; Ex. Sa Mgr. Netzhammer crits par M. Bormann et par
a publicat diferite rânduri in nous, Son Ex. Mgr. Netzhammer
Catolicá» monumente a publi dans la Cato-
ponderale din Kallatis, Tomis lica» un certain nombre de
Istros 1). Astázi suntem numents pondéraux appartenant
la acest ma- aux villes de Kallatis, Tomis et
terial bogat patru monumente Istros 1). Nous sommes en
noi, pe care le descriem mai sure aujourdhui d'ajouter ce
riche matériel encore quatre mo-
numents nouveaux.
I. I.
Anul trecut am dobândit la Nous avons acquis Pannée der-
Constanta (vechiul Tomis), un Constantza (Pantique To-
pond de plumb, care mis) un poids de plomb qui
foarte probabil din perioada partient probablement l'épo-
a orasului. Forma lui que autonome de la cité. Nous

, I, (1912), p, II, (1913), p. 164 ; III, (1914),

p. 129, 131.

www.dacoromanica.ro
 2

este triunghiulará, ca a celor en reproduisons ici l'image de

mai multe ponduri din Tomis, grandeur naturelle (fig. s).
iar reversul neted. Dupá cum se
poate observa din reproducerea Ce plomb de forme triangu-
aláturatá, in márime naturalá, laire, revers lisse, nous pré-
pe fata acestui pond este repre- sente sur le droit le buste de
zin tat bustul lui Hermes, in profil profil d'Hermès, coiffé du péta-
spre dreapta cu petasos pe se et tourné vers la droite. De-
cap. pieptului se aflä vant la poitrine la legende TE
legenda TE, care aratá mo- indique que le monument
numentul reprezintá un sfert présente un quart de mine (TE-
de unitate (TE- TAPTH). s
TAPTH) Margi- bords de l'objet
nile plurnbului sont relevès et
sunt in relief forment un ca-
bine prontmtat dre en saillie. Au
pi formeazá bas de la figure,
dru. gauche, e
Sub figura contremarque
ului, la stânga, rectangulaire
se vede aplicatá porte le nom d'un
contramarcá magistrat au
pdtruunghiulará nitif MENI C-
cu unui Y. On remar-
magistrat quera la forme
NICKOY. For- Fig. lunaire du sigma
lunará a lite- dans cette
rei C din aceastá inscriptie cription dont la date par suite
vedeste cá aceastá contramarcá ne saurait étre reculée au du
nu poate fi anterioará veacului II-e aprés J. est néan-
al II-lea dupá Cristos, deci tre- moins probable que cete con-
buie sá fi fost aplicatá la o datá tremarque a été apposée sur l'ob-
cu mult posterioará fabricatiunii jet bien l'époque de sa fabri-
pondului, cu ocazia vreunui con- cation et l'occasion d'un con-
trol al greutátilor tomitane. trôle des poids et mesures de
Tomis.
partea superioará pondul Ce poids est troué la partie
este gáurit aceastá gaurá pare supèrieure et le trou paraît avoir

www.dacoromanica.ro
 3

a fi stricat litere (TO), détruit deux lettres dont les

cari se exact acest traces sont encore visibles, pro-
pe un pond triunghiular auto- bablement TO ,que retrouve
nom din Tomis, publicat de noi 1). sur d'autres poids triangulaires
de la ville h cette méme place 1).
De altfel forma pondului, bustul En laissant de côté cette in-
lui Hermes faptul s'a gásit dication on peut dire, que la
la Constanta, dovedesc sigu- forme du poids, la représenta-
ran% originea a acestui tion du buste d'Herms et le
monument. Greutatea lui de 163 fait que l'objet a été trouvé
gr. ne sä-1 raportám la o Tomis méme, permettent d'éta-
de 652 gr. Celelalte blir avec une certitude
ponduri tomitane publicate se l'origine tomitaine de ce poids.
la o unitate de La pesée du monument est
645 gr., prin urmare pondul de 163 ga., il se rapporte donc
acesta face parte din une mine d'environ 652 gr.
tegorie. Dans nos publications antérieu-
res nous avions depuis long-
temps reconnu l'existence h To-
mis d'une mine d'environ 645 gr.
évidement la méme que celle
laquelle apartient notre nouveau
monument

IL
De vreme vázusem la Depuis plusieurs années nous
British Museum din Londra un avons remarqué h Londres au
pond de plumb, indicatiunea British Museum, un poids en
provenientei, care urma plomb sans indication d'origine
publicárii de Mgr. Netz- que l'on peut aujourdhui identi-
hammer a unor monumente ase- fier avec certitude, par suite de
-mánátoare, se poate atribui la publication par Mgr. Netz-
certitudine orasului Kallatis. hammer de poids analogues, ori-
ginaires de Kallatis.

1) Poids et monnaies de Tomis (Mémoires du internat. de

-mism.), p.

www.dacoromanica.ro

Dupá cum rezultá din repro-
ducerea in márime
turalá (fig. 2), ponclul acesta este
de formá rotundá lucrat ca si
cel de mai sus, numai pe o sin-
gurá fam.
La mijloc se aflá máciuca lui
Heracles, care ocupá un
semnat ; deasupra ei se citeste
AA, dedesupt EKTA,
ca pe un pond gäsit la
Man galia, publicat de
M-gr. Netzhammer si
aflAtor actualmente in
colectiunea d-lui L.
Ruzicka
Forma AA, pentru
H se
pe alte monumente
ponderale din Kallatis;
iar greutatea plum-
bului de gr. se
o unitate de gr.
Muzeul Britanic mai posedá
un pond, care se poate atribui
oarecare sigurantá tot ora-
ului Kallatis. El a fost gäsit la
Balcic, vechiul Dionysopolis, oras
vecin Kallatis.
Pondul este de plumb lucrat
pe amândouá ; forma lui
este mai mult elipticá, având o
toartá
l) Revista I, (1912), p. 88.
www.dacoromanica.ro
4
Ce poids est de forme circu-
laire et revers lisse. Notre fi-
gure 2 le représente de gran-
deur naturelle.
La massue d'Herakls occupe
la partie centrale du poids, au
desus on lit AA et en dessous
EKTA, légendes identiques â
celles inscrites sur le
poids de la collec-
tion Ruzicka, décrit
par Mgr. Netzhammer
dans la Revue Cato-
lique de 1912 1). La
forme AA au lieu de
AH se retrouve aussi
sur d'autres monu-
Fig. 2. ments de Kallatis.
Notre poids pse
la 86,30 gr., et comme il nous re-
présente un sixiéme, il se rap-
porte â une unité d'environ 518 gr.
Le Musée Britanique posséde
un second poids que l'on peut
également attribuer, avec une
quasi certitude, la ville de
latis. D'après l'inventaire l'objet
aurait été trouvé Baltchik, l'an-
cienne Dionysopolis, ville assez
voisine de Kallatis.
Ce poids en plomb de forme
elliptique renflèe, assez voisine
 5

Pe o se reprezintat du cercle, porte une saillie

-capul lui Hermes, in profil spre vant de manche, aujourdhui per-
stânga, cu petasos pe cap; aceasta cée. Il est travaillé sur ses deux
ne-ar putea sä atri- faces que représentent de gran-
buim monumentul orasului To- deur naturelle les figures 3 et 4.
mis, dacâ reprezentarea de pe Sur la partie antérieure (fig. 3)
nu ar la tete de profil coiffé
cinca lui Herakles, tip statornic du petase est tournée â gauche.
-al pondurilor monetelor din Cette téte pourrait nous faire
Kallatis (fig. 3 i 4). songer Tomis pour l'attribu-
Sub se aflá legenda tion de ce poids, si le revers ne

Fig. 3. Fig. 4.

'PE, care indicá sfertul se rapportait aussi nettement

TAPTH), sub aceasta Kallatis. La massue, arme d'He-
ralel cu máciuca se vede un rakls, qui y figure, le caducée
K:-.rykeion, sub care citim forma que l'on retrouve sur un autre
AA, adeseori pe poids de Kallatis, la legende
pondurile din Kallatis, dar pe AA fréquente sur les monuments
care nu o nici odatá pondéraux de cette ville, enfin
pe pondurile tomitane. Un alt la pese méme de l'objet : 122,10
motiv care ne sá gr. jointe la légende TE ins-
atribuim acest pond orasului crite sur la face au dessous de
latis este greutatea lui de 122,10 la massue et qui en rattache le
gr., care pune in poids une unité d'environ

www.dacoromanica.ro
 6

o de gr. Mina de 488.40 gr., représentée par

gr. se des in
poate fi
probabilitatea cu mina
asiro-chaldeaná. umart.
Chestiunea aceasta o Le poids normal de la mine
atentiune deosebit de aceea
vom recapitula pondurile
latiene cari se rapoartá la aceastá
Un pond rotund, aflátor
Muzeul de tichitáti din Bucu-
resti, reprezentând pe o fatá
capul lui Herakles, pe cealaltá
armele eroului legenda HMI.
A fost publicat pentru prima
oará de Bormann 1). Cântáreste
241 gr., deci se raportá la o miná
de 482 gr.
2. Pond rotund din colectiunea
Ruzicka, reprezintând pe o fatá
un kerykeion între douá herme,
pe cealaltá máciuca gorythos
cu legendele sus EKTA
la mijloc. Publicat de Mgr. Netz-
hammer 2). Cântáreste 82 gr., deci
se rapoartá la o miná de 492 gr.
3. Pond pátrat din colectiunea
Archaöl. epigr. Mitteil. aus Oesterreich-Ungarn 1891. Cf. Sutzu, Poids
et mon. de Tomis p. - 2) Revista Catolia , I, (1912), p.
un certain nombre de monu-
ments pondéraux de la ville,
tout concourt établir la
venance kallatienne de ce poids.
â la quelle se rapporte ce poids
mérite une attention particulire
et nous devons pour l'établir
nous servir de tous le poids con-
nus de Kallatis, qui se ratachent
visiblement cette unit& Ils
sont au nombre de cinq et tous
en plomb.
Le poids circulaire du
sée de Bucarest, décrit tout
bord par M. Bormann et figuré
dans notre étude sur les poids
et monnaies de Tomis 1). Il est
travaillé sur ses deux faces. Sur
la premiére la téte barbue d'He-
raklés de face, au revers les ar-
mes du héros et la légende HMI.
pése 241 gr. et se rapporte
une mine de 482 gr.
2. Un poids circulaire de la
collection Ruzicka, travaillé sur
ses deux faces et décrit par
Netzhammer D'un côté le
ducée entre deux hermés, de
l'autre la massue et d'He-
raklés, avec les légendes et
EKTA. Son poids est de 82 gr.
et il correspond une unité de
492 gr.
3. Un poids carré avec saillie

www.dacoromanica.ro
 7

Ruzicka, pe o formant manche de la collection

capul lui Heracles, in profil spre Ruzicka, décrit par Mgr. Netz-
dreapta, pe cealaltä maciuca hammer 1). Il est double face ;
legendele i une d'elle profil barbu d'He
Publicat de Mgr. Netzhammer 1). raldés droit, sur l'autre la mas-
Cântareste 62,58 gr., deci se sue du héros et les légendes
la o de 500,64 gr. et ABOAAO. Ce
de mine pése 62,58 gr. et cor-
respond une mine de 500,64 gr.
4. Pond rotund din Muzeul 4. Le poids rond du Musée
Britanic, descris mai sus sub taniquequenous avons décrit plus
nr ; cântareste gr. deci haut sous le No. II. Cette hectée
corespunde unei mine de pse 86,30 gr.; l'unité laquelle
elle se ratache est donc de
gr.
5. In fine pondul nostru de 5. Enfin notre poids de Balt-
mai sus (nr III), care cântareste chik du British Museum (No. III)
122,10 gr. se la o pse, comme nous l'avons dit
naiad de 488 gr. 122,10 gr. et se rapporte une
mine de 488,40 gr.
Greutatea medie a la La moyenne pondérale de ces
care se aceste ponduri cinq mines est d'environ 496 gr.,
in starea este de mais on ne saurait douter que
496 gr. Nu incape indoialä le poids normal de l'unité cher-
toate aceste monumente au chée est supérieure, car tous ces
pierdut o parte, mai mare sau monuments ont plus ou moins
mai din greutatea perdu de leur poids par l'action
din cauza actiunii tim- du temps. Notre unité pesait
pului deci pondul tor normal donc au moins 500 gr. et on peut
primitiv era superior acestei avec une quasi certitude
dii. Putem deci identifica cu o tifier avec la mine assyro-chal-
quasi certitudine unitatea nor- déene la plus importante
la care se raportá, cu des unités de pesée orientales,
mina asiro-chaldeeana usoará de dont le poids normal était de
5o8,66 gr., cea mai importanta din- gr 66.
tre unitatile ponderale orientale.

1) Revista III, (1914), p. 129.

www.dacoromanica.ro
 8
cursul anului trecut s'a gäsit
la Mangalia (vechea Kallatis) un
pond de plumb, care dateaz pro-
babil din epoca a ora-
sului antic. Monumentul face
parte din colectiunea
reproducem aci in na-
(fig. 5 6).
Plumbul are formä
reprezintá pe o fatá capul De-
Fig. 5.
metrei, profil spre cu
o fäclie asezatá oblic in fata gâ-
tului, tocmai cum e reprezintatä
pe unele monete din Kallatis.
Sus la stânga se aflá o foaie de
dupá care urmeazá legenda
jos in coltul stâng este li-
tera iar in cel drept litera H,
cari formeazá initialele, asezate
retrograd ale unui nume de
gistrat HP... Sus la coltul drept
www.dacoromanica.ro
IV.
L'année dernière on a décou-
vert â Mangalia, l'antique Kal-
latis, un poids en plomb qui
semble appartenir â l'époque
tonome de la cité. Ce monument
fait aujourdhui partie de notre
collection et les figures 5 et 6
ci-jointes en représen tent de
grandeur naturelle es deux faces.
Ce plomb est de forme carrée,
faces nous présente au
Fig. 6.
centre la téte de profil de la
déesse Demeter, tournée vers la
gauche, avec la torche oblique-
ment placée au bas de la gorge,
telle que nous la trouvons figu-
rée sur quelques de mon-
naies de la ville de Kallatis.
Prés de la téte en haut â gau-
che une feuille de lierre précéde
les lettres AA, en bas gauche
la lettre P et en bas â droite la
 9

se citeste asezat retrograd, lettre H, abréviation rétrograde

care este abreviatinnea numelui d'un nom de magistrat. (HP...)
altui magistrat. Pe cealaltá fatá fin en dans le coin de droite
se aflá un arc gorythos, sub les lettres rétrogrades aussi
el cuvântul MNA, iar jos et abrviation du nom d'un se-
ciuca lui Herakles. cond magistrat.
Pondul cântáreste 378 gr. Sur l'autre face (fig. 6) en haut
-deci reprezintâ o unitate nouá l'arc d'Hérakles dans son étui,
care nu s'a pâná acum la en bas la massue du héros et
Kallatis. entre les deux la légende MNA
qui nous indique l'unit
rale Ce poids pése 378
gr. environ, il nous représente
une unité de pesée nouvelle que
M. C.
nous n'avons pas encore rencon-
Membru al Academiei Române. trée â Kallatis.

MEDAMILE CONSTANTINNODÂ BRÂNCOVEANU

Cu prilejul implinirii celor veacuri dela groaznica moarte

a Domn bunului crestin Constantin-Vodà Brancoveanu,
impune numismaticei românesti o pioas
Domnul care ziva de 15 August 1714 s'a jrtfit pentru dem-
nitatea trtrii sale pentru gloria bisericii crestine, n'a fost numai
un bárbat de stat un fin diplomat, ci un strálucit
protector al literaturii artelor, o fire de artist, care
a lasat nearnului romanesc una dintre cele mai bogate mai variate
rno$teniri culturale.
Aceastä mostenire intereseazá in chip deosebit numismatica
noasträ, cáci pe impunittoare sfinte sumptuoase palate
mäiestre opere de sculpturá delicate picturi, pe
meroase tipärituri impodobite cu frumoase inflorituri stampe, pe

www.dacoromanica.ro
 scumpe de de gravurrt, ea cuprinde un nu-
de medalii, cari stint cele produse artistice de acest gen,
ce ni s'au pstrat din trecutul nostru. 1)
Un mai asupra acestor monumente numis-
«notice nu s'a acum; o de memoria
lui Constantin-Vodil ne a-1 face astazi,
mai ales cf din faptul emiterii acestor medalii dusmanii Domnului
au Idea un cap de acuzare, care a servit ca pretext, alilturea de
alte invinuiri, pentru mazilirea uciderea lui.

I
Scriitorii contimporani, cari povestesc tragic al lui
.Brancoveanu, unul dintre cele zece capete de acuzare pe

Fig. z. Medalia de aur. Fig. 2.

tipar medalia de argint.

cari dusmanii miM, in frunte cu fostul

sfetnic intim, Stol-
nicul Constantin Cantacuzin, le-au prezintat Portii, a fost a
monete efigia
> sterna sa. 2)
Asupra acestor monete» izvoarele literare ne dau un numAr
de relatiuni interesante.
Eruditul Italian Del Chiaro, care se afla tocmai in acest timp
Tara RomCineascit, spune Brancoveanu a pus sit se

') Medalia lui Mihai Viteazu, care este ca data (Sturdza, Uebersieht,
p. 69 ; tab. 8-9), chiar ar fi autentieä, este co totul inferioarii ca artä.
2) Chiaro, Istoria moderne 1718, p. 175; D. Can-
ternir, (ed. Sion) V. p. 21; Gebhard. Gesehichte Lipsca 1782. IV p. 455..

www.dacoromanica.ro
Transilvania multe monete de aur, in forma de medalii, valoare
de doi la zece galbini unguresti. Una din aceste monete a
fost trimisä la Constantinopol, pentru ca Sultanul sä se incredin-
teze despre priveste celelalte monete au fost
depunerea lui, in visteria particulara a principelui,.
eu nenumarate bijuterii de o valoare 1). Auto-
rul reproduce o astfel de medalie.
Cantemir, care a ceva mai tArziu cunostea
lucrarea lui Del Chiaro, monetele lui Brâncoveanu
«bani mari de aur de doi, trei zece ducati ( dubli, tripli
chiar decipli > zice ;) 2) iar in rezumatul din Genea-
logia Cantacuzinilor despre hulile pe cari Cantemir le-a
asupra acestei familii, se Brancoveanu a monete >
de argint: au de bani de aur de argint
chipul 3)
Istorieul german Gebhard, a lucrare a la 1782,
ne noi: Aceste monete - zice el
de Transilvania, niste tipare frumos gravate
Olanda de aur de doi, cinci zece ducati unguresti,
i
de argint de un taler de un gulden. > Apoi <nu aveau
greutatea deplina a monetelor ce reprezintau. > 4)
sMrsit Engel, care serie doua zeci de ani mai ne
me4erului care le-a Mint. Acesta ar fi Carol Johann
Hedlinger, ale initiale se anti gravate de pe toate me-
daliile. 5)
Dar pe informatiunile scriitorilor ni s'au pastrat, din fe-
un numar piese autentice din emisiune a lui

1) Del Chiaro L
2) Cantemir, 1.
3) Editia Iorga,-p. 304.
4) Gebhard, 1.
5) Geschichte d. Moldan u. Walachei (1804), p. 73.

www.dacoromanica.ro
 12

Brncoveanu; ele in mare parte spusele scriitorilor

timp ne dau alte foarte importante. (fig. 1-8).
primul rand toate au data emisiunii ; aceasta este anul
1713; asemenea toate au initialde gravorului puse sau pe
sau pe revers, sub forma C H sau C H
De parte ele confirmA emiterea a douit feluri de piese
de argint, unele de miirimea talerilor, altele de a guldenilor; in
insa nu se constatA existenta deck a unui singur fel de
piese de aur, cam de valoarea pieselor de 5 ducati. Faptul acesta ne

Fig. 3. Medalia mare de argint. Fig. 4.

s bAnuim piese de 2, 3 10 ducati nu s'au

btut de cAci altfel greu ar fi putut disparit toate.
sMrsit toate indiciile dovedesc aceste piese nu pot fi con-
siderate In nici un caz ca monete, ci numai ca medalii. De o parte
valoarea intrinsecit nu corespunde exact cu a monetelor in cate-
goria cArora ar trebui fie puse. Astfel piesele de aur au
rimea de 35 mm. in diametru o greutate care variazä intre 16,34
gr. 20,91 gr., prin urmare valoarea este dela 4-6 ducati.
Piesele mari de argint, cari au fost puse categoria talerilor, au
märimea de 46 min. diametru, dar greutatea moire 27,35
gr. 43,2 gr.; cele cari au fost considerate ca guldeni, au
rimea de 35 mm. diametru greutatea intro 14,20 gr. 21,88 gr.
De altA parte grija artisticA care sunt lucrate forma

www.dacoromanica.ro
 13

a marginilor edesc ele, piesele acestea nu erau destinate

circule monete, ci mai curand sa fie conservate ca
Vorbind despre ce ni-s'au dela
Brancoveanu, nu putem trece cu vederea piese mai pu-
tin cunoscute, de un tip cu total deosebit.Pe vrerne exemplarele
amintite mai sus reproduc toate model, care reprezinta pe
fait bustul Domnului in profil, iar pe revers un scut rotund, tim-
brat de o avand in sterna data 1713, pieele
acestea prezintit bustul Domnului en face, iar sterna nu o au
in scut, ci deadreptul medaliei ; data este
tot 1713 (fig. 5-6-7-8).
conceptie, ca executiune artistica ele bunt
mult inferioare celorlalte ; nu le stint inallate ci rotunjite,
initialele gravorului lipsesc. Figura lui pare a fi
reprodug portretul ce a servit ca model pentru stampa
in Italia eu ocazia lui care chipul Dom-
nului este asezat mijloc, iar la colturi sunt chipurile celor patru
cari au fost omorfi el. (Reprodusa in Del Chiaro).
toate probabilitatile aceste piese a fost exemplare de
probt, care nesatisfacand artistic al Domnului, n'au mai fost
reproduse.

IL

intrebarea naturala care se pune in urma constatrtrilor de

mai sus este : in ce scop s'au bAtut aceste medalii ce eveniment
comemoreazit ?
Ceeace te impresioneaza in primul privind medaliile lui
Brancoveanu este Fidelitatea exactitatea
care gravorul a tinut reproduca figura Domnului, special pe
piesele cari in profil; de motive mestesugitele
impodobiri ale reversului, toate dovedesc ca medaliile erau destinate
comemoreze un eveniment important sá eonstitue in timp

www.dacoromanica.ro
 14

amintire artistica. De parte metalul din care

sunt fabricate, cu on valoarea intrinsecta, dovedesc
avem a face piese menite fie distribuite dar unor persoane
marcante. in data 1713, dupl cum
chip natural, evenimentul pe trebue fi
fost acest an.
Pe vremea lui Brâncoveanu, ca mai culte
era obiceiul ca la date importante din viata suveranilor se
medalii, cari ca forma m/rime corespundeau monetelor in cm's,
dar ca valoare metalicl erau deosebite. Astfel de medalii se
tribuiau demnitarilor persoanelor mareante amintirea eveni-
mentului ce se comemora.
Medaliile lui Brâncoveanu fac parte din aceastit categorie,
cum de altfel recunoaste Del Chiaro. Sunt diferite pilrerile, spune
el, asupra motivului pentru care principele Brâncoveanu a pus
se aceste medalii de aur - autorul nu au existat
de argint eel mai comun este acesta: in ziva sarb/toarei Sf.
(care calendarul latin e la 26 August) a anului 1714,
intrând al 70-lea an al etatii in al 26-lea al domniei, a
dispus se dea un sumptuos banchet intregii nobilimi la
situl acestuia voia distribue tuturor conmesenilor, fiechruia
ce-1 avea, una din zisele medalii, dar, ! Doamne, chiar
in aceea zi, urma unor schimbari ne mai auzite, vial
capetele celor patru copii ai apoi cilz al la picioa-
rele cithlului...» 1)
Informatiunea aceasta nu poate fi adevaratä in parte.
Desigur medaliile erau menite fie distribuite ocazia unei
aniversari importante, dar aceasta nu poate fi cea de scriitorul
italian, acest caz n'ar fi fost nici un motiv ca pe medalii
se punt data 1713. Faptul absolut toate medaliile au
data, ne obligi st o aniversare acest an.

1) Del Chiaro, e.

www.dacoromanica.ro
 15

Ea nu este greu de gäsit, daca ne gandim in 1713

veanu implinea 25 de ani de domnie, durata ce de multä vreme
n'o mai implinise vreun Domn al Faptul Del
Chiaro nu pune medaliile in
explia prin aceea, el nu medaliile aveau data
producerea din cartea sa lipseste anul - ceeace dovedeste
in -
cu aceasta aniversare, se

el nu
a väzut nici o piesa in original, ci a avut la dispozitie numai
un desemn incomplect.
Cu toate acestea se poate prea bine ca medaliile sit nu fi fost
distribuite in 1713. nesigure din acel an, nu vor fi
dat Domnului, siirbittoreascii cu tot fastul cuvenit eve-
nimentul de important pentru care pregatise medaliile de

Fig. 5. medalie de argint. Fig. 6.

aceea va fi amanat distribuirea pentru anul viitor. Soarta vi-

trega a voit ca nici de astadatit originalul proiect al lui Con-
stantin-Vodil nu poatä fi realizat urma groaznicei lovituri
ce i-au dat toti dusmanii coalizati, artisticile medalii ce erau
menite sii-i pästreze amintirea, au fost confiscate duse la Con-
stantinopol, unde nu se ce s'a facut cu Rarile exemplare
ce astazi in colectiunile publice particulare, ar fi un indiciu
cea mai mare parte au fost desfiintate chip oarecare.

Dintre numismatii nostri acela care s'a ocupat mai mult

medaliile lui Brancoveanu, este d. D. A. Sturdza. in memorabila

www.dacoromanica.ro
 16

lucrare asupra monetelor medaHilor principatelor Moldovei

publicata la 1874, d-sa descrie doua tipuri de
aur, trei de argint unul in billon. in importantul studiu
ce l-a scris la 1879 asupra Bibliografiei numismaticei
intreagl literatura privitoare la ele. 2) Tot marelui d-sale in-
teres pentru tiin patriotismului d-sale luminat se datoreste
astazi Cabinetul Numismatic al Academiei Romane poseda cea
mai complecta colectiune de medalii de acest fel. Pe baza publi-
catiunilor marelui nostru numismat a cercetarilor facute la Aca-
demie voi tipurile medaliilor lui

de aur
1. STANTINVS SSARABA DE BRANKO WAN -
Bustul Domnului profil spre stiinga, avand pe cap cuca
surguci, prior de petre pretioase, iar corpul
haina de fir, peste care se mantia
guler de cacom, eu o forma de rozeta. Doua
cercuri lineare.
D : VOIVODA PRINCEPS VAL
TRANS Scut rotund marginea timbrat de
o sprijinit pe doi grifoni. crimp o ac-
vila crucea in pe un munte; sus la dreapta ei soa-
rele, la luna, jos de o parte de a picioarelor
17113. Intre liniile ornamentului de jos Doua cercuri lineare.
Diametru 35 mm. Greutatea 20,91 gr.; 20,80 gr,; 17,28 gr.;
(Academia 17,455 gr. (Cabinetul imp. Viena). 16,34 gr.
(Muzeul Budapesta). [Fig. 1-21
Piesa de 20,91 gr., fostit in colectiunea Montenuovo, are gravata
pe avers, de o parte de ceailalta a bustului Domnului, cifra 6..
Aceasta marcare se vede bine este posterioara.
Uebersicht der u. Medaillen des Roma Viena,
p. 78 urm.
2) Analele Seria I, tom. XI p. 109 urm.

www.dacoromanica.ro
 17

.11Iedalii de arg

2. CONSTANTINVS BASSARABA DE BRANKOWAN

in profil, ca mai sus, euca mantie. Jos in
CH
R VOIVODA t ET t PRINCEPS t t VALACHLE t
TRANS t t Scut eu marginea sterna ca
mai sus. Jos picioarele acvilei de o parte de ceialaltä 17 13.
Diametru 46 mm. Greutatea 31.171 gr. (Schottenstift.); 30.95
gr., 30.405 gr., 27.9 gr. (Academia Romana); 27.35 gr. (Cabinet
imp. Viena) [Fig. 3-4].
3. CONSTANTINVS BASSARABA DE BRANKOWAN
Bustul Domnului in profil, mai sus. Jos in exerga C I. H .

t D G VOIVODA t ET t PRINCEPS t VALACHLE t

TRANS t ALPINIE t Scut eu sterna tarii i data 1713, ca mai
sus, dar malt mai reliefat.
Diametru 46 mm. Greutatea 43.2 gr., 42.54 gr., 42.30 gr.,
39.2 gr. (Academia 42.54 gr., 33.6 gr. (Muzeu Buda-
pesta), 38.625 gr. (Schottenst.).
. 4. CONSTANTINVS BA SSARABA
- BRANKOWAN
Bustul Domnului in profil, ca mai sus.
.D:G:VOIVODA.ET PRINCEPS .

TRANS . Scut sterna data 1713

perlata.
Diametru 35 mm. Greutatea 21.88 gr. (Cab. imp. Viena),
19.75 gr. (Muzeu Budapesta), 19.057 gr. (Schottenst.) 17.5 gr.;
15.2 gr.; 14.72 gr.; 14.28 ; 14.20 gr. (Academia

Medaliile acestea sunt batute en tipar ca cele de aur.

5. CONSTANTINVS BASSARABA DE BRANCOWAN
Bustul Domnului reprezintat in fata, eu cuca pe cap, haina de fir
mantie eu guler de cacom incheiata eu o lungareata.
Doua cercuri, eel extern perlat, eel interii linear.
D. G. VALACHLE TRANSALPINIE PRINCEPS ET
2

www.dacoromanica.ro
 18

VOIVOD A Acvila cruce in cioc, stand picioare un munte

deasupra o coroana, sus la dreapta soarele, la stânga luna,
jos picioare de o parte de 17113.
Diarnetru 36 mm. Greutatea 25,67 gr. Marginile medaliei
sunt rotunjite (Academia Fig. 5-6.

Fig. 7. Fig. S.

Billon.

6. CONSTANTINVS BASSARABA DE BRANCOWAN.

Bustul ea mai sus, dar figura Domnului mai
mai expresiva.
D G VALACHLE TRANSALPINE PRINCEPS ET .

VOIVODA. Acvila ca mai sus, dar coroana mai

soarele raze mai numeroase. Data 17113.
Diametru 35,5 mm. Greutatea 12,25 gr. (Academia
Fig. 7-8.
CONST. MOISIL.

www.dacoromanica.ro
 19

1NTERPRETAREA MOB1LELOR ERALDICE

DE PE MONETELE TÄRII ROMÂNESTI

Veeki le monete ale Prii bdtute in arta blaxonului

era la floare ferite embleme i mobile r, cari au fost
acum explicate i deserise in felurite chipuri nostri, credem cd aducem
un real servirin celor ce se ocupd de areastd observa(iunile ce face
asupra unul dintre mai distinsi eraldisti ai d-1 general P. Ndsturel,
studiu, pe care de a bineroit sd ni-1 la

Introducerea emblemelor sau se datoreste faptului,

lupte cavalerii acoperindu-si figura prin rabaterea vizierei coi-
fului, nu mai puteau fi recunoscuti de ai decât prin mobilele sau
emblernele ce le purtau pe scut. Nu putea dar un principe, chiar
din neam, ia armele altuia, decât dupá regule
fácându-le semne bine vázute spre deosebire de altii. Aceasta
se cherna «briser les armes».
Dacá privim moneta lui Radul Tismáneanul (fig. 2)
cea a fratelui mai mare Vladislav Basarab (fig. si dacá
parám scuturile de pe ele, tinând seamá
de regulele eraldice, putem afirma cáscutul
de pe monetele lui Vladislav Voevod este
scutul casei párintelui Nicolae Alexan-
dru Basarab, scut pe care l-a rnostenit
Fig.
prirnul riáscut 'pe care fratele säu mai
mic a trebuit dupá regulele artei, sá-1 sfárâme (briser), adáogându-i
o floare de crin in cartierul al doilea, care era (adicá fárá mo-
scutul párintesc.
Cu ocazie arnintesc mobilele din primul cartier
al scutului nu sunt nici «grinzi transversale» le zice d. D. A.
Sturdza, nici '«dungi orizontale» le spunea mai d. C.
Moisil, ci in limbagiul eraldic ele se «fascii» (fasces). Deci
blazonul lui Radu Vodá (fig. trebuie descris: «scut clespicat, in
primul cartier fasciat, in al doilea o floare de crin».
La monetele cu efigie ale lui Mircea cel Bátrân (fig. 3) este
de observat pe revers inclinarea scutului. imprejurare este
atât de importantá incât meritá oare cari deslusiri. Vorbind despre

www.dacoromanica.ro
 20

«Les pas d'armes» Eysenbach zice 1): «La position de l'écu

tantôt â un arbre, tantôt un trophée, tantôt aux fenétres des
grandes places se tenaient quelquefois les pas d'armes a donné
naissance l'usage souvent observé de représenter l'écus incliné. Cela
indique necessairement que le gentilhomme qui le porte ainsi avait
des ascendants munis du droit de faire fenétre, c'est-à-dire de figurer
aux joutes, tournois et pas d'armes.
Quand les écus étaient ainsi disposés avant la lutte, chacun (et
les darnes ne manquaient pas d'en user) avait le droit de venir bla-
soner, c'est-à-dire d'écrire, lire et critiquer le blason de chaque
valier. Dieu sait les malices,les traits d'és-
prit, les demi-mots, les observations graves
ou plaisantes qu'entrainait cet examen».
Prin urmare scutul de pe
Fig. 2. netele acestea dovedeste cá membrii
miliei Basarabilor aveau dreptul de «faire fenétre», pe care dupá
gulele medievale nu-1 posedau decât cavalerii cari au luat parte la
cruciate. Cât priveste monetele fárá efigie cu numele lui Mircea,
din punct de vedere eraldic le socotim tot ca ale Marelui Mircea,
cáci mobila cartierului din senestra se aflá scutul lui Radu
De asemenea eraldiceste monetele acestea sunt mai
vechi decât cele cu efigie.
De altfel mobila aceasta nu poate fi decât o cátáramá
(fermail antique), iatá ce spune Grandmaison in al
nafre :
«Les fermaux sont ordinairement représentés ronds, quelque
fois en losange....
fermail dans l'écus est posé ordinairement en fasce, la
pointe de l'ardillon (opritorul cátáramei) dextre; s'il se trouve per-
pemliculierment on le dit «en pal».
«On nome fermail antique celui qui est en losange».
Se poate vedea deci cá suntem in fata unei catarame, care
ocupá scut pozitiunea ei obisnuitá, adicá fascie descriere
(blazonare) nu e nevoe sá spunern decât numai cá este o cátáramá
anticá. dar reversul acestor monete s'ar blazona astfel : scut

1) Eysenbach, Histoire du blason p. 6o.

www.dacoromanica.ro
 21

despicat, in primul (cartier) fasciat in al doilea o anticá.

(Fig. 4).
Ce va fi ascunzând «crucea dupá reversul mo-
netelor lui Dan Mircea n'am putut-o pátrunde. Bánuim cá
frigurile pregátirilor cruciatelor de crestinátate nu puteau lása
indemne tárile noastre cá prin urmare aceste Figur) n'ar fi stráine
de avântul crestinesc ce a trebuit cu sigurantá sá insufleteascá
pe Românii crestini, moda care domnia atunci, introdu-
pe scuturi de aci pe monete, sfântul semn al patimelor
tuitorului lumei chiar chipul Domnului Cristos, din dorinta
teresul practic de a arga luniii care sosia din
Occident trecea spre Orient sá Sf.
Mormânt, ca tara, ostirea, ca monetele ce le
intâlniau in calea sunt crestine. Cu chipul
acesta se inläturau altercatiunile ce s'ar fi putut Fig. 3.

ivi sá se bage de seanlá cu cine au a face, nefiind chip mai

expeditiv de a se decât prin semnul crucii, pe care-I
spre recunoastere degetele «J'atteste Dieu», zice aba-
tele Guibert, que j'ignore le noms de tous les peuples qui débarqué-
rent dans nos ports; leurs langues nous étaient inconnues et pour
nous montrer qu'ils étaient chrétiens, ils plaçaient un de bears doigts
sur l'autre en forme de croix». adaugá Eysenbach : «Au milieu
de cet immense mélange de peuples, de cette foule innombrable de
chevaliers et .d'écuyers, était d'absolue necessité que tout chef de
corps, tout guerrier d'élite qui n'avait pas encore de blason propre,
adoptât un symbole, des armoiries, pour servir de ralliement â ses
vassaux, se faire reconaître dans la et attacher â ses côtés ses
soldats et ses gens» 1).
profesor Constantin Moisil, numismatul Academiei Române,
crede privinta imaginei lui Crist de pe reversul monetelor lui
Mircea, aceasta se datoreste desigur unei influente bizantino-sâr-
2). Lucrul este cu putintá, dar tot de posibil este ca Domnii
fi luat pilde, mai degrabá dela popoarele din occident, cáci
dela inceputul Cruciatelor multe trecuserá treceau mereu, spre lo-
curile sfinte, prin noastre. astfel cred cá cobiceiul de a

') Eysenbach o. c. p. 66.

2) Buletinul S. N. R. 1913 p. 53.

www.dacoromanica.ro
 22

se reprezinta pe monete chipul suveranului., obiceiu care era

de rsAspândit in evil] mediu», cum zice foarte bine d-1 profesor Moisil,
fi fost introdus tot sub influenta popoarelor occidentale, mai
tate cu foarte mult in deck Ungurii, cari pe acele vremuri
nu ne intreceau.
la Mircea cel Mare, chiar pe vremea lui, judecând
monete, putem afirma cä nu se stia principiul sau regula, nu se
poate despárti coiful sau casca de scut ; cáci de s'ar fi cu
nu s'ar fi rânduiala stabilitá ce au luat
de realitatea lucrurilor, Domnii nostri s'au conformat
celor prescrise de eraldicá. ca pildá
acele monete pe care scutul coiful sunt
preunate, (fig. 3) pentru care priciná am zis, cá
asemenea monete sunt recente deck cele pe
Fig. 4 care coiful este pe o parte, iar scutul pe ceialaltá.
Coiful este ornamentul scutului, precum vârful este
ornamentul coifului. Coiful numit timbru - de unde numirea de
scut timbrat - servá a calitatea persoanei care poartá
numai armoariile scuturile principilor gentilomilor puteau fi
timbrate, nu ale inobilatilor, pentrucá acesti din n'au fost
la Cruciate deci n'au purtat coif scut in
- pe rnonetele noastre acvila - este piesa cea mai ri-
care se aflá pe capul cavalerului deci pe blazonul
Acest vârf (cimier) este piesa cea mai importantá a blazonului. Spre
a apára cavalerul de arsita soarelui. coiful se cu fásii de
(capelines), in colorate aflate scut;
aceste acoperiau inconjurau coiful, scoborindu-se
de ambele ale cavalerului, in blazon, ale scutului (lamberquins,.
Kleinode).
«Crucea deasupra scutului» amintitá unele descrieri, nu are
nici o semnificare eraldicá, de oarece scuturile nu se timbreazá
cruci, ci coroane sau coifuri. De asemenea «crucea bratul
ferior mai lung, iesind dintre aripele acvilei», nu este deck tot
ajutá» dela inceputul inscriptiei din
când are coarnele spre senestra se zice
coarnele jos «vársatP. Coarnele in sus pozitia
nu se blazoneazO.
cele de mai sus putem trage urmátoarele concluziuni:

www.dacoromanica.ro
 23

Unele embleme ale Domnilor Tarii Românesti dovedesc ei se tra-

geau din familii foarte vechi, cari primit titlurile de nobletá
in vremea cruciatelor deci au luat parte aceste
expeditiuni. De parte in primele veacuri ale statului muntean
a existat o a blazonulni, care are originea cu
de infiintarea acestui Stat. Cum aceasta este mai ales
pe monetele noastre medievale, numismatii nostri ar trebui dea
o atentiune mai mare eraldicei, decât acum, caci numai cu
torul ei se pot o suma de probleme, cari rámân adevárate
gme.
Genèral P. V. NÄSTUREL.

MONETE TEZAURE MONETRRE

gäsite Romania Tinuturile române§ti Invecinate

teritoriu geto.4dae)

29. La (jud. Tulcea) s'a gásit in toamna anului 1913

o oalá de lut cu monete, din cari 9 bronzuri mari dela
Traian (COS V, VI, un bronz mic dela ; 3 bronzuri

mari unul dela Hadrian (COS II III) o

de argint, având sub delfin litera A. Se pástreazá la Muzeul de
tichitáti din Bucuresti. [Comunicat de d. C. Teodorescu, sub-direc-
torul Muzeului.]

30.. La Adâncata (jud. Dolj) s'a gásit pe la 1908 un numár

de monete barbare de argint, imitatii dupá staterii de argint ai lui
Filip ay. capul lui Zeus, degenerat, rs. cal foarte bombat,
:

picioarele globulate, cáláretului 2 sau 3 globule. Un

de 25 bucáti le posedá d. Victor N. Popp, Bucuresti.
31. La Hinog (jud. Constanta) in apropierea cetátii
Axiopolis, s'au gásit ocazia lucrárilor de canalizare din 1913, mai
multe morminte vechi. In unul pe lângá resturi de ose-

Cf. 1913 p. 19 62.

www.dacoromanica.ro
 24

minte era un dinar dela Comod (COS II), in al doilea un bronz

dela Diocletian, in al treilea un bronz dela Constantiu Clor, in al
patrulea o de bronz dela Tiberiu Constantin.
In zidul s'a gásit o de bronz (din Tomis?), foarte
având 4 drept unghiulare, dintre cari una
TRA. (Cornunicat de . antreprenor Brodovsky.)
32. La mânástirea Casin (jud. Bacáu) un Oran a gásit la arat
o ulcieä de lut vre-o 200 dinari romani imperiali. D-1 D.
contabilul mosiei Preajna a achizitionat 36 bucáti,
cari erau dela Tit, Domitian, Traian, Antoniu Piul 5i
Sabina. (Comunicat de d. D. Rádulescu, Särulesti).
33. Pe mosia (jud. Tecuci) a Acaderniei Române,
la locul numit Silistea, s'a gásit ocazia aráturii din
anului 1914 ulcicá de lut 102 icosari turcesti. Se psástreazá la
Academia

34. La Sascut, caunul Fântânele, locuitorul Gh.

Miháilá a Septembrie 1913, in grádina casei sale, un ulcior
de lut 73 dinari romani imperiali. Monetele «erau foarte bine
conservate, aproape ca noi», dar desi «au fost aduse la prefectura
judetului», soarta nu se cunoaste, cáci la Muzeul de antichitáti
nu au sosit pâná acum. [Ziarul Minerva 13 Sep.
35 La Siret (Bucovina) ocazia canalizárii orasului in
gásit piata de lângá biserica Sf. loan la o adâncime de 2,45
sub un schelet de orn, peste 6o monete de argint prost de ale
gelui polon Sigismund III. Locul a fost un cimintir vechi. [Woslowski,
Iah,rbuch d. Bukowiner Landesmuseum p. 114].

36. La Suceava (Bucovina) s'a gásit 1913 un vas de lut,

de forma unei pusculite, cuprinzând de aramá,-parte
veritabili, parte imitatii - dela regii poloni Sigismund III boars
Cazimir, dela regii suedezi Gustav Adolf, Cristina Carol XI,
dela electorul de Brandenburg, Frederic Wilhelm dela Dornnul
muntean Mihnea Radul. Pe lângá piese bine baute s'au gásit
piese gresite, cari dovedesc cá avem a face produse ale bánáriei
lui Dabija Vodá. Monetele lui Sigismund III ale Cristinei prezintá

www.dacoromanica.ro
 25

-un mare numár de variante. Tezaurul se allá in posesiunea d-lui

G. Sion, avocat in Bacau.
37. La Remeta (comitatul Timis, Ungaria) s'a gásit un tezaur
campus din 6 tetradrahme din Thasos mai multi dinari romani
Mpublicani, dela anul in d. Cr. in timpul lui
August Numiz, Közl, 1914 p.
38. In apropierea orasului s'a gásit in 1906 un tezaur
compus din 77 dinari romani consulari o de
argint. Dinarii sunt dintre anii 209 53 in d. Cr. 5i dela urmá
toarele familii: Aelia (C. Ael. Paetus), Aemilia (M. Ae.
Appuleia (L. Saturninus), Caecilia (M. Caec. Mete Caesia
Caesius), Calpurnia (Piso Frugi), Claudia (Cl. Nero), Coilia (C. C.
Caldus), Cornelia (Cn. Corn. Lentulus), Egnatia (C. Egn.
Fabia (L. F. Hispan), Flarninia (L. Cilo), Fonteia (Man. Fonteius
C. f.),Fufia (Q. F. Calenus), Furia (L. F. I3rocchus), (L. I. Bursio)
(Ahala), Lucillia (M. L. Rufus), Maria (L. M. Capito),. Marcia
(P. M. Philippus), Minucia (L. M. Thermus), Naevia (L. N. Balbus),
Plaetoria (M. Pl. Cestianus), Porcia (M. P. Lacea), Postumia (A.
Postumus), Procilia (L. Procilius), Rustia (L. Rustius), Sentia (L.
Sentius C. f.), Sergia (M. L. Silus), Servilia (P. Servilius Rullus)
Titia (Q. Titius), Tituria (L. Titurius), Tullia (M. Tullius), Valeria
(C. Val. Flaccus), Vihia (C. V. Pansa), Volteia (M. Volteius).
Cât priveste moneta ea are pe capul lui Zeus dege-
nerat, pe rs. un cal spre st., iar locul caláretului e reprezintat prin
3 puncte.
Se pástreazá la Academia Româná.

39. In ruinele castrului roman dela Isaccea, vechiul Novio-

dunum, un turc a gäsit in 1913 de lut vreo
450 monete bizantine de de concavá (scyphati). Zece
bucáti ce am putut vedea prin bunávointa d-lui D. G.
ministratorul pescáriilor Statului din Tulcea, sunt dela
Alexios, Manoil Comnenul (1081-1183). [Comunicat de d. D
G.

40. In anul 1909 o tárancá lucrând la vie aproape de

(jud. Putna) a dat peste o oalá de lut pliná cu monete de aur

www.dacoromanica.ro
 26

de o conservare extrem de frumoasá.. informatiunile ce am

cules din notitele d-lui C. Alessandrescu, subdirectorul «Monitorului
Oficial'. pieselor gasite era de vreo 800, toate dela
Filip II, Alexandru Mare, Filip Arideul Lisymac. Ne dânclu-si
de valoarea a vândut o parte din piese unui ne-
gustor din localitate cu suma de 20 bani bucata. Negustorul le-a
rAspândit apoi prin giuvaergii ceasornicari in mai multe
din luând lei bucata la acestia au câtiva ama-
tori de ai nostri din (mai ales din Viena, Berlin
Paris) cu 8o lei bucata. [Comunisat de d. C. Alessancirescu, Bucuresti].

41. In 1914 s'a descoperit inteo localitate de pe malul

bulgáresc al Dunárii un foarte important tezaur de monete
vale de argint, compus din mai bine de Monetele ace-
stea erau parte parte românesti, in aproape egal.
Cele erau dela Alexandru dela fiul Sracirnir din
Vidin; cele românesti dela Vladislav I Radu I ai Ro-
mânesti. in monetele românesti cu numele lui Vladislav
Radu sunt dela Vladislav I Radu I nu dela alti Domni
cu aceleasi nume, urmátoarcle daub ;

a) monetele nu rnerg decât la nici una din

monetele românesti nu este dela Mircea I sau dela Mihail. Or
ar fi sä presupunem unele dintre monetele românesti sunt dela
Vladislav II sau III, ori dela Radu II sau III, cari toti sunt poste-
riori lui Mircea Mihail, ar fi trebuit se
tezaur monete de ale acestor domni intermediari.
Am reusit o mare parte din rnonetele acestui tezaur
am putut constat cu privire la monetele românesti urrnátoarele:
Dela Vladislav I pe tipurile cunoscute
(ay. coif in vârf cu o ; rs. scut despicat, in primul car-

tier fasciat, al doilea plin) de 17-19 mm., mai sunt

tipuri noi : Av, coif vârf cu o rs. cruce mare fleu-
Legenda ; mm. 2. Av. coif vârf o
conturnata câmpul stâng o stea 6 raze; rs. scut des-
picat primul fasciat, in al doilea o semiluná, deasupra o
Legenda 20 mm.
Dela Radu I pe lânga tipurile cunoscute cu legendá
(ay. coif in vârf o acvilä, in câmpul drept uneori o

www.dacoromanica.ro
 27

rs scutul despicat, in primul fasciat, al doilea o floare de crin

sau o mai avem : un tip cu legenda slavá având pe rs
o cruce mare : 20 mm. 2) un tip cu latiná
absolut necunoscut acum. extrem de importantá
se prezintá astfel :
Av, Cavaler picioare
de fier, coif in cap tinând mâna dr. o sulitá vârful in
sus, in stânga nu scut despicat, in primul cartier fasciat, in al doi-
lea
Rs. Scut mic spre dr. (despicat, in
primul fasciat, in al doilea plin), pe coltul stâng al un coif,
iar in vârful acestuia o acvilä, (exact sterna de pe monetele efigie
ale lui Mircea Mihail).
Prin urmare tezaurul acesta prezintá o importantá capitalá cáci:
A dat la ivealá o monetá necunoscutá dela Radu 2) con-
existenta de monete ca legenda latiná slavá sub Vladislav
I Radu ; 3) aratá sub arnândoi Domni au existat mo-
nete ce aveau pe revers o cruce mare, in felul grosilor apuseni ; 5)
dovedeste cá unele monete cari pâná acum erau considerate ca ale
lui Vlad Dracu Vlad sau ca ale lui Vladislav II III sunt
in realitate dela Vladislav I, iar acele cari erau considerate ca ale lui
Radu II Radu Mare sunt de fapt dela Radu I. parte
ezau se pástreazá Cabinetul numismatic al Acaderniei Rornâne.
CONST. MOISIL.

www.dacoromanica.ro
 28

NOUTÂTI MEDALISTICE

rood mcdalie a dela Tratatul de pace

anul trecut in capitala României a fost comemorat prin
medalii. Cea dintâi autorizatiunea guvernului, prin
ingrijirea d-lui C. Alessandrescu, a fost descrisa reprodusá in acest
Buletin (1913 p. 65 tab. III); a doua a fost executatá din ini-
tiativa unui comitet de doamne, frunte d-na general Vácárescu,
de gravorul parisian Henry Nocq. In märime de 6o mm.

Medalia de Bucure§ti.

diarnetru, medalia acesta reprezintá pe fatá pe regele Carol stând pe

tron arátând lui Mircea Mare teritoriul dobrogenn de curând
recucerit [legenda : CAROL I-MIRCEA]. Pe revers geniul
tinând intr'o maná o ramurá de trece rnäiestos peste câmpiile
pline de cadavre si frânturi de arme, iar in departare mai fumegá
satele aprise. Legenda: PACEA DELA BUCURESCI 28 IULIE
1913. Lucratá cu multá medalia ar fi Rout o im-
presie mai buná, dacá reprezentarea de pe fata ei ar fi fost
mai multä grijire.
2. Medalia are de scop sá aminteascá entuzi-
asta campanie militara din vara anului 1913. Márimea medaliei este
de go mm. diametru pe avers o puternicá acvilá
cruce in cioc tinând in ghiara dreaptá o sabie, in stânga un
sceptru. Pe pieptul acvilei medalion rotund se gravat

www.dacoromanica.ro
 29

capul regului nostru, cu legenda: CAROL I REGE AL

pe o sub ghiarele ei se citeste cuvântul PACE,
exerga are legenda: AMINTIREA AVANT
1913. Reversul reprezintá scena trecerii armatei românesti peste
Dunáre pe podul dela sub privirile Orintesti ale regelui

Avântul -

sub protectia geniului Victoriei, care tine inteo mânä o ramurá

de palmier, cealaltá o coroaná de lauri. Legenda suná: DIN
CARPATI PESTE DUNARE LA BALCANI. Gravorul vienez
Gurschner, care a executat aceastá lucrare artisticä, a
remit exprime cu succes entuziasmul energia cari au caracterizat
actiunea militará a României in Balcani. Dupá modelul ei s'au con-
fectionat medalia ce s'a distribuit tuturor celor ce au luat parte la
aceastá carnpanie.
3. legáturá cu actiunea militará a
României Balcani, cavalerul Bonetti, proprietarul unei mari in-
treprinderi de cinematografe, a sá se execute de câträ casa
M. Neli din Florenta o micá medalie de bronz (40 mm. diametru),
care se referá special la cucerirea cadrilaterului dobrogean. Pe
fata ei se reprezintà busturile acolate ale Regelui Reginei,
legendele: CAROL I-ELISAVETA. Pe revers un frumos grup de
cinci femei România luând sub protectia ei cele patru
cetáti cari formeazá cadrilaterul. In fund decorul este format de
columna lui Traian (dr.) o arcadá bizantiná (st.). De asupra
se aflá gravat anul MCMXIII, jos legenda: QUO ANNO IV
PROVINCIIS REGNVM AVCTVM EST.

www.dacoromanica.ro
 30

Desi nu corespunde exact veritátii istorice; n'au fost

cucerite toate patru punctele cadrilaterului, medalia aceasta cons-
titue un frmnos semn de simpatie din partea unui Italian, care in
anul rnernorabilelor evenimente a avut norocul între-
tara
4.Ca nou adios Cu ocazia aniversárii a
dela nasterea M. S. Reginei arta medalisticsä germaná
zintat omagiile prin lucrarea gravorului berlinez I. Boese. Este o
dalie mm. diametru. care reprezinta pe fata bustul laureat al Re
ginei cu legenda: ELISABETH KÖNIGIN V. RUMÄNIEN 29 XII.
1913. Reversul muza Poeziei scriind pe o taba de
anii 1843 1913 având in fata o pádure de brazi, iar la spate
jos o lirá incoronatá cu lauri, câmp la stânga: CARMEN SYLVA.
Se poate spune cá aceastá medalie este una din cele mai frumoase
acest gen.
C. M.

I3ULETIN
1. DOCUMENTE

IORGA N. Acte documente din arhivele oraselor ardelene. Partea II

Bucuresti 1913. Noul volum publicat de marele nostru istoric in colectiunnea
Documentelor editata de Academia Româna XV) incheie
seria documentelor ardelenesti la 1753. Atât partea I, aparuta la 1911,
partea aceasta, prezinta o importanta nu numai pentru istoria
economica culturald a tarilor noastre, dar pentru istoria mo-
netara. Un material foarte bogat pentru cunoasterea monetelor ce s'au
au circulat cele trei tari ofera in primul privilegiile
merciale date de domnii Românesti Moldovei de regii Ungariei
voevozii Ardealului (Privilegiul lui Mircea negustorilor
1413 p. 8), al lui Dan II acelora0 1423, p. 12 al lui
1444 [I p. 33 (521b taxele ce platiau negustorii moldoveni rnaramureseni in
Bistrita 1642 [II p. 1094 (2093)] monetele ce circulau in Tara
Moldova in veacul XVII [II, 1133 (2110), 1342, 1464, 2743 cursul banilor
nesti in Ardeal in 1711 (II, 1509), tarifele vamii dela Turnu Rosu in 1706
(II, 510), etc.
Pretioase informatiuni cu privire la monete, valoarea circulatia
cuprind foarte numeroasele acte referitoare la scutiri de la taxe
impozite, la cumparari, la represalii, procese negustoresti, etc.

www.dacoromanica.ro
 31

Utilizarea acestei importante colectiuni de documente, de o valoare

de mare pentr numismatica româneasca, se poate face cu cea mare
caci pe o de materii foarte amänuntita, are un indice
se poate de complect o preciziune uimitoare.
L Documentele lui Mare. Vol. I II 1913.
Monumentala colectiune de documente interne dela cel Mare al Mol-
dovei, pe care savantul nostru istoric slavist o in editura Comisiunii
Istorice a Romaniei, cuprinde in aceste doua volume pe lânga hrisoave pi
domnesti, tractate, acte omagiale, salvconducte (1457-1503),
pi câteva privilegii comerciale, cari ne lamuresc asupra monetelor ce se
intrebuintau atunci in relatiile comerciale ale Moldovei strainätatea.
special interes din acest punct de vedere privilegiul comercial dat
Brasovenilor in 1458 (p. 261) pi dat negustorilor din Lemberg in 1460 (p. 271).
Cunostinte interesante cu privire la monetele din acel timp gasim in
numeroasele acte de precum in domnesti privitoare la
taxele ce se platiau la amile mari pi ale Moldovei.
Desi unele din aceste documente au fost publicate, ele o
valoare noua de o parte au fost din nou colationate cu originalele,
du-li-se redactiunea definitivá, de alta parte prin numeroasele eruditele adno-
tatiuni ce s'au Un dice amanuntit pi sistematic consultarea bor.
C. Material pentru istoria Olteniei subt Austriaci. Vol. I Bucu-
resti, 1913. numeroasele documente publicate in acest volum privire la
administratia austriaca Oltenia, dela 1716-1725, 'se ateva cari ne
dau informatiuni pretioase asupra circulatiunii pi cursului monetelor.
tionäm in special propunerea KiMigsegg privire la rezolvirea
chestiunei monetare (No. 396) adresa boeriloi cari conduceau administratia
Olteniei cu privire la cursul zlotilor (No. 392). Pe lânga acestea lucrarea
contine documente privitoare la vamile pi contribmiunile stabilite de Austriaci
in Oltenia (No. 117. 250, precum la o multime de alte chestiuni finan-
ciare economice.
Pentru cine vrea dea bine de situatia economica a Olteniei
la inceputul veacului al XVIII-lea despre mijloacele întrebuintate de admi-
nistratia austriaca pentru propásirea ei, consultarea acestei este
solut indispesabild.

2.

BLANCHET A. Recherches sur l'influence comerciale de Massalia en Gaule

et dans l'Italie Septentrionale, Bruxelles, 1913.
Marele focean Massalia (actuala Marsilie), Infiintat prin veacul
in. d. Cr. in sudul Galiei, a avut o influentá comercialk foarte mare asupra
populatiunilor Galice nu numai de dincolo de Alpi, ci pi din nordul Italiei.
De aci pornea marele drum comercial deservit de fluviul Ron, de Saona
Sena, tot de aci ducea un alt drum pe uscat pâna in tara apoi in
sus pe Loira, la gura se in veacul al in. d. Cr. impor-
tantul port Corbilon.

www.dacoromanica.ro
 32

Massaliotii aduceau in Galia Italia nordicd produsele-

industriei grecesti etrusce, dar mai ales vinurile grecesti italiene-caci
vechii Gali nu erau mai temperati strämosi nostri Daci ca din
celebrele pivnite (canabae) ale se transportau in fiecare an numeroase-
amfore cu vin Saona superioarä chiar in Suabia. schimb
exportul Galilor, care consta mai ales din alimente sarate, foarte cautate
atât in Roma in restul Italiei, se fäcea tot prin intermediul acestui oras.
Pentru a preciza sfera de influenta a cornertului Massaliei. autona face
apel la descoperirile de monete massaliote pe teritoriul Galiei Italiei,
cât la imitatiili galice ale acestor monete. Caci este evident aceste-
imitatiuni n'an putut fi fabricate decât de populatille cari primeau apreciau
numerarul Massaliei cari gäsiu avantajos necesar sä .

Monete massaliote s'au gasit in cantitate mai mare in valea Ronului,

.n mod sporadic mare pate a iar imitatii de ale au
fabricat popoarele din valea Ronului, din Elvetia Numerarul
massaliot era atât de räspândit, Romanii cucerind Galia, au adoptat
pentru monetele ce le-au batut aci, tipul massaliote taurul cornupet.
Importanta lucrare a d-lui Blachet este insotita de un inventar al desco-
peririlor de monete massaliote imitatii galice de ale de tabele
cu reproduced monetare.
BAHRFELD E. Brandenburgisch-preusische Münzstudien, Berlin 1913.
Autorul a adunat in acest volum un numar de studii publicate
revista Berliner Münzblätter tratând urmältoarele chestiuni din istoria
monetarä a Brandenburgului Prusiei : Medaliile ministrului Hoym
Aug. 1781), talerii la moartea lui Fricleric Mare Frideric Wilhelm
IV; monetaria din Glatz pe vremea lui Frideric Wilhelm II 1813) : probe
de monete prusiene din 1812 ; istoria monetarä a Pomeraniei in veacul XVII;
politica a lui Frideric cel Mare; monetele Pomeraniei estice batute
sub Elisabeta a Rusiei ; talerii Banko, Albertus Levantin ai lui Frideric
Mare ; un taler al lui Georg de Brandenburg; unicate din timpul lui
Frederic Wilhelm probele monetelor prusiene de amnia din 1919
1820; un taler a lui Joachim II dc Brandenburg din 1556; despre
tdria din Ravensberg din Stettin.
Lucrarea sprijinita pe un numar de documente cu
frumoase reproduced de monete, este o contributiune la studiul moue-
telor din Brandenburg Prusia, din cari unele au circulat in tarile noatre.
COMTE JEAN Monnaies byzantines. St. Petersburg, 1912-1914.
Importantul corpus al monetelor bizantine, pe care a sa-1 publice
din contele unul dintre cei mai buni cunoscatori ai acestor
monete, a ajuns pâna la VI, cuprinzând activitatea monetara dela
impäratul Arcadius pâna la IIeraclius. Desi redactat in limba ruseasca,
având numeroase planse cu inscriptii in limba franceza, poate fi
utilizat cu de cei ce nu cunose limba rusa. Fata de oi era
incomplectd invechitä a lui Sabatier, lucrarea se
cu mult mai bogata informatiuni redactatá mai sistematic.

www.dacoromanica.ro
 33

3. PERIODICE
Numismatica greac.
SALINAS A. Nota asupra numismaticei din Agrigentum. Atti e mcmorie
ital. di numismatica I p. 125-127, fig. de monete..
[Reg K]. Die griechischen Münzen, ed. II revAzutä, Leipzig 1913. [Un
tablou din colectia Tabulae quibus antiquitates Graecae et Romanae illustrantur
publicate de St .Cybulski].
TUDEER TH. Tetradrahm.ele bätute in Siracuza in perioda artistii
semnau operile. Zeitschr. f. Num. XXX (1913) p. 1-393, 7 tabele. [Un studiu
foarte constiincios erudit asupra tetradrahmelor din Siracuza, din timpul
gravorii semnau lucrarile, cu tablouri de inscriptii, de artisti, de
variante tipuri accesorii, etc].
Scuzi F. Descoperiri de monete de argint din Bruttium. Rassegna
mismatica 1914, 1-14. fig. mon. [Tezaur de 120 piese tipul lui Poseidon].
I. E. de aur inediti cu tipurile lui Alexandru III
1913 p. variante noi; tabelä artistia].
[Câteva exemplare
DEssAu H. Asupra genealogiei regilor Traciei Pontului epoca lui.
August. Ephemeris 1913 p.
BABELON E. Politica monetarä a Atenei veacul V in. d. Cr. Revue
numismatique 1913, p. 29-36 fig. de monete basoreliefuri. [Foarte important
studiu asupra desvoltdrii atenian din punct de vedere economic in
perioada cea mai stralucitä a istoriei sale].
E. Greutäti antice din Muzeul Luvrului. Revue numismatique 1913
p. 314-332 fig. de greutäti.
SAMBON A. Poly orfévre et graveur. Revue numismatique 1914 p
I-13 fig. de monete [Un nou gravor de monete in Agrigentum].
SvoRoNos I. N. Numismatique de la Péonie et de la Maadoine avant
les guerres médiques. partie: Les derroniens et Laiaiens ; L'or des
Péoniens. Journal internat. d'archéol numismatique 1913 p. 193-280 hartä.
Edm. Descoperiri monetare. Numismatik. 1914 g. 17 [In-
formatii despre descoperirile de monete din Ungaria, Ardeal Bucovina].
R, Monetele superstitia. der Gesel-
in Wien, 1914. [0 complectare a studiului d-lui Dr. G. Schöttle
din Stuttgart despre insemnätarea monetelor in superstitii, publicat Archiv
für Kulturgeschichte XI p. 320-362].
KUBITSCHEK W. Regele Bituitus al Arvernilor. 1914
p. 3. luptatorul de pe dinarii romani ai lui L. Corconius, C. Mali,
L. Pomponius, Aur. Scaurus, L. Porcius ar reprezinta pe regele Arvernilor,
Bituitus, nu are nici o bazä
MONSTERBERG R. Numele magistratilor de pe monetele clasate
in mod geografic alfabetic. Numismat 1913 p. 2-98 [Sfârtitul pre-
tiosului catalog de magistrati monetari ce se intâlnesc pe toate categoriile de
monete grecesti].
NETZHAMMER R. arheologice. Revista 1913 p. 127-133
Fig. de mon. monete inedite dela Kanites, o greutate
3

www.dacoromanica.ro
 34

din Kallatis, alta din Tomis, o tessera din Tomis(?), un

fito pe o nicopolitana].
- Lucruri arheologice Revista Cato 1914 p. 389-397. fig. de mon.
greutati. [Cinci greutäti din Tomis (epoca o de monete
barbare, Larissa pi Damastium].

1Vumismatica
CESANO L. Despre circulatiunea asului (aes grave) in
dell'istituto italiano di numismatica 1913 p. 47-82. [Important studiu asupra
coperirilor de aes grave In Italia, asupra acestor prime monete romane
a circulatiunei
DATTARI G. Monetele succesorilor lui Constantin cel Mare la
imperiului apusean. Atti dell'istituto italiano di numismatica, 1913 p.
[Monetele lui Constantin, ca ale urmasilor de sistemul monetar al
lui
- Reductiunile denarului in timpul imperiului, Rasegna numismatica 1914
50-54.
KUBITSCHEK W. Despre valoarea solidului dupápapirusul Oxyrhynchus.
Num. Zeitschr 1913 p. 86.
R. Inscriptiuni exclamative pe tesserele monetele romane.
Revue numismatique 1914 p. 46-60.
HEUSER E. Tezaurul de dinari din castelul roman Rheingönheim. Berliner
1914 p. fig. de mon. o [Descrierea unui tezaur
de 144 dinari romani consulari imperiali dintre anii 184 d. Cr. 69 d. Cr.]
CAVAINAC E. Data reductiunii semi-librale. Revue numismatique 1913 p.
42-45 [Crede reductiune s'a la 310 d. Cr.].
Medalioane romane in muzeul din Bucuresti,
1914 No. 4. fig. de mon. [Descrie medalioanele lui Albinus, M.
Aurelius, Commodus, Severus Alexander, Gordianus Probus aflatoare In
acest muzeu].

I. Másuratoarea pámantului la Buletin Soc. rom.1913.

[Capitolul Despre monete cuprinde interesante informatii asupra monete-
ce au circulat la noi la stabilirea sistemului actual. Sunt 70 de fe
de monete].
OLINEscu D. Moneta de pe vremea ocupatiunii din anii 1769-
456-460, fig. de monete. [Descrie tipurile
(774. Convorbiri Littrare 1914
netelor monetaria dela Sadagura, câteva informatiuni ineditc
asupra
CONST. Monetele lui Mihnea Radul, in Steagul lai
Vodä Radul muzeul istoric din Belgrad. lek Acadcmiei Romdne
1914 p. 536. [Descrierea a monetelor acestui Donin, cunoscute
acum].
- colecliunilor Academiei anul 1913. Cabinetul numismatic,

www.dacoromanica.ro
 35

p. 208 urm. [Catalog-ul monetelor românesti antice achizitionate de Academia

anul 1913. Numeroase variante inedite de ale monetelor lui Vladislav
I, Mircea cel Batrân, Mihail, Dan II, Bogdan I, Petru Musat, Alexandru cel
Bun, Dabija. Monete romane din dela Ienusesti-Romanati].
- Notite arheologice numismatice Ziarul populare 1914 p. 337,
fig. de mon. [Cele vechi ateliere monetare dela noi].
CONST. MOISIL.

CRONICA
emisiune de monete românesti s'a fácut pe ziva de lie
c. Sunt piese de 2 lei, leu o,5o bani la cele in curs, dar
având data 1914.

Cursuriconferinte despre numismaticâ. Cele dintâi lectii publice

de numismatic au fost tinute in anul 1912 de cátre secretarul
noastre, d. profesor Const. Moisil, ocasia cursurilor de
vará dela Válenii-de-Munte, la cari a azistat A. S. R. Principe le
Carol. S'a vorbit in trei lectii despre monetele geto-dace, despre
monetele oraselor noastre pontice despre monetele Provinciei
Dacia.
La congresul Asociatiunii pentru inaintarea si ráspândirea
intelor, tinut in Octomvrie an la Galati, d. a fácut o
comunicare despre cMonetele oraselor noastre pontice»; in iarná
a tinut câteva lectii despre numismatica antia de proiec-
tiuni, la Universitatea Populará din Bucuresti.
Cu prilejul cursurilor de vará dela Välenii-de-Munte din lie
1914 d. Moisil a tinut trei lectii, din care douá au tratat despre
progresele realizate de numismaticá in ultimii zece ani
privire la monetele antice ale Moldovei Românesti, iar a
treia a avut ca subiect monetele la Suceava sub Dabija Voa.
Dupá cât suntem informati d. C. Teodorescu, subdirectorul
zeului de antichitáti din Bucuresti, a tinut d-sa in anul 1913/14
un curs liber de numismaticá anticá la Seminarul de istorie anticá
epigrafie de pe lângá Facultatea de litere din Capita lá.

www.dacoromanica.ro
 36

Fal0ficatori de monete. In primávara acestui an s'a descoperit

orasul Tulcea un atelier in care se fabricau monete antice de aur
de argint. In special s'au monete de aur chipul numele
Traian, imitate monetele lui de argint, precum
monete de argint de ale Galba. prin Bucuresti au
circulat anul acesta un de monete antice false, mai ales de aur,
foarte bine imitate probabil unii colectionatori n'au
cáliti de vânzátorii scrupule.
Cu toate acestea pe o scart mult mai se la noi
monetele actuale. In fiecare zi politia descopere noi indivizi cari se
indeletnicesc meserie, desi pedepsele ce se aplicá falsifi-
catorilor de monete sunt foarte grele.
De altfel toate timpurile au existat la noi, ca alte
tári, másuri speciale extrem de severe pentru astfel de infrac-
tiuni. Citám câteva titlu de curiozitate. In pravila moldoveneascá,
tipáritá sub Vasile Lupu In Iasi la 1646, se spune : » Ori cine va face
bani mincinaFi... dentdi i sd capul, dup' aceea sd-i trupul
in ford pi bucate va fie
de are face bani cdt de buni, prisne de
aug curat, sau sau de bani, sd fie prisne de
curata fie pi la cu accastea ca nu ra
putea in roes pentru fie certat mai derdt
are fi bani rdi, dentru pi dentru spurcat, sau prisne
de arame sau cum fi mai rdi, tot o va sd vreame
ce iaste de Area Domnii...
ce fac bani de vor sd spurce sau
argintuld pentru for, nimica nu ror numai
capetele.
Ori care diregdtoria va i nu va opri od nu banii
rdi, acela numai cu capul ad
Cela ce va unde facu bani rdi pi de nu va spune
pidteascd...
Cela ce va avea vreun de bani fiindd de arame sd arate
iaste de aur sau de argint sau de va sd ardte cd
(Cap. IV, fila 40-42).
lar Pravila lui Caragea zice la cap. 8, pentru táetorii de bani:
de bani nu numai pre eri ce

www.dacoromanica.ro
 37

cinoasa de tot sau parte, ci ti pre ce moneta de argint bun

adevdrat sau de aur, care umbla.
2. cd(i se vor vddi de bani, sd sd la
Acad. Rom. mss. 2322, fila 57).
In anal 1767 monahul Nastase
din Iasi, lasa sgu, urmatearea : gal-
ban (Docum. Academia Rom. CLXI, 290).

stráine cari au circulat in noastre. In vremurile

vechi au pe la noi un numgr foatre mare de monete strgine. Chiar
atunci monetare se importau Mol-
dova ctit in cantitati clestul de mari de monete stra-
parte din cauza comertului de tranzit ce se parte ca la
noi s'au monete de aur, nici monete mai mari de
gint, ca uncle altele trebuiau aduse din alta parte. Dupa ce pe
la veacului al XVII-lea, Domnii nostri au de a mai bate
rroprie, cantitatea de bani straini se importa, a devenit
mai mare, caci transactiile platile se fgceau numai in astfel de
monete.
Pentru ca cititorii dea de infinita varietate a acestor
monete, vom diferite no*, numirile bor. Monete :
ducatul, florinul, galbenul (tinguresc. tureesc), tatgresc,
mahmudeaua, rubicua, menduhia, misirul, turalin, zarmacu-
pul. Monete argint: asprul, dinarul, grivna, grosita, leul, zgrip-
torul, ortul, polturacul, poltinieul, potronicul, costanda,
birlicul, diricliul, firfirica, icosarul, irmilicul, sorocovatul.
Monete de : dutca, gresla. crivacul,
pitacul, tenchiul, timutul
Ceice alte numiri sunt rugati ni-le comunice.

Monete-bijuterii. In lumea toate timpurile monetele au

fost ca obiecte de podoabg. La noi salbele de bani de
argint de au fost totdeatina la iar brosele medalioanele
formate din monete inerustate petre sunt amintite Inca de
mult. ce dadea zestre ficei sale, la 1678 vistierul moldovean Teodor
Iordachi:
«1 de 80 ughi, câte de 2 si 3 ughi, de
«1 de 76 ughi, de 2 4 ughi, de 3 2 ughi,
de 10 un de 30.»
1 left mare izmaragduri lgntujel.
«1 left cu zanfir mare. Studii Docum. p. 175,177).
Ughii galbenii unguresti (ducatii); eran galbeni

www.dacoromanica.ro
 38

Vechi capitaluri negustore0i. Intttmplarea face ca adese ori se

gaseasca ingropate In tezaure, mai mari ori mai miei, compuse din
monete din diferite tari felnrite valori, toate din epoca.
Aceste tezaure In cele mai multe nu sunt capitalu-
rile unor negustori indigeni ori straini, care din inprejurari au
fost puse la adapost in acest chip.
Tezaurul descoperit la Siret (Bucovina) 1912 1912
p. 64), reprezinta sigur un astfel capital. El cuprinde patru feluri
de monede de argint dintre anii 1350 - 1430. Acestea sunt: «ducati»
de ai Tarii Românesti, jumatati de polone, boeme
ungure0i.
Un document din 1507 ne arata de variate erau piesele ce
stituiau capitalul unni negustor moldovean din timp. Nicohte
din Siret facuse, In a doua jumatate a veacului al XV-lea, un
Intins ora§ul uncle in urma unor norocoase reusi
sali cumpere chiar o casa piatra. moartea acest
strain, din Moldova au venit la Lemburg ceara drep-
tul. Inventarul averii lui Brânza, s'a pastrat ora
comerciale Lembergul, p. 31) cuprinde multe fe-
de monete de aur de argint. Piesele de sunt
tatarWi» (ducati venetieni); cele de argint:
vechi», dinari vechi veehi moldovene0i».
Este interesanta mentiunea «vechi» data de argint. Ea
se explica prin faptul ca la inceputul veacului al asprii
dinarii moldovene0i se fabrican
material mult mai inferior decât dcci aveau o valoare mai
de aceia oamcnii de cautaupie sele fabricate din ma-
terial mai bun.
Petru Rare având de primit in 1537 tributul
de 2000 florini, incasat «in bona probataque et auti qua regis
Hungariae moneta». Docum. Hurmuzaki XV, 1, p. 3(5 (706)].

Din cauza evenimentelor actuale, medalia jubiliará

a Societátii noastre, ca medalia comemorativ a lui Constantin
Brâncoveanu, au rámas neterminate. subscriitori sunt
rugati atepte timpuri mai bune.

www.dacoromanica.ro
 NECROLOG
t Medic Colonel H. Casassovici
Unul dintre cei mai vechi mai activi membri ai Societátii
noastre numismatice, a incetat din viatä ziva de 22 Mai a. c.
orasul Roman.
la Alexandria, regretatul nostru coleg ce
a studiat medicina la Universitatea din Bucuresti, a intrat
calitate de medic sublocotenent a luat parte la campania
din 1876, un an la nostru pentru
dependentá, unde s'a distins activitate un devotament,
cari i-au adus o repede inaintare numeroase decoratiuni românesti
stráine.
Pasionat colectionator de monete antice - poseda o
colectiune de monete romane -Dr. Casassovici s'a printre cei
membri fundatori ai Societátii noastre a contribuit in
ultimul timp prin activitatea experienta sa, mare grad la
acestei Societáti. Depunând o pe mormântul
pe Dumnezeu odihneascá pace.

t Colonel Gh. Iordänescu

care ne-a durut cu atât mult cu cât a
venit mai neasteptat, a suferit Societatea prin moartea
pretuitului membru fondator vechiului ei easier, Colonel Gheorg
Iordánescu.
Fire indatoritoare, de o putere de neobisnuitá,
regretatul nostru a contribuit prin inteligenta, activitatea
devotamentul cel mai mare grad la propásirea SocietAtii
noastre. Timp de mai bine de zece ani Colonelul Iordánescu a admi-
nistrat averea Societgli numai activitátii sale prevázátoare se da-
toreste prosperitatea ei materialá.
De ce terminat cariera militará, cursul cáreia
s'a distins prin constiintiozitate, defunctul colonel
consacrat activitatea in folosul multor societáti culturale de
ajutor, cárora prin zelul, inteligenta cinstea sa exemplará le-a adus
foloase nepretuite.
Plângând cu durere pe prietenul tovarásul iubit, rugám pe
D-zeu sá-1 odihneascá pace.

www.dacoromanica.ro
 40

A. I R

M. C. Contribution l'étude des poids antiques des nos cités pontiques. Quatre
nouveaux poids de Tomis et Kallatis.
CONST. Les médailles de Constantin Brancoveanu, prince de Valachie. Ce
prince qui a été non seulement un fin diplomate, mais aussi un grand pro-
tecteur des lettres et des arts, nous a laissé plusieurs médailles en or,
en argent et en billon. Toutes sont datées de 1713, ce qui démontre
qu'elles ont été frappées pour commémorer la 25me annivérsaire de son avé-
nement sur le tron.
P. V. NASTUREL, Interprétation héraldique des arnwiries des monnaies de
la Valaehie. Les armoiries des ces monnaies de moyen-âge démontrent que
la dinastie du pays a eu des ascendants qui ont participé aux croisades
et ont obtenu le droit de fenétre». Au moyen- du blason
était assez connue dans ce pays.
Monnaies et trésors monétaires trouvés en Roumanie et dans les pays
roumains environnants. La suite du tableau des trouvailles monétaires,
commencé en 1913 (Buletinul p. 19). Parmi les trouvailles récentes il faut
remarquer un trésor trouvé â Suceava (Bucovina), de pikes, imi-
tations de shillings polonais (Sigismond (HI et Jean Cazimir), suedois
(Gustav Adolf, Christine et Charles XI), prusiens (l'elécteur Frederic Wil-
helm) et valaques (Mihnea-Vodä Radul). D'autre part un trésor d'environ
i000 monnaies du valaques et bulgares, trouvées en Bul-
en une localité sur le bord du Danube Les monnaies bulgares
apartienent aux tzars Alexandre et Sracimir, les pikes valaques aux
princes Vladislav I et Radu I. Parmi les dernières on trouve quelques
types nouveaux dont le plus caractéristique est un de Radu I, qui
présente sur l'avers un chevalier debout en armure, sur le revers les
armes de la famile regnante,
C. M. Nouvelles médailles. La médaille de la Paix' de Bucarest frappée par les
dames roumaines (H. Nocq, Paris). 2. La médaille commémorative de la
campagne de Bulgarie de (Gurschuer, Wien). 3. La médaille du
Quadrilatére roumain, frappée par le cavalier Bonnetti (M. Neli, Flo-
rence). 4. La médaille commémorative de la 70me annivérsaire de S. M.
la Reine Elisabeth de Roumanie (I. Boese, Berlin).
CONST. Buletin bibliographique.
Chronique.
Néerologue: Colonel H. Casassovici et Colonel G. Iordanescu.

www.dacoromanica.ro
OR E
 PUBLICATIUNI PRIMITE DAR SAU SCHIMB

Archiv für Medaillen unde Plakettenkunde sub directia D-lor

Dr. G. Habich Dr. Max Bernhart, editat de casa A. Rie-
& Co., Halle a. d. Sale. Fascicolul I Oct. 1913/14.
Atti e memorie dell'Istituto italiano di Numismatica, vol I
Roma 1913.
Bahrfeldt E. Brandenburgisch-preusische Miinzstudien,
Berlin 1913.
Berliner director E. Bahrfeldt No. 145-149
1914).
Blanchet A. Notices Extraites de la Chroniqne de la Revue
Numismatique. 3-e trim. 1913 I-er trim. 1914.
- Recherches sur influence commerciale de Massalia en
le et l'Italie Septentrionale. Bruxelles 1913.
- Vues anciennes d'amphithéatre de Poitiers, Caen 1914.
- Orange et le Puy, 1914.
Edm. Groff Dessewffy barbàr pénzei, fasc. 3
Budapesta
Journal international d'archéologie numismatique, director I. N.
Svoronos. Atena 1913.
Moisil Const. Cresterea colectiunilor Academiei Române
Cabinetul Numismatic 1912.
- Ccnsideratiuni asupra monetelor lui Mircea cel
Bucuresti 1913.
Monatsblatt der numismatischen Gesellschaft in Wien, Bd. IX,
25-27 31.
Numismatica, director F. Lenzi, Roma. XI (1914)
No.
Ruzieka L. Cum ar trebui sä se prezinte monetele moderne
Bucuresti 1913
- Römische Medaillons im Bukarester Museum. Frankfurt
a./M. 1914.

Cataloage
A. Riechman C., Halle a. d. Saale, Auktionskatalog XI,
Martie 1913 [Monete medalii medievale moderne].
Auktionskatalog X, Mai [Monete medalii moderne
14 table].
Rudolf Kube, Berlin Auktionskatalog, Martie 1914
Otto Schulz din Berlin, monete germane, de
numismatic6].

www.dacoromanica.ro
 DE BUCURESTI 1913 DE BUCURESTI 1913

emisiunea C. ALESSANDRESCU
se de vänzare la btutä de Doamnele
MAGAZINUL RESCH
Bucuresli, lea Victoriel (in Teatrulul National). se vinde la

Exemplarul de bronz (90 mm.) lei 30;

MAGAZINUL CRONBERG
de argint lei 60.

Bucuresti, Calea Victoriei.

JUBILIARA A M. S. REGINEI

lucratä de Boese, Berlin Exemplarul de bronz (70 mm.) lei 25;

Exemplarul de bronz (90 mm.) lei 50. de argint lei 60.

DE VÂNZARE Un numär restrâns de exemplare

din

COLECTIUNE de MEDALII JUBILARÁ A LICEULUI

DIN
80 exemplare diferite, de bronz
pi argint, privitoare la eveni- Se vând in folosul Mesei
mente pi personagii elevilor dela acel liceu

A se adresa Administratiei revistei. - La Administratia revistei.

Redactia Administratia: lea Victoriei 135. -- Bucuresti.

PRETUL: LEI 1,50.

www.dacoromanica.ro
-