Vous êtes sur la page 1sur 112

GEMARA

Tel-Hort:1 Ttomâne
Prelucratil dupd metdcla catiheticei
(Pentru Clasele Primare)
de

F4 ONSTANT1N GALIN,
___<z
Editiunea a septea revetlutit si adaugitä.

ef4 aocU Ye enozati.fuf flti-


iiv c1C gi4A/04eti14kneS pwaice.
AMINIMIN111

EDITOR :- rEc mum%


,sittinbitc*i exemplar 60 bani.

J A S SY
.
FIPO-),ITOGRAFIA. ceBUGIUMULUI ROMAN.

1880.
www.dacoromanica.ro
Zaz.
VOL .e.. ar 6.2777,;77e.
N.2-,Z6J
Niko N I A, isti
Teara, Confiniile si Origina
Intrehare. GtTIV stint partile lumei ?
Respuns. PãriT lumei sunt einef.
Numesce cele nci parti ale lumei.
Europa, Asia, Africa, America i Ocjii .

In care din cele citui partj ale lumeI


locuinati nol ?
In Europa.
In care t6ril din Europa ?
In c910 ma
Ce este dar Romania ?
Romania este o ter`a din Europa.
Ce se numesce t6ra s6u stat ?
T 6ra, seu stat se numesce o intindere
www.dacoromanica.ro
4

mai mare sdu mai mica de pament ce se


guvernd.z, dupa aceleai legi i este supusa
acelueao Nivernament ; acdsta intbAdere de
piimfint se mai numesce §i Fevitgsv.
Pe harta e,Le a inainte arata care este
Romania ?
(Aice copilul araa figtfra Romäniel).
Care sunt confiaille Romaniel ?
Confiniile RomItniel aunt : la Ostri Ba-
sarabia de care se, desparte, prin .1)rOt §i Ma-
rea Neagra ; la Nord §i Vest Austria, de
care se desparte prin, mithii Carpati ; Ia
Sud. Serbia i Bulgaria de care .se desparte
prin fluviul Dunarea §i. serape inadins a-
§edate.
.De ce origina sunt Romarlit?
Romani' sunt de origina latin. Limba
lor e cek RomiTha, fiica aé1ei latine.
Dar afara de BonaanI maiint §i. alte
natiuni in Romflia,?
Afara de- Rtia:0411- that, "eclat ItalienY,
Franceo, QT041-, Bulgarl, Armeni, Polonl,
Ruo, Germani, Unguri, igan i Evrel.
www.dacoromanica.ro
5

---Tot-dd-una RomiThia ai fost loeuitt


Ronigni ?
Ba nu, e".71ef Romanii sunt adusi. aiee
de la Roma si din alto Ori a le yaliel,
pe la anul 100-105 dupti Christos, de crt
trui Traianti, marele Imper.atore al Romalii-
lor ; pun urmare noi Rytarmii suntem sti:e
nepotji vestitului popoj-* _Roman.
Dine, dar ra Dacilor cuprindea nu-
mai pe Romania
--Bzcia. Ea enprinde e:Romania, Ia
sarabia, ransilvania, laramo
r4u1, Temisianda 'ri<;iana ; dar diferite c
venimente petrecute m e teri, le-au de,,
j_)tir-Ot plium le vedem asta-
Entinderea nomfmiei, nItm,ral locititovp.or, Cavez
linstructinnya piibEiei, armata, Ittqi!junea,
.711arca si Colorile.

Care-.\ este intinderea Udinaniei


- ?,.
--Intindmapiei este a ,130,00()
kilometri patratl':s
.., ,...k50,VQ0 pog(')ne,
Cilti loa ri filt:L1±_lmania ?
In '-.}-r)nftbnia, su,ilt la 5.500TW1 locuito:/
www.dacoromanica.ro
6

Cum se numesce Caput Statului in Ro-


mania ?
Se numesce principe s6u Domnitoriu,
iar din vechime se numia Voevod.
-,-Cum este guvernamentul Romaniei?
GuvernAfantul Romaniei ete monar-
, Iiieu constitutional si ereditar.
Care guvernrunat se numesce monarhic?
Monarbic se numesce felul de guvel-
ninant al unui Stat care se cilrmuesce de
0 singuril nersoanrws-
--Cc se numesce -G.uver.AmOnt consti-
tutional?
Constitutional-se unmesce felul de Gu-
\ erniimOnt unde Capul Statului nu cflrinu-
esce tdra dupre voea liii. ci dupre o lege
fAcuta prin deputatii natiunei si care se
numesce Constitutiune.
cc este Constitutiunea?
Co?Witutiunea este leErea fitndamentalii
intr.() tdrA, tuye regu1zt drepturIle si da-
toriile cetkte.n.i104 ITEITC Uuvern, a Guyer-
nului citri cefateni si eetiltenilor intre ei.
gm.

www.dacoromanica.ro
7
Ce se numesce guverniimnt ereditar ?
Guverni-aant ereditar se numesee a-
cela unde Capul Statului are Tronul terei
de moscenire la urmasii sei.
Cu a cui concurs guvernkii Domni-
toral Romilnilor ?
Domnitoyal guvernezil cu ajutorul Mini-
trilor pe care alege el, Ministrii sunt
respun(j.etori ctrá natiune persona Domni-
tondui este inviolabilii i sacrit
4
cilte Minisferii sunt?
Stint septe Ministerii : de Interne. de
Justitie, de Finance, de Resbel, de Culte si
de Instructiune, de Agricu1tur5, Comerciu
si lucrAri publice, si de Esterne.,
Cine atarna de Ministerul de Interne ?
De Alinisterul de interne atiirat toti
prefectii, subprefectii, pri atanii, polita if ora-
selor i guarda Ori-i§ilnjsci, el supravigldazil
asupra telegrafelor, postelor, peniteuciariloi
sau localurilor de inchisOre i asupra ser-
viciului sanitar.
Cine atarnii de witiMeriul de justitie ?
De ministerul de justitie atarnti tot
www.dacoromanica.ro
8

judecaorii, cari judec5, si impart dreptatea


in Rom'ania.
Cine ararn`a de ministerul de Finance ?
De ministerul de finance athrng totf
strAngetorif de banf precum : Casierif, per-
ceptorif, etc. el supraveghiaz6 asupra vAmi-
lor, mosillor statului, octhlor, etc.
Cine athrat de ministerul de resbel ?
De acest minister atarnA armata re-
gulatä si neregu1at6.
Cine atiirnA de ministerul Cultelor si
Iustructiune ?
De acest minister athrn'a toate asecle-
mintele de invafkurtt, publicti si privat6,, tóte
bisericele, monastirile, clerul si institutele
de bine-facere, el supravighiaza asupra bi-
bliotecilor, museelor, arhivelor Statului, si
tdtrelor.
Ce atributium are ministerul agricultu-
rei, comertulul si lucrArilor publice ?
Acest minister ingrijesce de buna in-
tretinere a crtilor de comunicatie, precum :
cal ferate, sosele, poduri etc. spre acest scop
tóta tera este imp6rtit5, in 10 circomscrip.O.
www.dacoromanica.ro
9

El ingrijeste aseminea si de prosperarea a-


griculturel si comertului.
Ce atributiunf are ministend de Esterne?
Acest minister pórta politica din afara
a terei ; el supravighiaza asupra porturilor
si a corpului diplomaticil ce t4ra ii are in
strainatate, pe linga fie-care putere, pentru
bunele sale relatiunI cu cele-alte teri.
De cine sa esercita puterea legiuitóre
in Romania ?
Se esereitil de catra Domnu. Adunarea
deputatilor si Senat. Projectele de legl se
dail de Ministri ; Deputatil si Senatoril au
si el dreptul a propune legl. Adunarea si
Senatul le discuta. Domnul are puterea a
le sanctiona seu a le respinge. Numai legea
care are aprobarea a eke trel puteri se póte
pune in luerare.
De eine se esercita puterea judeciara
in Romania ?
Puterea judeciara ig Romania so eser-
citil, de &Ursa', Curti si Tribunale.
In eke grade se imparte institutiunile
ce esercita puterea judeciara, ?
www.dacoromanica.ro
10

Se impart in patru grade : 01400catos


?e, Face caxi sunt càt until in fiecare
ear in urbele cele marl sunt eke do1 sau
mai multi ; tvif, wade 2e ptitwc . imtanta,
ce 41 au resedintele lor in fie-care capitaM de
district ; cwrii re apeTatime, ce isi au rese-
dintele lor in urbele : Bucuresti, Iai, Craiova
si Focsani 141a/fra Owtte az ectoatinne, ce
isl are resedinta sa in Bucuresci.
Ce asezeminte de inváturil publicA
sunt in tótá Romània ?
In fie-care comunA rurata sau urbanii,
sunt ate una sau mai multe seoli prirnare
pentru b6cti si fete. Numerul scaelor pri-
mare rurale este peste 2000, al celor urbane
de bãeti 140 si acelor de fete 120 ; scoli
seeundare de bAeti sunt 35 si 7 de fete ;
scoli speciale 27 de bileti si 3 de fete ; scoli
superióre sau universiati 2 si scoli private
236 *).
Cum se imparte puterea arrnata, a Ro-
miinief.

°). Dupa statistica oiciald la finele anulai scalar 1877-1878.


www.dacoromanica.ro
11

Pnterea armata a Romaniei se imparte


in doua, : azinata pezmalienta §i aztuata
tvcitovicfrea. Tot tom'anul trebue th faca par-
te din unul din aceste feliuri de armata, de
la vhrsta de 21 ani pima la 50 ani.
Din ce se compune armata permanenta ?
Armata permanenta se compune din
infanterie, vinatori, cavalerie (rosior0, artile-
rie, geniu, floti1, tren §i serviciu sanitar. Ea
este impartita in cinci : I in Craiova,
II in Bucure§ti, a III in Galati IV in Iassi, §i
a V in Dobrogea.
Din ce se compune armata teritoriala?
Armata teritoriala se compune din Ooto-
attri, j cafctscti. Ac6sta, armata, este low,-
lisata §i impartita pe districte. Ast-fel pu-
terea armata a Romaniei in timp de pace
este de 20,00045meni §i 2880 cai §i 45,000
&new in timp de resbel din armata perma-
nenta, iar din armata teritoriala 55,000 órneni
§i14,624 cai in timp de pace, *i 85,616
omeni in timp de resbel, in totul Romania
póte radica in timp de resbel peste 120,000
luptatori. Afara de armata permanenta §i cea
www.dacoromanica.ro
12

teritoriaJ, puterea armata a Romaniei mai


cuprinde i militille formate din toti românii
de vrAsta dd 21-36 ani, can l. nu fac parte
nici din armata permanenta nici din cea
teritoriala, si din garda oraseneasca sau glóte
la care fac parte toti\ Romttnii de la vrttsta
de 36-45 ani
De ce religiune sunt Romftnii ?
Romtmil stint de religiune ortodoxa sdu
chrestina de biserica rasaritalui. Dar d'intre
stralni mare parte sunt catolie seu de bise-
rica apusului ; apoi maI stint protestantl, re-
formati (luteram) i armenl, Evreil, intr'unA
num6r inspiiimantaor, stint de legea Mosaica.
Care este marca Romiinie ?
Marca Romanie este : 61) WrI;t1/t/1 4 VI, AO-
inetwit. §i Zi1iv6vart, 'Li n PeA i aoT, Oar f,Ltt,I,.
Vulturul este simbolul inteligentei, Zimbrul
este simbolul puterel i al agriculture, Leul
este simbolul puterel, Delfinii este semuul
ca Romania, din vechime, si acuma din nou,
posedeaza o mare parte din Marea Neagra.
Tara dedesupth se vede divisa : gtntf
ine Teo.
www.dacoromanica.ro
13

Care suNt\colorile na0onale ?


Colorile nationale suut : sc,y,i,,Ct, ickaa-
nil, §i af,GaAtivt, ; din acestea rosin si albas-
tru sunt ale Romtmiei-Moldave, era' galben
si albastru ale IlornAniel-Muntene.
Clima lionlaniei, felul painkaului si earacterul
Romfinilor.
Ce se nurnesce clim'a ?
C1itn6 se numesce gradul de tempera-
tufa al unei -eri.. seu al unul loc.
Cum este clima om'aniei ?
Clima RomIniel e te s'anatósg, si dulce.
Inse locurile muutóse so deosebesc de cele
campene ; cele muntóse sunt mal reel, iaril,
cele crimpene mai ea1dur6se. Vara se infam-
pirt caldurf marl : asemenea i ploi cu tunete.
fulgere, trAsnite si grindene. Earna, eate-o
data" este gerOsla, in cht chiar Duurtrea in-
gheatiEi, Prim6vera si Tónma sunt anotimpa
cei mai frumosl.
Cum este p`amentul Rom'aniei si Cum
se imparte in privinta productiunh?
Pamêntul Rom'aniel este unul din cele
mai productive din Europa. In acestsa pri-
www.dacoromanica.ro
- - 14

vin ta. el se imparte in patru regiuni : IntAia,


rewitect, Inrunt6Ni\t acoperifii cu priduri in
care sunt tot felul de lemneff iar in niluntru
pAmentului sunt o multime de minerale ; a
doua, suji.14,1,tect, ae,C44/z4gx, acoperita cu vil
§i Cu livecli; a treia, zcinea camrettC*Ci,
cuprinclend eâmpii fOrte intinse, care pro-
d= tot felul de cereale i fan*, a patra,
ltnect, ,Gert,ta*a, in partea despre rasiirit
a Dobrogei, despre Marea-Ntril, insemnatg
pentru pesca'riile cele multe.
Cnm este caracterul Romgnilor ?
Rornähil in gehere suut nalti la staturri,
bine fácuti, frumo§l la figurA, cu mulfa in-
telegintä i cu constitutiune s'an'at6s5. Baele
intre el sunt rari. El sunt 45meni forte lini-
sciti i supn§i ; (Tar in resboiu se 1upt5, cu
mare vitejie.
Fluvii, Rhtti, Lacuri, Porturi, Insole, Munti, t'esuri
si ape Minerale,

Ce se numesce flhviu ?
Fluviu se numesce tin curs mare de a-
pa, ce isvoresce de ordinar de sub pOlele
www.dacoromanica.ro
- 15 -
murrtilor, primesce in sine un mare nurner
de "riuri si se varg in marea.+
Cate fluvil suntii in Romiinia ?
Rom'ania are numaI un .singur fluviu,
04411e40a, (Danubiul), ce isvoresce din Ger-
' mania din psadurea Neagrg, merge mai prin
micllocul Europei si atinge Rom'ania la satul
Varciorova, de acole pleacA spre ost ODA
la satul Isvoru-Frumos unde face o cotitur6 ;
de aice se indreapth, iar5,si spre ost pa' nh la
satnl Cetate, unde face cea mai mare coti-
tufa pe parnentul Rom'aniei in districtul Jiul-
de-jos. Cursul Dun'arei se indreapfa asa cli-
cend spre rAsArit mtirginind partea despre
sud a Romhniei , apoi la Ga1a0 face o co-
titurrt ce merge pAria la Reni, de acole co-
tigesce si Ilinga Tulcea se desparte in doue
brace marl : ti3-ccscii4 St. geoz9ilv 9i, tici,-
ci,vvt efivici. Din bratul St. Georghiu, putin
mai in gios de Tulcea, se mal forrneazà incti
un al treilea brat numit bratul Sai44c4, si
ast-fel Dungrea se varsa in Marea-Ndgea
prin trei guri. Pgmentul cuprins intre guri-
le DunArei, se numesee 0e/fta 04+44cizei, care
1
www.dacoromanica.ro
16

cuprinde o multime de insule, lacuri §i rula§-


tine. Cursul Duusarei de la isvorul seu §i
pa'n'a la Marea Neagr5, este de 2,800 chi-
lometri : iar acel de pe termul Rornaniel este
de 912 chilometri.
Ce se numesce riu ?
Riu se numesce un curs de ap5, mai
mic de cht fluviul ce se varsa sdu intim'
fluviu st5u intr'alt riu.
ate riurl sunt in Romrmia ?
In Ronfania sunt multe riurl, dar mai
principale sunt 28, din cari 6 mari i 22 mici.
Cele 6 marl sunt :
gvutwf ce isvoresce din Carpatii Gall-
tiei intril in tdrA pe la satul Boian, ud5,
partea despre ost a Rordmiei, §i la Reni se
vars'a in Dun'area. Intinderea Prutului in
tot cursul seu este la 758 chilometri.
8izatirwe ce isvoresce din Bucovina de
sub poalele Carpatilor, intea iu Rordania mai
in sus de satul Candescii, districtul Doro-
hoiu ; trece priu miclilocul Romftniel Mol-
dave §i din sus de Galati se vars'a in Du-
www.dacoromanica.ro
- 17
nárea. Intinderea Siretiului in tot cursul seu
este de 624 mu metri.
Ocaotwi4a, ce isvoresce din Carpatii Ho-
mAniel, la satul Vglenil, se indreptA spre
sud-ost si se varigt in Dunkea la Pioa-Petrei
seu gura Ialomitet.
eltc9e$44 ce isvore'sce aseminea din Car-
patil Romaniei, de sub muntele Albina, curge
spre sud-ost i lâng5 Oltenita se varsa, in
Dun Area. Argesul in tot cursul seu este de
251,400 metri.
Oftivr ce isvore'sce din Carpatii Transil-
vaniei, intrg in Rornânia pe la satul Ca-
nenil, curge in jos trecend prin Ramnic,
Slatina i Turnu unde se si varg in Du-
nkea. Intinderea Oltului este de 453 chi-
lometri. Oltul imparte liomBnia Munteana
in doue parti: 5totrva4iria. DItcyce §i gtomei
tact, Mica.
Oimla ce isvoresce ca i Oltul din Tran-
silvania, intrà in Tdr5, pe la pasul Vulcan,
curge in jos trecend pe lane% orasele Tar-
gul Jiu i Craiova, i apoi se varsa in Du-
Lsr) www.dacoromanica.ro 2.
ilium/4n er4
18

narea la Bechet. Intinderea acestui riu este


de 400 chilometri.
Cele 22 mici sunt :
ce isvorce din jacul Dorohoiu §i
se varsa in Prut la Scoposeni districtuRi
Falciu.
alfawi:a ce isvore'sce din padurea satulni
Delenii districtul Boto§anii, trece prin tar-
gurile : Harlan, Podul-Wei §i prin ora§u1
Iasil, varsindu-se in Jijia la satul Tutora
districtul 141.
8uceava isvorèsce din Bucovina §i se
varsa, in Siretiu la satul Litenil.
Olto,Powa, ce isvoresce din Carpatii Bu-
covinei,intra in Romania mai in sus de
Carlibaba, §i se varsa in Siretia in jos de
Roman.
via ce isvore'sce din Carpatii Tran-
silvaniei, infra in Romania pe la satul aruI
Dorna, §i se varsa in Siretiu la satul Fundu.
Fso14,N. ce isvoresce din Carpatii Mol-
dovei 1ftngi pnsul Ghime§ districtul Bacau.
§i se varsa in Siretiu la satul Domnesci, dis-
trictul Pntna.
www.dacoromanica.ro
-- 19

alz.,fa314 ftsi, ce isvorce din pildurea sa-


tului Giurgeni districtul Roman, trece prin
orasele : Vasluiu, Bftrlad, Tecuciu, si se varsil
in Siretiu la satul ,._`arb`anesci.
CSizi tna, eite un rin mic.
ORA, ecoNi este iar5si un riu mic ce djs-
parte Romtmia moldov5, de cea muntdnii.
glarnivni,cnta ce isvo&sce din Carpatii Ro-
maniei la sabil Neculi, aprópe de hotarul
Transilvaniei, trece prin orasul Paimni:ml-
Sarat si se varsrt in Siret la satul Belciug.
euCi ce isvor6sce din Carpatii Transil-
vaniei, intrA in tarA pe Ia satuill Cordonu dis-
trictulei Buzeu, trece prin orasul cui acest nu-
me, si Ia satul Macsimenii se varsrt in Siretiu.
gtarvoect, ce isvorsesce din muntele Pre-
dal in Transilvania si se varsii, in Ialomita
la satul Re'ceni.
Oaryvv,Goei.cci, ce isvore'sce din muntele Crain
districtul Argesii trece prin Bucuresci si se
varsii in Arge la satul Budesci districtul
Ilfovn.
Otect Co oit r isvoe'rsce din districtul Arges
si se varash in riul Arges satul Falastóca.
www.dacoromanica.ro
20

isvore'sce la satul Canenii


5-VC 00 Sill C14144, C rt.
districtul Argekii §i se Tarsg in Vede la sa-
tul Cervenii de \jos.
FopoT0944,N, ce isvore'sce de sub pOlele
muntelui Suril, in districtul Arge§ti i se
vars in Olttsi la satul Ostroveni.
61)0ae ce isvoresce la vest de Curtea de Ar-
ges si se vars5, in Dun'area la satul Petro§ani.
Catinacimiwr ce isvoresee de la satul Ali-
m'anesci, districtul Oltra, si se varg in lacul
Zimnicea.
ottn isvoresce din muntele Poeana-Mue-
reI in districtul Jiulu- de-sus §i se varsa in
Oltu la satul Galotrenit.
Oft4iru, isvoresce din valea Nedele dis-
trictul Valcea si se vars'a in Olti:i la satul
Gig'artu districtul Romanati.
foztw, isvore'sce de sub poalele munte-
lui COsta-petrósa in districtul Jiul-de-sus
si se vars in Jill la satul Tinf6re1ii dis-
trictul Jiul de jos.
&Lila isvore'sce din Temi§iana, face pu-
cin marginea Roroaniei despre acdsla teed"
0 se varsii apoi in DunArea.
www.dacoromanica.ro
21

Afarà de riurile enumerate mai sus, Ro-


mania are o multime mare de riusOre si
pgrae care serpuesc in tóte direetiunile pe
intregul ei teritorin. Aceste riusbre si pii-
rile fac ea -Ora nóstfa sii fie nna din cele
' mai frumelse si mai fertile OH -lin Europa.
Ce se numesee lacu ?
Laeu se numesce o intindere mai ma-
, re sdu mai miesi, de ara staTatóre.
Cate laeuri sunt in Romtinia?
In Romithia sunt forte multe lacuri,
i eazuri si WO, dar Cele mai insemnate sunt
i

18 si anume : 0 ozo fvoi. u r :- sdu (Sz,ezu f, in


districtul Dorohoiu, in partea de sus a poll-
tiei en acest nume, are 150 fAlci intinderc.
Tza,)cau,til, in districtul Botosank are 840 fidei.
Feveciu,r4 langa politiea en acest mime are 80
fAlci. 18z,atc,> a a liing) Galati in districtul
Covurluiu are 11,000 ftilei. Rafta.-6116a
in districtul Ramnicul-Sarat. eafarca,51 si 05-
rcipwi in distrietul Ialomita. Orzaca in dis-
trietul Ilfovul. Ziinnicoa in distrietul Tele-
ormanulu. gaZiuct. in distrietul Romanatil.
In delta Duniirei si Dobrogea sunt o mill-
www.dacoromanica.ro
22 --
time de lacuri, din care vom spune numal pe
RaselinT §i Sinoe.
Ce se numesce portu?
Portu se numesee locul acela intr'o mare
seu intr'un fluviu unde stationezit vasele
plutitóre.
Ciao porturi sunt in Ronainia ?
Porturi sunt la 40, dar cele mai prin-
cipale sunt urrnAtórele : &mama il, eafa-
rat w, f II, 5.14D1441, f rv, 0 iu 9 ,i,w, GI., (9 f 1 ;-e., i1/4 a ,
eat ctiG ia goa-getzei, E6zaifa, Oa fati.I. la
DunArea, iar e/f1414,..)temii.a §i O1tait9 a f ia la
Marea-Neagrrt.
Ce se numesce imnfa ?
--guttfei se numesce o bucatg de p'a-
ment incungiuratrt cu ap`a.
Cate insult) are Romania ?
Romania are in Dunsarea peste 300
insule, iar in Marea NeagrA insula erpilor,
in fata gurilor DunArei.
Ce se numesce in4444e, ?
--Oltutitz se numesce o itialtAtulii mare
de pAmentta petros.
www.dacoromanica.ro
23

Ce munti sunt in Romilnia ?


partea despre m4za.-nópte §i a-
pus a Romaniei se incinge de muntii Car-.
pati, care incepênd in sus de Folticeni merg
prmii la Or§ova, formiind ast-fel un semi-
cerc ce este un mur natural de aphare al
Ronianilor contra invasiunei streinilor. Noi
inse pentru facilitate (inlesnire) nu vom e-
numera de eat pe cei mai insemnati dintre
ei, i anume: Ote9,00 in districtul Arge§5,
ncwrCi in districtul Prabova cu piscul
sen cel inalt numit Ora, gionwr at:. &aft-
'tau fa in districtul Neamt; partea despre
iiis'arit a acestui munte este mai inalth.
alciltuesce vArful lui care se numesce ga-
4taTf14ct aes, Fcci6z.ct, ce se fadica" in forma
umii turn. 4 in districtul Jiul-de-
sus, 81/2zu, in districtul Arges, Ot.a/i/w tot in
/west district, atemliza, in districtul Pra-
hova, Vontelra in districtul Buzeu, produce
fanate bune i unde se §i face renumita
branzil de Penteleu, itcc, g1/41,z4urit, etc.
Ce se numesce ? 4ftte-;/
ecCe se numesce 0 intindere de pt-
www.dacoromanica.ro
24

rant plang, adecrt ftlea munti §i Med' deluri.


Care sunt §esurile cele mai principale
ale Rornaniei ?
Sesurile cele mai principale ale RomAnieL
kd care sunt forte fertile in privinta cerealelor
pi a fanatelor sunt : esul 8,i6otim,1444, al St/w-
tami., al Nita, ca a,/14,144444,1,14, al Oita-
Oovel", al aavta.044,144, al. gUt44444icw114, al.
ei4la, al acyfotm4a, ce este fOrte intins
§i pustiu, al elziemfmT, al 6),)zazi, al Oltului §i
al aimf44.
Ce ape minerale sunt in Ronagnia ?
In Rom6nia sunt o multime de ape mi-
nerale §i care se pot compara cu cele mal
bune din Europa ; cu tOte acestea, de §i
avem ape minerale destul do. bune, nu eau-
film a ne folosi de ele, ci mergem in aite
teri spre a ne dauta de s'anaate.Bine ar fi
ddrA ca Romanii ssa" c6rg i el de la strAinf
numal ceea ce n'au !Aceste ape sunt :
Oosca isvor cu ap6 minerara de fer in
districtul Suceava, lang`a satul cu asernine
numire, intre munti, are o puseturá f6rte
frum6A.
www.dacoromanica.ro
25

wevetawcit apA mineralA sAratä in dis-


trietul Neamtii.
districtul Iasil departe de
'',441415,Cl, in
TArgul-Frumos ea de o oarA. Aiee se aflA
tref fantani cu apA de pucioask aseclate in-
&until rediu care vindicA pe multi bolnavi.
8,CeinizwE in districtul BacAu, cu ape de
pucioase si de fer, are o positiune foarte ro-
manticA. Isvórele sunt 6 la numer. Mile de
la &Arlie stint cele mai renurnite si mai vi-
sitate in Romtinia.Epitropia Sf. Spridon.
an luat mAsuri raudabile, spre a intemeia
aici un stabiliment de bai, care se rivali-
zeze en acele din streinAtate.
faneci:i, in districtul Válcea, isvor cu
apA mineralà de puci6sA i putine sAruri,
se an inteo positiune fórte inchutAtóre §i
are un aer curat si senAtos. Apa acestui
isvor intrece in thrie i efectele sale pe
multe a'pe cWar diu strAinAtate, eitei din o
mare depArtare se simte mirosul de puciósA
ce se aflA in asa mare cantitate in eat o
póte lua omul eu ma"na dimin40, din ba-
senele in care se strAnge apa nóptea.
www.dacoromanica.ro
26

Ei3o6ocii in districtul Buzeu intre munti,


cu apii de puciós i putine sAruri.
guc,i6.)a, in distrietul Dambovita, isvorti
cu apil de puciósá.
earimancocri, in districtul Vilcea, langa'
satul Cu asemine numire, cu apä minerala
de puciósii, este renumitä pentru vindeca-
rea mai multor bóle, precum i prin posi-
tiunea sa cea incantilt6re.
gicioLw,f-,C.7u,r ['la 1ângi satul cu aseme-
ne nwn-ire, eu ap5, de fer i de var. GM:vie-
futa pe mosia Zahorna, fantanii CU apa", sit-
rata si amarA, amandoue in districtul
ce6afta-e1f6a 1an0 satul en asemenea nu-
mire, in districtul Ramnicul-Sarat, apa ei e
de sare en miros de one cloeite.
Dtifon langA schitul cu acest nume, eu
apil de puci6s6, in distrietul Buzeu.
ena §i gr,oz,ecii, in districtul Baerm, cu
apa limpede i saratA, etc.
Utile ferate.
Care este linia prineipara a cAilor fe-
rate romane ?
Linia priucipalii a ciiilor ferate ro-
www.dacoromanica.ro
- 27
mane este : de la Itcani, Iânga Suceava,
merge prin Roman, Baca'n, Adjud, Tecue;u,
Barbosi, Brii1a, Buzeu, Ploesti, Bucuresti,
Pitesti, Slatina, Craiova, Severin, Varciorova
trece la Orziova. Lungimea acestei linii
este de 953 kilometri.
Care sunt liniile secundare ?
Liniile secundare stint : Veresti-Boto-
sani, Pascani-Iasi, Iasi-Ungheni, Tecuciu-
Barlad, Barbosi-Galati, Bucuresti-Giurgiu,
Giurgiu-Smarda, Ploesti-Predeal. Toate a-
ceste Huh in o lungirne do 375 kilometri.
Incurend va fi in circulatiune i linia Mci
rasesci, Focsani la Buzeu.
Afará de aceste 1ini, din Romania pro-
priu clisa, mai este in Dobrogea linia Cer-
novoda-Chiustenge.
Productele Românivi.
Ce producte se gasesc in Romania ?
Romania este una din terile cele mai
abondente din Europa in privinta produc-
telor naturafe. In munti, campiile i apele
ei. se gasesc producte de trustele remne :
www.dacoromanica.ro
28

Din Ittitacta r e. in sinul muntilor se al% :


aur, argint, fer, arana5, marmurA ; mine de
sare forte bogate, precum: acele de la Rie-
cji4f-Ocnei, in districtul Bacsau, de la &via-
tnaza in districtul Vaicea, grefar 0, Sfa-
uicul in districtul Prahova ; fAntani de 'A-
cura', ape minerale, cearA de piiment, cAr-
buni de pAment, chihlimbar galben si negru.
Din aceste minerale numai sarea, pecura si
marmura se esp1oatez6, si care aduc terei
un venit insemnat, tOte cele-alte sunt ne-
gligiate. Din vechime in districtul Suceava
si Mehedintii se scotea aur si se ta'ie bani.
Din vegetale in ctunpiI se an : popusoiu
(porumb), grAu, sacarsa, orz, oviis, hrisc5,
malaiu, inu, ctineA tutun, fasole, bob, ma-
zere, linte, crastaveti, bostani, zrunosi, har-
buji, etc.
Dintre fructe, 1iv4i1e si grildinele ni dau
mere, pere, gufai, persici, zarzare, cirese,
visine, prune, nuci, alune, poniusOrk smeurk
fragi, c4sune , iar prin florh"ril se cultivh
si smochine, castane, migdale, a15miii etc.
Ville din Romtinia produc vinate fOrte
www.dacoromanica.ro
29

vestite in eat unele din ele ca cele de la


Odobesci, Cotnaru i Dragasani se pot ase-
mana cu cele mal buue din Europa.
Arborii neroditorf ce se intrebuintaza la
facerea caselor, corabillor,vaselor, etc. umplu
padurile i luncile tereY, preetim : stejarul,
bradul, teiul, fagul, carpenul, ulmul, frasi-
nul, pinul, arinul, malinul, mestecanul, etc.
Din ani,tnafe, §i anume din cele salbatice
sunt : uro, lupi, vulpI, bursuci, pörel selba-
tici, cerbi, c5prióre, iepuri, veverite, rasi,
jderi. Dintre cele sburatoare sunt: vulturi
forte mari, oimi, uli, dropif, potarnichi, co-
iambi; dintre cele domestice : gdni, One,
rete, curci, priuni, etc.
Dintre insecte sunt : albinele care culeg
miere i ceara, din campil i gradini,
si care aduc un profit bun cultivatori-
bor. Apol maT sty it vermt de matasa
ce se cultiva putin, i gaudacit de turbat
care se intrebuintaza in medicamente.
Din p,ci in niud, lacurI i bill0 se aflii:
somn, moron, ciga", lin, crap, stiuca, costras,
www.dacoromanica.ro
30 --
plgticA, caras, raci, etc. iu riurile de prin
munti se mai gAsesc pástrávi fórte gus-
tosi i buni la mancare.
In eazuri i btilti se Wisese o multime
de lipitori, care parte se intrebuint4z4 in terii,
parte se vand in alte teri spre luare de sange.
Cu ce se ocupii locuitorii Romaniei ?
Majoritatea locuitorilor Romaniei se
ocup5 cu agricultura §i crescerea vitelor ;
iar cei de prin orase se ocup5 cu comerciul
si putini cu industria.
Esporta si importul.
Ce fel de producte se esport6z5 din
t4r5, precum i ce fel de objecte s im-
p6rtri in Romania ?
Romania, in tot anul, vinde terilor ve-
eine o mare cantitate din productele ce ea
produce ; de asemenea ea crimp-Ara' din alte
teri objectele de care are necesitate.
Valora objectelor5 i productelor ce se
espórtil, luat l. in termiu mediu, este do
140,000,000 lei noi pe an.
Valora tuturor objectelor ce se impOrtii
din strainatate, luat5 terrain mediu, se urea'
la suma 90www.dacoromanica.ro
000 000 lei noi.
31

impArtirea R om Au id.
In eke 01.0 mari se imparte totrt Ho-
mania ?
1145tA. Romania se imparte in trei phrti
marl : Romdnia-Moldora sett de-a-sMaga
Mileovului, Romdnia-Muntean a seu de-a-
dreapla Milcovultd §i Dobrogea.
Dar Romtmia-Moldov5, si cea Mum-
teanii, cum se mai impart ?
România-Moldovii se imparte in dotfa :
Romania de sus, ce se intinde de la Ia§i
spre nord, si Romdnia de jos, de la Ia,i
spre sud. Acea Munteanii aseminea se im-
parte in douil, prin riul Oltu : Romdnia
mare sun de-a-stdnga Oltulai §i Romdnia
mica' sdu de-a-dreapla 011ului.
Dar in privinta bisericeascA cum se
imparte Romania ?
Se imparte in 8 Eparhil. Patru in Ro-
mania-Muntean6 §i patru in cea Mo1dov5, ;
cele patru din Rom5nia-Munteanrx sunt :
Mitropolia de Bucuresci (Mitropolitul Primat),
Episcopia, de Buzeu, de Arge§ §i de RAmnic.
Cele patru din RomiThica-Moldova sunt : Mi--
www.dacoromanica.ro
32

tropolia de Ia§1, Episcopia de Roman, de


Hu§i §i a Danarei de jos.
Cate biserici sunt in Romania ?
--In Romania sunt 6,820 biserici.
Ce se numesce district?
District sdu judet se numesce o bucata
de teritoriu ce se administrdza de Cara un
prefect.
Cate districte are Romania ?
Romaniea are 30 districte, din care
13 sunt in Romaniea-Moldova §i 17 in Ro-
rnaniea-Muntdna, afara de Dobrogea.
Districtele cum se mai impart ?
Ele se impart in plase sdu plaiuri, §i
plasele in comune.
Ce se numesce dar plasa ?
--Plase sdu plaiu se numesce o parte de
loc dintr'un district ce se administrdza de ca",-
tea' un sub-prefect.
Cat e numerul plaselor din tota Ro-
mania ?
Numarul plaselor din tóta Romaniea
este de 155, din acestea 60 sunt in Romaniea
Moldova, §i 95 sunt in cea Munteana.
www.dacoromanica.ro
- 33
Ce se numesce comunii ?
ComunA se numesce totalitatea cetAte-
nilor unui orq sdu a unui stat, cafi sunt
legati intro ei prin leggturi de vecinAtate, in-
cránd impreunit pentru buna stare a comunei.
De eine se administr4Za o comunii ?
Ori-ce comma' se administrez de c6-
tr,' consiliul ei comunal in fruntea caruia
este Primarul.
Cate comune sunte in Romania ?
Numerul comunelor din Romania este
de 3,080, din care 68 urbane §i 3,012 rurale.
Districtele Romaniei cu Capitalele lor.
Care sunt cele 30 districte ale Roma-
Mei cu capitalele lor ?
--Sunt acestea :
9. Falciu , lingi.
10. Tutova , I3Madul.
Romania do sus. 11. Tecucin . Teenju.
1. Doroboin capit. Dorohoin. 12. Covurluiu m GlIar.
2. Boto7anii Botoipni. 13. Putna , Focant.
3. Suet ;Iva Folticenii. ov
4. ICkntul Peatra.
3. Bacau Bacau.
Romania mare
1 1. Ronymul Romanul.
7. Iagii 141. 14. R. berat capit. L 1 u
13. Brtila , Prt'l .
prg.4 16. Buzet 1 , buzet .
Romania de g 17. Ialomiti .. Cilir 1 1

S. Vasluiu capit. Vasluiu, 18. Prahoya 4 131 s 1.

www.dacoromanica.ro 3.
34

19. Ilfoyul capit. Buouresci. 1 MIL


20. Vlara Giurgiu. România 'Ilia
21. Dambovita rargoviOe 26. Rornanati capit. Caracal.
22. Muscelu Ctimpu-Lung 27. Jinl-de-jos , Crain a.
23. Argeaul .. Pitesci. 28. Wilma . RAmni ..
24. Oltul P Slatina. 29. Jiul-de-sus T. JMI.
25. Teleorman P Turnu. 30. Mehedintii Svej in.
lEi3...

Dobrogia cu doue desparlelninte.


I. Districtul Dorohoiu
De unde si-a, luat nurnirea si care e
marca lui ?
Districtul Dorohoiu se numesce ast-
feliu de la capitala sa ; el este districtul cel
mai despre nord. Lacul Dorohoiu, care este
lAngsa, politia cu acest nume produce raci
multi si gustosi, pentru care marca sa este
nil s a C.
Cum se sub-imparte i care sunt locu-
rile cele mai insemnate ?
Se sub-imparte in 6 plase, si are 67
comune. Locurile principale sunt:
Oosofloiwr lane. lacul cu asemine nu-1
mire, are 10,000 locuitori ; este capitala
districtului. Biserica Sfantului Neculai din
acest oras este fácuth, de Stefan cel Mare.
www.dacoromanica.ro
35

Mc fen:a la rnarginea despre Buco-


vina ; politia este interneiat5, dupà un plan
regulat de crarri, Domnul Mihail Sturza aca-
ruia nume 11 si pórtg. Mai inainte fu capi-
tala districtului ; are treciltóre in Bucovina.
Jecit4a, Oct/cc:an:mit i Sovovvi: politióre.
61alvcCi, i altamormrica, laugh' Prut au
! trecatori in Basarabia.
In acest district la satul Brdinesch se atilt
0 hisericii, de pdtrá cu hramul Santului Ne-
colae, ziditii de critrA LogofAtul Ion Trtutu
ministrul lui Stefan cel Mare. Pe priretele
bisericei se v'ed portretele lui Mau. a so-
ciei si copiilor sei.
2. Districtul Botosanii.
De unde si-a luat numirea si care
este marea lui ?
Acest district s'a numit ast-fel de la
capitala sa. El are fâna0 bune si produce
an malt pe sesurile Siretului si Jijiei, pen-
Itru aceea marca sa este o 0,5Ni.
Cum se sub imparte si care sunt locu-
rile cele mai principale?
acesta se sub imparte in 6 plase, §i
www.dacoromanica.ro
36

are 52 comune. Locurile principale suut :


c)toct.iiii, are la 40,000 locuitori, (nurnirea
de Botosani se clice ci si-au luat'o de la Batus-
Chan, seful Tatarilor ce'si stabilise capitala
aice), este capitala districtului, are un li-
ceu, trotoare asfaltate, o imprimerie, doue
libririI un spital mare si doue scoli de me-
serie si de industrie. Botosanii este eel in-
ttiu loc pentru comerciu in tam, de sus.
Hat,fcin politie, la marginea despre sud a
districtului. Biserica Stuatului Dimitrie din
acest oras este Mena de Stefan eel Mare :
aice se ve'd i ruinele palatului acestui Domn.
In apropiere de acsti politie la satul De-
lenii, este o carier4 de petre de moartt.
Sulita pe malul stilng al lacului Drac;a-
nil, politiOrA.
6terciaecit langii Prat, intemeiatdup't
cum se clicede Stefa i eel Mar2, de la
care ;;i-a luat Si numele.
Ppa,r,2,a,joarit en trec61-óre in Bucovina.
3itc,Jce,a, politiór'd, in drumul ce luce la
Ililiail ni.
aava ca 1 olitiimA.
www.dacoromanica.ro
37
3. Districtul Suceava.
De unde se numesce ast-feliu si care
este marca lui ?
Se numesce ast-felin de la rinl i ye-
chia sa capita15. Suceava, ce astacli este
sub Austria. Acest district are multe pa'-
duri de stejar si brad, pentru care marca
sa este Frcei
Cum se sub-imparte si care sunt lo-
curile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 4 plase si are 62
commie. Locurile cele mai principale sunt :
Fofticana cu 15,000 locuitori, este ca-
pitala districtului, are un Gimnasiu. Folti-
cenil este renumit pentru earmarocul seri
cel mare, unicul in tóra, RomAnia, ce se
face la 20 Iuliu de Santul lie ; aice yin
negqitori de prin tote terile vecine, i tine
peste trei septernâni. In vara anului 1865,
Folticenil au ars mai tot, acurn este radi-
eat din nou.
cact, fu din vechime politie insemnatà ;
este intemeiatadupa' cum se clicede ca-
tea,' Bogdan Drago, a cgruia fu i resedinta.
www.dacoromanica.ro
38

Baia este renumita, eaci din vechime aice


se culegea aur i se taia moneda ; asta-cli
este un simplu sat lftliga care se ve'd nu-
mai ruinele. La Baia, Stefan eel Mare batu
pre Unguri la 1467 ; Regele Matei Corvin
fanit in trei locuri abia putu scapa eu fuga.
tivi4,,C-14,nceI are treca6re in Bucov iDa.
5.70.7az,i,f0 langa Siret, politie mica, dar in-.
semnata pentru petrele ce se scot de aice.
cii politióra mica, cu un mare viitor.
Aice se afirt o statiune de fer, ce este forte
insemnata, avend mai multe atelii, cu un mare
numer de lucratori. Are o capela catolica.
8ocii sat insemnat prin lupta ce se tinu
aiee intre Stefan eel Mare si Radu Dornnul
Valahiei la anul 1476, si uncle acest din
urrna fu invins.Iu acest district, la satul
RuginOsa este mormentul lui Cuza Voda.
4. Districtnlii NearntnIii.
De uncle are numele i eare'i marca ?
Acest district s'a numit asa de la riul
Malta, precum si de la vechia eetate IN4mtu
a cruel ruine se ved inca laugh' Targul N4m-
01; produce animale multe pentiu vanat6re,
www.dacoromanica.ro
39

prin munti, pentru care marca sa este


0 Cap tio asa.
Cum se sub-imparte si care sunt locu-,
rile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 5 plase si are 53
comune. Locurile principale sunt ;
CSitza, in vechime nurnitg Petrodava cu
20,000 locuitori, este capitala Districtului, are
un gimnasiu real si o tipografie. Intre zidirele
de aici se inseamng, Biserica Sgntului Ion fg-
cuta. de Stefan eel Mare. Petra este cea mai
mare schele de felurite lemnaril ce se aduc din
muntl pe Bistrita, pentru trebuinta din te-
rä si in afaia. Posetura orasuhu1 este f6rte
frumOsg, find incunjurat cu munti §i stanci,
ce produc ochiului o privire destatgtOre. A-
pp:51)e de Peatrg, pe locul numit Cetrittlia, se
afIg fabrica. de hârtie a d-lui G. Asachy.
Otoci.twlira pe apa cu aseminea numire, are
2 scOle primare de WO §i una de fete si
un frumos spital.. In apropiere de aici spre
vest se aflá 0.,act,t0a, Dicatnru, loc fOrte in-
thrit, ce servea in vechime pentru retrage-
rea §i. apgrarea Romgnilor. Ea a fost mar-
www.dacoromanica.ro
40

tura la mai multe VI-Calif ce avura Romanii


cu barbaril. Langa Mmt se afla fabrica de
postav a D-lui E. Alcaz.
ooni2i: spre rasarit de la Peatra poli-
tie mica.
aicazwe spre apus de Peatra langa apa
Bicazului.
awft,44,6,i4, liinga, Bistrita, politie mica.
iitc,Goonii, sau 6Vafectaf6a, locu vred-
nic de insemnat in istorid Moldovei pentru
marea batalie ce a fost aice intre Stefan
eel mare, veteazul Domn al Moldovei, si in-
tre Turci, la anul 1476. i-a luat numirea
de Valea-Alba de la multimea 6selor ce i-
nalbira acest loc in urma bataliei.
In acest district, prin munti, se afla cele
mai frumoase monastiri din Romania, care
arata cat de molt tineau stramosii nostrii la
religiune. Intre acestea se inseamna :
Monastirea Keatntivf, in care se afla la
600 monahi, inteun loc fórte frumos, este
cea mai insemnata monastire din Romania;
are o imprimerie, o farmacie, si un spital
pentru alienati.
www.dacoromanica.ro
- - 41

61)azatticivr hIng`a, satul cu asemene nume,


monastire de maice, ac"Arora numer este de
vre-o 600 ; are o sc(516 de fete si un
spital.,
eti apia, l'anga" satul cu aseminea nume are
la 400 c61uggrite.
8eci,v, monastire de monahi, este insem-
nata pentru lupta ce se tinu aice la anul
1821 Intro Volintirii Greci si intre Turci,
si unde cei intAi fur a. m'acilAriti de tot.
rzita, monastire de monahi, aici se a-
WA rnormentul lui Alexandru cel Bun si a
familiei sale ; aice se vede si p`ana ast4i
palatul uncle petrecea vara acest Domn.
.5. Districtalii Bacati.
De uncle se numesce ast-fel si care
este marca lui ?
Se numesce ast-feliil de la capitala
sa, este unul din districtele cele mai mun-
toase, pentru care marca sa este o 6te4'1ca.
Cum se sub-imparte si care sunt lo-
curile cele mai principale?
Se sub-imparte in 5 plase si are 84
comune. Locurile principale sunt :
www.dacoromanica.ro
42

&3aca. cu 13,000 locuitori pe Bistrita,


este capitala Districtuluf, are un Gimnasiu.
Ocna este politie insemnata pentru co-
merciul ce face cu sarea, in fie-care an se
scóte la 50,000,000 ocale, care se intrebu-
inteaza in tara, dar cea mai mare parte se
trece in alte teri ; are 0 scóla primara de
baeti i una de fete, o casarm i un castel
pentru cei condamnati la inchisóre.
Oltoinnocii politie mica, dar insemnata
pentru fantanile de pecura : minele de la
()CIA §i aceste de pe'cura sunt cunoscute
mai bine de doue ante de ani. Aice se afla
§i o fabrica de lumanari numite de gaz.
earinwr, cu iarmaroc la 15 August, care
este al doilea dupa eel de la Folticeni.
61)a rea-zza, gazincea ç roauvao politióre.
La satul Goitane,c,i2t se afla o mini. de
carbuni de pame'nt i fantani de pacurii cu
care se face mare comerciu.--La Grozesti
este o fabrica. de stecta, iar la Sascut o
fabrica de zabar.
In a cest district, si iu al Romanului, lo-
cuesc multi Unguri aseclati aice de Stefan
www.dacoromanica.ro
43

cel Mare, dupa ce a batut pe Matei Corvin


la Baia in anul 1467.

6. Districtul Romanii.
De unde §i-ati luata numirea si care
este marca lui ?
Si-a luat numirea de la capitala sa,
este forte productiv in grane, pentru care
marca sa este: trei spice de gray.
Cate plase are. si care sunt locurile cele
mai principale ?
Are 4 plase, si 77 comune. Locurile
cele mai principale sunt:
tta,wwf, langa riul Moldova, cu 17,000
locuitori, este capitala districtului, are o E-
piscopie fondata de Alesandru cel Bun, un
Seminariu i un giminasin. De la Roman
peste Siret, se ve'd ruinele unei cetati vechi
nutnita Saintul Dimitrie, intarita de tefan
cel Mare, aici se Oa un pod de fer peste
Moldova lung de 300 metri.
Scfteia, locu insemnat in istoria Moldo-
vei pentru batalia urmata intre Stefan cel
www.dacoromanica.ro
- 44 -
Mare si Hroiot rebelul. Stefan inviuse pre
Hroiot la anul 1486. In aceasta lupta se
deosebi rnai mult Aprodul Purice, c5ruia
Stefan de atunci i skimb5 numele in Movira.
attcctii, Oant.,40110Pli, g3aza, si 0 iliccznii
sunt pOlitii midi.
La satul 2-ca2a, in acest district, este un
institut agricol forte bun, fondat de c5tra
fratii Ioan i Necolae Ionescu, cari i sunt
proprietarii
7. Districtul lasii.
De unde §i-a luat numirea si care es-
te marca lui?
Districtul Iasif numit dup5. capitala sa,
produce grgu, yin, pOrne i harbuji (pepeni)
bunl; e renumit in crescerea cailor, pentru
care marca sa este un cca
ate plase are, si care sunt5 locurile
cele mai principale ?
Se sub-im parte in 7 plase, si 47 co-
mune. Locurile principale sunt :
Oct9ii (Municipium Iassiorum) langa riul
Bahluiu, cu 90,000 locuitory, este capitala
www.dacoromanica.ro
45

districtulul. Iai au fost i capitala Moldo-


vei de la anul 1565 &and Domnitorul Ale-
sandal Upusneanul strAmufa scaunal Dom-
niel de la Suceavap6nA la anal 1862, când
uninduse terile sub Alesandru Ion I, Bucu-
rescif deveni Capitala intregef Rom6nif. Aice
este asta41 resediata Mitropolitulm Moldovei
si Sucevel, a cartel de apel, a consulilor pu-
terilor strAine, a administratiunef si a Tri-
bunalului. Intre aseclemintele publice se in-
seamná : o universitate, un Liceu fondat la
anal 1835, doue Gimnasif, un Seminariu
fondat de chrà Mitropolitul Veniamin, doue
scOle superiOre de fete, o scc.116 militar5,, an
cabinet pentru fisic i 2 de chimie, 2 bi-
blioteci, un cabinet de Istoria naturalA, o
seOli si un museu de picturg Institutul Va-
silian, o sail de arte, o seOla do meserii,
scoli primari de btieti si de fete, si pensi-
onate private. In Ia§i, sant 52 biseriei. En
Teatru national, au Institut orfanotrofic pen-
tut copii grisi0; an ospicia pentru bitrti
si 4 spitaluri, 2 litografii, 7 tipografii §i 4
libriirh.
www.dacoromanica.ro
46

Intro zidirile cele mai principale se in-


seamna : Biserica Sfintilor Tref-Ierarhf zi-
dire gotica cu relicviile &Into Paraschive
aduse aici de Domnul Vasile Lupu la anul
1644, care si lidi asta biserica ; catedrala
Mitropolid, zidire fórte mardta dar nesfarsita
inca, facuta de catra Mitropolitul Veniamin ;
Biserica Sf. Neculai cel Mare bisericii Dom-
neasca, pentru c aice se ungcau DomniT
la intronarea lor ; asta biserica este zidita
de Stefan cel Mare la anul 1474, dupa ce
repurta trei vietorii tot intr'un an : la Ra-
cova asupra turcilor, la Ramnicul Sarath
asupra muntenilor si la Grumazesci asupra
cozacilor ; in ea se abla trei altare, a Stuitului
Stefan, Sf. Neculai i Sfintei Varvara. Apoi
mai sunt : Monastirea Golia, Mon. Stmtului
Spiridon, Monastirea Barboiu, Monastirea
Frumoasa, Palatal Domnesc zidire mare*,
(arsa) unde se afla localul diferitelor auto-
ritati, Academia, (Liceul), spitalul Santului
Spiridon, gara drumului de fer etc.
Positiunea Iasilor este fórte frum6s5, find
asazat pe trei dealuri : dealul Coponlui ce
www.dacoromanica.ro
- 47 -
vine spre meacle-nópte, dealul Ciricului ce
vine spre resArit si dealul Gri IlAtei ce vine
spre meacla'-cli; aceste dealuri sunt acope-
rite cu vii si livecli, peste care srt rAdicA
mai multe monastiri frumóse.
ce3t5V9,14 FZ14,144,c politie. Locnrile din pre-
giurul acestui tarp) sunt renumite pentru
ltarbujii (pepenil) ce cresc acole.
3'o2,14 ro e60T, politiórA.
8clitfoiii,i: lAngrt Prut cu treckóre in Rusia.
are varnii. Aici sede un comandante de mar-
gine ; vara se adunsa, multe pers6ne pen tru
biii. Politióra aceasta este insemnatA in is-
torie prin lupta ce se fAcu aice intre Greci
si Turci la revolutiunea din Moldova ur-
math' la anul 1821.
PiDivofazii, ealnirKazecii, Fitaiia, Oi-
inanii: $ &one/fa sunt politi6re.
eotnatit renumit pentru vinurile sale cele
bune. Vita de vie se clice a fi adusA de
Stefan cel Mare de la Tocai din Ungaria ,
aice Domnul Vasile Eraclide Despot fundà
la anul 1563 o universitate, o bibliotied §i
o Biseric5, luteran`a.
www.dacoromanica.ro
48

S. Districtul Vasluiu.
De unde se numesce ast-feliu §i care
e marca lui ?
Numit ast-feliu dui:a capitala sa ; pro-
duce miere §i ceará mulea, pentru care
marca lui este ikrt, Awl) ca albine.
Cum se sub-imparte §i care sunt lo-
curile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 5 plase, §i are 66
comune. Locurile principale sunt :
61)(xott,viu, cu 8,000 locuitori, este capi-
tala districtului. Aice se val. §i ruinele u-
nui palat al lui Stefan cel Mare, unde pe-
trecea chte-o-dat6 aseminea §i biserica San-
tului Joan Botezdtorul ziditii la anul 1475
tot de acest Domn. Diu sus de Vaslui este
valea Racovei, loc insemnat in istoria Ro-
mhuilor ; csaci aice Stefan cel Mare numai
en 47,000 Romhni, biitu pe Soliman paa
ce comenda 120,000 Turci in 17 Ianuariu
anul 1475, tua de tare, in cat ucise 4 pa§i
1n5, peste 100 stindarde ; iar Turcii pre
putini s:ai ari peste Duniirea.
www.dacoromanica.ro
49

gupt9eciI, cu izvor de apa mineralsa, Co-


äeit, Ote9secii, ri ZoLose.cit politioare.
Se mai inseamna iar4 :
CS-'00CMCL sat lute() pusetura foarte tare ;
aice se afla ruinele unei cetali i unde s'au
gasit arme de resbel.
Oltowita tt4 movila mare nu
1,1/cce,r,
departe de orasul Vasluiu, nurnita ast-fel
de la oiman Burcel, un veteran a lui Stefan
eel Mare, i caruia Stefan peutru bravura
cu care s'au luptat la Resboeni, Ii dadu o
raclasie pe care se afla movila, cu condi-
tiune de a se ase4 in vArful ei spre a ob-
serva c'and vor intra Tataril in 6ra, si a-
tunci se'i dee lui de veste ca s mearga
sa scape mosia de ei.
9. Districtul Falciu.
De uncle se numesce ast-feliu si care
este marca lui ?
Se numesce de la vechea sa capitala
pilciu; produce vinuri, venni de matas5, dudi,
_utun §i mai ou'samA vite multe peutru care
aarca sa este 'MI, 'Golf.
4.
www.dacoromanica.ro
50

--ate plase are si care sunt locurile


cele mai principale ?
Se sub imparte in 4 plase, si are 37
comuni. Locurile principale sunt :
nu departe de Prut en 18,500 fo-
ti,S1:
cuitori, este capitala districtului, are o epis-
copie cu seminariu inferior.
Fafcivt, a fost mai inainte capitala dis-
trictului, cu portil mic pe Prut.
0000f21 politioarA insemnata pentru lo-
dui de piatfa pe apa Bftrladului, asternut
pe cinei arcuri.
In acest district, nu departe de Husi se
dirt o moviri mare artificialil nurnitrt +no-
utIca c93,56jai. seau moviTcv Jrati/Dvfl&t, pentru
cà Moldovenif ar fi ucis i ingropat aice
pe un Han tiitsc eu t6tA óstea hii, si
s'ar fi inaltat astri, movila pentru pomenire.
10. Districtul Tutova.
De uncle se numesce ast-feliu i car
este marca lui ?
Se numesce de la riul Tutova ; produce
pesci multi pentru care are marca ticei FC3a
www.dacoromanica.ro
51

Cate plase are si care sunt locurile


cele mai principale ?
--Are 5 plase, si 79 comune. Locurile
principale sunt :
Csur,fct,"att,r 1ângi riul cu aseminea nume,
cu 28,000 locuitori, este capitala districtu-
lui, are un Liceu, un spital si mai multe
fabrici de sopon cu care face mare comerciu.
In evul de mijloc orasul, imprennA cu dis-
trictul, formau republica B5r1adu1ui. In a-
propiere de Barlad s ve'd ruinele unei cc-
tii vechi ce de abia se cunosc, si care de
cAtra' locuitori se numesce caratea, a: pcI-
-me:lit
DIZA49 gi,te,3ci,i, ç4 gropana politióre.

11. Distrietul Tecuciu.


De unde si-a luat numirea si care este
rnarca lui ?
luat numirea de la capitala sa ;
produce vinate multe, pentru care marca sa
este o 1,44ci cu. Az/9/14/a.
Cate plase are si care suut locurite cele
mai principale.
www.dacoromanica.ro
52

Are 4 plase si 57 comune. Locurile


principale sunt :
5-ecnc/i4+ langa riul Barladul, cu 8,000
locuitori, este capitala districtului.
Dticcyce,)tii in sus de Tecuciu. 01441,9 zpvi.i,
ai.)eticct, Rosei S `So?livr-5714tcuf wi politióre.
12. Districtul Putna.
De uncle si-a luat5 numirea, si care
este marca lui ?
t-a luat numele seu de la riul Putua
ce da in Siret; produce vinate multe si bune
pentru care marca sa este 41 It 24C4,1, stand
peste un vas cu yin.
Acest district ot-dea-una au fost a
Rom`aniei moldave ?
Ba nu. Pe la anul 1475 el fzicea parte
din Romania munteana. La acet an fiind
in Romania moldova, Domn, Stefan cel
Mare si in cea munteana. Radu al INT cel
Fromos ; Radu se scula asupra lui Stefan
cu resbel, si se tinu o lupta intre ei la
RNnnicul.-S.:irat, iu care lupta Stefan in-
vins5 pe Radu. Boerii atat cei munteni cat
www.dacoromanica.ro
53

§i cei moldoveni, atunce se strânseril eu


totii la Focsani si se sfauirA ca so impace
pre Domni si se nu se mai verse singe in-
tre frati. Atunci Stefan a clis c, va face
pace numai ciind fti vor da districtul Putna.
Muntenii se plecarà la asta, §i ii duidur6,
puind hotar riul Milcov, cAci mai inainte
era Trotusul. Dar de la 1862 nu mai este
nici Milcovu hotar, ctci unindu-se terele,
nu mai putu devide o natiune mare §i ne-
desp'artitá.
Cum se sub-imparte acest district si
care sunt locurile principale ?
Se sub-irnparte in 5 plase, si are 68
comune. Locurile principale sunt :
Yocait prin care trece riul Milcov cu
20,000 locuitori, este capitala districtului ;
are o curte de Apel i un girnnasiu, si trei
imprimerii.
Odobescii mai in sus de Foc§ani, renumit
pentru vinatele sale, cele multe i bune.
Adjudul la varsarea Trotusului in Siretiu,
po1iti6rA. Aicea se afl6 i un pod de fer
lung de 270 metri peste riul Trotus.
www.dacoromanica.ro
54

ga, itc, Tomna'pcit ç4 Kaittofocoa sunt


politi6re.
La satul MArAsesci pe riul Siretiu, in a-
cest district, este un pod de fer lung de
570 metri. De aice se incepe o ramur5 de
cale ferat5 spre Focsiani.
13. Districtul Covurlui.
De uncle §i-a luat numirea si care es-
te marca lui?
Se numesce astil-feliu de la p5r5u1Co-
vuriniu ce curge prin el; este insemnat pen-
tru portulti seu la Dun'area, de aceea si mar-
ca sa este o Ancora de corabie.
Cate plase are si care sunt locurile ce-
le mai principale?
--Se sub-imparte in trei plase si are 44
comune. Locurile principale sunt :
ga L10;1, cu 80,000 locuitori, este capitala
districtului ; are un gimnasiu, o scaa co-
mercialii, 3 imprimeril, 2 libr5rh, o casar-
m5 militara, un spital, o carantin5 si port
f6rte mare. Spre apus de la Ga14i ca o
jumatate 6r5, pe malul stang al Siretiului
www.dacoromanica.ro
55

se afla ruinele unei cetati nurnita Tiglina


sau Ghertina, si unde in alif trecqi &au
gasit mai multe anticitati.
ce-'5e,cfvea, gote?e,ll,-, gof4eit, Oza 914eni4
61)faaet2i,i, i gto901ma, stint po-
litióre.
Prin acest district trece valid cel mare
a lui Traian, care viind din Romania mun-
tjna de peste Olt, se intinde prin Basara-
bia spre Tigbina.
14 Districtul Itâninicul-Sarat.
De unde si-au luat numirea si care
este marca mui ?
Acest district si-a luat numele de la
riul RAmnicul Sarat ; produce cai multi i
buni, pentru care si marca sa este 44,n ca.
Cum se sub-imparte si care sunt locu-
rile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 6 plase i un plaiu,*)
si are 86 comune. Locurile principale sunt :
Invaltitorul va arata elevilor diferiuta intro plasii
ai plaiu.
www.dacoromanica.ro
56

Stetittn4-8aza1 cu 7,000 locuitori, este


capitala districtului.
g3otGoca politióra,
15. Districtul Braila.
De uncle §i-au luat numele §i care este
marca lui ?
Si- a luat nurnele de la capitala sa, el
este cel mai mic district de cat tOte ; este
insemnat pentru portul seu la Dunarea pentru
care marca sa este o cosati.e.
Cum se sub-imparte §i care sunt locu-
rile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 2 plase, §i. are 51
comune. Locurile cele mai principale sunt :
arAii,fa, cu 30,000 locuitorT, langa Dun'area
este capitala districtului are o sag comerci-
ala. Ea este insemnata prin mai multe WAHL
La 1828 fu daramata cu totul ; acum, insa
politia este regulata, infrurnusetata cu gra-
dini §i strade largi ; are port mare care
este al doilea dupa Galati.

www.dacoromanica.ro
- 57 -
16. Distrietul Buzeu.
De unde se numesce ast-fel §i care
este marca sa ? .
Se numesce ast-fel de la riul Buzeu ce
da" in Siret, scóte aur din riu, chilimbaril §i
ckbuni fosili. Marca sa este un 05'clinti4,,
cu trei turnuri §i o pasere de-asupra, sem-
nul Catedralei episcopiei din capitala sa.
Cate plase, are §i care sunt locurile
principale ?
Are trel plase 3 plaiuri §i 108 comu-
ne. Locurile principale sunt :
11.,z,ciirf 1tIngh" riul Buzeu, cu 11,50010-
cuitori, este capitala districtului, are o epis-
copie cu seminariu, §i o imprimerie. La 25
Iuniu aice se face iarmarocti mare numitti
Dragaica. 'IMO acestil orau peste riul Bu-
zeu se aflä un pod de fer lung de 530 metri.
DIZan politiófa.
BrAnclkurele de Penteleu sunt renumite in
acest districtu.
17. Distrietul lalomita.
De unde se numesce ast-fel i care es-
te marca lui ?
www.dacoromanica.ro
58

Se numesce ast-feliu de la riul Ialorni-


ta. Acest district este cel mai ampenos
si mai bogat in.grâne si in pescl, pentru ca-
re marca sa este 14,41, paoce, 'FAO 1441, nop
2c 9sam,.
Cate plase are si care sunt locurile Ce-
le mai principale .
Are patru plase, si 88 comune. Lo-
curile principale sunt :
ecactica,) drept Silistra din Bulgaria, cu
5,000 locuitori, este capitala districtului, a-
re carantin5, si schele insemnatà.
62fvz,icenvi,i, pe riul Ialomita a fost mai
inainte capitala districtului .
Sfo'Gor,im politiórA, in centrul districtului.
CSioa-ga.coi. (Gura Ialom4ei) in fata War-
vvei din Bulgaria, are port.
18. DistrIctul Prahova.
---De undo si-a luat numele si care este
marea lui ?
a luat numele de la riul Praho\ a:
el produce prin munti multe animale selbati-
ce, precurn : cerbi,csapri6re, i altele, pentru ca-
re marca sa este un cap'4.
www.dacoromanica.ro
59

Cum se sub-impart §i earl sunt locurile


cele mai principale ?
Se sub-imparte in 5 plase §i 2 plaiuri.
§i are 154 comune. Locurile cele mai princi-
pale sunt :
groacit nu departe de riul Prahova cu
35,000 locuitori, este capitala districtului,
are un gimnaziu, o sal, de meserii §i o
imprimerie. Ploescii este un ora§ frumos, bi-
ne mei*, face mare comerciu, mai cu sami
prin ve'nclare de lâng.
1/1,cov,w,f,a fu capitala desfiintatului dis-
trictil Secuenii.
ge,,foia. are MI:16mi de 'Acura" §i mine de
sare.
6fanicuf unde este ocuA, din care se sc6-
te multime de sane.
tfaN,i, 61)cfrfoniI, ao iti.unto $ Cantrina
politi6re.
In acest district la p6lele muutelui Bu-
cegiu, intr'o positiune inc5mfat6re, se afta
monastirea &limo, unul din cele mai frum6-
se monumente ale Rom5niei fa",cut`a de Mi-
hail Cantacuzinti. Aice este un palat uncle
www.dacoromanica.ro
60

ecle Domnul cate-o-datg, vara. La Pacureti.


sunt fanthni de pkurti.
19. Districtulii Ilfovit.
De undo se numesce ast-felia §i care
este marca lui ?
Se numesce ast-fel de la riul Ilfov.
Este indestulat in grape i porumburi. Marca
lui este ik.iii, Fenviti,t, cu san-0 imparaV Con-
stantin §i Elena, care sunt patronul Cate-
dralei Mitropolitane din Bucuresci.
Cum se sub-imparte i care sunt locurile
cele mai principale ?
.Se sub-imparte in 6 plase, i are 121
comune. Locurile cele mai principale sunt :
CrIA/Cci:i' ell 200,000 locuitori, pe riul
DAmbovita, este capitala RomAniei, reedinta
Domnitorului, a Senatului, a Camerei legis-
lative, a Mitropolitulul primat al RomAniei,
a Curtei de Casatiune, a Ministeriilor, a Cur-
tei de Apel, §i a tuturor autorifatilor civile
§i militare a terei. Bucurescif (ce va se clica
Ice de bucurie) s'au numit dupà numele lui
Bucur sth'pftnul acestui loc. AceastA capi-
www.dacoromanica.ro
61 -
tala este infiintafa de &Ufa Principe le Mir-
cea Basarab pe la 1383, chnd facu curtea
veche intaia§i-data ; aice petreceau Domnif
numai earna, §i vara la Targovite pana
la 1780, de atunci re§ida numai in Bucuresa
Intre apzemintele publice se insdmna : o
Universitate, 2 Licee, 2 Gimnazil, 2 Semi-
naril, 1 Sc(515, comercialk o scaa normalk
2 scoli secundare de fete, 1. scóla de medi-
eina si de hirurgie, 1 scóla de veterinarie, 1
conservatoriu, 1 sc61 a de bele-arte, mai multe
scoli primare de baeti si de fete, mai multe
pensionate private, 12 librarii, 16 tipografil,
1 biblioteck 1 muzeu de zoologie, si mine-
, ralogie, 1 muzeu de anticitati la Cotroceni
:,

este un institut pentru orfane fondat de ea--


tea Dánana Elena Cuza la 1862 ; Spitalul
de la Colta, Spitalul Brancovinese, §i Spitalul
militar, o Fondarie i fabrica do moneta ;
in Bucuresci sunt 123 biserici. Intro edifi-
ciile cele mai priucipale sunt de insemnat :
Uni ersitatea, Teatrula nationam, Palatulti
Domnese, Mitropolia, biserica Principelui
liadu, biserica Sarindarul, biserica Santului
www.dacoromanica.ro
62

Gheorghie, a Stintului Spiridon, Palatul Bi-


bescu, Palatul Grigorie Ghica, Palatul Stir-
beiu, casarma Malmeson, casarma Alesanclru
Than, i alte multe zidiri mare-O. Aice se
afla si mai multe grAdini frumóse, precum :
,

grildina de la Sosea, Cismegiul, Episcopia


si Stmtul Georgie. Inclustria i comerciul
sunt in mare flOre. La monastirea Cotroceni
1ang6 Bucuresci este palatul de varrt a Domni-
torilor Romtmi.
0 ftem,,ira la vèrsarea Argesului in Duna"-
rea, threi si port insemnat pentru bkàlia
urmatà intre Rusi i Turci la anul 1855.
La satul Chitila in acest district este o
fabricit de zahar.
20. Districtul Vlasca.
--De Linde si-au luat numele si care este
marca lui ?
Si-a luat numele de la Flascu sau Flas-
ens Domnitor antic ; produce multe lemne,
pentru care marca sa este 5-sg 81:ejazt.
Cum se sub-imparte si care sunt lo-
curile cele mai principale ?
www.dacoromanica.ro
63

Se sub-imparte in 4 plase, §i are 111


comune. Locurile cele mai principale sunt :
041,9,41, liingA DunL-ea cu 21,000 lo-
cuitori drept Rusciucul din Bulgaria, este
capitala districtului are port insemnat
carantinh' la DunArea. In vechime fu cetate
tare, fácutã si numira, dupa' cum se clice,
de c4trrl un cornis a lui Negru Basarab nu-
mit Georgiu, este renumit pentru mai multe

fulasellit in drumul Giurgiului la Bu-


curesci, este renumit in istorie, cAci aice
la anul 1595 Mihai Bravul, cOmendand
16,000 oameni, au invins pe Sinan-pasa
care comenda 200,000. Insui Sinan-pasa
sc`apii cu vai nevoe, prin fuel, din mithele
Romftuilor, dar invalmasala cea mare, Turcii
grAm'adindu-se pe podul de pe riul Neaj-
lovu, âI impinse sub pod, uncle ctiOnd Ii
rupse duoi dinti. Aice este si acum o cruce
de peatril care ne aminteste de gloriile stre-
mosilor nostril.
In acest district la satele : Ketale,i7 Acica
t/6COClaC,M4, se ve'd ruinele unor cetAi antice.
www.dacoromanica.ro
64
21. Districtul Dâmbovita.
De unde se numesce ast-felii §i care
este marca lui?
Numit ast-fel de la riul Dâmbovita ceI
ucla de-a-lungul seu ; produce poame §i ye-
naturi multe, pentru care marca sa este
0 eapsioasti.
Cum se sub-imparte i care sunt lo-
curile cele mai principale?
Se sub-imparte in 5 plase §i 2 plaiuri.
§i are 118 commie. Locurile principale sunt :
ciovi,*cl. l'anga riul Ia1oiuia, cu 7,000
locuitori, este capitala districtului. TArgo-
vitea fu a treia capitala a Domnilor vechi ;
aice edeau Domnii vara i iarna la Bu-
curesci, pOn6 la 1700 ; de atunci parasind.'
cu totulii, perdu multi-] din frumuseta s.
Monumentula ce marturisesce inca stralu-
cirea acestei politii, este Mitropolia SAutului
Georgiu.
gcic3c,rt, politioara".
ltoizcv ?itt, az:f renumita pentru crt
posecla capul.lui Mihai Bravul. Din acest
district se scOte var §i petre de moth.
www.dacoromanica.ro
65

22 Districtul Muscel.
De uncle si-a luat numirea si care este
marca lui?
Si-a luat numirea de la muntele Mus-
cel ; marca lui este 1,vm, 6).)14,Ctuz, 616 aice
fu intAia resedintii a lui Radu Negru, dupil
venirea lui din Fagamsi la anul 1290.
Cum se sub-imparte si care sunt lo-
curile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 3 plase si 2 plaiuri,
si are 85 comune. Locurile principale sunt :
earinrilf-u449, cu 10,000 locuitori, este
capitala districtului. Câmpul-Lung se an,
situat intr'o ctimpie lunga de uncle poate
si-au luat si numele ; el este favorat de un
aer curat si se'nritos. Acest oras este cel
intAiu loc unde desaeCa Radu Negru child
veni de la Fagara§ pe la anul 1290 ; asa
ddr acest oras este inthia resedint6 a Ro-
manilor. In vecinAtatea orasului se ved nisce
ruine. unde se clice CA ar fi fost cetatea ro-
mtmil glonucfa. La satul 6116,3csi., in acest
district se aflá o carierii de calcar, din care
se scot petre foarte bune pentru construe-
5.
www.dacoromanica.ro
66

tiuni. In valea rinlui Dórnnei se afla calcar


cristalin (marmura) de diferite colori foarte
frumóse ; paguba hash' crt nu se póte esplOta
din causa locului nepracticabil un-.7e se ga-
sesce.
La satul OtItcasil, se v'ed ruinele unei Ce-
ti vecbi, §i se presupune ci an fi a cet--
tei roman e ifti+comiwm.
23. Distrietul Argesul.
De uncle se numesce ast-fel §i care
este marca lui ?
Numit a§a de la riul Arge§ ; marra
lui este un 61)ivitus, caci aici fu a doua
capitala a lui Rada Negru dupil venirea lui
din Fagara§.
Cum se sub-imparte §i care sunt lo-
curile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 6 plase §i un plaiu,
§i are 143 comune. Locurile principale sunt :
giteeca lftng riul Arge§n, cu 12,500
locuitori este capitala districtului.
ewr-teo, 2e, dziera, nurnita ast-fel, caci
aice fu a doua re§edinta a lui Radu Negru.
www.dacoromanica.ro
- 67 -
dupS venirea lui din Fagara, striimutand'o
de la Campul-Lung. In acest oras este DIC0-
ttarizact, a ett.ic, eel mai frumos monu-
ment al Ronianiei, i foarte rar chiar in
Europa. Ea este toata de mormuril in stil
bizantin, sculptatS in esterior, asa de artis-
tic in eat nici-o peatrS nu se asománti una
en alta, iar turnurile suut asa de bine si cu
artiti lucrate sucit, in cat vrtqLdu-le se
pare ctti vor se cads. Acest monument este
edificat la anul 1518 de dare domnul Nee.-
goe Basarab. Se clice ea la facerea aeestui
templu Doamna lui Neagu ii ve'ndu brace-
letele i toaleta sa cea scumpS, numai ca
barbatul seu se nu punS contributiuni asa--
pra poporului, ca siti aibrt eu ce ispravi atA
lidire mareatS. Aice este o Episcopie cu
Seminariu inferior.
In acest district laugh' riul Argesu, se
ved nisce mini de eetate ce se presupun a
ti a cetatei lui Negri' Vodá. La o postil de
Curtea de Arges, la poalele muntelui Al-
bino, se ved ruinele cetAei goznazit, ziditä
de chtrà Vlad rilepe la anul 1470, prin
www.dacoromanica.ro
68

femeele, fetele i copiil celor ce se revolta-


serrt contra lui.
24. Distrieful Oltul.
De uncle luat numirea si care est(
marca sa?
luat numirea de la riul Oltu ce
uclA de-a lungul seri. Marca sa este 44,14 5-444,41
semnul cefa-oi Turnul, ce ast'Oi este in dis-
trietul Teleormau.
Cum se sub-imparte si care sunt locu-
rile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 4 plase si are 101
eomune. Locurile principale sunt :
Sfatina langa Olt, cu 7,500 locuitori
este capitala districtului. Aice se afla un
. pod de fer peste Olt de 180 metri bun-
gime.
25. Distrietul Teleorman.
De unde se numesce ast-fel si care
este marca sa ?
Numit de la riul Teleorman ; produce
oi multe, pentru care marca sa este ei oi,
www.dacoromanica.ro
69

Cate plase are si care sunt locurile


principale ?
Are 4 plase, i 138 comune. Locurile
principale sunt :
05:141,4444 la varsarea Oltului in Dunarea,
eu 5000 locuitori, numit asa de la turnul
ce se Ostreaza" intre nisce ruini vechi din
timpul Romanilor ; este capitala districtultn,
din vechime fu cetate tare. La anul 1598
a fost aice o bg,t5lie insemnatil intre Mihat
Bravul i turci. La 1583 a suferit mult din
causa bknel urmate aice intre Rusi 1i Turci.
Are port, si carantinii la Dunrtrea.
igoSi-ae-voac, au fostil mai inainte capi-
tala distrietului.
etroxanazia i OrCavzoainwf sunt politii.
Zi,11144iCCCI, cu port, drept Sistovul din Bul-
garia.
26. Districtol Romanati.

De uncle se numesce astu-feld si care


este marca lui ?
Numit de la Romana-N4e, caei 6tia
loniile Romane cAnd au venit in Da6ia, hied
www.dacoromanica.ro
70

s'au afazat intAia 61.5, este until din dis-


trictele cele mai c5mpen6se, produce grane
multe, pentru care §i marca sa este un
mop 2 cjtin.
Cate plase are §i care sunt locurile
cele mai principale ?
Se sub-imparte in 5 plase §i are 11.1
comune. Locurile principale sunt :
Ca-caeca cu 8,600 locuitori, numit dupla'
numele lui Autoniu Caracal imperatorele Ro-
n anilor ; in apropiere de ora, se vZid rui-
nele cet5tei Antina, fundata de acest Impe-
ratore. El este capitala districtului.
OCIC-it,f, an departe de gura OliuluT, lang5
DunArea ; de aice incepe calea cea ascernut5
en peatrA, indreptauduse spre miap-n6pte
la Caracal, de unde mergend pe lauga" Olt
ajuuge la IRâruuic. Aice sunt ruinele cet5tei
gteciila i eZ,f uncle se gasese i astatP
mate antice Romane. Tot cam pe laugh'
aniarea, se vad rainele cet5te1 814c,i'Gi2a.,, de
uncle se scot §i ast4i multime de anticitAti
romane, ceea ce atest5 ci aice aveau Ro-
njani1 pn mare centru de actiune.
www.dacoromanica.ro
- - 71

Ofo.,44-. are port la Dungrea.


La satul 8eilvenii se vM ruiuele unel ce-
fa-,i, unde s'a descoperit un templu sub-teran,
si in el mai multe vase de sacrificiu, statu-
ete, morminte, care t6te dovedesc eh a fost
o cetate Romanii.
27. Distrietul Jiul de Jos.
De unde si-a luat numirea si care este
marca lui ?
Numit asa de la riul Jiu; scóte pesci
multi si gustov, peutru care marca lui este
44 11 poce.
ate plase are si care sunt locurile
priucipale?
Are 7 plase si 155 Colliune. Locurile
principale sunt :
etaiova langa" riul Jiu cu 40,000 locui-
tori, este capitala districtului, oras frumos si
bine asezat, este industrial si comercial ; are
o Curte de apel, un Liceu, o sc(51A superi-
óra de fete, fondatth, de clitrg lordachi Otete-
lesanu la anul 1835, 2 imprimeril si 29
biserici. Din vechime Craiova era resedinta
Banilor Rom'fthiel-MicI.
www.dacoromanica.ro
- 72
ecvrafativt drept Viclinul din Bulgaria, loc
fairnos in istoria RomAniei prin mai multe
Wrath ce s'au urmat aice, iar mai cu sam6
la anul 1829 §i 1853 intro Turci si Ruo ;
are port la DunArea. Mai in gios de Calafat,
se vád ruinele cetalei Romane Aatiaz.ca.
ec4ot4A,C drept Rahova din Bulgaria,
are port.
&tato, sat spre nord de Calafat, aice la
anul 1853 fu o_crgncin5, Wale intre Rusi
si Turd', §i in care cei infal furA b`atuV.
28. Districtul Vilicea.
De uncle se nurnesce ast-fel §i care este
marca lui ?
-Numit ast-fel de la Valea-Oltului ; scOte
ape minerale si sare mulfa. Prin acest dis-
trict trece drumul cel petruit al Romanilor,
pentru care si marca sa este 4411, goActeiolt.
Cum se sub-imparte si care sunt locu-
rile cele mai principale ?
Se sub-iwparte in 5 plase si 2 plaiuri,
si are 167 comune. Locurile principale sunt :
gtainnicwe langsa Olt cu 6000 locuitori.
www.dacoromanica.ro
73

este capitala districtului, are o Episcopie cu


Seminariu inferior.
cncs Oltaze, politie insemnatg, pentru
ocnele inavutite de sare, care pot rivalisa
cu cele mai inavutite din Europa.
CciiAleivit are trecgtóre pe la Turnul-Ro§
in Transilvania.
twtiiit, insemnat pentru iarmarocul ce
Ise face aici la 8 Septembre, precum §i pen-
tru drumul lui Traian.
0,..ei55 iAanii., loc renumit pentru vinatele
sale cele bune. La anul 1821 aice se bgtu
eroul Tudor Vladhnirescu cu Grecii lui
Ipsilanti.
In acest district se aflii monastirea eft,llota,
pe muntele cu acest nume, este edifi-
catg de crarg Domnul Moteiu Basarab. Are
o positiune romanticg. La anul 1851 repe-
randuse astã monastire s'a inzestrat cu zidiri
noue, d'in care parte din ele sunt destinate
pentru cei condemnati la inchisóre.La 0 ret-
ite c'1:1, se fflã o carierg de marmurg cu
nuante de diferite colori. §i care dobiindesce
un lustru foarte frumos.
www.dacoromanica.ro
- 74
29. Distrietul Jiul de Sus.
De unde si-au Iuatü numirea i care
este marca lui ?
Nurnit ast-fel de la riul Jiul; scOte fer,
mercur i vanaturi rnulte din munti, pentru
care marca lui este wm, ce/t/Gi-i.
Cum se sub-imparte si care sunt locu-
rile cele mai principale?
Se sub-imparte in 4 plase si 2 plaiuri,
si are 147 comune. Locurile principale sunt:
c5-1,9/14 lang6 Jiu, cu 4000 lo-
cuitori, este eapitala districtului, are o fa-
bricil de farfurii.
Cat/61411,0cii, politioafa.
In acest district se Oh' frurnósa monas-
tire 057i.incti-vci, edificatsa de ciitra, Mircea I
Basarab.
30. Distrietul Mehedintii.
De unde se numesce ast-fel si care
este marca lui ?
Acest district este eel mai despre vest
dintre tóte; se numesce ast-fel de la riul
Mehadia ; scOte miere mu1ti i cear, i de
aceia marca lui este 0 aft)ina.
www.dacoromanica.ro
75 .
Cum se sub-imparte §i care sunt locu-
rile cele mai principale ?
Se sub-imparte in 5 plase §i 2 plaiuri,
§i are 192 cornune. Locurile principale sunt :
&t,crimikra 1Ang5. DunNrea cu 4,500 lo-
cuitori este capitala districtului. Mai in gios
de Severin, srt ve'd §i acum (cand scade Du-
nrirea) nisce insule mici, care sunt sthlpii
ruinelor faimosului pod a lui Traian, pe care
l'a iiicut intre anii 104 106 dupa Christos,
av6nd 500 stánjeni in lungime. Urm'atorul
lui Traian, nepotul seu, Adrian, ca O. mai
micvreze ceva din gloria mo§ului seu, at
stricil, §i astii-cli se va'd numai ruinele. Se-
verinul este renumit in istorie pentru mai
multe biltalii , are port la DunArea.
Cavil qii numit dup5. riul Cerna, a fost
mai inainte capitala districtului.
ci,i,ci, ao &wild, renumita, c'aci din ye-
chime de aice se scotea multhi aram'a §i se tà-
lea bani.
La muntele Paserea, in acest district la
anul 1333 Mihail Basarab, al doilea Domn.
al Munteniel, brau cumplit pe Sigismund,
www.dacoromanica.ro
76

Domnul Ungarid, care in mandria sa voea


se supuna pe Romani corOnei unguresci.

Dobrogea.
Pe unde se intinde Dobrogea, si cum
a venit ea sub tapanirea Romanilor ?
Acesta intindere de piime`nt ce se lun-
gesce intre Dun'area i Marea-Neagrrt pana
la ostul Silistrei si la vestul Mangaliei, din
vechime an fost sub stapanirea Dotnnilor
Romaniei-Muntene ; Matt venind Tureii din
Asia, §i cucerind tote ter& Vaal la Duna-
rea, au cuprins si Dobrogea. In anul 1877,
urmand un resbel intre Rusi si Romani cu
Turcil, acesti din urma fura batuti. In lima
acestui resbel, in vara anulul 1878, se ti-
nura un congres european la Berlin, unde
era representate tOte puterile cele marl, si
care hotarira ca Dobrogea sa se anexeze
Rom';') ni el,
Pe langa care apa mare se afla Do-
brogea ?
Incepend de la Silistra, pana la conflu-
www.dacoromanica.ro
77 -
entul Prutului, adedi pe un parcurs de 225
kilometri, Dun Area devine un fluviu roman.
De la confluentul Prutului pi-ina la imbuca-
tura bratului Kiliei, adic6, pe un parcus de
90 kilometri, marele fluviu formeaza fron-
tiera rom6n6-rusA. Cele doue intinse delte
ale sale cu gurele Sulina §i Stintu-George
apartine Romaniei. Ea dobandesce asemenea
200 kilometri cóste pe Marea-Neagra, ince-
pend de la gum Kiliei pInii la sinul Alan-
galiei.
Putin mai in jos de Silistra, Duna'rea se
imparte in douà brate pentru a forma insula c4
mare numitA Borcea ;bleep 6nd de la acel punct,
5 chilometri mai in jos de Silistra, Romania
se intinde pe malul drept, traversand fluviul.
Se -tie cá pornind de la Ra§ova, care este
de 60 kilometri mai in jos de Silistra, Du-
ntirea, care curge de la ost la vest, se in-
dreapth de odat5, ciltra" nord, spre a relua,
aprOpe de Galati, directia care ost, §i a se
varsa in Alarea-Neagr5. DwiArea i marea-
Neagra sunt ast-fel paralele mai pe 150
kilometri. Extremitatea nord-ostuluf Bulga-
www.dacoromanica.ro
-- 78
riei fomeazA dar, sub nume de Dobrogea
un fel de penisulg.
Care este populatiunea Dobrogei si din
ce neamuri este formatii ?
Populatiunea Dobrogei care se urea, la
300,000 locuitori este o amestea,tufa de
Români, Bulgari, Greci, Turd, Tatari i
Cerkezi.
----Care este intinderea i cumu-'i Omen-
t4 ei ?
Dobrogea are la 1,300000 hectare,
sau 13,700 kilometri patrati, ori 250 mile
geografiee patrate ; pitmentul el in partea
despre räserit ce vine pe linga. Marea-Neagra
§i Dunárea este mlástinos. Cea mai mare
parte ins5, a Vanat3ntului Dobrogei, este forte
bun, avênd codri mari i campil intinse, tot
atat de roditOre ca i acele a le României
propriu clisà. }Ind udathi la nord de Duna',
rea i la ost de Marea, av6nd porturl de o
parte, O. de alta, Dobrogea are multe in-
demAnAri comerciale, care prin o bunk in-
grijire, pot face din ea una din cele mai
insemnate §i mai productive provincil romftne.
www.dacoromanica.ro
79

Nu este Oarg. pe lume, care inteo asia


ingustg intindere de pgment, se cuprindg
at'atea monumente §i atfttea nrme de ale ye-
chilor Romani. Din distan0 in distantg, pe
movile §i pe dealuri, se ve'd ruinele cetiitilor
romane, atht pe termurile 1Thirei cit i pe
malurile Dungrei; aseminea i drumul cel a-
ternut cu peatia care unesce Marea en Duna"-
rea, §i care se numesce 6).)cal4T 4/1. Tsclian.
Tote aceste semne de intgrituri sunt urme
inviderate de temerile ce aveau RomaniI de
a videa ngvglind pe acolea asupra lor nea-
murile cele barbare din Europa §i Asia.
De Dobrogea se tinu tOte insulele ce for-
meazg Oefta, Ovnasei, §i anume : at,i, §i
eataa, intre braciul Kilief i al Sulinei, in-
sula 8r. 0001.9i.0 intre braciul Sulinel i al
Sf. Georgie, insula Ozanova aprOpe de la-
cul Rasimii , in aceste insule sunt p'4uni
abondente §i. manOse, cum §i insula 8ospi rot.
Pgduri renuinite sunt 4 : una de teiu,5
intre racing, Isaccea, alta de stejgrisil intre
Babadag, o atreia in insula Leti, i a patra
in insula Sf. Georgie.
www.dacoromanica.ro
- 80
Carieri de petrAril alese sunt la Cerna-
voda, Ig1ie, Tuleea i MacMO.
Pe marginea DunArei de la Hirsova pAn6
la Sulina sunt mai multe lacuri i bã1i pliue
de pesci feliuriti ; ear pe litoralul Mgrei se
auIi lacul Razim, care comunich' cu Marea
§i cu DunArea prin Dunavetil.
Din causa intinselor pAsune a le Dobro-
gei, Tutuenif cu turmele lor, cele nenum'a-
rate, se scoboarA din Transilvauia la erna-
tieti, incht acesta face ca, comerciul cel mai
insemnat al Dobrogei en Europa este Irina
tigaie.
In genere climatul Dobrogei este san6tos.
insil ea sufere de lipsa de ap5, in interiorul
eI. In pilm6ntu1 seu se descop&ii prin se-
Oturi int&mpletóre, mai multe monumente
care atesteazil domnirea Rornauilor pe aces-
te locuri. Din resultatul acestor cercetiiri s'au
formatu muzee, i s'au inavutit pe acel din
T

Bucuresci.
--In ate districte se imparte Dobrogea ?
In done, acela al Constantei si al Tul-
cei. In districtul Constanta se aflä 5 ocOle
www.dacoromanica.ro
- -81

carmuite de ate ung Administrator sau sub-


prefectu, anume : ocolul Constanta cu 32 de
comuni ; ocolul Ifirsova cu 44 de comuni ;
ocolul Mangalia cu 55 de comuni ; ocolul
Medjidie cu 56 comuni ; ocolul Silistra-Noue
cu 40 comuni. Ear in al Tulcei suut 4 oc6le,
cu 60 de comune, avend Administratorif resie-
dintele lor in Sulina, Macin, Babadag i Tulcea.
Politiile cele mai insemnate din districtul
Constata sunt :
eoi,*.tanca, (Kiustenge) portü insemnatu
la Marea-Neagra, apr6pe de valul lui Trii-
.
Ian en 5000 locuitori. Aice este resiedinta
,

Prefectului, a Tribunalului de prima in-


stal*, si a autorit5ti1or consulare. Duprt
monumentele ce s'au descoperit in impreju-
rimele acestei politif, se constat c aice an
fost antica Cetate g5orni, locil de esilti
de mormentil al poetului latin Ovidie. Portul
Constanta este legatil cu DunArea la Cer-
navoda cu o cale ferat6, construitA de o corn-
panie ing1ez. Portul Constanta are mil zidü
in marea, care pune corAbille la aciapostul
venturilor si a furtunilor.
6.
www.dacoromanica.ro
82

In Constanta se tin5 pe anti done ear-


maroace mari (bilciuri). Cel dintAiii du-
reazii de la 1-15 Mai5 i poartA, mimi-
rea de ,,6atinctsoci4 faiii14ZA/Cot 'G R "
Aice au inceputti a'§i da intranisti toti re-
presentantit fabrieilorg marl de Mimi din
Europa, spre a cumpAra lanurile direct5 de
Ia intrtiea manri, iiicitü proprietaril turme-
lor de oi, au avantage insemnate, pirtand
a'si crea credite mari in pietele Europei.
Cel de al doilea earmarocti dureazii, de
la 1-15 Septemvre, in care goqpodarii
de vite ii espunti direct bricatele lor ciltra
comerciantii din Constantinopoli, care se
pot folosi de produsul laptelni i al bran-
zeturilor, atilt din toath Dobrogea ct i
din Romania.
altanactficv cu port maritim5 insemnat,
cu 8000 locuitori. Aice sunt i b'ai mine-
rale forte renumite.
Oltaji2i.z cu 7000 locuitori, fondatri de
Tatarii din Crimeea, dupA resbelul din 1854.
ea este principala statiune pe calea ferath
dintre Cernavoda i Constanta. Parale15 cu
www.dacoromanica.ro
ts3

drumul tb . felti sunt doue mari valuri fii-


cute de Romqui.
Poliriile eele mai insemnate din distrietul
Tulcea stint :
Fuczca,pe termul Dunilrei, port mare, a-
vzatii in tbrinii de arnfiteatru pc un deal,
en o populatinne de 20,000 locuitori, lZmgiri,
braciul St. Georgie, en o curte de Apel.
eermaeKz'a. en 1000 locuitori. cu port pe
Dunrtrea.
3Tit,)00a, le'ngrt Dunarea, facirt in faciii en
gura Ia:omitei, cu. 30.000 locuitori.
MaCill (t ell 3.000 locuitori en port pe
Dnarea.
!
Ebaccs7a, en portil pe Duniirea en 3,500
locuitori.
ti,Cinci, en 4.000 locuitori la gura bra-
italui de asemine numire, portil insemnatii
a gura Ddatrei, este reiedinta eornisinnei
lunArene.
gia,ova le'n0Dn'area en 10,000 locuitori,
le aice se incepe valul lui Traian, care merge
Vile' la marea lengA, Constanta.
www.dacoromanica.ro
- 84
Monástirea eocorwf este pentru cabled,
§i Cifiett, pentru maice.
0./Ga2a,ci, in centrul Dobrogei cu 18,000
locuitori, politie apr6pe de lacul Rase Mail
sub o c1im5, din cele mai siinel6s6 ; ac4stA
politie este cea mai inavutifa §i mai impor-
tantä din Dobrogea.
Notiune geografici *). Dobrogea se p6te imparti geografic in
done parti : una situata In nord de valul lui Traian, eau de calea
ferata de la Cernavoda Ia Kiustinge, care formeazi o peninsula in-
cunjurata de Marea si de Dnnarea, 1 alta la sudul acestui val, in-
tre riul Taban, Dnnarea i Marea.
Partea Dobrogei locuita, eu intindere de 190 mile patrate, pre-
sinta o regiune muntoasa i una delurosa, ea corespunda esact en
aceste divisiuni cea muntoasa este partea nordica, i cea delurinta
este cea sudica.
Dintre 13,700 kilometri patrati, 3,820 kilometri patrati, eau
aproape 70 mile geografice patrate, constan in locuri acoperite de
mlastini cu patine locuri eultivabile i anume : 2030 intre bra-
tele Dunarei, 680 intre lacul Raselm Ban Rarosin i Dunarea, 411
intre Macin, Galati si Isacce I cu balti din care 364 acoperite de
laguna Ramsin, 336 de lagunele Golovistea, Sme'oaica i Sinoaia.
Intre diversele catene ce entriera regiunea muntoasa, se in-
seamna mai intaiu, acea de la nord en urmeaza termul Dunarei
de la Macin pana la Mahmudia, prezentfind in muntele Taman o
altitudine de 300 si in virful Isaccel, 390 metri. Din aceasta catena
purcede, dintre Macin si Isacce, culmea centrala care se indreapta
spre sud-ost trecend prin mijlocul peninsulei si se termina la Kins-
tinge. Ea d ä ramuri si catra Dunarea si catra Marea-Neagra el
prezenteaza eträ fluviu virfurile A.labajor de 105, si virful Neam-
tului (Deutsche Tepe) de 127 metri; ear dinspre Maren, inaltimi
ce ajang asemine a trese peste 200 metri ; astfeliu acele de la
). (EsIresi din Sava Romdniei" No. 107 bisa,nul 1878.)
www.dacoromanica.ro
85 -
Klustinge prezinta 80 metri, acele de linga Kucister 177, de la
Satiskioi 200, gi virful Babei langa Babadaga 209 metri inaltime.
ilfirmle ce cutriera regiunea deluroasa formeaza ramitleatiuni
prea complicate spre a 11 caracterisate intenn mod general, cle a-
jung liana la altitudinea de 160 metri, astfelin este inaltimea dca-
lulni Sapata de la sud-ost de Rasova, i dealul Hameslik-Bairi ce
presinta 166 metri.
Riurile ce cutriera Dobrogea, de gi de mica importanta, sint
insa vii i apegi ; cele mai insemnate din ele sunt Tasaul, ce se
varsa in laguna de asemine nitmire, Telica, Taica gi Slava, cad.
strabaland laud de la Babadag, se varsi in laguna Ramsin ; a-
daogim hid Romanul, Boasicul, i Tabanul ce se varsa in Dunarea.
Dintre lacuri, afara de lagomele mentionate mai sus, se in-
sémna inea Garlica, Olteana, Mirlanul i Cocarleana ; dintre lagune,
Kanarakioi, Tashi, i sinul Mangaliei.
Natura solulni Dobrogei este variata dar foarte fertila, sepra-
fata terei fiind mai toata, acoperita de formatiunea diluviana nu-
mita Loess, atara de costigele prea repezi desgolite, unde iesii la
iveala stincile petroase fundamentale ; gi afara de locurile de jos
plane espuse la inundatinnile Dunarei, cart sint aeoperite de milul
depns de fluviu, dar cari cu timpul sau prin arta, pot a se trans-
forma in tdrimuri fertile.
Regiunea muntoasit, mai intreaga, este constituita fundamental
din scisturi cristaline, tarim ce este zacatoarea prineipala a mine-
ralelor metalifere ; catra Dunarea intik atit spre nord eat i spre
vest, se afla terimuri sedimentare de virs'a secundara care incPp
cu triasul gi se termina cu terimul cridos mijtociu. Terimurile ter-
tiare lipsese cu totul din peninsula. Partea situata la sudul istmn-
Int este constitnita mai ales dinterhn cretaceu superior, gi in par-
tea dinspre Marea i dinspre Dunarea din terirn eocen. Terimul
cretacen de aice este format din gresuri, din calcaruri, lutnri mar-
noase, calcar marnos, luturi gi conglomerate; eel eocen, din calcar
numulitic, gres gi marne. Toate aceste roci tertiare zac aproape o-
rizontal. Roci eruptive nu esista in Dobrogea.
Din punctul de vedere al productivitatei, Dobrogea, dupa mar-
tnrisirea lui Canabich, este esceptional de manoasa, cbiar gi in
privirea Bulgariei, care este considerata ca greneraln Constanti-
nopolui.
Padurile acopilra partea nord-vestica a peninsulei t acea yes-
flea a reginnel deluroatta. In partea dintein ele ocupa o intindere
de 1000 kilometri patrati aproape, gi in a doua, pre partea ce re-
www.dacoromanica.ro
- 86 -
vine Romaniei, 1280, presto tot 2280 kitometri patrati, sau 42
mile nitrate, adeea o esime din intinderea totala a terei.
Numdrul locuitoritor Dobrogei nu se poate precisa, nu numai
din canza lipsec docnmentelor, dar inca si din canzil ea nu se cu-
nonce bine van va ti licccita sa meridionala. Se scie insi, ca na-
tionaldatile ce o locuese snot multiple, ea dintre ele, Tatarii sint
acei 1011 namerotsi, ea apoi vin Romanii, apoi P,ulacii mahometani
i in line Cerkezii i Bulgarii erestini. Afara de aceste nationa-
litilti se alma ;flea multi Creel, Evrei si Arrneni.
Acesti locuitori o 'up 19 tirgnri eau erase, cu Salina 20, fti a-
proape 270 sate. Dintre tirguri, Tulcea are pe.tte 20,000 locuitori ;
Isaccea, Macinul, Medgidia, Babadagul si Rassova Intre 10,000 si
18,000 ; Kiustinge, Cernavoda, Hire., si Salina de la 3 pana iTI
4 mii, si eclelalte anuini, Mangalia, Mahmudia, Topala, kusgun,
Dojenii, Sarkioi, Kara-Irman, Grecii si Cerna, mai putin de 1000
loeuitori.
Termul marin, cuprinzind si acel al Deltei, ate o lungime de
'200 kilometri gi presinta trei porturi fltU importante, Kiustinge.
Siding si Mangalia. Portul Sulitm allatoriu pre bratul Dunarei
cu acelas nume, este bine cunoscut, si de aceea nu ne vom co
eupa de eiit de celelalte done.
Portnl Mangatiei cons.a intr'o laguna lunga de 6 kilometri co
nu este Utica bine despartita de Marea. Liirgimea ea Ii intrarea
in Marea cs'e de 500 metri i largimea muimum de 700. Basti
mentele de dre-et.re marime nu pot intra in ea, mei atat acdsta
lagnna eit si Marea din apropiere este putin adinea. Ori-ce in-
cercilri s'ar face !,pre a sa pa aice un port ar ti nisce Unclad za-
darnice, caci conditiunile tisice ale Marti in megiesie hint ast-feliu,
in cat partea adincitit de puterea masinelor s'ar astupa en rcpe-
gone ; in adevilr aici domina vintnl do la Est care impinge valin i le
Marei incarcate cii sedimente in interiorul lagunei. Cu acêsta o-
casinne mentionam ea si cele-l-alte pacti ale litoralului, unde se
afla sin IA san lanune, pres.>ntdza aceleasi inconveniente, asa sint :
laguna Sinoia ea intrarea ei nnmita Portitia llstiei, laguna Ramzir,
Kanara-Kioi, Tuzla i skull de la eapul Midia.
Singura localitate ce ni se pare a presenta un viitorin pentru
comertiul nostru inartim este sinnl de la Kiuslintre.
Acest Bina presinta mai pretutindene o adincimp de 10 metri,
eeea ce permute celor mai mari bastimente de a intra in el, inse
nu este inhstul de inaintat in useat, ai este prea deschis ciitra
Marea ; ala In eft, valurile din largul aeesteia, infra in el cu Una

www.dacoromanica.ro
_ 87 _
puterea lor, espunênd baslimentele stationare i impedecend pre acele
cfatere de a cata inteinsal un loc de refagiu in timpul furtunelor.
Este adev6rat c, pre a se apara navele aflatOre in port, s'a
eonstruit o stavila ce merge spre apusi purcedtIndil de la capul ce
se arid la resaritnl orasului, insa acesta stavila imbratili:.za numai
tin spatiu ingust co nu pOte continea mai mutt de 4 san 5 nave.
Insa acest sit) de la kiustinge s'ar plitea transforma inteun port
important, daeil s'ar eonstrui o savilã care parcedin d din acelas
punct din care purcede i cea actuala, s'ar indrepta spre sud.
AcOsta stavila a trebni sa nibS doi kitomc,i lungime i o lar-
gime de 40 metri Ia bazil si de 26 la suprafata, Ca n'ar costa MO mai
mult de 10 miliOne lei, si ar da portalui o intindere de 6 kilometri pa-
trati, intindcre ce ar permit(' stationarea mai multor sate de corabii.
Cons rairea unei asemene stavile n'ar presenta diticuttiii, caci
materialul se afla in apropiare, si Marea, precum am qis, nu este
noli adincii de 10 metri. Ce este mai mult, saerificin/ de 10 mi-
Hone ar II neinsemnat pre linga imensele avantage materiale si
chiar politico ee ar deem-ge pentru noi din construirea acestni
port, cad, no nnmai ca or Ii no loc do aberdagiu pentru to:e na-
vete ce plutesc pre MareaNegrd, dar Inca ar deveni pentru co-
mertul nostril adevérata (1( schidere a tracheei sale respiratere,
permittIndui a se esercita pre ?Jaren iin timpal iernei.
Pie lingl acesta esistenta unlit alemene mare port ar av e cea
mai mare influent4 asupra infrittirei ce avem (Muria de a urmari
cc locuitorii Dobrogei, cad ni-ar pane in cea mai freipienta pi
cea mai strinsa relatiune cu ei.
Mutual de fer d'intro Kiustinge i Cerna-voila va fi marea ar-
tera a comertalui si a eivilisatinnei romane presto Dunarea : lose
p ntrii acêsta este nocesirato, abioluta necesitate, de a se lega ea
el caile nOstre berate, si prin urmare construirea [mai pod preste
Dunarea. In fata Cernayodei, Dunarea nu presinta de eit lati-
mea de 380 metri si 15 arced de peatra ar ti s ificiente pentru
lungimea podulni. Marea instill a Dunarei marginita dinspre Ro-
mania de Bratul numit Bercea, de si inlitstinOsl in mate parte,
presinta ins1 locuri uscate si acoperito de paduri ; prin acesta in-
su4 se pete asterne usor no terasament de trei metri inaltime
care n'ar hi niei-o &la-4 intrecut de nivelal apelor de revarsare,
cand aceA terasament ar incepe lit satul Cegaui untie Borcea are
hitimea de 130 metri, i ar urma apol prin patine pre la 'audit] la-
cului Cobolcic, i apoi pre la rasdritul, laeului Periatul, spre a a.
junge la pichetul en No. 107 din fata Cernavodei.

www.dacoromanica.ro
- 88 -

TIERELE ROANE SEISE ALTOR NAT1UNI.

Basarabia.
Care sunt confiniile Basarabiei ?
Confiniile Basarabiei sunt : la nord §i est
Rusia, la vest România §i Bucovina, la sud
Romania §i o parte din Marea Nkrä.
Care este intinderea Basarabiei ?
--Basarabia are 860 miliare geografice
pa trate.
Catl locuitorl are Basarabia ?
Basarabia are peste 1,300,000 locuitorT,
din care la 600,000 sunt Romani.
Sub acui st6panire sta astg-cli Basa-
rabia ?
Basarabia sa astg-cli sub stápanirea
Rusiei.
--Tot-d4-una a fost Basarabia sub sift--
panirea Rusiei ?
www.dacoromanica.ro
89

Ba nu, Ora la anul 1812 ea era a


Moldovei.
Cum a trecut Basarabia de la Moldo-
va la Rusia?
Ast-fel: cAnd Stefan cel Mare, Domnul
eel vestit al Moldovei era aproape de a
muri, a clis Moldovenilor : Inimicii noFtrii
sunt multi, §i voi nu yeti putea tinea rank
timp pept cu ei. Deci socotinta mea este,
sa," nu ve' increditi nici le§ilor, nici Unguri-
lor, cAci cei mai mafi inimici ni nWri sunt
Turcil, pe cari trebue sh" eautilm a'i im-
bl'Ancli.Murind eu, atunci voi WEI cautati a
ve" implica cu ei, ciipAtand insä neatarnarea
legilor voastre biserice§ti §i politicepi, §i se
faceti cu moclul acesta o pace onorabil5.
Puteti ale da §i un dar anual numai i ei ,5

la nevoe se v`a apere teara de inimici.


Dacg ing din contra vi s'ar propune
alte conditiuni, nu pregetati, mai bine a
muri cu arma in mang apArdnd legea §i li-
bertatea patriei voastre, de cat se le lasati
pe amandou'a in mana inimicilor vo§tri.
Deci murind Stefan cel Mare, Moldovenii
www.dacoromanica.ro
90

facurA dupi cum ii dises`a, Ia anul


1ii, i
1511, Bogdan fiul lui Stefan, trimitind pc
logofaul Teutu, ciipiita de la Sultanul Tur-
cilor pacea propusä de Stefan, platindu-i
nn dar anual pentru ca s'a le apere Ia
la nevoe teara de inimici.
Dar Turcil nu furit de bunil credintii in
aceasth invoealti ; aci la anul 1812, rildi-
canduse Rush cu resbel contra Turcilor, a-
cestia fur iuvini i c(u.ura pace ; dar Rusii
cliser4 ct vor face pace child ei (Turcii)
ii vor da Principntele RonaneTurcii nu
primirii, aceasta cerere nedreaptil.Rusii bil-
tur1 si de a doua oarà pe Turci, i ei ca
se scape furtk nevoiti a li da Ba-arabia,
se fAcu pace. lath', cum Turcii ne-au aparat
de innnici !
De eine se administreazii astkli Basarabia?
Basarabia se administreazh atu".--cli de
ctri un Gpvernatore cu resedinta in Orli-
,;_inati.
-Care sunt riurile cele mai insemnate
ale Basarobiei ?
Basarabia se aflä intre done rinri rnari.
www.dacoromanica.ro
91

iutre Prut la vest §i Nistru la ost. Afarit


de aceste dotai riuri mai sunt : SR4 wtta
antic' wci aicu t ce se varstt in Nistru.
Cum este pArantul Basarabiei in pri-
vinta orograficrt ?
Cea mai mare parte a Basarabiei,
mai cu seama cea sud-osticrt este §es, al-
ciituindu-se din ctunpii intinse de pA,§uni
grase, i numai in partea nordicrt are pre
pncine undulAiuni deluroase.
I Care stint productele Basarabiei ?
''
Phmktul Basarabiei produce, dintre a-
nimale vite albe, turme de oi, porci., her-
ghelii de cai cu care face mare COMerCiu.
etc. Dintre grâne : grhu, saearA, orz, ov5s.
popu§oiu, via in uncle locuri da" yin bun :
fructele arborilor roditori sunt pre p4ue.
Paduri sunt foarte putine in Basarabia,
lemuul este rar, pentru aceasta locuitorii
din partea de gios, se servesc la foc cu stuh
§i gunoiu uscat numit tizic.
Chte inuturi are Basarabia ?
Baparabia are 10 tinuturi 1 : ITotinul.
2 Soroca, 3 BAlcile, 4 OrbeiAl, 5 Zhi§iAul.
www.dacoromanica.ro
92

6 Tighina, 7 Cahulul sea Frumoasa, 8 Ce-


tatoa-AlbA, 9 Bolgrad §i 10 Ismail.
1. Tinutul Ilotinul.
Tinutul Hotinul cu capitala Hotinta lingA
Nistru, odini6rii una din cele mai mari §i mai
tari cet5ti ale Moldovei, iar astacli una din cele
mai tari ale Rusiei de meaclii-cli ; cetate re-
numit5 in istoria Moldovei pentru multe
resbele ce se f6cur6 aice intre Moldoveni,
Poloni, Cazaci, Tatari, Ruvi §i Turci.
,i/pccztviit, aric,icsiiii S 8ccuz44il: poli-
tioare. Oltainci:i. lang'a Var`aul Racovet
prin care se miirginesce acest tinut.
2. Tiuutul Soroca.
Tinutul Soroca cu capitala Soroca MAO
Nistru, din vechime fu una din cele mai
de frunte ceati moldave despre Polonia ; de
la ea peste Nistru este in Podolia evci-
novea, cetate vechiA, rnoldava, faimoasä in
istorie.
Otac441 are treatoare peste Nistru in
Podolia la MovilAu.
www.dacoromanica.ro
93
3 Tinutul Balti lor.
Tinutul Batilor cu apitalä ltile lAnga
Reut, este in mijlocul tere, aice se face un
iarmaroc mare de vite in luna lui August.
FoReecii 8cwreivtil, ling6 Prutii cu tre-
c6toare in Moldova.
61)cvawf gta,covwfi,44, sat mare en treed-
tóre peste Nistru la Rascov in Podolia.
4. Tinutul Orheiu.
Tinutul Orheiu cu capitala az4eilt, cetate
vechi5, e renumit acest loc pentru varul, cel
mult si bun ce se scóte, si se trasporteazii
prin alte teri.
tct, F fnci ç ezaivrenii cu trec5,-
tore peste Nistru in Podolia la Dubasari.
5. Thtutul Kish' Su.
Tinutul Kjinj cu capitala OCi$ttam, un-
gà apa Bieului, este eapitala Basarabiei.
resedinta Guvernatorului si a Arhiepiscopului
de ritul orieutal ; are un Liceu, un seminariu.
scoh primare, si mai multe case si grgolinl
frumoase.
www.dacoromanica.ro
91 --
oTupta de a stiinga Bleu lu; politidra%
zipnnct Iftng. riul cu asemine numire,
dn vechime era capitala tinutului Lripulna.
jean.90.)cit (11-intesc:i) mai in jos de Li-
pusna politi6r5.
6. Tinutul Tighina.
Tinutul Tighina sdu Benderul cu capitala
Tighina 1ângt Nistrn iii vechime se numia
01,114 J (cetatea serpelui). e renumith in
istorie pentru multele bitä1iT nrmate aice :
are trecatóre peste Nistru la Tiraspoli. Ti-
ghina este insemnatii pentru fer5i ille sdie eu
care face mare comerciu.
Ca14,)cmit $ Ouzo, acaGima sunt tftrgurL
7. Tinutul Frumoasa.
Tinutul Frumósa sda Cahulul cu capitala
Cahul.
Ftaiali,t4f spre thrg.
8. Tinutul Cetatea-Albi.
Tinutul Cetatea-Albii sdu Achermanul,
eu eapitala Cotatoct-efra, lng5 lacul Nis-
www.dacoromanica.ro
- 95

truluT, cetate forte insemnatii in istorie prin


mai multe bItu1i urinate Rice. Ea an fost
a Moldovenilor, a funtenilor, a Turcilor §i
a Itusilor. Cetatea-Albii fricea mare comercin
pe larea NeagrA.
9. rnutal nolgrad.
Tinutul Bolgrad CU capitala Bolgrad, po-
litie regulat ziditrt i stradele taro : are un
liceu, si o imprimerie.
,10. Tinian! Ismail.
Tinntul Ismail en capitala Ismail, are un
liceu si un seminariu. Ismailul este cetate
celebth in istorie pentra mai multe bãtiUii
urmate aice.
Atte politil mai sunt: 66144', Grafica,
"Talcova.

Bucovina,
--
---Care sunt confiniile Bucovinei ?
Confiniile Bucovinei sunt : la apus Tran-
silvania si Marmorosul; la meadii-noapte
www.dacoromanica.ro
96

Galitia, la rAsArit Basarabia si Moldova, si


la meacti-cli Moldova.
Care este intinderea Bucovinei ?
Bucovina asfacli are 163 miliare geo-
grafice patrate , dar impreunA cu partea ce
se numerg la Galitia are 350 miliare geo-
grafice patrate.
C4i locuitori are Bucovina ?
Bucovina are la 700,000 locuitori din
care mai mult de jum'atate sunt RomAni.
Sub a cui stgpinire sta ast4i Bucovina?
Bucovina sta astAli sub st'ApAnirea
Nemtilor.
Tot-dd-una a fost ea sub sfapttnirea
NemOlor?
Ba nu. Mfg la anul -1777 ea era a
M old oviei.
Cum se face ca, de la Moldova a tre-
cut la Nernti ?
Acesta este o istorie de care Roma--
nil isi vor aduce aminte tot-dea-nna cu
clurere !Iat5, cum ne-au luat'o Nemtil :
Ei veclend ca' Bucovina era una din *tile
Moldovei cele mai frumoase si abondente,
www.dacoromanica.ro
97

isi puserg ochil pe dansa. Ma dar, inca din


anul 1774, intrarg in Bucovina sub pretest
ail apere Galitia de Tatari ; si facend o
chartg o trirnisirg la Sultanulti Turcilur.
cerend se li deie voe se facg nurnai un
drum Mai de-adreptul spre Galitia, pentru
ca s'o pótg ap'gra de Tatari, dupg cum am
mai clis. Sultanul necunoscend scopul Nem-
tilor, ineuviintg a Ii da Bucovina, i asa
in loc se ni fie de vre un folos suzeranita-
tea cgpiitatg de la Sultanul Turcior, ea ne
Fu de o mare pagubg !
i
Domnul care era atunci in Moldova, Gri-
ode Ghica, protes tg energic contra acestei
ledreptAi facute Itornfinieil cerend de la
ltanul respectarea tratatelor, si inapoirea
Bucovinei. Dar ee folos in loc ca Sulta-
nut se asculte astg dreapa cerere a Dom-
lului Moldova, el se infurie si mai tare.
eci trimisg un. Pasii turcesc la Iasi, ea,
au viu sau mort sli prindg pre Ghica . si
elu ducg la Constantinopote. Asa, ajun-
ud Pasa la, Iasi, se duse la Beilic (loc
inde trilgea turcil); si pentm ea sg e-
www.dacoromanica.ro 7.
98

secute ordinul ce avea, el recurse la insa-


láciune ; prifácenduse c e bolnav, trimis5
respuns lui Ghica ca s vina sad vadfi, a-
\Thud ai comunica nisce vesti bune §i im-
portante. Ghica neprevAclend cursa, aderg, la
invitarea lauui ture. Caud vAclu turcul pe
Ghica in latul seu, l'au pus pe o sofa lauga,
elu i ordonsa st'i deie cafe si ciubuc dupii obi-
ceiul Turcilor. Inicerli fiind insciintatT des-
pre acdsta, &and li se di-au semn de cAtrà
Pasa, nAvali ca turbatl asupra nenorocitu-
luT Domn, i incepurà al màciliiri cu iarta-
ganile. Grigorie Ghica fiind oni corpoleni
se lupt i elü cu dansil cat putu, pän5, ce
in urmã cticlu victinia p6gAnilor.
Sultanul priimind capul lui Grigorie Ghi-
ca, fu incredintat c`a, ordinul seu se esecutil
§i trimis5, Domnii Moldovei pe un fanariot
Constantin Moruz, care se uni la toate ne-
arepfatile i mieIiile Turcilor.
La anul 1849 Bucovina s'a inaltat la
demnitate de Ducatil.
Care sunt riurile principale ale Bucovinel ?
Riurile cele ina insemnate ale Bucovi-
www.dacoromanica.ro
99

nel stint : Otr41/f ce face marginea des-


pre nord a -Orel, Ovutuf, &UMW, itC ce
face margine despre Pocutia, aizeti4a, 8 L

cza. nto Po va ,i3t/citzt.


Cum este pamëntul Bucovinei in pri-
viqa orograficA ?
Párnentul Bucovinei mai tot este inua-
tenos, alcAtuit fiind din poalele Carpatilor ;
acesti mun0 sunt acoperiti de pilduri si codri,
intre acgrora lemn se inseamn`a multimea
fagilor care au si dat numirea terei, &Ad
Bucovina in limba slavona", insemueaz6 Fa-
gina sau Ora fagilor.
Care aunt productele Bucovinei ?
Din minerale in sinul muntilor are aur,
argint, arama, plumb, fer i sare, din vegetale:
gräu, popusoi, (porumb), orz, ova's, sacara,
hrisca, inIi, canipa, fasole, bob, mazere, etc.
Din animale : cai buni, vite albe, oi, iar al-
binele se cultiva cu mare ingrijire.
De cine se guverneaza astacli Bucovina ?
Bucovina se guverneaza astäcli de ca-
trii Un guvernatore cu resedin0 in Cernauti.
www.dacoromanica.ro
- 10.0

-Cum s mparte astácli Bucovina ?


Bucovina proprie se imparte in 6 cer-
curi, cu 243 sate.
Care sunt cele sese cereuri ale Bu-
covinei ?
Sunt urmAtorele : 1 Al Conlitncvnu-
,Cwi,2 al evc,navlifoz, 3 al AciOaniifos,
4 al avtel.1421,, 5 al eampuf-1449,14114i
al 6 al 61)4114ei.
Care sunt politiile Bucovinel?
Politiile Bucovinei sunt :
Cottlet140 laugh Prutü, capitala Ducatulu)
Bucovinei, resedinta Guvernatorului 0. a unui
Mitropolit de ritul oriental; acest Prelat child
era Bucovina a MoldoveT, tsi avea resedinta
la Raauti. Episcopia an fost infiintatii de
ektr5. Alecsandru eel Bun, ca i acea de la
Roman din Romania Moldovä. Nu de mult
s'au ridicat la demnitatea de Mitropolie. Po-
litia astAch este bine aranjala avend zidiri
si strade foarte frumoase, are o Universitate,
un 8eminarin, un Liceu, o scóRi, rea1 6 si la
16 mii locuitori.
aizzawr laugh' riul Siretiulii, la marginea
www.dacoromanica.ro
101

despre Moldova, hi fat5, eu Mihailenii, cetate


veehiA.
departe de riul Suceiva,
staaa44,01, lui
orm vechiii and Bucovina era a Moldovei,
la IVAdanti se afla re§edinta EpiscopuluY. care
dup`a treeerea Bucovinei sub Austria se stril
mutA la Cern AO.
Suceava lAngri riul Suceava aproape de
marginea Moldovei in fat'a eu Burdujenii,
cetate veehe, fondafa inch' de Daci, e rehn-
mita. in Istoria Moldovey, caci ea au fost
reedinta Domnitorului, a Mitropolitilor un
timp indelungat, §i una din cetAtile eele mai
mari, fortificata find Cu muri §i §anturi. In
pregiurul ei 8e ve'd §i astAcli ruini din vechia
cetate. In ora, estede insernuat biserica Stin-
tului Joan, fondata de Aleesandru eel Bunti
uncle se afla *i. riltn5§itile (Osele) aeestui Shift,
§i care tragii la inchinare pe mult,1 religi-
oi. Biserica este supusa Mitropolitului Mol-
dovei, are un liceu.
Cdmpu-Lung ora mie langa, Moldova.
iiita, Mug% Oerimuw, are un gimnasiu.
Afath, de aceste orae din Bucovina pro-
www.dacoromanica.ro
102

prie, dincolo de Cerimusu, iu Pocutia, care


mai inainte fiicea parte din Bucovina, iaril
acum din Galitia, mai sunt : 0.44tea) Snea-
tinwf, Cofotneict, Oefatinwr, Ozoamect,
ot,os ,wf.
In anul 1871 August 15, la monastirea
Putna, ce este zidita de Stefan cel Mare, si
uncle se aflrt i mormantulii seu, fu o serba-
re splendidA in rnemoria acestui Erou all
Romanilor. La aceastA serbare luarsa parte
Romanii din tote terele si a chrora numer
se urcA la 3000. Cu acesta ocasiune se de-
puse pe mormantul lui Stefan o urng de ar-
gint, commemorativut eroului roman, impreu-
na i cu trei flamure frumOse lucrate in aur
de catfa. DOmnele romane.

Transilvania.
--
Care sunt confiniile Transilvaniei ?
Confiniile Transilvaniei sunt: la rasa-
ritü Romhnia MoldovA, la meac15.-cli Mun-
teanii, la meaclg.-noapte Crisiana i Marmo-
rosul si la apus Timisiana i Crisiana.
www.dacoromanica.ro
103

Care este intinderea Transilvaniei ?


- In Transilvania sunt la 3,000,000 lo-
cuitori, de diferite natiuni, din care majori-
tate sunt Ronahni.
De unde §i-a luat numele Transilvania?
Transilvania §i-a luat numele de la cu-
vintele latine t/cati. peste §i afoa pAclure
adic tdra de peste OdurT.
Cum se mal numesce Transilvania ?
Transilvania se mai numesce i etadlt.;
cuvilnt compus din Ekia, loc drept, §i din
deatri ke fadicat ; pentru c5. Transilvania
in nguntru este plana (§es) §i pe la margini
incungiuratA. cu munL
Care suntir riurile cele mai marl ale
TransilvaniO ?
Riurile cele mai mari ale Trausilvaniei
aunt : Ditivcerwr, Fat:nova, etwc,a/ciwf, Sa-
itte?,wr §i Ofta.
Cum este psgmentul Transilvaniei in
privinta orograficá ?
--nmentul Transilvanio este incungiurat
de toate *tile cu munti nurniti alpit
www.dacoromanica.ro
101

eSzavoavaitia, i cari fac parte din sistemul


muntilor Carpati, i numai in centru este po-
dis (p1an4).
Care sunt productele Transilvaniel ?
1Imesntul Transilvaniel de si este mai
tot muntos, insii are si locuri indestul de
roditoare. Din vegetale se insamna." : popusoiu
(porumbil), grgu, sacar, orz, ove's, malaiu,
linte, mu, chnepii, fasoli, pepeni, cartofe, tutun;
viile produc yin bunii. Arborii roditorl dan :
mere, pere, prune, persicl, nuci, cirese, viine
gutai, etc. iar muntil sunt acoperiti cu felu-
riti arbori neroditori, bunt pentru construe-
tiuni si de foc. Dintre animale produce : boL
bivoli, oY, car, capre, porel, ur§T, lupl, vulpl,
pord selbatici, cerbi, cAprióre, paserl dumesti-
ce, albine si in riuri pesci gustosi.
Dintre min erale: pttmentul Transilvaniei este
cel mai bogat din Europa in privinta mine-
lor de aur, mai cu deosebire in muntil des-
pre Crisiana; apoi mai este argint, aramg, fer,
plumb, mercur, puciósä, piicurA si sane multà.
Cum se imparte firesce Transilvania ?
Transilvania se imparte firesce in trei
www.dacoromanica.ro
105

regiimi : a OltwcwA,C4a, a et twfiA,t si 8ame-


1344414,1'. lar in respectul administrativ se im-
parte in mai multe districte sau comitate.
Care sunt locurile priucipale ale Tran-
silvaniel ?
Locurile principale ale Transilvaniel
sunt :
Sitia cu apr6pe 30,000 locuitori, lengh
riul Sibiul ce d'a in Olt, capitala Transil-
vaniei, resedinta Mitropolitului rornAn-neu -
nit ; are o academie de legi, un gimnasiu
catolic si altul protestant, un serninaritt pen-
tru clerul romAn-neunit, mai multe scoli
primare si o scoalá comerciara. La amil
1599, intre Sibiu si Selimberg, Mihaiu Bra-
vul repurtti o striilucifa victorie asupra Tran-
silvanilor, Ungurilor, si Polonilor si care il
fácu Domn si peste Transilvania.
2vaSovwf in tinutul numit t4ra Bersei.
nu departe de Olt, cu 40,000 locuitori ; are
un gimnasiu românese, unul protestant, si
unul catolic ; este orasu1 cel mai frumos si
industrios, face cel mai intins comerciu cu
t6te terile vecine.
www.dacoromanica.ro
106

CW(1 044ticv la gura Ampoiului Iângt


Mure§u, in evul de miclloc fu re§edinta prin-
cipilor Transilvaniei, astAcli este scaunul Ar-
hiepiscopului Rom An-unit, i al episcopului
catolic ; are un Seminariu catolic, un gim-
nasiu, un observatoriu astronomic §i o mo-
netArie. Este insemnat in istoria RomAnilor, '

cAci Mihai Bravul &And se fácu Doran §i


peste Transilvania i§i a§ezA re*edinta in
Alba-Iulia.
langA &mewl mic cu 25,000
locuitori, are mai multe stabilimente de in-
vAtAturA.
Fetz.9.14 O1tuze,u1 lAngA Murepl de sus.
cvt re§edinta mitropolitului romAn-
unit, are un liceu, un Seminariu i o scólA
preparandalA.
iA/citct, lengA riul cu aseminea numire
ee se varsa in Samesul mare, Cu 16,000
locuitori.
eTvvaa lAngA riul Aurariu; acest loc este
insemnat in istoria RomAnilor prin un eve-
niment foarte trist pentru romAni; cAci aici
eAclu Mihaiu Bravul, la anul 1601, strA-
www.dacoromanica.ro
- 107
puns intr'un mod asasin §i barbar, de di-
trA TJnguri.
OeAwe la confluenta Same§ului mic in
cel mare.
Oto,a142 nu de parte de Bistrita, ora§
curat romAnesc, este capitala districtului cu
acest flume, are un liceu Roman §i o scoalA
preparanda15.
Cc ora§ curat romAnesc : in departare
una oarA de aice este satul gta2i*, chiar
pe ruinele vechei cetAti iia seu
62Upict Ft,ctiatta ; aice §i ast4i sa gAsesc §i
se sapA felurite objecte antice romane.
acticvt.cit4 langA Olt, este insemnat in
istorie, cAci Radu-Negru, de aice veni in
RomAnia MunteanA, §i'§i a§ezA re§edinta la
CAmpul -Lung.
grizvfa langA Samewl mic, este re§edinta
unui episcop roman-unit, aice este intAiul
castel de inchisoare al Transilvaniei.
Cetatea, 2o &3cata aproape de Blas ; in e-
vul-rnediu era proprietatea Domnilor Romani.
e[6t4,4214a cu miniere de aur ; este insem-
flat in istorie, pentru biruintele repurtate
www.dacoromanica.ro
- -
108

de Romani la anul 1848 sub comanda 0-


roului A. Iancu.
.101
Temisiana. --
Care sunt confiniile Temkianei?
Confiniile Teme§ianei sunt : la meaza-
noapte Crkiana de care se desparte prin
riul Mure§ ; la rasarit Transilvania §i Ro-
mania, de care se desparte prin Carpa-ti, la
meacla-cli Dunarea §i la apus Ungaria, de
care se desparte prin riul Tisa.
Care este intinderea Teme§ianei ?
Intinderea Teme§ianei este de 500 mi-
liare geografice patrate.
Cati locuitori are Temkiana ?
Temkiana are ca la 1,500,000 low-
itori, din care majoritatea sunt RomAni, cei-
alti de diferite n4uni.
Care sunt locurile principale ale Teme-
§ianei ?
Sum urmatórele :
FetntiS6ta este capitala Temkianei, re-
§edit4a Guveruatorului civil §i militar, sea-
www.dacoromanica.ro
109

wuIü unui episcop neunit si al unui e-


piscop catolic ; are mai multe fabrice de
postav, de panzA., de liktie etc. etc.
oi resedinta unui episcop roman-
unit ; prejmetele Lugosului dau vin bun.
91-Ce4N,a,16`ngrt, nut Cerna, renumitt pen-
tru isv6rele sale cele sulfur6se, cunoscute
Inca din timpurile Romanilor, numite atunci
aai4 ,(14,1, Suntfo ; isv6rele sunt 22 la nu-
mer si cu o temperaturt de la 32 IAA la
42 grade Reomiur.
Spoa langa, Mures, are minere de sare
si cariere de p4trA. 61)el4ecal atalPiCia
aeif, g1,14pava, RiNavicci,E1T64, Fcaanca
novo $ .-Ccanciova, sunt politi6re.
Totrvi,Sanci, luat numele de la riul
Fznyouf. Ea face parte din Imperiul Au-
striae.

Crisiana.
Care sunt confiniile Crisianei ?
Confiniile Crisianei sunt : la fas'arit
www.dacoromanica.ro
- 110 -
Marmorosul si Transilvania ; la miaclä-cli
Temisiana de care se desparte prin Mures,
la apus si miacti-nópte Ungaria de care se
desparte prin riul Tisa.
Care este intinderea Crisianei ?
Intinderea CrisianeT este de 560 miliare
geografice pa trate.
C4i locuitori are Crisiana ?
Crisiana are la 1,500,000 locuitori,
parte romani, parte unguri.
Care sunt locurile principale ale Cri-
sianei ?
Sunt acestea :
TvGzetili, HI are un liceu reformat, si un
gimnasiu catolic. Industria si comerciul a-
cote este mare, a-vend feliurite fabrice de
sopon, de panzg, etc.
&sti4,-Oltaza resedino unuI episcop catolic,
cu un gimnasiu si un Serainarin ; are fabrics
de panel' si mine de sare.
61,f4ect-inate resedinta unui episcop ro-
man-unit si a unuia catolic : are o academie
de legi, un seminariu, si mil gimnasiu si fabri-
ce de mrttasa".
www.dacoromanica.ro
111

ec.fti?,141, Oiwfa çi Ettaata, re§edinta unul


ppiscop roman-neunit, are un seminariu ro-
Inanese §i un gimnasiu catolic.
Cri§iana §i-a luat nutnele de la cele trel
riuri ce isvoresc d'in munti1 Transilvaniei :
&iv/a saria, evirwr tteitn, arirwr at) 41
care uninduse chte trele se vars'a in Tisa
la Ciongrad.
Criiana face parte din Imperial Austriac.
Marmorosul.
Care sunt confiniile Marmorosulul ?
Confiniile Marmorosuluf stint : la fasiirit
miag-nópte Ga14ia §i Bucovina de care
se desparte prin CarpatT ; la miacIA-cli Tran-
silvania de care se desparte prin Carpati §i
riul Same§, §i la apus Teme§iana §i TJugaria.
Care este intinderea Marmorosului ?
Intinderea MarmorosuluT este de 300
miliare geografice patrate.
Prin ce este insemnat in istorie Mar-
morosul ?
Marmorosul este insernnat in istoria
Romanilor, caci la anal 1341 Bogdan Dra-
www.dacoromanica.ro
- -112

gos, Duce Roman, veni din Marmoros in


Moldova si asez6. Domnia la Suceava.
Marmorosul. se tinea mai inainte de Tran-
silvania, apoi de districtul Tessian, astfi-cli
se tine de Comitatul Cassovei, fácend parte
din Imperiul Austriac.
',Care sunt locurile principale ale Mar-
morosului ?
Swat acestea :
'Otoncx in partea de sus a TiseT, insemnatã
pentru salinde sale ce dan pe fie-care an la
40,000,000 ocA.
iiotwr l'eng`a Tisa, are doue gionasil.
unul catolic i. unul reformat, el face mare
comerciu cu Bare.
on.navilf insemnat pentru vinul seu i peu-
tru comerciul ce'l face en vite.
Rai-atnazo n marginea despre Transil-
vania, insemnatä pentru, minerele i moneta-
ria sa.
03cfria Oe `1, are minere de aur si de argint.
DIZ,041 cco 414, nm,t., Campf.-2 vt,119, 61)in ut
politióre.
FINE.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro