UNIVERSITATEA ”DANUBIUS”, GALAȚI

FACULTATEA DE DREPT

AN III

STUDENT: CATANĂ CONSTANTIN RAIMOND

Atribuțiile ordonatorilor principali de credite

Ordonatorii de credite sunt persoane care au calitatea de conducători ai instituțiilor

publice și rol de a repartiza și a utiliza credite bugetare aprobate.
Ordonatorii de credite sunt persoane fizice împuternicite să îndeplinească o funcție de
conducere într-un organ de stat, într-o instituție investită de legiuitor cu dreptul de a dispune
de creditele bugetare aprobate din bugetul propriu de venituri și cheltuieli al instituției
respective.1
Numărul mare de instituții publice a condus la crearea unei ierarhii la nivel sectorial
sau geografic, astfel în funcție de competențele și de importantă instituțiilor pe care le conduc,
ordonatorii de credite sunt:2

- Ordonatori de credite principali;

- Ordonatori de credite secundari;
- Ordonatori de credite terțiari.

Ordonatorii principali, secundari și terțiari au obligația de a angaja și utiliza credite

bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor prevederilor
legale.
Rolul tradițional al ordonatorului constă în pregătirea cheltuielilor de la „nașterea” lor
până la întocmirea ordinului de plata a sumelor datorate. Ordonatorul este însărcinat cu
lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor; el are și calitatea de a angaja cheltuielile.3
Ordonatorii principali de credite sunt conducătorii autorităților publice, miniștrii și
conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale. La Camera

1
Tenovici, C., O. – “Contabilitatea instituțiilor publice”, Ed Independența Economică, Pitești, 2008, p.11;
2
Moșteanu, T., – “Buget și Trezorerie Publică”, Ed. Universitară, București, 2004, p. 126-127;
3
Roman, C., – “Gestiunea financiară a instituțiilor publice – Contabilitate publică la nivel macroeconomic”,
vol I, Ed. Economică, 2000, București, p. 88;
Deputaților și la Senat, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora. La
bugetele locale sunt președinții consiliilor județene, primarii unităților administrativ
teritoriale. Dreptul de a aprobă folosirea și repartizarea creditelor bugetare poate fi delegat de
către ordonatorii principali înlocuitorilor de drept. Ordonatorii principali de credite
repartizează creditele bugetare aprobate pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile
acestora cuprinse în bugetele respective și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu.4

Răspunderi și atribuții generale:

1.La nivelul bugetului de stat:

Răspunderile și atribuțiile ordonatorilor de credite sunt corespunzător poziției pe care

se află în rețeaua bugetară. În general, se pot formulă o serie de atribuții și sarcini ale
ordonatorilor de credite, indiferent de nivelul ierarhic pe care se află.
Astfel, la nivelul bugetului administrației centrale de stat, ordonatorii de credite au
obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și
destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice
respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii de credite răspund de:5

- elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;

- urmărirea modului de realizare a veniturilor;
- angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare
aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;
- integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o
conduc;
- organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor
financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;
- organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a
programului de investiţii publice;
- organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
- organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;
- alte atribuţii stabilite de dispoziţiile legale.

4
Tenovici, C., O. – “Contabilitatea instituțiilor publice”, Ed Independența Economică, Pitești, 2008, p.12;
5
Moșteanu, T., – “Buget și Trezorerie Publică”, Ed. Universitară, București, 2004, p. 128;
2. La nivelul bugetelor locale:

La nivelul bugetelor locale ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza

creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. La
acest nivel, ordonatorii de credite răspund de îndeplinirea următoarelor obiective:6

- Elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu;

- Urmărirea modului de realizare a veniturilor;
- Organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;
- Organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor
financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;
- Organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a
programului de lucrări de investiții publice;
- Organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
- Angajarea, lichidarea și ordonanță cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate
și aprobate potrivit prevederilor legii;
- Integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;
- Alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.

Răspunderi și atribuții specifice la nivelul bugetului de stat:

Ordonatorii principali de credit ai bugetului de stat au următoarele răspunderi și

atribuții:7

- Până la dată de 1 mai a fiecărui an, trebuie să comunice Ministerului Economiei și

Finanțelor propunerile de modificare a veniturilor și cheltuielilor pentru bugetul de stat
și bugetul fondurilor speciale pe anul viitor, față de anul în curs.
- Ordonatorilor principali de credite, le revine sarcina de a asigura, totodată, utilizarea
rațională și eficientă a acestor fonduri, realizarea obiectivelor de investiții în termenele
aprobate. De asemenea, legat de proiectele de investiții, ei actualizează și aprobă
valoarea fiecărui obiectiv de investiții nou sau în continuare, în funcție de evoluția
prețurilor.

6
Costas, C., F., Minea M.,S., Drept fiscal, Editura Universul juridic, București, 2015, p. 133;
7
Costas, C., F., Minea M.,S., Drept fiscal, Editura Universul juridic, București, 2015, p. 134;
 - Până cel mai târziu la dată de 1 iunie a fiecărui an, vor depune la Ministerul
Economiei și Finanțelor propunerile pentru proiectul bugetului de stat și bugetele
fondurilor speciale pentru anul următor, potrivit metodologiei stabilită de Ministerul
Economiei și Finanțelor.
- Repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat și bugetele fondurilor
speciale, pe unitățile ierarhice inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse,
potrivit legii, în bugetele respective și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul
propriu.
- Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiză trimestrial necesitatea
menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau a altor
cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate și de a propune Ministerul Economiei
și Finanțelor anularea creditelor respective. Cu valoarea creditelor bugetare anulate
sau reduse la ordonatorii principali de credite finanțați din bugetul de stat se majorează
Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat.

Răspunderi și atribuții specifice la nivelul bugetelor locale:

Ordonatorii principali de credit ai bugetelor locale au următoarele răspunderi și

atribuții principale:8

- Întocmesc și prezintă propunerile pentru proiectele bugetelor locale echilibrate, la

Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice, până la dată de 15 mai a fiecărui an,
urmând că acestea să depună la Ministerul Economiei și Finanțelor proiectele
bugetelor locale pe ansamblul județului și al municipiului București, cel mai târziu
până la dată de 1 iunie a fiecărui an. Proiectele bugetelor locale se prezintă spre
aprobare consiliilor locale Județene și Consiliului General al Municipiului București,
după caz, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului
de stat.
- Odată cu proiectul anual al bugetului local elaborează și prezintă o prognoza al
acestuia pe următorii 3 ani, precum și programul de investiții publice detaliat pe
obiective și pe ani de execuție.
- Stabilesc prioritățile în repartizarea valorilor pe fiecare obiectiv înscris în programul
de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație

8
Costas, C., F., Minea M.,S., Drept fiscal, Editura Universul juridic, București, 2015, p. 135
 asigurând, totodată, utilizaeea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și
realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.
- Inițiază acțiuni de implementare a finanțării bugetare pe baza de programe care vor fi
întocmite de către instituțiile și serviciile publice de interes local, în scopul finanțării
unor acțiuni, obiective sau proiecte. Programele întocmite cu această ocazie sunt
analizate de către ordonatorii principali de credite și apoi propuse spre aprobare că
anexe la bugetul local.
- Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizează pe trimestre veniturile
și cheltuielile prevăzute în bugetele proprii și bugetel instituțiilor și serviciilor publice
subordonate, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada
necesară pentru efectuarea cheltuielilor.
- Aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii și repartizează creditele bugetare
aprobate prin bugetele locale, pe unități ierarhic inferioare în raport cu sarcinile
prevăzute în bugetele respective.
- Aprobă virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol, pentru bugetul propriu
și al instituțiilor subordonate.
Bibliografie:

1. Costas, C., F., Minea M.,S., Drept fiscal, Editura Universul juridic, București, 2015;
2. Moșteanu, T., – “Buget și Trezorerie Publică”, Ed. Universitară, București, 2004;
3. Roman, C., – “Gestiunea financiară a instituțiilor publice – Contabilitate publică la
nivel macroeconomic”, vol I, Ed. Economică, București, 2000;
4. Tenovici, C., O. – “Contabilitatea instituțiilor publice”, Ed Independența Economică,
Pitești, 2008.