Programul Operational Regional 2014 2020 Versiunea Aprobata Octombrie 2018 PDF

OPERATIONAL PROGRAMME UNDER THE 'INVESTMENT FOR
GROWTH AND JOBS' GOAL
CCI 2014RO16RFOP002
Title Program Operational Regional
Version 5.3
First year 2014
Last year 2020
Eligible from 01-Jan-2014
Eligible until 31-Dec-2023
Making use of Art. 96(8) CPR
Major amendment (requiring EC approval - cf. Art. 96 CPR)
Approved by monitoring committee 
Justification for amendment
EC decision number C(2018)6889
EC decision date 16-Oct-2018
MS amending decision number 97
MS amending decision date 26-Jun-2018
MS amending decision entry into force date 26-Jun-2018
NUTS regions covered by the operational programme RO - ROMÂNIA
EN 1 EN
1. STRATEGY FOR THE OPERATIONAL PROGRAMME'S CONTRIBUTION TO THE UNION STRATEGY
FOR SMART, SUSTAINABLE AND INCLUSIVE GROWTH AND THE ACHIEVEMENT OF ECONOMIC,
SOCIAL AND TERRITORIAL COHESION.....................................................................................................................13
1.1 STRATEGY FOR THE OPERATIONAL PROGRAMME'S CONTRIBUTION TO THE UNION STRATEGY FOR SMART, SUSTAINABLE AND
INCLUSIVE GROWTH AND TO THE ACHIEVEMENT OF ECONOMIC, SOCIAL AND TERRITORIAL COHESION ..................13
1.2 JUSTIFICATION FOR THE FINANCIAL ALLOCATION ................................................47
2. PRIORITY AXES ..............................................................................................................................................................53
2.A DESCRIPTION OF THE PRIORITY AXES OTHER THAN TECHNICAL ASSISTANCE ...............................53
2.A.1 PRIORITY AXIS .....................................................................53
2.A.2 JUSTIFICATION FOR THE ESTABLISHMENT OF A PRIORITY AXIS COVERING MORE THAN ONE CATEGORY OF REGION,
THEMATIC OBJECTIVE OR FUND (WHERE APPLICABLE) .................................................53
2.A.3 FUND, CATEGORY OF REGION AND CALCULATION BASIS FOR UNION SUPPORT ............................54
2.A.4 INVESTMENT PRIORITY ................................................................54
2.A.5 SPECIFIC OBJECTIVES CORRESPONDING TO THE INVESTMENT PRIORITY AND EXPECTED RESULTS ...............54
2.A.6 ACTION TO BE SUPPORTED UNDER THE INVESTMENT PRIORITY (BY INVESTMENT PRIORITY) .................57
2.A.6.1 Description of the type and examples of actions to be supported and their
expected contribution to the specific objectives including, where appropriate, the
identification of main target groups, specific territories targeted and types of
beneficiaries ......................................................................57
2.A.6.2 Guiding principles for selection of operations .............................64
2.A.6.3 Planned use of financial instruments (where appropriate) ...................66
2.A.6.4 Planned use of major projects (where appropriate) ..........................66
2.A.6.5 Output indicators by investment priority and, where appropriate by category
of region ..........................................................................66
Investment priority ................................................................66
1b - Promoting business investment in R&I, developing links and synergies between
enterprises, research and development centres and the higher education sector, in
particular promoting investment in product and service development, technology
transfer, social innovation, eco-innovation, public service applications, demand
stimulation, networking, clusters and open innovation through smart specialisation,
and supporting technological and applied research, pilot lines, early product
validation actions, advanced manufacturing capabilities and first production, in
particular in key enabling technologies and diffusion of general purpose technologies
...................................................................................66
2.A.7 SOCIAL INNOVATION, TRANSNATIONAL COOPERATION AND CONTRIBUTION TO THEMATIC OBJECTIVES 1-7 ........67
2.A.8 PERFORMANCE FRAMEWORK ...............................................................67
2.A.9 CATEGORIES OF INTERVENTION ...........................................................69
2.A.10 SUMMARY OF THE PLANNED USE OF TECHNICAL ASSISTANCE INCLUDING, WHERE NECESSARY, ACTIONS TO REINFORCE
THE ADMINISTRATIVE CAPACITY OF AUTHORITIES INVOLVED IN THE MANAGEMENT AND CONTROL OF THE PROGRAMMES AND
BENEFICIARIES (WHERE APPROPRIATE) (BY PRIORITY AXIS) ...........................................70
2.A.1 PRIORITY AXIS .....................................................................71
beneficiaries ......................................................................76
EN 2 EN
of region ..........................................................................83
10a - Investing in education, training and vocational training for skills and
lifelong learning by developing education and training infrastructure ..............83
2.A.9 CATEGORIES OF INTERVENTION ...........................................................85
BENEFICIARIES (WHERE APPROPRIATE) (BY PRIORITY AXIS) ...........................................87
2.A.1 PRIORITY AXIS .....................................................................88
beneficiaries ......................................................................92
of region ..........................................................................98
11a - Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and
efficient public administration through actions to strengthen the institutional
capacity and the efficiency of public administrations and public services related to
the implementation of the ERDF, and in support of actions under the ESF to strengthen
the institutional capacity and the efficiency of public administration .............98
2.A.9 CATEGORIES OF INTERVENTION ..........................................................100
BENEFICIARIES (WHERE APPROPRIATE) (BY PRIORITY AXIS) ..........................................101
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................102
THEMATIC OBJECTIVE OR FUND (WHERE APPLICABLE) ................................................102
2.A.3 FUND, CATEGORY OF REGION AND CALCULATION BASIS FOR UNION SUPPORT ...........................102
2.A.4 INVESTMENT PRIORITY ...............................................................102
2.A.5 SPECIFIC OBJECTIVES CORRESPONDING TO THE INVESTMENT PRIORITY AND EXPECTED RESULTS ..............102
2.A.6 ACTION TO BE SUPPORTED UNDER THE INVESTMENT PRIORITY (BY INVESTMENT PRIORITY) ................105
beneficiaries .....................................................................105
2.A.6.2 Guiding principles for selection of operations ............................106
2.A.6.3 Planned use of financial instruments (where appropriate) ..................107
2.A.6.4 Planned use of major projects (where appropriate) .........................107
EN 3 EN
of region .........................................................................107
Investment priority ...............................................................107
9b - Providing support for physical, economic and social regeneration of deprived
communities in urban and rural areas ..............................................107
2.A.7 SOCIAL INNOVATION, TRANSNATIONAL COOPERATION AND CONTRIBUTION TO THEMATIC OBJECTIVES 1-7 .......108
2.A.8 PERFORMANCE FRAMEWORK ..............................................................108
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................112
beneficiaries .....................................................................115
of region .........................................................................118
9a - Investing in health and social infrastructure which contributes to national,
regional and local development, reducing inequalities in terms of health status,
promoting social inclusion through improved access to social, cultural and
recreational services and the transition from institutional to community-based
services ..........................................................................118
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................122
beneficiaries .....................................................................126
of region .........................................................................127
EN 4 EN
3d - Supporting the capacity of SMEs to grow in regional, national and international
markets, and to engage in innovation processes ....................................127
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................129
beneficiaries .....................................................................132
of region .........................................................................138
3a - Promoting entrepreneurship, in particular by facilitating the economic
exploitation of new ideas and fostering the creation of new firms, including through
business incubators ...............................................................138
beneficiaries .....................................................................141
of region .........................................................................147
3c - Supporting the creation and the extension of advanced capacities for product and
service development ...............................................................147
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................151
EN 5 EN
beneficiaries .....................................................................155
of region .........................................................................160
4c - Supporting energy efficiency, smart energy management and renewable energy use
in public infrastructure, including in public buildings, and in the housing sector 160
beneficiaries .....................................................................164
of region .........................................................................170
4e - Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for
urban areas, including the promotion of sustainable multimodal urban mobility and
mitigation-relevant adaptation measures ...........................................170
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................175
beneficiaries .....................................................................180
of region .........................................................................184
10a - Investing in education, training and vocational training for skills and
lifelong learning by developing education and training infrastructure .............184
EN 6 EN
beneficiaries .....................................................................188
of region .........................................................................194
4e - Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for
urban areas, including the promotion of sustainable multimodal urban mobility and
mitigation-relevant adaptation measures ...........................................194
beneficiaries .....................................................................197
of region .........................................................................200
6e - Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate
and decontaminate brownfield sites (including conversion areas), reduce air pollution
and promote noise-reduction measures ..............................................200
beneficiaries .....................................................................203
of region .........................................................................206
9b - Providing support for physical, economic and social regeneration of deprived
communities in urban and rural areas ..............................................206
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................210
EN 7 EN
beneficiaries .....................................................................214
of region .........................................................................218
6c - Conserving, protecting, promoting and developing natural and cultural heritage
..................................................................................218
beneficiaries .....................................................................221
of region .........................................................................223
6e - Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate
and decontaminate brownfield sites (including conversion areas), reduce air pollution
and promote noise-reduction measures ..............................................223
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................227
beneficiaries .....................................................................231
of region .........................................................................235
7b - Enhancing regional mobility by connecting secondary and tertiary nodes to TEN-T
infrastructure, including multimodal nodes ........................................235
EN 8 EN
beneficiaries .....................................................................238
of region .........................................................................242
7c - Developing and improving environmentally-friendly (including low noise) and low-
carbon transport systems, including inland waterways and maritime transport, ports,
multimodal links and airport infrastructure, in order to promote sustainable regional
and local mobility ................................................................242
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................246
beneficiaries .....................................................................250
of region .........................................................................255
8b - Supporting employment-friendly growth through the development of endogenous
potential as part of a territorial strategy for specific areas, including the
conversion of declining industrial regions and enhancement of accessibility to, and
development of, specific natural and cultural resources ...........................255
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................259
EN 9 EN
beneficiaries .....................................................................265
of region .........................................................................275
9a - Investing in health and social infrastructure which contributes to national,
regional and local development, reducing inequalities in terms of health status,
promoting social inclusion through improved access to social, cultural and
recreational services and the transition from institutional to community-based
services ..........................................................................275
2.A.1 PRIORITY AXIS ....................................................................280
beneficiaries .....................................................................284
of region .........................................................................289
9d - Undertaking investment in the context of community-led local development
strategies ........................................................................289
2.B DESCRIPTION OF THE PRIORITY AXES FOR TECHNICAL ASSISTANCE................................................293

2.B.1 PRIORITY AXIS ....................................................................293
2.B.2 JUSTIFICATION FOR ESTABLISHING A PRIORITY AXIS COVERING MORE THAN ONE CATEGORY OF REGION (WHERE
APPLICABLE) ...........................................................................293
2.B.3 FUND AND CATEGORY OF REGION .........................................................294
2.B.4 SPECIFIC OBJECTIVES AND EXPECTED RESULTS ..............................................294
2.B.5 RESULT INDICATORS .................................................................295
2.B.4 SPECIFIC OBJECTIVES AND EXPECTED RESULTS ..............................................295
2.B.5 RESULT INDICATORS .................................................................295
EN 10 EN
2.B.6 ACTIONS TO BE SUPPORTED AND THEIR EXPECTED CONTRIBUTION TO THE SPECIFIC OBJECTIVES (BY PRIORITY AXIS)
....................................................................................295
2.B.6.1 A description of actions to be supported and their expected contribution to
the specific objectives ...........................................................295
2.B.6.2 Output indicators expected to contribute to results .......................300
2.B.7 CATEGORIES OF INTERVENTION (BY PRIORITY AXIS) ..........................................300
3. FINANCING PLAN.........................................................................................................................................................302
3.1 FINANCIAL APPROPRIATION FROM EACH FUND AND AMOUNTS FOR PERFORMANCE RESERVE .....................302
3.2 TOTAL FINANCIAL APPROPRIATION BY FUND AND NATIONAL CO-FINANCING (€) ..........................302
TABLE 18A: FINANCING PLAN ...............................................................302
(2) THIS RATE MAY BE ROUNDED TO THE NEAREST WHOLE NUMBER IN THE TABLE. THE PRECISE RATE USED TO REIMBURSE
PAYMENTS IS THE RATIO (F). ...............................................................303
TABLE 18C: BREAKDOWN OF THE FINANCIAL PLAN BY PRIORITY AXIS, FUND, CATEGORY OF REGION AND THEMATIC OBJECTIVE
....................................................................................303
TABLE 19: INDICATIVE AMOUNT OF SUPPORT TO BE USED FOR CLIMATE CHANGE OBJECTIVES ....................304
4. INTEGRATED APPROACH TO TERRITORIAL DEVELOPMENT.....................................................................305
4.1 COMMUNITY-LED LOCAL DEVELOPMENT (WHERE APPROPRIATE) .......................................306
4.2 INTEGRATED ACTIONS FOR SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT (WHERE APPROPRIATE) ......................307
4.3 INTEGRATED TERRITORIAL INVESTMENT (ITI) (WHERE APPROPRIATE) ...............................309
4.4 THE ARRANGEMENTS FOR INTERREGIONAL AND TRANSNATIONAL ACTIONS, WITHIN THE OPERATIONAL PROGRAMME, WITH
BENEFICIARIES LOCATED IN AT LEAST ONE OTHER MEMBER STATE (WHERE APPROPRIATE) .......................311
4.5 CONTRIBUTION OF THE PLANNED ACTIONS UNDER THE PROGRAMME TO MACRO-REGIONAL AND SEA BASIN STRATEGIES,
SUBJECT TO THE NEEDS OF THE PROGRAMME AREA AS IDENTIFIED BY THE MEMBER STATE (WHERE APPROPRIATE) .......311
5. SPECIFIC NEEDS OF GEOGRAPHICAL AREAS MOST AFFECTED BY POVERTY OR TARGET GROUPS

AT HIGHEST RISK OF DISCRIMINATION OR SOCIAL EXCLUSION .................................................................313
5.1 GEOGRAPHICAL AREAS MOST AFFECTED BY POVERTY/TARGET GROUPS AT HIGHEST RISK OF DISCRIMINATION OR SOCIAL
EXCLUSION .............................................................................313
5.2 STRATEGY TO ADDRESS THE SPECIFIC NEEDS OF GEOGRAPHICAL AREAS MOST AFFECTED BY POVERTY/TARGET GROUPS AT
HIGHEST RISK OF DISCRIMINATION OR SOCIAL EXCLUSION, AND WHERE RELEVANT, THE CONTRIBUTION TO THE INTEGRATED
APPROACH SET OUT IN THE PARTNERSHIP AGREEMENT ................................................314
6. SPECIFIC NEEDS OF GEOGRAPHICAL AREAS WHICH SUFFER FROM SEVERE AND PERMANENT
NATURAL OR DEMOGRAPHIC HANDICAPS (WHERE APPROPRIATE) ...........................................................319
7. AUTHORITIES AND BODIES RESPONSIBLE FOR MANAGEMENT, CONTROL AND AUDIT AND THE
ROLE OF RELEVANT PARTNERS ................................................................................................................................320
7.1 RELEVANT AUTHORITIES AND BODIES ........................................................320
7.2 INVOLVEMENT OF RELEVANT PARTNERS .......................................................320
7.2.1 Actions taken to involve the relevant partners in the preparation of the
operational programme, and the role of those partners in the implementation,
monitoring and evaluation of the programme ........................................320
7.2.2 Global grants (for the ESF, where appropriate) ..............................324
7.2.3 Allocation of an amount for capacity building (for the ESF, where appropriate)
..................................................................................324
8. COORDINATION BETWEEN THE FUNDS, THE EAFRD, THE EMFF AND OTHER UNION AND
NATIONAL FUNDING INSTRUMENTS, AND WITH THE EIB................................................................................325
9. EX-ANTE CONDITIONALITIES .................................................................................................................................330

9.1 EX-ANTE CONDITIONALITIES .............................................................330
TABLE 24: APPLICABLE EX-ANTE CONDITIONALITIES AND ASSESSMENT OF THEIR FULFILMENT ...................331
9.2 DESCRIPTION OF ACTIONS TO FULFIL EX-ANTE CONDITIONALITIES, RESPONSIBLE BODIES AND TIMETABLE .......400
10. REDUCTION OF ADMINISTRATIVE BURDEN FOR BENEFICIARIES..........................................................411
EN 11 EN
11. HORIZONTAL PRINCIPLES .....................................................................................................................................415
11.1 SUSTAINABLE DEVELOPMENT .............................................................415
11.2 EQUAL OPPORTUNITIES AND NON-DISCRIMINATION ..............................................416
11.3 EQUALITY BETWEEN MEN AND WOMEN .......................................................417
12. SEPARATE ELEMENTS .............................................................................................................................................419
12.1 MAJOR PROJECTS TO BE IMPLEMENTED DURING PROGRAMMING PERIOD .................................419
12.2 PERFORMANCE FRAMEWORK OF OPERATIONAL PROGRAMME ...........................................419
12.3 RELEVANT PARTNERS INVOLVED IN PREPARATION OF PROGRAMME ....................................421
DOCUMENTS .............................................................................425
SUBMITTED ANNEXES BY THE COMMISSION IMPLEMENTING REGULATION LAYING DOWN THE MODEL OF THE PROGRAMME ......425
LATEST VALIDATION RESULTS ................................................................426
EN 12 EN
1. STRATEGY FOR THE OPERATIONAL PROGRAMME'S CONTRIBUTION
TO THE UNION STRATEGY FOR SMART, SUSTAINABLE AND INCLUSIVE
GROWTH AND THE ACHIEVEMENT OF ECONOMIC, SOCIAL AND
TERRITORIAL COHESION
1.1 Strategy for the operational programme's contribution to the Union strategy for
smart, sustainable and inclusive growth and to the achievement of economic, social
and territorial cohesion
1.1.1 Description of the programme’s strategy for contributing to the delivery of the
Union strategy for smart, sustainable and inclusive growth and for achieving economic,
social and territorial cohesion.
POR 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind

dezvoltarea regională în RO, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de
dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate prin POR
2007–2013 și alte programe naționale. Această abordare are la bază recomandările
Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, conform cărora pe termen lung
obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în
continuare prioritățile de dezvoltare din perioada 2007-2013. Concluziile Raportului
Actualizarea evaluării intermediare a POR 2007–2013 confirmă că nevoile de dezvoltare
identificate în perioada anterioară de programare rămân actuale, dar chiar au fost
amplificate de impactul crizei economico-financiară cu implicații majore asupra nivelului
de creștere economică, ocupării, mediului de afaceri, sistemelor de sănătate și pensii,
educației, turismului șiasupra nivelului de trai al populației.
Viziunea strategică a POR 2014-2020 are la bază nevoi de dezvoltare, identificate și

prioritizate ca fiind cele mai relevante pentru stadiul actual de dezvoltare socio-
economică a RO, precum și a principalelor direcții de acțiune strategică din documentele
strategice naționale și europene:
 Transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare

a inovării în firme
Sprijinul CD este extrem de scăzut în raport cu obiectivele 2020 (3%-UE şi 2%-RO),

situându-se în 2012 la 0,42% din PIB, fiind în mare măsură ineficient, cu un sistem de
cercetare și inovare fragmentat, priorități insuficient bazate pe cerere, conexiuni
internaționale slabe, absența unei mase critice privind calitatea rezultatelor cercetării,
care nu se transformă în cercetare aplicată și în aplicații inovatoare, legături slabe între
educație, cercetare și mediul de afaceri.
In 2014, conform „Innovation Union Scoreboard”, RO este inclusă în categoria

inovatorilor modeşti, ultima dintre cele patru categorii ale clasamentului. Se clasează pe
ultimele poziţii la proporţia IMM-urilor inovative care cooperează cu altele (2.9%),
numărul de aplicaţii pentru patente, investiţiile în firme sau numărul de IMM-uri care au
introdus un produs sau un proces inovator. Conform AP, transferul tehnologic și canalele
de comercializare, au un grad scăzut de utilizare, având un impact direct asupra limitării
aplicării comerciale a activităţilor CI. În RO, IITT au rolul de intermediari între cererea şi
EN 13 EN
oferta de inovare pe piaţă. ANCSI a acreditat 48 de IITT, 24 fiind localizate în cele 7
regiuni mai puțin dezvoltate. Aceste entități, conform rapoartelor de monitorizare ale
ANCSI nu au capacitate de a asimila informațiile complete referitoare la toate inovațiile
existente în piață și nici de auto-susținere. Printre acestea 6 sunt PST, din care 4 în
regiunile mai puțin dezvoltate. RO este deficitară la infrastructura de PST necesară
pentru competiţii pe piata naţională şi internaţională, în special în sectorul inovativ şi de
înaltă tehnologie. Dezvoltarea PST este strâns legată de dezvoltarea bazei de cunoaştere,
oferă oportunităţi de perfecţionare a personalului calificat, creează efecte majore asupra
cererii şi ofertei şi în continuare stimulează dezvoltarea tehnologică a întreprinderilor.
Este necesară crearea de noi astfel de IITT, precum și dezvoltarea celor existente, pentru
a funcționa optim ca un intermediar între cererea de inovare pe baza nevoilor identificate
în piaţă şi oferta diversificată a rezultatelor cercetării, conform cererii.
Regiunile se caracterizată printr-o structură economică bazată pe industrii care, pe lângă

valoarea adăugată relativ scăzută, au un conţinut tehnologic redus, iar dezvoltarea lor se
bazează pe costul ieftin al forței de muncă şi materiale importate.
 Sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra

competitivității economiilor regionale
RO prezintă serioase decalaje de competitivitate în raport cu statele UE, la nivelul tuturor

elementelor care determină competitivitatea, reflectate într-o productivitate scăzută, fapt
ce defineşte problema competitivităţii.
Competitivitatea economică are la bază determinanți la nivel macro - pe componentele de

instituții, finanțe publice, infrastructură, etc., cât și la nivel micro - mediu de afaceri,
dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare, dezvoltarea
rețelelor de afaceri. Creșterea competitivității IMM-urilor devine element cheie pentru
adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere că 99% din întreprinderile din
UE sunt IMM-uri.
În RO, sectorul IMM-urilor constituie structura de bază a economiei, reprezentând

99,64% din întreprinderi. IMM-urile deţin rolul de motor principal al creşterii
economice, dar se confruntă cu o serie de probleme, care generează un impact direct
asupra competitivității economice a țării. Principalele puncte slabe sunt:
 Grad redus de cultură antreprenorială–reflectat prin densitatea relativ scăzută a

afacerilor în toate regiunile, problemă identificată în AP, SNC, SGIMM. În RO
(2011) existau 21 IMM-uri/1000 loc, valoare situată sub 50% din media UE.
 Problema masei critice a IMM-urilor este influențată, conform SNC și SGIMM, și
de reziliența noilor afaceri–2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în
primul an de viață. Dezvoltarea unui IMM în sensul trecerii dintr-o categorie de
dimensiune în alta este limitată de: acces la resurse, acces la finanțare redus,
eficiența procesului de producție, grad de inovare, legături eficiente cu propriile
piețe.
EN 14 EN
 Structura sectorială a activității–conform AP, există un număr redus de sectoare
economice puternice. SNC identifică sectoarele competitive care au demonstrat
creșteri recente și performanțe la export. Conform AP, investițiile dedicate prin
FESI creșterii durabile a competitivității naționale în perioada 2014-2020 vor fi
prioritizate atât în SNC, cât și pe baza PDR, care pot identifica la nivel
regional/local alte sectoare competitive.
 Scăderea, între 2008-2010, cu circa 20% a IMM-urilor care exportă, în special în
UE, și ponderea redusă a IMM-urilor care exportă raportat la nivelul înregistrat în
UE, în special în afara UE.
IMM-urile au beneficiat de sprijin prin structurile de incubare a afacerilor, dar a fost

insuficient: deși la nivel național există mai multe astfel de structuri, în 2012 erau
acreditate și monitorizate doar 10 incubatoare de afaceri, din care doar 7 funcționale,
sprijinind 149 IMM-uri cu 327 locuri de muncă. IMM-urile care au beneficiat de sprijin
în cadrul incubatoarelor ar trebui să fie mult mai puțin predispuse riscului de a eșua în
primii ani de activitate după înființarea lor ca urmare a serviciilor numeroase pe care
aceste structuri ar trebui să le asigure. Sectorul IMM poate fi caracterizat prin orientare
relativ slabă către activităţi productive, acces redus la capital, tehnologie şi infrastructură,
aspecte care afectează negativ productivitatea economică.
 Consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în

infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice, precum și la nivelul
clădirilor rezidențiale
Sectorul clădirilor este un mare consumator de energie și contribuie major la emisiile de

gaze cu efect de seră. Datele INS indică, pentru 2011, un număr de aproximativ 5,1 mil.
de clădiri cu locuințe, corespunzător unui număr de 8,4 mil locuințe. Mediului urban
(cca. 4,6 mil locuințe) îi sunt specifice locuințele multifamiliale, iar în mediul rural (3,8
mil. locuințe) predomină locuințele individuale. Din 4,6 mil locuințe localizate în mediul
urban, cca 1,4 mil de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a
energiei termice. Circa 40% din locuințele din mediul urban conectate la sistemul
centralizat sunt localizate în regiunea BI. Trei din patru clădiri unifamiliale au un sistem
de încălzire pe bază de biomasă, în zonele rurale încălzirea locuințelor individuale fiind
asigurată în principal prin arderea lemnului în sobe.
Clădirile nerezidențiale ocupă un loc important în fondul de clădiri din RO privind

consumul de energie. Estimările privind stocul de clădiri publice (BERD) indică o
suprafață de aprox. 31 mil m2 la nivel național, din care 9 mil m2 în unități de sănătate,
15 mil. m2 în unități de educație, respectiv 7 mil. m2 în clădiri administrative (primării,
biblioteci, muzee etc.). Inventarul MDRAP cu privire la clădirile cu suprafețele de peste
500 m2 deținute și ocupate de administrația publică centrală, indică 2953 de clădiri cu
suprafață de aprox. 6,7 mil. m2.
Fondul de clădiri din RO a fost construit la standarde scăzute în timpul regimului

comunist, iar renovarea acestuia a fost neglijată. Performanța energetică a clădirilor este
foarte scăzută, existând un potențial mare de economisire a utilizării energiei.
EN 15 EN
Există un potențial mare de economisire a energiei și în sectorul iluminatului public, pe
fondul unei dezvoltări insuficiente a acestuia. În 2012, consumul de energie electrică în
iluminatul public s-a cifrat la 669 GWh, înregistrând o creştere faţă de 2011 cu 29 GWh
(respectiv +4,5%). Un studiu BERD estimează 4000 de ore anual de funcționare a
sistemului de iluminat public, puterea sistemului de iluminat fiind de 167 MW. În RO,
doar în jumătate din cele 3180 localități era organizat și furnizat serviciul de iluminat
public, respectiv 255 în mediul urban și aprox. 1400 în zonele rurale. Cele mai puține
localități în care este organizat serviciul de iluminat se regăsesc în regiunea BI (7), iar
cele mai numeroase în regiunea SMuntenia (607). Gradul de acoperire a municipalităților
cu serviciul de iluminat public este relativ scăzut la nivel national. Conform ANRSC,
gradul de acoperire de servicii de iluminat în municipiile reședințe de județ este de 93%.
Acoperire de 100% se înregistrează numai în câteva orașe mari (ex. Suceava, Ploiești,
Brăila, Brașov).
Conform ANRSC, în 2013, 82 localități beneficiază de sisteme centralizate de producere

și distribuție a energiei termice, număr aflat într-o continuă scădere. Cele mai multe
dintre ele (61 sisteme) utilizează gazul drept combustibil, iar pentru același număr de
sisteme autoritățile locale asigură subvenție. În luna decembrie 2012 existau la nivel
național 2719 km rețele de transport, respectiv 6946 km rețele de distribuție. În 2012
pierderile din rețea au fost de 385 Gcal/Km rețea/an. Valoarea totală a pierderilor din
2012 - 3719706 Gcal reprezintă aproximativ toată cantitatea de energie termică produsă
pentru populație în sisteme centralizate în oricare 3 regiuni de dezvoltare, exclusiv
regiunea BI.
 Nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de seră și poluare generate de

transportul rutier la nivelul zonelor urbane
Datele existente confirmă că o mare parte din poluarea de la nivelul orașelor și conținutul
crescut de CO2 se datorează traficului motorizat în interiorul acestora, atât al
autoturismelor individuale și autovehiculelor de marfă, cât și mijloacelor de transport în
comun învechite. Numărul utilizatorilor în transportul public urban este în continuă
scădere la nivelul orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a numărului de
autovehicule personale (INS) cu efecte asupra poluării, creșterii congestiei traficului și
consumuri energetice mari, iar numărul de pasageri transportați de către operatorii de
transport în aceste areale urbane a scăzut de la peste 3,5 mld. pasageri/an în 1992 la mai
puțin de 2 mld. pasageri/an în 2012. Reducerea numărului de orașe și municipii care
gestionau servicii de transport public și reducerea cantitativă și calitativă a serviciilor
oferite s-au produs în contextul dispariției multor platforme industriale, al reducerii
persoanelor angajate în industrie (urban), precum și oportunităților oferite de
autoturismele personale. În plus, dinamica spaţială continuă a localităţilor urbane a
accentuat problema traficului în orașe și folosirea intensivă a autovehiculelor proprii în
lipsa transportului public urban de calitate.
Gradul de poluare în orașe a crescut și din cauza utilizării masive a transportului auto
comercial, traficul de tranzit prin zona centrală a orașelor fiind o problemă în arealele
urbane care nu dispun de by-pass-uri sau centuri ocolitoare.
EN 16 EN
RO are în cele 320 orașe și municipii un număr insuficient de spații pietonale și spații
verzi, iar utilizarea bicicletei ca mijloc de locomoție (și nu recreațional) este încă
percepută ca fiind în stadii incipiente.
 Zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător la nivelul

orașelor din România
Trecerea la sistemul economiei de piață a generat schimbări majore la nivelul structurii și

funcționalității orașelor RO. Pe fondul reducerii activităților industriale, concomitent cu
reducerea capacității investiționale a APL, o serie de zone/terenuri din interiorul orașelor
sunt în stare de degradare și își pun amprenta asupra calității mediului și, implicit, asupra
calității vieții în orașe. Lipsa de intreținere și modernizare a diferitelor spații din
interiorul orașelor (ex. foste zone economice etc.) a indus probleme de mediu în orașe și
au afectat într-o mare măsură comunitatea locală caracterizată, de cele mai multe ori, prin
stare de sănatate precară, șomaj în creștere şi venituri reduse.
Analiza datelor statistice indică o tendinţă de extindere necontrolată a spaţiului urban

care generează o serie de aspecte negative, cum ar fi degradarea mediului natural și
consumul ireversibil de teren ceea ce necesită un proces adecvat de gestionare a
folosinței terenurilor la nivel urban în scopul dezvoltării resurselor de teren în mod
durabil.
Investițiile privind modernizarea, reutilizarea și refuncționalizarea diferitelor zone din

interiorul orașelor ocupă un loc important în strategiile de dezvoltare durabilă a orașelor,
contribuind la reducerea expansiunii urbane necontrolate și la creștere urbană sustenabilă.
 Resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate
Patrimoniul cultural este ameninţat de efectele combinate ale schimbărilor climatice/ de

mediu, ale intervenţiei umane, precum şi de riscuri legate de securitate. Schimbările
climatice pot conduce la deteriorarea ireversibilă sau la pierderea bunurilor de patrimoniu
cultural din cauza fragilităţii şi vechimii acestora. Alte cauze care generează disfuncţii şi
vulnerabilităţi ale patrimoniului cultural sunt gradul de implicare scăzut al autorităţilor si
gestionarea defectuoasă, lipsa de educaţie, nerespectarea legislaţiei, intervenţii neavizate,
lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor.
Strategia în domeniul Culturii și Patrimoniului Național 2014-2020 identifică 30108

monumente istorice, dintre care 75% dintre ele sunt în pericol, iar 35% dintre acestea au
un grad avansat de degradare. Numai 4387 monumente sunt în stare bună și foarte bună
de conservare.
Starea de conservare a obiectivelor de patrimoniul cultural, devenite simboluri ale

oraşelor, este ameninţată de dezastre şi riscuri legate de securitate. Pentru a preveni
producerea de daune ireversibile de către aceste riscuri combinate asupra patrimoniului
cultural sunt necesare acţiuni concertate.
EN 17 EN
 Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept
consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse
Cantitatea şi calitatea infrastructurii de transport precum şi gradul de acces la aceasta

reflectă nivelul de civilizaţie, deopotrivă cu disponibilitatea de evoluţie şi creştere
economică. Este necesar ca dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii regionale de
transport să ia în considerare dinamica redusă a dezvoltării economice în zonele unde
acest tip de infrastructură este slab dezvoltată. Siguranța rutieră reprezintă o problemă pe
drumurile județene; deși preiau mai puțin de 25% din traficul total, pe aceste drumuri se
înregistrează peste 1/3 din totalul accidentelor, iar victimele bicicliști sunt în proporție de
peste 80% în mediul rural. Este necesară creșterea gradului de siguranță rutieră, în special
prin investiții dedicate participanților nemotorizați la trafic (pietoni și bicicliști).
Recesiunea a diminuat volumul investițiilor în infrastructura de transport, afectând starea

drumurilor județene. Deși în ultimii ani au fost alocate fonduri europene pentru
modernizarea rețelei de drumuri județene, aceasta rămâne slab dezvoltată și de o calitate
necorespunzătoare. Ponderea drumurilor județene nemodernizate în totalul drumurilor
județene rămâne ridicată: în 2012, 25% din drumurile județene erau neasfaltate.
Competitivitatea teritoriilor care nu beneficiază de acces la o infrastructură modernizată
rămâne redusă.
La nivelul regiunilor au fost inventariate sectoarele de drum județean care asigură

conectivitatea directă sau indirectă cu TEN-T, prioritizarea fiind făcută luând în calcul și
efectele socio-economice scontate prin intervențiile preconizate. Cca. 14000 km din
totalul de 23000 km drumuri județene care asigură conectivitatea au nevoie de
modernizări și reabilitări, iar proiectele prioritizate la nivel de regiune totalizează circa
3200 km. Toate proiectele prioritizate sunt corelate cu investițíile prevăzute în MPGT și
cu sectoarele deja modernizate din rețeaua națională strategică de transport. Din peste
35000 km drumuri județene, circa 9000 km se află într-o stare bună, din care aproximativ
un sfert (2200 km) au fost reabilitați și modernizați prin POR 2007-2013. Lipsa accesului
facil la coridoare TEN T și implicit către orașe și municipii face ca un procent relevant
din forța de muncă disponibilă în mediul rural să nu aibă mobilitatea dorită.
 Potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru

revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate / izolate
Turismul are o contribuție directă semnificativă la ocuparea forței de muncă,

constatându-se că a creat și menținut, în 2012, cca 193000 locuri de muncă (2,3% din
numărul total de angajați). Contribuția la crearea și menținerea de locuri de muncă,
inclusiv în sectoare conexe a fost de peste două ori mai ridicată (494000 locuri de muncă,
respectiv 5,7% din numărul total al angajaților). Estimările WTTC, Travel&Tourism
Economic Impact 2013, plasează RO în primele 5 țări ale lumii privind creșterea
contribuției directe a turismului la formarea PIB (+10,6%) și pe locul 4 privind creșterea
cheltuielilor totale efectuate de turiștii străini (+13,2%).
EN 18 EN
În ciuda existenței unui potențial turistic diversificat, turismul se confruntă cu un nivel
redus al investițiilor în modernizarea capacităților de primire și a bazelor de agrement, cu
impact direct asupra calității infrastructurii specifice, a duratei sejurului, stabilității forței
de muncă specializate. Infrastructura edilitară a stațiunilor este într-o stare avansată de
degradare: căile de circulație, parcările, spațiile verzi și recreative, fațadele clădirilor.
Sectorul balnear este incorect perceput ca adresându-se exclusiv persoanelor cu probleme

de sănătate. Cele mai multe izvoare termale și minerale din RO rămân neexploatate, deși
sectorul balnear este considerat unul dintre domeniile cu cel mai ridicat potențial, atât din
perspectiva exploatării resurselor, cât și a tendințelor favorizante manifestate la nivel
mondial, privind turismul de „wellness”.
Calitatea factorului uman are un rol hotărâtor în politica de dezvoltare a sectorului turism
astfel că nici o dezvoltare turistică nu poate fi concepută fără dezvoltarea unei forţe de
muncă corespunzătoare.
PDR-urile identifică dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare pe baza

potenţialului turistic existent. Acest potenţial justifică sprijinirea dezvoltării economice
prin turism, materializat în creșterea ocupării forței de muncă, dezvoltarea infrastructurii
stațiunilor turistice, includerea în circuitul turistic şi promovarea în scopul atragerii
turiştilor.
 Infrastructurile de bază, educaționale, de sănătate și de servicii sociale

subdimensionate și nemodernizate împiedică incluziunea socială,
dezvoltarea capitalului uman
Capitalul uman din RO este afectat de existenţa a numeroase tipuri de grupuri vulnerabile
(copii lipsiţi de grija părintească, persoanele sărace -şomeri, persoane cu venituri reduse
etc.-, vârstnici singuri sau aflaţi în situaţie de dependenţă, romi, persoane cu dizabilităţi,
victimele violenţei în familie etc.)
Între 2008-2012, proporţia copiilor săraci a fost în mod constant mai mare decât media
naţională, ajungând la 34% în 2012. 50% din copiii din zonele rurale sunt săraci,
comparativ cu 17% în mediul urban. Numărul centrelor de zi care oferă servicii publice
de îngrijire de zi pentru copii se situează, cu excepția a 4 județe (Sălaj, Mehedinți, Iași,
Cluj) și a sectorului 3 din București, sub 10/județ, ceea ce denotă o clară
subdimensionare în raport cu nevoia de servicii.
În RO, cca. 1,2 mil. de persoane vârstnice (65+) trăiesc singure, din care 75% sunt femei.
25% din acestea trăiesc în sărăcie și se confruntă cu provocări privind accesul la
serviciile de sănătate și sociale. Peste 20% din persoanele vârstnice au nevoie de servicii
comunitare dar numai 0,23% beneficiază de ele și aceasta împiedică capacitatea de a
preveni instituționalizarea persoanelor în vârstă.
EN 19 EN
Două treimi din romi trăiesc în sărăcie (de 4 ori mai mult decât media naţională),
respectiv 84% dintre copiii romi se află în risc de sărăcie (BM, 2013). Conform
Strategiei naţionale de incluziune a romilor, 49% dintre romi sunt şomeri față de media
naţională de 7,4%.
În 2013, numărul persoanelor cu dizabilități a fost de aprox. 700000 persoane (din care
91,2% adulți). Persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu dificultati la accesul la ocupare,
doar 7,25% (18-64 ani) fiind active pe piața forței de muncă. Centrele de zi pentru astfel
de persoane există doar în 25% din județele.
Se observă discrepanţe mari urban-rural în furnizarea serviciilor sociale, în special din

cauza acoperirii slabe - în mediul rural- cu personal calificat (asistenţi/lucrători sociali) şi
cu infrastructură adecvată şi dotată corespunzător. Dezvoltarea infrastructurii aferente
acestui sistem de servicii si diversificarea tipurilor de servicii reprezinta nevoi care vor
reduce semnificativ presiunea exercitată asupra sistemului de asistenţă socială.
RO înregistrează la indicatori de sănătate diferenţe mari în comparație cu media UE

(mortalitatea infantilă de 2,4 mai mare decât media UE, mortalitatea maternă - risc de 5
ori mai mare în RO decât media UE). Grupurile vulnerabile au valori semnificativ mai
slabe faţă de populaţia majoritară (femeile rome riscul de mortalitate maternă este de 15
ori mai mare decât media națională, copiii romi riscul de mortalitate infantilă este de 4
ori mai mare).
Sistemul sanitar prezintă infrastructură şi echipamente subdezvoltate/depăşite, capacitate

redusă de acoperire cu servicii a zonelor rurale, a celor greu accesibile şi sărace,
manifestate în distribuția inegală a asistenței medicale publice. Toate acestea conturează
o capacitate redusă a sistemului medical de a răspunde nevoilor beneficiarilor.
Conform Strategiei în domeniul sănătății, în 2011, ponderea nevoilor medicale

nesatisfăcute a fost de 11,1% pentru întreaga populație din RO, față de 0,4% în Norvegia
sau 7% în Bulgaria. Mai mult, această pondere vizează şi disparități socio-economice
semnificative. În RO cele mai multe dintre serviciile de sănătate sunt furnizate direct în
spital, acest segment ajungând să aibă mai mult de 50% din alocarea publică pentru
sănătate, în comparație cu mai puțin de 7% pentru asistenţa medicală primară. Aceste
distorsiuni conduc la utilizare excesivă a asistenței medicale spitalicești și sub-utilizarea
îngrijirii primare/comunitare.
Infrastructura ambulatoriilor este deficitară şi inegal distribuită: numărul ambulatoriilor

aflate în proprietate publică a scăzut cu cca. 30% în toate regiunile, mediul urban
concentrând dispensarele medicale (92,5%), ceea ce conduce la existenţa unor costuri
suplimentare inaccesibile populaţiei rurale sau a celei din zone defavorizate.Activitatea
de prevenție este utilizată suboptimal, generand costuri mari care grevează bugetul
sănătății, pentru tratarea unor afecțiuni ușor diagnosticabile în stadii incipiente,
monitorizate și tratabile in ambulatorii.
EN 20 EN
Persoanele cu venituri scăzute sau foarte scăzute cu afecțiuni cronice au un risc de 2 ori
mai mare de a nu accesa serviciile de sănătate (aprox 4 din 10), comparativ cu cei cu
venituri mai mari. Programele de screening sunt menite să deschidă accesul la servicii,
indiferent de determinanta socio - economică: (venituri, etnie, loc de reședință) și să se
reducă inechitățile.
Complementar investițiilor în screening-ul diverselor patologiise impune acordarea unei

atenții sporite tratarii acestor afecțiuni cu echipamente medicale moderne. Echipamentele
de ultima tehnologie, de radioterapie au reusit, sa ofere tratament 100% pentru cancerele
in faze de evolutie cu speranta de viata minimă sau să amelioreze simptomatologia bolii
și să îmbunătățească calitatea vieții bolnavilor de cancer.
Un sistem de sănătate performant nu poate funcționa în absența dezvoltării platformei de

echipamente de imagistică medicală, din ambulatoriu și din structurile de urgență,
acuratețea diagnosticului conducând la tratarea a afecțiunilor medicale.Spitalele publice
se confruntă cu o lipsă acută a acestor echipamente, cu grad de uzură mare a
echipamentelor existente sau cu o suprautilizare. Cele mai multe dintre ele se regăsesc in
spital și deservesc toate palierele medicale, astfel încât, în majoritatea cazurilor,
recomandările medicilor din ambulatoriu pentru investigații paraclinice, nu pot fi urmate
fără a greva suplimentar bugetul pacienților, ceea ce face ca, în special pacienții
defavorizați, să nu beneficieze de astfel de servicii medicale și, astfel, afecțiunile să se
acutizeze și să fie tratate tot prin internare continuă, la costuri foarte ridicate.
În ceea ce privește îngrijirea medicală de urgență, starea de operativitate a ambulanțelor

din dotarea structurilor de tip SMURD de la IGSU și serviciile publice de ambulanță
(inclusiv Terapie Intensiva Mobila) este grav afectată din cauza uzurii fizice și morale,
având durata de viață depășită (peste 60% din reusrse au o vechime de peste 7 ani) sau un
rulaj foarte mare (peste 250.000 km parcurși). Parcul de ambulanțe, atât pentru serviciile
publice de ambulanță cât și pentru SMURD este învechit, peste 400 de ambulanțe fiind
scoase zilnic din starea de operativitate din cauza defecțiunilor tehnice.
Serviciile comunitare integrate de asistenţă medicală şi socială şi medierea sanitară

(pentru grupurile vulnerabile, inclusiv roma) sunt inegal şi insuficient răspândite
teritorial, numai 800 din cele peste 3000 UAT rurale/comune au acces la asistenţă
medicală comunitară.
În cazul multora dintre spitalele judeţene de urgenţă, pe lângă uzură fizică și

fragmentarea serviciilor, se înregistrează și o acută nevoie de echipamente moderne,
pentru abordarea urgențelor, inclusiv unele de tip anestezie-terapie intensivă, cu o
adresabilitatea foarte mare din partea pacienților provenind din cadrul grupurilor
vulnerabile. Subdezvoltarea acestui sector este direct responsabilă de rata crescută a
deceselor evitabile.
Unele spitale de urgență au o mare uzura fizică şi funcţionează în mai multe clădiri (25-
30), aflate la câţiva kilometri distanţă, periclitând viaţa pacienţilor ce au nevoie de
transport cu ambulanţa pentru transferul între secţii. Această situaţie, coroborată cu
EN 21 EN
nevoia de a avea un nivel terţiar de sănătate capabil să ofere servicii performante mai ales
pentru cazurile de urgență și patologiile cu un grad ridicat de mortalitate, precum şi
pentru a facilita accesul grupurilor vulnerabile la acest tip de asistenţă, a determinat MS
să identifice ca una din priorităţile principale crearea unei reţele de 8 spitale strategice
(„spitale regionale de urgenţă”).
În RO, fenomenul sărăciei atinge cote alarmante, rata riscului de sărăcie şi excluziune
socială situându-se, în 2011, la 40,3% (sărăcia relativă), clasând ţara noastră pe locul 2 în
topul SM cu locuitori expuşi riscului de sărăcie. Sărăcia este un fenomen care se
înregistrează, în proporţii diferite, în aproape toate regiunile ţării, inclusiv în regiunea BI
și cu intensități teritoriale diferite. Riscul de sărăcie este invers proporțional cu gradul de
urbanizare, mai ridicat în orașele mici și mijlocii, suburbii și zonele rurale comparativ cu
centrele urbane mari. În 2012, peste 30% din populația orașelor mici, suburbiilor și
zonelor rurale erau cuprinse în gospodării amenințate de riscul sărăciei și excluziunii
sociale. In studiu BM (2014) au fost identificate zone sărace urbane la nivelul țări.
Proporția populației orașelor care se află în zone nedezavantajate, fara deficiențe de
locuire, ocupare sau capital uman scade cu mărimea orașului, de la 81% în București,
înregistrând cele mai mici valori la baza rețelei urbane: 43% în orașele mici (10000 -
20000 de loc, respectiv 29% în orașele foarte mici (sub 10000 de loc). Orașele mici și
mijlocii sunt afectate de calitatea precară a serviciilor publice (clădiri, spații publice, etc)
care împiedică utilizarea potențialului de dezvoltare, cu consecințe asupra incluziunii
sociale. Lipsa unor intervenţii coordonate şi focalizate a condus la apariţia unor cartiere
defavorizate in oraşe, cu un fond construit în stare precară, cu infracţionalitate ridicată, cu
abandon şcolar etc., care accentuează fenomenul de segregare socio-spațială.
În 2010, unul din cinci tineri români era expus riscului de sărăcie (fenomen în
expansiune din 2001); în cazul femeilor, rata riscului de sărăcie era de 16,8%. În cazul
copiilor rata sărăciei este în creştere, de la 22,1% în 2001 la 26,0% în 2010, unul din
patru copii aflându-se în întreţinerea unei gospodării ale cărei venituri sunt mai mici
decât pragul sărăciei. Gradul de risc în cazul copiilor creşte atunci când aceştia trăiesc în
familii numeroase sau în familii monoparentale.
Anumite minorităţi etnice se află într-o situaţie de precaritate acută, fiind afectaţi de
multiple tipuri de deprivare. Raportul BM cu privire la situaţia romilor din RO arată că
84% se află în risc de sărăcie, comparativ cu 22% risc de sărăcie pentru populaţia
majoritară; 90% din populaţia roma se află în situaţia de deprivare materială severă,
comparativ cu 32% din populaţia majoritară; doar 30% din populaţia roma este angajată
oficial, faţă de 64% rată de ocupare a populaţiei majoritare; numai 0,4% din populaţia
roma absolvă o formă de învăţământ terţiar, comparativ cu 22%, rata absolvirii unei
forme de învăţământ superior de către populaţia şcolară majoritară. Deprivarea materială
se întâlneşte în situaţii speciale, precum cea a copiilor romi din mediul rural, în cazul
cărora se apreciază că incidenţa sărăciei este ridicată, circa 41% trăind în sărăcie.
Accesul universal la învățământul obligatoriu reprezintă un obiectiv important pentru

RO. În 2011, doar 2% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani erau înscriși la
creșă, majoritatea acestora aflându-se în grija unui părinte sau a familiei, situație
determinată de un deficit semnificativ de servicii de îngrijire de tip creșă accesibile
financiar.
EN 22 EN
Participarea la învățământul preșcolar în rândul copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta de
înscriere în sistemul obligatoriu de învățământ se menține semnificativ sub media UE 28
de 93,9% și mult sub nivelul de referință de 95% al Cadrului strategic – Educație și
formare profesională 2020 (Eurostat, 2013). În 2012, se estimează că aproximativ
220000 de copii și tineri de vârsta obligatorie (6-16 ani) nu frecventau nicio școală. Rata
de abandon este mai ridicată în învățământul liceal, în zonele rurale și în rândul elevilor
romi.
Investițiile în infrastructură și în dezvoltarea instituțională pentru educația copiilor

preșcolari sunt la un nivel foarte redus, generând disponibilitate limitată, calitate și
accesibilitate inconsecvente în învățământul timpuriu și preșcolar, cu efecte asupra
înscrierii și performanței în sistemul de învățământ obligatoriu, reprezentând o barieră în
calea participării părinților pe piața muncii.
Actul educațional se desfășoară în unități din învățământul primar și gimnazial dintre

care peste 90% necesită reabilitare, mai mult de 70% fiind localizate în mediul rural.
Grădiniţele şi unităţile şcolare (în special școlile primare), mai ales din mediul rural,
frecventate de copii din medii sociale vulnerabile (de regulă, populația de etnie roma), au
dotări edilitare precare, neîndeplinind standardele de calitate corespunzătoare unei
funcționări normale. Transformarea grupei pregătitoare în clasa 0 și includerea acesteia în
ciclul învățământului primar a crescut cererea și concomitent suprasolicitarea
infrastructurii învățământului primar.
Restructurarea sistemului IVET, din cauza ratelor de înscriere scăzute și a infrastructurii

precare, a generat închiderea progresivă a școlilor de arte și meserii începând din 2009.
Cele rămase sunt considerate neatrăgătoare din cauza calității clădirilor, a dotărilor și a
personalului. Deși investiţii majore în infrastructura educaţională pentru învăţământul
profesional şi tehnic au fost realizate prin programele multianuale finanţate din fondurile
de preaderare (Phare) care au vizat 245 unităţi şcolare, investițiile au reprezentat mai
puţin de 25% din reţeaua şcolară dedicată învăţământului profesional şi tehnic.
Numai 37% dintre tinerii între 19 și 21 ani care provin din gospodării rurale sunt
absolvenți de învățământ secundar, comparativ cu 68% dintre cei care provin din mediul
urban. Elevii din mediul rural care doresc să continue și să se înscrie în învățământul
liceal sunt adesea forțați să se mute de acasă pentru a urma cursuri într-o zonă urbană și
se confruntă cu un cost prohibitiv al traiului, cu implicații asupra participării la
învățământul terțiar. În pofida demersurilor efectuate în direcția îmbunătățirii cadrului
juridic și de politică național, sistemul de învățământ superior și activitățile de cercetare
s-au confruntat cu constrângeri legate de finanțare care au afectat capacitatea
universităților de a întreprinde procesul de reformă. Legăturile dintre universități,
institute de cercetare și sectorul economic nu sunt suficient dezvoltate, indicând relevanța
scăzută a programei din învățământul terțiar pentru nevoile pieței muncii, precum și lipsa
oportunităților de generare de venituri de universități și centre de cercetare.
Gradul de învățare continuă în rândul populației de vârstă activă este redus și scade odată
cu vârsta și încadrarea în câmpul muncii; numai 1,6% din forța de muncă adultă a
participat la programe formale de educație și formare profesională în 2011. Nivelul
EN 23 EN
scăzut poate fi explicat prin existența unor elemente de decuplare între angajatori,
lucrători și furnizorii de educație și formare. Acestea generează un sistem de învățare pe
tot parcursul vieții necorespunzător și cu performanțe insuficiente, în care angajatorii,
lucrătorii și furnizorii de educație și formare nu interacționează în mod suficient unii cu
ceilalți.
 Nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea

politicilor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale
După 1989 majoritatea proprietăților din fostele zone cooperativizate au trecut printr-un
lent proces de restituire în mare parte finalizat, ce a avut ca urmare eliberarea de titluri de
proprietate (cca. 95% cereri soluţionate), însă înregistrarea actelor de proprietate a fost
sporadică, fiind necesară o perioadă îndelungată pentru a completa înregistrarea acestora.
RO se caracterizează prin existenţa a 2 sisteme de înregistrare a proprietăților, ca urmare

a dezvoltării diferite a regiunilor istorice: înregistrarea în cărţi funciare pentru cca. 50%
din teritoriu (Transilvania, Banat, Nordul Moldovei) și, pentru restul, înregistrarea în
registre de transcripţiuni-inscripţiuni bazate pe acte de proprietate. În 1999 s-a trecut la
aplicarea unui sistem național de înregistrare a imobilelor prin cărţi funciare, prevăzute
de Legea 7/1996 a cadastrului şi publicității imobiliare, cărțile funciare deja existente
necesitând actualizare cu măsurători cadastrale şi informaţii ale proprietarilor actuali.
În prezent, sub 50% din proprietăţi şi drepturi corelative sunt înregistrate în evidenţele de
cadastru şi carte funciară ţinute de ANCPI şi doar 18% din proprietăţi sunt verificate şi
înregistrate în sistemul de evidenţă electronic (eTerra). Acoperirea este redusă în zonele
rurale, unde doar 11.5% din proprietăți sunt înregistrate în eTerra.
Lipsa informaţiilor referitoare la proprietăţi duce la întârzieri în confirmarea valabilităţii

terenului pentru proiecte de infrastructură, afectând pregătirea și implementarea FESI, cu
impact negativ asupra accesului la finanțare și asupra dezvoltării regionale. Pregătirea și
depunerea proiectelor de investiții pentru finanțare FESI, consolidarea terenurilor
agricole și comercializarea produselor agricole sunt împiedicate de lipsa unor evidențe
sigure a bunurilor imobile și a proprietarilor acestora, fiind necesare eforturi suplimentare
pentru a investiga drepturile asupra terenului identificat pentru proiectele depuse. Costul
ridicat al înregistrării și al dezbaterii succesiunilor mențin blocajul actual pe piața
terenurilor, limitează accesul la creditarea formală, descurajează investițiile și limitează
baza de venit a proprietății. Reglementarea situației terenurilor este indispensabilă în
eliminarea constrângerilor legate de piața funciară, de accesul la credit, în vederea
încurajării investițiilor și creșterii veniturilor.
Absenţa unui sistem eficient de cadastru reprezintă un obstacol mare în dezvoltarea şi

implementarea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea proprietăţii şi consolidarea
terenurilor agricole, funcționarea coerentă și transparentă a pieței funciare, dar și asupra
mediului și domeniului social.
EN 24 EN
• Intărirea capacității administrative la nivelul AMPOR, OI POR și beneficiari
pentru o bună implementare a POR
Personalul AM/OI are o experienţă ridicată, mulţi dintre angajaţi lucrând în domeniul
fondurilor europene de preaderare.. Aceste resurse umane vitale sunt apreciate de firmele
de consultanţă din sectorul privat, undese oferă salarii mai mari şi condiţii de muncă mult
mai bune, fără a exista presiunea şi verificarea detaliată asociate poziţiei din cadrul
AM/OI. Sistemul actual riscă să piardă personal de bază, cu experienţă în favoarea
sectorului privat, şansele de reuşită pentru implementarea proiectelor între 2014-2020
reducându-se.
Pentru sprijinul acordat beneficiarilor, 2007-2013 demonstrează, în raport cu alte PO, că

există un sentiment al parteneriatului şi colaborării (între AM, OI, beneficiari), care
conduce la ideea că toate părţile implicate îşi doresc cu adevărat ca programul să fie un
succes. Se poate concluziona că succesul POR 2007–2013 se datorează și faptului că
personalul din AM şi OI-uri: este mai apropiat de solicitanţii şi beneficiarii programului;
demonstrează o înţelegere a ceea ce trebuie realizat pe teren; se bazează pe experienţa
persoanelor care ştiu să proiecteze şi să implementeze soluţii optime, colaborând
îndeaproape cu echipele beneficiarilor; își asumă o mai mare răspundere pentru
rezultatele față de beneficiari şi de public; şi, în cele din urmă, beneficiază de circuite de
feedback mai rapide şi mai eficiente din partea beneficiarilor.
Nevoile de dezvoltare identificate se regăsesc în toate regiunile. Astfel, POR 2014–2020

se adresează atât regiunilor mai slab dezvoltate ale RO (NE, SE, S Muntenia, SV Oltenia,
V, NV şi C), în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare, cât și regiunilor mai
dezvoltate (BI), pentru a le valorifica potențialul competitiv. Viziunea strategică a POR
se bazează pe recunoașterea faptului că fiecare regiune trebuie să își maximizeze
potențialul economic și social de dezvoltare ca să contribuie la creșterea economică
națională. Dezvoltarea socio-economică a regiunilor trebuie să se construiască pe
experienţa şi cunoştinţele existente la nivel local/regional, precum şi pe înţelegerea
nevoilor şi a priorităţilor locale, în funcţie de potenţialul şi resursele proprii, prin
valorificarea experienţei regiunilor.
În acest context, POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea

competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale
și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor
infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor,
capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare
și de asimilare a progresului tehnologic.
POR 2014-2020 s-a construit pe o abordare de tip bottom up, dar și top-down, în largi
parteneriate, pentru asigurarea corelării cu PDR, cu strategiile naționale sectoriale și
documentele europene relevante. Priorităţile POR 2014-2020 au la bază nevoile comune
de dezvoltare ale regiunilor surprinse în PDR, iar direcţiile de acţiune au fost stabilite
ţinând cont de priorităţile de finanţare relevante ale strategiilor naţionale, cu luarea în
considerare a specificităţilor regionale. S-a asigurat corelarea cu politicile europene, fiind
luate în considerare Strategia EU 2020, RST sau DPCE, cu respectarea obiectivelor
EN 25 EN
tematice şi priorităţilor de investiţii aferente politicii de coeziune 2014–2020. Aceasta
presupune o concentrare tematică a intervenţiilor şi stabilirea unor intensităţi financiare
diferite a obiectivelor tematice în funcţie de categoria de regiuni.
POR 2014-2020 asigură corelarea consolidată între dezvoltarea regională, abordarea

teritorială și intervențiile specifice, prioritățile de investiții selectate și obiectivele lor
specifice concentrând investițiile propuse în scopul maximizării rezultatelor așteptate.
Strategia POR s-a construit prin promovarea unui mix adecvat de politici, adaptând o
parte din intervențiile relevante planificate la nevoile și potențialul local și regional,
asigurând o abordare națională coerentă.
Prioritățile de finanțare POR 2014-2020 au fostaliniate OT specifice FESI 2014-2020,

respectiv obiectivelor EU 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii.
Inovarea este esenţială pentru creşterea productivităţii regionale, întrucât competitivitatea

unei economii depinde și de capacitatea de a stimula inovarea în domeniul produselor,
serviciilor, modelelor și proceselor sociale și comerciale. Este necesară concentrarea
intervențiilor pe eliminarea blocajelor aflate în calea inovării.
Prima AP (OT 1) se va concentra pe dezvoltarea EITT în zonele cu concentrare

economică din regiunile mai puțin dezvoltate din RO. Aceste entităţi au rolul de a fi
puntea de legătură dintre cercetare şi mediul de afaceri, de a dezvolta capacitățile pentru
exploatarea economică rapidă a ideilor noi care rezultă din cercetare și inovare, prin
comercializarea rezultatelor cercetării şi transpunerea acestora în produse, procese şi
servicii din firme.
Prin intervenția propusă se urmărește consolidarea capacităților de a favoriza excelența în

materie de CI și a evoluției tehnologice, investind în soluții inovatoare și în infrastructuri
și echipamente de transfer tehnologic. Pentru a avea un parteneriat viabil creat de IITT
cu furnizorii de cercetare este necesară sprijinirea cooperării între actorii din domeniul
cercetării, educației, inovării și mediului de afaceri, promovarea serviciilor de consultanță
pentru întreprinderi din domeniul în care se realizează transferul tehnologic, inclusiv în
domeniul serviciilor, precum și crearea unei cereri mai mari de produse și procese
inovatoare. POR va sprijini un număr limitat de investiţii: bioeconomia, tehnologia
informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate, energie, mediu şi schimbări climatice,
eco-nanotehnologii şi materiale avansate, sănătate (SNCDI) şi domenii identificate în
documentele strategice regionale de specializare inteligentă.
Crearea şi dezvoltarea PST capabile să concureze pe pieţele naţionale şi internaţionale

reprezintă un factor vital pentru creşterea competitivităţii RO în UE şi va crea premisele
unei mai bune integrări a economiei naţionale în cea europeană. Existenta acestor
structuri va contribui în mod esenţial la creşterea atractivităţii RO ca locaţie pentru
investiţii în activităţi economice şi va fi un instrument cheie de stimulare a mediului de
afaceri.
EN 26 EN
Portofoliile de proiecte integrate și multidisciplinare rezultate ca urmare a implementării
”Inițiativei Regiunile mai puțin dezvoltate” în RO (în cadrul mecanismului de
descoperire antreprenorială folosit pentru strategiile regionale de specializare inteligentă
au pot contribui la o mai buna valorificare a competențelor regionale de educație, a
infrastructurii de cercetare, la creșterea performanțelor industriilor cu avantaje
comparative și la soluționarea unor provocari societale pentru reducerea decalajelor
dintre regiunile ramase în urma și celelalte regiuni din RO și UE. Investiile integrate vor
contribui la cresterea numarului de proiecte de cercetare mai bine orientate catre solutii
cu cerere in piata, la cresterea numarului de interactiuni dintre mediul academic si
industrie, a volumului investitiilor private pentru cercetare si inovare, la dezvoltarea
serviciilor de transfer tehnologic și a competentelor profesionale adaptate noilor piete.
Pentru creșterea competitivității economiilor regionale și crearea de locuri de muncă este

importantă asigurarea masei critice a IMM-urilor şi susţinerea acestora, în calitate de
motor de creştere a economiei, având în vedere că numărul IMM-urilor, în special cele
inovative, este foarte mic în RO comparativ cu media UE. Deoarece reziliența pe piaţă a
IMM-urilor este dificilă ca urmare a diferitelor bariere devine prioritară susținerea
dezvoltării firmelor atât în ceea ce privește dimensiunea, cât și activitatea.
Prin AP 2 (OT 3) sunt vizate IMM-urile care dezvoltă activități inovative (Manualul
Oslo). Programul va sprijini iniţiativele firmelor inovative, mai puţin cele care includ
efectiv activităţi de cercetare, finanţate prin POC. Având în vedere necesitatea stimulării
competitivității economice, vor fi sprijinite IMM-urile din domeniile competitive
identificate, în prezent, în SNC (turism şi ecoturism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă,
industrii creative, TIC, sănătate şi produse farmaceutice, energie şi management de
mediu, biofarmaceutică şi biotehnologii), precum și cele identificate în PDR.
Pentru impulsionarea spiritului antreprenorial, este necesară sprijinirea directă a IMM-

urilor aflate în primii ani de activitate, precum și crearea și dezvoltarea acelor structuri
care sprijină IMM–urile în diversele etape de creștere, oferind serviciile necesare
funcționării în parametrii optimi, cu scopul creșterii ratei de supraviețuire a IMM-urilor
în primii ani de funcționare.
Pentru asigurarea creșterii competitivității IMM-urilor, este necesară spijinirea creării și

extinderii capacității IMM-urilor existente de a dezvolta noi produse și servicii, iar pentru
creșterea competitivității pe piață, se impune sprijinirea IMM-urilor în procesele de
certificare şi promovare pentru a deveni competitive pe piețele regionale, naționale și
internaționale.
Ținând cont de evaluarea de impact a finanțării microîntreprinderilor prin POR 2007-

2013 și având în vedere necesitatea de a creşte accesibilitatea la sursele de finanţare, de a
economisi timpul pentru îndeplinirea cerinţelor administrative, precum şi de a asigura
sinergii şi complementarităţi între instrumentele de finanţare pentru IMM-uri, se va
asigura un cadru integrat și simplificat pentru obţinerea de informaţii comprehensive și
accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere,
prin mecanismul “ghişeu unic” pentru IMM-uri.
EN 27 EN
Creșterea eficienței energetice reprezintă un obiectiv primordial al EU 2020, și al PNR ,
respectiv Strategiei energetice a României pentru 2007-2020. Utilizarea eficientă a
energiei reprezintă o provocare nu numai din cauza resurselor limitate şi creșterii
continue a costurilor cu energia, dar și din punctul de vedere al schimbărilor climatice, de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Există mai mulți factori de legitimare a sprijinirii prin AP 3 (OT 4) a măsurilor de

creștere a eficienței energetice a infrastructurilor publice și clădirilor rezidențiale din RO:
 potențialul de eficientizare energetică a clădirilor existente, în special a celor de

tip bloc, este semnificativ;
 creșterea eficienței energetice va contribui în mare măsură la îndeplinirea țintei
RO privind economiile de energie până în 2020, conform Strategiei EU 2020;
 măsurile de eficiență energetică contribuie la coeziunea socială prin reducerea
consumului de energie și conduce la crearea de locuri de muncă;
 implementarea măsurilor de eficiență energetică are efecte pozitive asupra
sănătății populației, prin îmbunătățirea calității aerului interior și exterior,
creșterea confortului termic și acustic, precum și asupra aspectului estetic al
clădirilor.
Finanțarea investițiilor în creșterea eficienței energetice la nivelul infrastructurilor

publice și sectorului rezidențial se va concentra cu prioritate în acele UAT care au
elaborate strategii locale de reducere a emisiilor de CO2, planuri de acțiune privind
energia durabilă, etc. Se încurajează asigurarea unei legături cu strategiile integrate de
dezvoltare urbană pentru a asigura o intervenție integrată și mai eficientă pentru
dezvoltarea urbană. Vor fi prioritizate clădirile care au cel mai mare potențial de reducere
a consumului energetic, concomitent cu sporirea coeziunii sociale (clădiri cu funcții
sociale, cum ar fi spitalele, infrastructura educațională, etc.).
La nivel UE, prin Strategia Tematică a Calităţii Aerului se atrage atenţia cu privire la
impactul transportului asupra calităţii aerului din oraşe şi necesitatea schimbării
comportamentului zilnic al cetățenilor. Scopul esențial al promovării PMUD și implicit
al dezvoltării transportului public urban durabil și nemotorizat este acela de a îmbunătăți
condițiile de mediu și calitatea vieții în principalele aglomerări urbane ale țării.
Operatiunile vor viza crearea unui transport public mai eficient și mai rapid, cu un
consum de energie scăzut, construcția infrastructurii dedicate rețelelor de transport public
și introducerea de vehicule prietenoase mediului în transportul public. Combinarea
acestor tipuri de măsuri cu cele dedicate traficului nemotorizat (pietonal și ciclist) și cu
proiectele ce vizează reîmpădurirea urbană cu arbori selectați va asigura împărțirea
echilibrată între modurile de transport (cu o reducere a transportului auto individual) și va
reduce impactul asupra mediului.
Concentrarea eforturilor pe instituirea unui sistem rapid, atractiv, accesibil, ecologic și

confortabil de transport urban va duce la reducerea blocajelor în trafic și la diminuarea
consecințelor negative ale acestora. Toate investițiile legate de transportul public urban și
de infrastructura aferentă vor fi bazate pe PMUD.
EN 28 EN
Revitalizarea urbană (AP 5), prin reconversia funcțională și sau reabilitarea diferitelor
spații publice urbane este considerată o soluţia adecvată pentru îmbunătăţirea calităţii
vieţii oraşelor româneşti, contribuind la reducerea cererii pentru folosirea de terenuri noi
și utilizarea eficientă a resurselor (OT 6).
Încurajarea reciclării terenurilor abandonate sau a altor terenuri urbane care sunt vacante
sau neutilizate corespunzător și transformarea lor zone verzi și de agrement va contribui
la creșterea calității vieții locuitorilor și dezvoltarea socio-economică.
Sprijinul acordat proiectelor din domeniul patrimoniului cultural trebuie perceput ca un

sprijin pentru protejarea peisajului și dezvoltarea socio-economică a regiunilor, dar şi ca
o modalitate de a valorifica potenţialul cultural regional. Aceasta va contribui la creşterea
atractivităţii regiunilor pentru turişti, pentru investitori, dar şi pentru locuitorii zonei. Din
perspectiva Strategiei Sectoriale în domeniul Culturii 2014-2020, patrimoniul cultural
reprezintă principala resursă culturală ce poate genera dezvoltare economică durabilă și
poate participa activ la combaterea excluziunii sociale prin prisma valențelor coezive.
Activitățile de conservare, protecție și valorificare durabilă a patrimoniului cultural pot să

dezvolte sinergii în strânsă interacțiune cu mediul și societatea, deoarece dezvoltarea
anumitor localități este strâns legată de mediul natural al acestora, de caracteristicile
culturale, interacțiunea socială, securitatea și bunăstarea populației locale. Aceste
caracteristici recomandă activitățile de conservare, protecție și valorificare durabilă a
patrimoniului cultural drept motorul principal al conservării și dezvoltării locale, atât
direct, prin sensibilizarea față de valori și prin ajutorul financiar oferit, cât și indirect,
prin dezvoltarea unor activități alternative.
Îmbunătățirile în infrastructura conectivă la nivel regional nu conduc în mod automat la o

mai intensă creştere economică, dar facilitează creșterea și dezvoltarea economică la
nivel regional, asigurând în același timp accesul la servicii din zona educaţiei şi sănătății
sau la locuri de muncă.
Condițiile minime infrastructurale reprezintă o premisă esențială pentru calitatea vieții.

Investițiile destinate infrastructurii de transport au ca scop, în primul rând, îmbunătăţirea
accesibilităţii înspre şi dinspre regiuni și creșterea mobilității regionale, pentru a se putea
valorifica cât mai bine oportunităţile oferite de TEN-T şi sporirea contribuției acestor
regiuni la creşterea comerţului intern și internaţional.
Prin activităţile din AP 6 (OT 7) se va avea în vedere realizarea unor intervenţii

concentrate şi fundamentate care să se bazeze pe importanţa accesibilităţii unui număr
important de locuitori, pentru conectarea zonelor rurale și urbane cu oportunitățile oferite
de centrele economice importante din regiune, asigurând și accesul spre zonele cu înalt
potenţial turistic, inclusiv extinderea către pieţe internaţionale, prin accesul la reţelele de
transport internaţional. Prin POR va fi acordată atenție realizării conexiunilor (prin
modernizare şi creştere a portanţei drumurilor judeţene respective) reţelei de transport
rutier secundar, direct sau prin reţeaua de transport principal cu TEN-T și creșterii
siguranței rutiere. Dezvoltarea infrastructurii de transport intra-regională va contribui la
EN 29 EN
combaterea marginalizării zonelor izolate, care sunt în general zone rurale şi de munte
subdezvoltate economic şi social, cu un deficit de infrastructură în toate domeniile.
Dezvoltarea turismului promovată prin AP 7 (OT 8) este în deplină concordanţă cu

prevederile CSC, întrucât implementarea acestei priorități va contribui la creșterea
gradului de atractivitate a regiunilor, a calității vieții, la protecția și conservarea mediului
înconjurător, dar și la realizarea unui grad ridicat de coeziune socială. Europa 2020,
precum și documente relevante elaborate anterior (ex. Comunicările Comisiei privind O
nouă politică de turism a Uniunii Europene:, Agenda pentru un turism european durabil
și competitiv-2007, Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial, Declarația de
la Madrid 2010) poziționează creșterea competitivității turismului la nivel european drept
una dintre acțiunile prioritare, care să contribuie la crearea unui cadru propice pentru o
politică industrială modernă, de susținere a antreprenoriatului, care să sprijine economia
și să promoveze competitivitatea acesteia și a serviciilor conexe, prin valorificarea
oportunităților oferite de procesul de globalizare.
Marele avantaj oferit de turism este reprezentat de faptul că, pe lângă personalul calificat,
poate constitui o oportunitate la absorbția semnificativă a unei forțe de muncă mai puțin
calificate. Turismul creează oportunităţi de creştere economică regională şi locală şi
contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului natural,
inclusiv din zonele dezavantajate din punct de vedere economic şi social. O parte
importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru
ocuparea forţei de muncă feminine.
Aspectul economic al turismului balnear reiese atât din activitatea specifică de turism,
generatoare de capital, cat și la un nivel necuantificabil, ca generator de importante
economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor și duratei
de spitalizare. Turismul balnear este singura forma de turism care se bazează pe un
potențial permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil, neafectat de sezonalitate.
Capitalul uman este cel mai important element pentru susținerea creșterii economice în
toate tipurile de regiuni, iar dezvoltarea acestuia poate fi susținută prin măsuri privind
îmbunătățirea infrastructurii pentru educație, sănătate și serviciile sociale.
Pentru a spori participarea socio-economică activă și incluziunea grupurilor vulnerabile,

strategiile sectoriale abordează complementar cauzele multidimensionale ale sărăciei și
excluziunii sociale. Prin AP 8 și 9 ale POR (OT 9) se va furniza sprijin pentru a dezvolta
și extinde infrastructura și serviciile sociale pentru nevoile grupurilor vulnerabile, pentru
a le îmbunătăți abilitățile și capacitatea de a fi participanți activi pe piața forței de muncă
și la viața socială. Prin AP 13 (OT 9) se creează premisele îmbunătățiri calității vieții a
populației în orașele mici și mijlocii și promovarea incluziunii sociale a populației
defavorizate prin sprijinirea, integrată și complementară, a investițiilor în infrastructura
edilitară de bază, centre sociale, comunitare, culturale, etc.
Centrele sociale fără componentă rezidențială, centrele comunitare, centre de zi, etc. sunt
o nevoie critică în regiunile mai puțin dezvoltate ale RO pentru a furniza modalităţi
EN 30 EN
individualizate de asistență socială, abordând nevoile speciale ale persoanelor vulnerabile
(copii, vârstnici, persoane cu handicap, romii etc.).
Pentru a consolida tranziția de la instituțiile rezidențiale mari la îngrijirea comunitară și

pentru a preveni instituționalizarea se va acorda sprijin dezvoltării infrastructurii de dez-
instituţionalizare, în special pentru copii şi persoanele cu dizabilităţi.
În paralel MS și MMFPSPV vor crea o rețea de centre comunitare integrate, reunind

servicii medicale și sociale. Sunt necesare investiții pentru a asigura disponibilitatea și
dotarea infrastructurii și echipamentelor, în special în zonele rurale și sărace, pentru a
aborda distribuția dezechilibrată actuală a serviciilor publice de sănătate la nivel primar
și/sau comunitare, precum și capacitatea slabă de a adresa nevoile persoanelor sărace și
izolate din mediul rural.
SNS 2014-2020 propune o transformare a sistemului de sănătate din RO, prin asigurarea
unei acoperiri mai mare a nevoilor de sănătate la nivelul de bază (îngrijire comunitară,
medicină de familie, îngrijire ambulatorie) și restructurarea rețelei de spitale, pentru a
crește eficiența și eficacitatea. Îngrijirea ambulatorie va fi importantă în furnizarea de
servicii medicale constituind un filtru eficient pentru a reduce spitalizarile evitabile, mai
ales prin consolidarea serviciilor de screening și radioterapie.
Pentru serviciile (medicale) de urgenţă este necesar sprijinul FESI în infrastructura şi

echipamentele specifice (inclusiv cu ambulanțe specializate, cu echipamente pentru
asistență și terapie intensivă – ATI, precum și echipamente de imagistică, etc), pentru a
deservi populaţia la standarde moderne, asigurând un acces crescut la servicii medicale
de urgență și tratament de calitate, în special pentru comunităţile marginalizate şi cu
populaţie roma, neasigurată.
Pentru a eficientiza furnizarea de servicii spitalicești se va acorda sprijin pentru

constituirea unei rețele de spitale regionale de urgență, funcționale şi integrate. Planurile
judeţene şi regionale de servicii de sănătate vor modela implementarea optimă a
serviciilor, concepute pentru a răspunde mai bine nevoilor populației, în special în ceea
ce privește accesibilitatea persoanelor vulnerabile și dezavantajate.
Dată fiind complexitatea problemei sărăciei şi a excluziunii, soluţionarea acesteia sau

reducerea magnitudinii ei nu se pot realiza prin aplicarea de intervenţii izolate care
vizează doar un aspect al sărăciei (ex. lipsa locuirii decente).
Finanţarea intervenţiilor integrate care cuprind atât proiecte de infrastructură (de locuire,
pentru oferire de servicii integrate medicale şi sociale, de desfăşurare a activităţilor de
economie socială), finanţabile din POR, coroborate cu proiectele prin care se stimulează
oferirea de servicii medico-sociale, de servicii educaţionale etc., finanţabile din POCU
vor duce la asigurarea unei locuiri decente pentru persoanele aflate în risc de sărăcie, dar
şi la creşterea şanselor de integrare a acestora pe piaţa muncii. Aceste măsuri integrate
vor conduce la diminuarea focarelor de sărăcie şi excluziune socială, contribuind la
reducerea numărului persoanelor defavorizate la nivel naţional şi regional.
EN 31 EN
În vederea soluționării problemelor identificate în educație sunt necesare investiții care să
favorizeze crearea unui mediu adecvat pentru condiții de studiu. Investițiile promovate
prin AP 10 (OT 10) sunt cu atât mai importante cu cât RSŢ identifică necesitatea
continuării reformelor începute în domeniu. Se impun investiții în construirea și
modernizarea infrastructurii antepreșcolare, preșcolare și școlare în special în zonele care
înregistrează creștere demografică, rate de înscriere mici, care nu au facilități adecvate
pentru îngrijire și educație a copiilor, în special a celor care provin din zone rurale
defavorizate și alți elevi dezavantajați, îndeosebi de etnie romă și elevi cu nevoi
educaționale speciale.
Pentru o mai bună corelare cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii
este necesară continuarea măsurilor de reabilitate/ modernizare/ dotare a liceelelor
tehnologice și a școlilor profesionale. Trebuie continuate investițiile la nivel universitar
pentru dezvoltarea capacităților de cercetare-inovare și consolidarea parteneriatelor cu
sectorul comercial și institutele de cercetare, pentru o mai buna corelare cu domeniile de
competitivitate economică, cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii.
Întrucât forţa de muncă bine pregătită constituie o precondiţie pentru creşterea şi

dezvoltarea economică, se are în vedere sprijinirea centrelor comunitare de învățare
permanentă (local- regional), prin investiții în construcția, reabilitarea, modernizarea,
extinderea, dotarea unităților de învățământ în cadrul carora își desfășoară activitatea.
Aceste măsuri sunt necesare intrucât serviciile educaţionale sunt influenţate de condiţiile
de învăţare, respectiv de starea şi calitatea infrastructurii. Experiența din 2007–2013 a
evidențiat că rata rentabilităţii investiţiilor în educaţie s-a dovedit a fi ridicată, prin
rezultatele elevilor și studenților, inclusiv prin creşterea participării la procesul
educațional.
Pentru implementarea eficientă a investițiilor, analizele evidențiază necesitatea

dezvoltării sistemului integrat de cadastru și carte funciară, precum și îmbunătăţirea
serviciilor de înregistrare a proprietăţilor. Noul sistem cadastral propune standardizarea
modului de înregistrare a proprietăților prin realizarea sistemului național, unic, modern,
eficient şi transparent de evidenţă a proprietăţilor care va contribui la susținerea și
implementarea proiectelor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților
locale/regionale. Acest deziderat se va realiza prin Programul național de cadastru și
carte funciară 2015-2023 și include realizarea înregistrării sistematice a imobilelor în
2337 de UAT-uri (din cele 3181 existente la nivel național), situate în zone rurale cât și
urbane. În 44 de UAT- uri lucrările de înregistrare sistematică începute în anii anteriori
vor fi continuate cu fonduri proprii ale ANCPI și în 7 UAT- uri rurale toate proprietățile
au fost deja înregistrate în urma proiectelor de înregistrare sistematică, iar restul de 793
UAT- uri din mediu rural vor face obiectul înregistrării sistematice finanțate din fonduri
UE prin AP 11 (OT 11) aprobate pentru exercițiul financiar 2014-2020, obiectiv
implementat până în 2023.
Înregistrarea sistematică a proprietăților din RO constituie unul dintre obiectivele

dezvoltate în Strategia națională de înregistrare sporadică și sistematică a
EN 32 EN
proprietăților, document elaborat de ANCPI în colaborare cu BIRD în cadrul proiectului
Proprietatea imobiliară – fundament pentru politici naționale și europene.
Promovarea unei abordări integrate, care să ţină cont de nevoile şi specificităţile

diferitelor teritorii, va facilita creşterea impactului şi obţinerea unor efecte sinergice,
asigurând integrarea diferitelor intervenţii şi măsuri la nivelul teritorial adecvat.
Abordarea privind dezvoltarea urbană durabilă
Consolidarea reţelei urbane prin promovarea unei dezvoltări policentrice şi sprijinirea

specializării teritoriale constituie una dintre direcţiile de dezvoltare ale Strategiei
naționale de dezvoltare spațială (versiune de lucru) şi parte a abordării privind
dezvoltarea teritorială a AP 2014-2020.
În conformitate cu AP 2014-2020, programul va promova o abordare integrată pentru

dezvoltarea urbană durabilă care va asigura rezolvarea unor provocări și probleme
specifice devoltării urbane și va contribui la consolidarea rolului acestora de motoare ale
creșterii economice și competitivității în regiune și/sau în teritoriul imediat adiacent. Vor
fi sprijiniți în continuare polii de creștere, reprezentând cele mai mari motoare de creștere
economică la nivel regional, dar și celelate municipii reședințele de județ care au
potențial semnificativ de creștere și impact la nivel sub-regional. În scopul
operaționalizări acestei abordări, orașele vor trebui să-și fundamenteze investițiile pe
baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă care să se refere la provocările
economice, sociale, de mediu, climatice și demografice. Mai mult, după caz, aceste
strategii ar trebui să acopere zone funcționale urbane, dincolo de granițele administrative,
asigurând promovarea parteneriatului urban-rural.
Strategia prevede un sprijin complementar și sinergic pentru promovarea dezvoltării

urbane durabile. Va fi asigurat sprijin specific pentru anumite domenii-cheie în cadrul
unei axe prioritare dedicate: scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea
calității aerului prin PMUD, regenerarea spațiilor publice și reconversia terenurilor,
regenerarea comunităților defavorizate și investiții pentru o mai bună calitate a
infrastructurii educaționale în sprijinul pieței forței de muncă. Pe baza lecțiilor din 2007-
2013, un mecanism de prioritizare va fi stabilit pentru a asigura un sprijin mai bun pentru
strategiile integrate de dezvoltare urbană prin alte AP ale POR și/sau alte PO (ex. cele
referitoare la adaptarea la schimbările climatice și fenomene meteorologice extreme,
gestionarea deșeurilor, etc.).
Experiența 2007-2013 în privința dezvoltării urbane integrate cuprinde o serie de aspecte

pozitive pe care POR 2014-2020 le va dezvolta și îmbunătăți: recunoaşterea faptului
fundamental că oraşele, îndeosebi cele mari, reprezintă motoare esențiale pentru
dezvoltarea economică a unei ţări; selectarea unui număr limitat de orașe pentru a
încuraja dezvoltarea acestora pe termen lung, în corelare cu principiile economice
referitoare la beneficiile efectelor aglomerării şi polarizarea acestora dinspre oraşele
centrale înspre zonele limitrofe; condiționarea finanțărilor de formarea zonelor
EN 33 EN
metropolitane în jurul oraşelor (pentru polii de creștere) şi pregătirea unor planuri
integrate de dezvoltare.
Delta Dunării
Delta Dunării este o zonă care prezintă unele dintre cele mai scăzute densități din RO, cu
servicii de bază insuficiente (educație, sănătate etc.), accesibilitate slabă, conectivitate
deficitară către piețele importante și o poziție periferică care împiedică accesul populației
la oportunități, dar cu un imens potențial turistic. Există o provocare dublă pentru
dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării: este necesară conservarea activelor sale ecologice
și sunt necesare măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor acesteia. Ținând
cont de diversitatea nevoilor de dezvoltare și provocări cu care se confruntă Delta
Dunării se impune promovarea unei abordări integrate care să permită utilizarea integrată
a fondurilor în scopul unei dezvoltări durabile a Deltei Dunării, fără a pune în pericol
zonele protejate sensibile.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
SUERD este importantă pentru RO din perspectiva transformării regiunii Dunării într-o
regiune competitivă, dinamică şi prosperă care să ofere un standard ridicat de viaţă
comunităţilor locale. POR 2014-2020 va contribui la implementarea SUERD prin
promovarea unor investiţii în conformitate cu ariile prioritare SUERD şi concentrarea
acestora în ariile imediat riverane Dunării în scopul maximizării impactului.
Având în vedere provocările identificate la nivelul resurselor umane implicate în

implementarea POR, este necesară menținerea stabilității personalului, atât prin
asigurarea unor condiții materiale , financiare adecvate activității AM/OI, cât și prin
măsuri de instruire/ perfecționare conform cerințelor impuse de modificări ale legislației
europene/ naționale.
Luând în considerare că sprijinul direct acordat atât potenţialilor beneficiari cât şi

beneficiarilor, reprezintă o precondiţie pentru implementarea în bune condiţii a POR, în
2014–2020, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a sprijinului direct și
indirect.
Activitățile de asistență tehnică (AP 12) vor lua în considerare lecțiile din 2007-2013,
provocările noului ciclu de programare și corelarea sistemului de implementare POR cu
cerințele stabilite la nivel național în managementul FESI în vederea îmbunătățirii
sistemului de implementare al programului.
1.1.2 A justification for the choice of thematic objectives and corresponding investment
priorities having regard to the partnership agreement, based on an identification of
regional and, where appropriate, national needs including the need to address the
challenges identified in relevant country-specific recommendations adopted in
accordance with Article 121(2) TFEU and the relevant Council recommendations
EN 34 EN
adopted in accordance with Article 148(4) TFEU, taking into account the ex-ante
evaluation.
Table 1: Justification for the selection of thematic objectives and investment priorities
Selected thematic Selected investment priority Justification for selection
objective
01 - Strengthening 1b - Promoting business  ITT-intermedierea cererii cu
research, investment in R&I,
oferta de cercetare-inovare şi
technological developing links and
development and synergies between ajustare în funcţie de condiţiile
innovation enterprises, research and pieţei. Nevoia dezvoltării şi
development centres and the creării de noi ITT este prioritară
higher education sector, in în documentele strategice
particular promoting
investment in product and
service development,
technology transfer, social  Europa 2020-creșterea
innovation, eco-innovation, competitivității economice prin CI
public service applications,
demand stimulation,
networking, clusters and open  RSŢ-asocieri între cercetare,
innovation through smart inovare și întreprinderi, prin
specialisation, and supporting
technological and applied
prioritizarea cercetarii-
research, pilot lines, early dezvoltarii, susţinerea transferui
product validation actions, tehnologic
advanced manufacturing
capabilities and first
production, in particular in  PNR-inovarea şi îmbunătăţirea
key enabling technologies and
diffusion of general purpose
transferului tehnologic pentru
technologies stimularea capacităţii de a atrage
IMM în procese tehnologice
 AP-investiții in transfer
tehnologic -nevoia
Competitivitate și Dezvoltarea
Locală
 SNC-formarea masei critice de

firme competitive prin centre de
producţie şi dezvoltare
tehnologică regională şi
internaţională
 SNCD-realizarea transferului
rapid de informaţii şi tehnologii în
economie, cu absorbţia
tehnologiilor
 PDR-urile promovează CI pentru

mediul de afaceri
 LBR - proiecte integrate
EN 35 EN
objective
multisectoriale cu impact asupra
capacității de cercetare-inovare,
valorizării inovării și a trendurilor
de dezvoltare
03 - Enhancing the 3a - Promoting  Dezvoltarea sectorului IMM-

competitiveness of entrepreneurship, in particular
element critic pentru creşterea
small and medium- by facilitating the economic
sized enterprises, the exploitation of new ideas and competitivităţii naţionale, acestea
agricultural sector fostering the creation of new reprezintând 99,6% din
(for the EAFRD) and firms, including through întreprinderi.
the fisheries and business incubators
aquaculture sector
(for the EMFF)  Europa 2020 identifică
îmbunătățirea competitivității-
factor pentru îndeplinirea
obiectivului de creștere
sustenabilă
 Una dintre RSȚ privind măsurile

economice şi reformele
structurale destinate să stimuleze
reluarea creşterii economice la
nivelul UE în perioada 2013-2014
vizează îmbunătăţirea şi
simplificarea mediului de afaceri,
prin reducerea sarcinii
administrative pentru IMM
precum și
facilitarea/diversificarea accesului
IMM la finanţare
 PNR 2014-promovarea inovării şi

îmbunătăţirea mediului de afaceri
prin dezvoltarea
antreprenoriatului şi a serviciilor
suport (incubatoare, etc.) pentru
firme pentru a contribui la
supravieţuirea firmelor pe piaţă
 AP-necesitatea investițiilor pentru

IMM-nevoia Competitivitatea și
Dezvoltarea Locală
 SNIMM-probleme referitoare la
supravieţuirea firmelor tinere pe
EN 36 EN
objective
piaţă
 PDR-propun priorităţi dedicate

sprijinirii IMM
03 - Enhancing the 3c - Supporting the creation  Una dintre Recomandările

competitiveness of and the extension of advanced
Specifice de Țară privind
small and medium- capacities for product and
sized enterprises, the service development măsurile economice şi reformele
agricultural sector structurale destinate să stimuleze
(for the EAFRD) and reluarea creşterii economice la
the fisheries and nivelul UE în perioada 2013-2014
aquaculture sector
vizează îmbunătăţirea şi
(for the EMFF)
simplificarea mediului de afaceri,
în special prin reducerea sarcinii
administrative pentru IMM-uri,
precum și facilitarea și
diversificarea accesul IMM-urilor
la finanţare.
 Programul Naţional de Reformă

2014 vizează promovarea inovării
şi îmbunătăţirea mediului de
afaceri, în special pentru
sectoarele industriale identificate
în proiectul de Strategie
Guvernamentală pentru
dezvoltarea sectorului IMM şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri
– Orizont 2020.
 AP identifică necesitatea realizării

investițiilor pentru IMM-uri în
cadrul nevoii privind
Competitivitatea și Dezvoltarea
Locală
 SNC– formarea masei critice de

firme competitive prin crearea
unui mediu atractiv şi transparent
 Toate cele 8 PDR 2014-2020

propun priorităţi sau măsuri
dedicate sprijinirii IMM-urilor
EN 37 EN
objective
03 - Enhancing the 3d - Supporting the capacity  Facilitarea accesul IMM-urilor la
competitiveness of of SMEs to grow in regional,
finanțare și reducerea sarcinii
small and medium- national and international
sized enterprises, the markets, and to engage in administrative care le revine
agricultural sector innovation processes acestora.
(for the EAFRD) and  Strategia Europa 2020 identifică
the fisheries and îmbunătățirea competitivității ca
aquaculture sector
(for the EMFF)
factor pentru îndeplinirea
obiectivului de creștere
sustenabilă
 Evaluarea ex-ante pentru IIMM,
finalizata în 2013 de CE și BEI, a
identificat o nevoie neacoperită de
finanțare a IMM de până la 1,4
mld euro numai pentru 2009-
2011.
 Utilizand o metodologie similara
celei din evaluarea ex-ante pentru
IMM, Evaluarea ex-ante pentru
RO a determinat un decalaj de
finantare pentru IMM din
Romania de 3,4 miliarde euro
până în 2020.
 AP identifică măsuri de
îmbunătățire a accesului la
finanțare, inclusiv, din punct de
vedere al furnizorilor, prin
asigurarea unei game de
instrumente financiare adecvate.
 Planul de acțiune din cadrul SNC
2014-2020 include ca direcție de
acțiune ”Îmbunătăţirea accesului
la finanţare al companiilor și în
special al IMMurilor”.
 SNIMM identifică măsuri privind
îmbunãtãţirea accesului IMM la
finanţare.
04 - Supporting the 4c - Supporting energy  Sectorul clădirilor, inclusiv

shift towards a low- efficiency, smart energy
iluminatul public este un mare
carbon economy in management and renewable
all sectors energy use in public consumator de energie și
infrastructure, including in contribuie major la emisiile de
public buildings, and in the gaze cu efect de seră, pe fondul
housing sector performanței energetice foarte
scăzute ale acestora.
 Clădirile au fost construite la

standarde scăzute în timpul
EN 38 EN
objective
regimului comunist iar renovarea
fondului existent a fost neglijată.
 RSȚ-necesitatea îmbunătățirii și
eficientizării politicilor pentru
eficiența energetică
 Ținta pentru implementarea

Strategiei Europa 2020 stabilită în
PNR:creșterea eficienței
energetice cu 19% până în 2020
(circa 10 Mtep)
 DPCE-necesitatea îmbunătățirii
eficienței energetice în
infrastructuri publice și clădiri
rezidențiale
 Documentele strategice naționale

(Strategia energetică a României,
Planul Național de Acțiune în
Domeniul Eficienței Energetice)
recunosc potențialul de
economisire a energiei în
infrastructurile publice și clădirile
rezidențiale

eficientă energetică în cadrul
nevoii privind Resursele
04 - Supporting the 4e - Promoting low-carbon  Gradul de poluare a zonelor

shift towards a low- strategies for all types of
urbane rămâne ridicat, chiar dacă
carbon economy in territories, in particular for
all sectors urban areas, including the anumite măsuri au început să fie
promotion of sustainable implementate în mai multe orașe
multimodal urban mobility și municipii, in colaborare cu
and mitigation-relevant platformele Civitas, Endurance și
adaptation measures
Convenția Primarilor.
 Scăderea emisiilor de carbon

poate avea loc prin sporirea
atractivității/îmbunătățirea
accesibilităţii şi a confortului de
utilizare a transportului
EN 39 EN
objective
public/mijloace de transport
nemotorizate, astfel încât acestea
să ofere o alternativă reală la
folosirea autoturismelor
personale.
 Creșterea numărului de
autovehicule pe fondul unei
infrastructuri urbane parțial
dezvoltate generează un grad
sporit de poluare, blocaje in trafic,
pierderi economice, număr sporit
de accidente, probleme de
sănătate pentru cetățeni precum și
consumuri mari de carburanți din
surse neregenerabile.
 Europa 2020 identifică reducerea

emisiilor de carbon ca factor
pentru îndeplinirea obiectivului de
creștere sustenabilă

eficientă energetică în cadrul
nevoii privind Resursele
06 - Preserving and 6c - Conserving, protecting,  Starea de conservare a

protecting the promoting and developing
obiectivelor de patrimoniul
environment and natural and cultural heritage
promoting resource cultural este ameninţată de
efficiency intervenția umană și schimbări
climatice
 Strategia Națională de Dezvoltare

Regională recunoaste rolul
patrimoniului natural și cultural în
dezvoltarea regională.

investițiilor pentru conservarea
patrimoniului în cadrul nevoii
privind Resursele
 România dispune de un
patrimoniu cultural valoros și
diversificat, echilibrat distribuit la
nivel național, aflat într-o stare de
EN 40 EN
objective
degradare accentuată, care nu
permite valorficarea optimă a
acestuia. Activitățile de
conservare, protejarea și
valorificarea vor permite
consolidarea identității culturale și
utilizarea eficientă a acestor
resurse.
06 - Preserving and 6e - Taking action to improve  AP identifică necesitatea realizării

protecting the the urban environment, to
investițiilor pentru îmbunătățirea
environment and revitalise cities, regenerate
promoting resource and decontaminate brownfield mediului urban în cadrul nevoii
efficiency sites (including conversion privind Resursele
areas), reduce air pollution
and promote noise-reduction
measures  Strategia Națională de Dezvoltare
Regională recunoaște rolul
orașelor în dezvoltarea economică
regională.
 Planurile de Dezvoltare Regională

fac referință la necesitatea
creșterii calității vieții populației
și îmbunătățirea mediului urban
 Majoritatea orașelor din România

se caracterizează prin existența
unor terenuri/suprafețe degradate,
vacante sau neutilizate, care
afectează mediul urban și se
repercutează asupra calității vieții
populației și atractivității orașelor.
07 - Promoting 7b - Enhancing regional  Conectarea infrastructurilor

sustainable transport mobility by connecting
regionale, respectiv a drumurilor
and removing secondary and tertiary nodes
bottlenecks in key to TEN-T infrastructure, judetene ce vor fi modernizate si
network including multimodal nodes reabilitate, cu coridoarele majore
infrastructures de transport TEN T va spori
accesibilitatea comunitatilor
locale, in special rurale, stimuland
cresterea economica prin
dezvoltarea oportunitatilor de
afaceri in arealul mentionat si
crescand gradul de ocupare a
fortei de munca disponibile in
aceste zone prin facilitarea navetei
EN 41 EN
objective
catre aglomerarile urbane care
ofera oportunitati sporite.

infrastructura secundară de
transport în cadrul nevoii -
Infrastructura
 SDTR mentionează rolul

infrastructurii secundare de
transport în dezvoltarea
economică regională.
 Dinamica redusă a dezvoltării

economice în zone
cu infrastructura de transport
deficitară este subliniată în toate
PDR (care vor fi corelate cu
Masterplanul de Transport).
 Gradul de siguranță rutieră este

redus pe aceste trasee rutiere
regionale, iar facilitățile pentru
deplasările pietonale sau velo sunt
extrem de rare.
07 - Promoting 7c - Developing and  AP identifică necesitatea realizării

sustainable transport improving environmentally-
investițiilor pentru îmbunătățirea
and removing friendly (including low noise)
bottlenecks in key and low-carbon transport mediului urban în cadrul nevoii
network systems, including inland privind Resursele
infrastructures waterways and maritime  Planurile de Dezvoltare Regională
transport, ports, multimodal fac referință la necesitatea
links and airport
infrastructure, in order to
creșterii calității vieții populației
promote sustainable regional și îmbunătățirea mediului urban
and local mobility  Tipurile de intervenție pentru ITI
Delta Dunarii sunt prevăzute spre
finanțare în cadrul Strategiei
integrate de dezvoltare durabilă a
Deltei Dunării (SIDDDD2030)
(Tabelul nr. 8-1 din cadrul
capitolului 8)
 Specificitatea teritoriului Deltei
Dunării, doar 9% din zonă fiind
permanent deasupra apei,
transportul pe apă este adesea
EN 42 EN
objective
singura opțiune pentru a ajunge și
a călători spre și dinspre destinații
din centrul Deltei
08 - Promoting 8b - Supporting employment-  Deși beneficiază de un potențial

sustainable and friendly growth through the
turistic diversificat, turismul se
quality employment development of endogenous
and supporting potential as part of a confruntă cu un nivel redus /
labour mobility territorial strategy for specific insuficient al investițiilor în
areas, including the modernizarea structurilor de
conversion of declining primire/bazelor de agrement, cu
industrial regions and
impact direct asupra calității
enhancement of accessibility
to, and development of, infrastructurii, duratei sejurului,
specific natural and cultural stabilității forței de muncă
resources  AP-necesitatea investițiilor pentru
dezvoltare locală prin turism în
cadrul nevoii Oamenii și
Societatea
 Zonele mai slab dezvoltate
economic concentrează cele mai
importante obiective și atracții
turistice, care pot fi revitalizate
prin valorificarea potențialului
turistic, contribuind la
promovarea unei dezvoltări
socio‐economice sustenabile
 PDR au identificat dezvoltarea
turismului ca o prioritate de
dezvoltare, pe baza potenţialului
turistic existent în toate regiunile,
ceea ce justifică sprijinirea
dezvoltării economice prin turism,
prin dezvoltarea infrastructurii
zonelor turistice, valorificarea
patrimoniului natural, includerea
acestora în circuitul turistic şi
promovarea pentru atragerea
turiştilor.
09 - Promoting 9a - Investing in health and  RSȚ poziţionează consolidarea

social inclusion, social infrastructure which
asistenței medicale primare, ca
combating poverty contributes to national,
and any regional and local fiind una dintre
discrimination development, reducing priorităţile României
inequalities in terms of health
status, promoting social
inclusion through improved  DPCE prevede îmbunătăţirea
access to social, cultural and capitalului uman, inclusiv prin
recreational services and the
transition from institutional to politici mai bune privind
EN 43 EN
objective
community-based services incluziunea socială
 Documentul de Poziţie al
Serviciilor Comisiei prevede
îmbunătăţirea capitalului uman,
inclusiv prin politici mai bune
privind incluziunea socială
 Europa 2020 consideră că trebuie

să fie asigurarată o interacţiune
eficientă între sistemul de
asistenţă socială şi cel de ocupare

infrastructura medicală și socială
în cadrul nevoii Oamenii și
Societatea
 Toate acestea presupun ca

premisă existenţa unei
infrastructuri de calitate
medicale de servicii sociale, în
care să poată fi furnizate
servicii de calitate, adaptate
nevoilor beneficiarilor. Sprijinirea
investiţiilor în infrastructura
medicală şi socială, precum şi a
măsurilor de dotare cu
echipamente moderne, va
contribui la creşterea accesului la
servicii medicale şi sociale.
09 - Promoting 9b - Providing support for  Una dintre țintele României

social inclusion, physical, economic and social
pentru îndeplinirea obiectivelor
combating poverty regeneration of deprived
and any communities in urban and Strategiei Europa 2020, este
discrimination rural areas scoaterea din sărăcie a unui număr
de 580.000 de persoane, până în
anul 2020.
 Recomandările Specifice de Ţară

poziţionează reducerea
fenomenului sărăciei, mai ales
pentru categorii extrem de
defavorizate, precum romii şi
EN 44 EN
objective
copiii, printre obiectivele de
maximă urgenţă pe care România
le are de atins.

investițiilor pentru comunitățile
marginalizate în cadrul nevoii
Oamenii și Societatea
 AP identifică necesitatea
îmbunătățirii infrastructurii de
bază și a accesului la servicii în
vederea promovării dezvoltării
economice și reducerii sărăciei în
așezările rurale și în zonele
urbane sărace
09 - Promoting 9d - Undertaking investment  Una dintre țintele României

social inclusion, in the context of community-
pentru îndeplinirea obiectivelor
combating poverty led local development
and any strategies Strategiei Europa 2020, este
discrimination scoaterea din sărăcie a unui număr
de 580.000 de persoane, până în
anul 2020.

poziţionează reducerea
fenomenului sărăciei, mai ales
pentru categorii extrem de
defavorizate, precum romii şi
copiii, printre obiectivele de
maximă urgenţă pe care România
le are de atins.

investițiilor pentru comunitățile
marginalizate în cadrul nevoii
10 - Investing in 10a - Investing in education,  Profilul educațional al populației

education, training training and vocational
este o condiție esențială pentru o
and vocational training for skills and lifelong
training for skills and learning by developing creștere inteligentă, durabilă și
lifelong learning education and training favorabilă incluziunii. Acest
infrastructure deziderat nu se poate realiza însă
fără o infrastructură
adecvată/corespunzătoare
EN 45 EN
objective
ciclurilor educaționale.
 Documentul de Poziţie al
Serviciilor Comisiei Europene
prevede necesitatea îmbunătățirii
accesului și a participării la
educația și formarea profesională,
precum și a calității acestora

identifică necesitatea continuării
reformelor începute în domeniul
Educației.

investițiilor pentru infrastructura
educațională în cadrul nevoii
 Strategia Natională de Dezvoltare

Regională și Planurile de
Dezvoltare Regională formulează
ca nevoie de dezvoltare
necesitatea realizării investițiilor
în educație și recunosc rolul
acesteia în dezvoltarea economică
11 - Enhancing 11a - Enhancing institutional  În Documentul de Poziţie al

institutional capacity capacity of public authorities
Serviciilor Comisiei se
of public authorities and stakeholders and efficient
and stakeholders and public administration through menționează necesitatea
an efficient public actions to strengthen the dezvoltării unui sistem funcțional
administration institutional capacity and the de cadastru care să acopere
efficiency of public teritoriul țării.
administrations and public
services related to the
implementation of the ERDF,
and in support of actions  Recomandările Specifice de Țară
under the ESF to strengthen subliniează de asemenea faptul că
the institutional capacity and incertitudinea asupra drepturilor
the efficiency of public de proprietate reprezintă o
administration provocare pentru mediul de
afaceri. Acest document
evidențiază rolul important al
înregistrării proprietăților asupra
dezvoltării zonelor rurale și
urbane. De asemenea, se
EN 46 EN
objective
menționează faptul că investițiile
în infrastructură, acțiunile asupra
mediului, cele în materie de
locuire, precum și piața funciară
sunt afectate de lipsa informațiilor
asupra proprietăților.

investițiilor pentru cadastru în
cadrul nevoii de administrare a
terenurilor.
1.2 Justification for the financial allocation
Justification for the financial allocation (Union support) to each thematic objective and,
where appropriate, investment priority, in accordance with the thematic concentration
requirements, taking into account the ex-ante evaluation.
POR are alocate cca. 8,38 mld euro, din care 6,86 mld euro (inclusiv rezerva de
performanță) reprezintă sprijinul UE, prin FEDR, respectiv circa 1,53 mld euro
contribuția națională (buget de stat, bugete locale).
Repartizarea fondurilor POR s-a realizat în baza nevoilor comune de dezvoltare,

asigurându-se corelarea cu strategiile regiunilor de dezvoltare, precum și cu strategiile
naționale sectoriale, ținând cont de obiectivele Strategii Europa 2020, RST, DPCE, cu
respectarea OT şi PI menționate în regulamentele politicii de coeziune 2014–2020.
Pentru a răspunde acestor cerințe specifice, în POR sunt abordate 9 din cele 11 OT prin
stabilirea PI și a OS corespunzătoare, cu respectarea concentrării tematice conform
Regulamentului General nr. 1303/ 2014.
Axele prioritare și PI POR se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare, atât

regiunilor mai puțin dezvoltate (NE, SE, S Muntenia, SV Oltenia, V, NV și C), în scopul
recuperării decalajelor de dezvoltare, cât și regiunii mai dezvoltate (BI), pentru
valorificarea potențialul competitiv.
Având în vedere cerințele referitoare la concentrarea tematică stabilite pentru FEDR,

58% din resursele financiare alocate POR sunt destinate OT 1, 3 și 4, accentuându-se
importanța acordată investițiilor pentru consolidarea CI, îmbunătăţirea competitivităţii
IMM-urilor, promovarea unei economii cu emisii scăzute deCO2.
AP1 -promovarea transferului tehnologic, corespunzătoare OT1, va beneficia de 2,22%

din bugetul programului, tipurile de proiecte implementate în domeniul transferului
EN 47 EN
tehnologic și ca urmare a ”Inițiativei Regiuni mai puțin dezvoltate” constând în investiții
în servicii și crearea de baze de date, dar și infrastructuri. Prin intermediul acestei axe
prioritare se asigură complementaritatea cu activitățile de cercetare finanțate prin POC,
asigurându-se condițiile necesare pentru atingerea rezultatelor și impactului previzionate
pentru OT 1 la nivelul AP.
OT3, reprezentat prin AP 2 - îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi

mijlocii și AP 15 – Inițiativa pentru IMM-uri, îi sunt alocate17,98% din fonduri, în
vederea sprijinii dezvoltării IMM-urilor în toate etapele de dezvoltare, atât prin finanţare
directă, cât şi prin intermediul structurilor suport de incubare. Având în vedere că în
cadrul acestor axe prioritare vor fi implementate măsuri care se supun legislației
ajutorului de stat și vor fi utilizate instrumente financiare, efectul de multiplicare a
fondurilor alocate este considerabil mai mare.
Relevanţa şi eficacitatea sprijinului FEDR sunt avute în vedere prin respectarea

principiului concentrării în domeniile identificate în SNC, SNCDI, SNIMM şi PDR-uri şi
în documentele strategice regionale de specializare inteligentă.
OT 4 îi este dedicată cea mai mare parte a resurselor financiare ale POR, respectiv 29%,
prin intermediul AP 3 care va sprijini măsuri de eficiență energetică a clădirilor publice și
rezidențiale, inclusiv măsuri de iluminat public, conducând la reducerea consumului de
energie și a emisiilor cu efect de gaze de seră. Totodată a fost luată în considerare nevoia
identificată la nivel urban privind implementarea măsurilor necesare pentru reducerea
gradului de poluare prin implementearea măsurilor de mobilitate urbană (AP 3 și AP 4).
OT6 este abordat prin două PI, aferente AP 5, urmărindu-se creșterea calității spațiilor
publice în zonele urbane, precum și conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului
cultural, prin alocarea a 7% din bugetul POR. Finanțarea patrimoniului cultural
reprezintă o măsură importantă constituind o sursă unică de informații despre trecutul
unei zone și contribuind la conturarea identității locale.
O pondere importantă, 12,91% din resursele POR, este acordată OT 7, având în vedere
potențialul investițiilor în infrastructura de transport regională, creșterea gradului de
mobilitate a persoanelor și bunurilor, sporirea adaptabilității populației la nevoile pieței
forței de muncă de la nivel regional/local.
În scopul promovării ocupării forței de muncă, OT 8 îi revin 1,45% din alocările

financiare, contribuind la crearea și ocuparea de noi locuri de muncă și la creșterea
economică a unor zone aflate în declin economic, dar care dispun de un potențial turistic
valoros. Investițiile realizate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu cele
previzionate a se realiza în axa prioritară dedicată sprijinirii mediului de afaceri, în care
vor fi sprijinite inclusiv IMM-urile care își desfășoară activitatea în domeniul turismului.
OT 9 beneficiază de 10% din bugetul total și este reprezentat prin AP 4 Sprijinirea

dezvoltării urbane durabile, 8 Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, 9
Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul
EN 48 EN
urban și 13 Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii, fiind dedicat, cu precădere,
celor 7 regiuni mai puțin dezvoltate. Tipurile de investiții care vor fi realizate în cadrul
acestor axe prioritare vor determina crearea unor condiții decente pentru prestarea
servicilor medicale/ sociale către categoriile țintă vizate, precum și incluziunea a
comunităților defavorizateși regenerarea orașelor mici și mijlocii. Investițiile finanțate
prin AP 4, 9 și 13 sunt complementare cu cele finanțate prin POCU, asigurându-se
condițiile necesare pentru obținerea rezultatelor preconizate în cadrul AP pentru
comunitățile defavorizate.
Pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale, OT 10, au fost alocate 5% din fondurile

POR, urmărindu-se creșterea gradului de participare în sistemul educațional. La stabilirea
alocării financiare au fost luate în considerare nevoile identificate la nivel regional
corelate cu necesitatea asigurării unor condiții decente de studiu în cadrul infrastructurii
educaționale, în vederea asigurării precondițiilor necesare pentru participarea la procesul
educațional.
Prin AP 11 Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în

cadastru şi cartea funciară se accentuează consolidarea capacității instituționale și o
administrație publică eficientă, repartizându-se 3,69% din bugetul programului. Un
sistem eficient de cadastru este necesar pentru dezvoltarea şi implementarea
infrastructurii, dezvoltarea proprietăţii şi consolidarea terenurilor agricole.
2,34% din fondurile programului va fi alocat AP 12 asistenţă tehnică, pentru sprijinirea

implementării, managementului şi evaluării POR, dar şi pentru activităţi publicitare şi de
informare privind POR.
Pentru susținerea dezvoltării urbane, au fost alocate 20,22% din fondurile FEDR în
vederea consolidării rolului și funcțiunilor teritoriale ale municipiilor reședință de județ.
EN 49 EN
Table 2: Overview of the investment strategy of the operational programme
Priority Fund Union support Proportion of total Thematic objective / Investment priority / Specific objective Common and programme-
axis (€) Union support for the specific result indicators
operational for which a target has been
programme set
AP1 ERDF 152,531,915.00 2.22% 01 - Strengthening research, technological development and innovation [1S1]
1b - Promoting business investment in R&I, developing links and synergies between enterprises, research and
development centres and the higher education sector, in particular promoting investment in product and service
development, technology transfer, social innovation, eco-innovation, public service applications, demand stimulation,
networking, clusters and open innovation through smart specialisation, and supporting technological and applied
research, pilot lines, early product validation actions, advanced manufacturing capabilities and first production, in
particular in key enabling technologies and diffusion of general purpose technologies
OS11 - Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de
specializare inteligentă
OS12 - Creşterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate în urma implementării
"Inițiativei Regiuni mai puţin dezvoltate" în România
AP10 ERDF 296,702,128.00 4.33% 10 - Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning [1S47, 1S48, 1S49, 1S50,
10a - Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning by developing education 1S51]
and training infrastructure
OS101 - Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu, în special pentru
copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului
OS102 - Creșterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcursul vieţii
OS103 - Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar in relație cu piața forței de muncă și sectoarele
economice competitive
AP11 ERDF 253,430,885.00 3.69% 11 - Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and an efficient public administration [1S56]
11a - Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and efficient public administration through
actions to strengthen the institutional capacity and the efficiency of public administrations and public services related to
the implementation of the ERDF, and in support of actions under the ESF to strengthen the institutional capacity and the
efficiency of public administration
OS111 - Creşterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților din zonele rurale în Sistemul
Integrat de Cadastru și Carte Funciară
AP13 ERDF 200,000,000.00 2.92% 09 - Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination [1S69]
9b - Providing support for physical, economic and social regeneration of deprived communities in urban and rural areas
131 - Îmbunătățirea calității vieții a populației în orașele mici și mijlocii din România
9a - Investing in health and social infrastructure which contributes to national, regional and local development, reducing
inequalities in terms of health status, promoting social inclusion through improved access to social, cultural and
recreational services and the transition from institutional to community-based services
OS141 - Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență
AP15 ERDF 250,000,000.00 3.64% 03 - Enhancing the competitiveness of small and medium-sized enterprises, the agricultural sector (for the EAFRD) and [1S72, 1S73]
the fisheries and aquaculture sector (for the EMFF)
3d - Supporting the capacity of SMEs to grow in regional, national and international markets, and to engage in
innovation processes
OS151 - Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea instrumentului de garantare neplafonată
AP2 ERDF 979,680,850.00 14.28% 03 - Enhancing the competitiveness of small and medium-sized enterprises, the agricultural sector (for the EAFRD) and [1S3, 1S4]
EN 50 EN
programme set
the fisheries and aquaculture sector (for the EMFF)
3a - Promoting entrepreneurship, in particular by facilitating the economic exploitation of new ideas and fostering the
creation of new firms, including through business incubators
OS21 - Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri
3c - Supporting the creation and the extension of advanced capacities for product and service development
OS22 - Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele
competitive identificate în SNC
AP3 ERDF 1,453,382,979.00 21.19% 04 - Supporting the shift towards a low-carbon economy in all sectors [1S10, 1S5, 1S6, 1S7, 1S9]
4c - Supporting energy efficiency, smart energy management and renewable energy use in public infrastructure,
including in public buildings, and in the housing sector
OS31 - Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public,
îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari
4e - Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for urban areas, including the promotion of
sustainable multimodal urban mobility and mitigation-relevant adaptation measures
OS32 - Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă
AP4 ERDF 1,178,829,788.00 17.18% 04 - Supporting the shift towards a low-carbon economy in all sectors [1S10, 1S13, 1S14, 1S16,
4e - Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for urban areas, including the promotion of 1S17, 1S18, 1S9]
OS41 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de
mobilitate urbană durabilă
06 - Preserving and protecting the environment and promoting resource efficiency
6e - Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate and decontaminate brownfield sites
(including conversion areas), reduce air pollution and promote noise-reduction measures
OS42 - Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din muncipiile
resedinta de judet
09 - Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination
9b - Providing support for physical, economic and social regeneration of deprived communities in urban and rural areas
OS43 - Îmbunătățirea regenerarii fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în municipiile reședință
de județ din România
10 - Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning
10a - Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning by developing education
and training infrastructure
OS44 - Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea
participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă
OS45 - Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă
AP5 ERDF 367,815,892.00 5.36% 06 - Preserving and protecting the environment and promoting resource efficiency [1S22, IS24]
6c - Conserving, protecting, promoting and developing natural and cultural heritage
OS51 - Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a
identității culturale
6e - Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate and decontaminate brownfield sites
(including conversion areas), reduce air pollution and promote noise-reduction measures
OS52 - Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orasele
EN 51 EN
programme set
mici, mijlocii si municipiul București
AP6 ERDF 885,387,985.00 12.91% 07 - Promoting sustainable transport and removing bottlenecks in key network infrastructures [1S25, 1S75]
7b - Enhancing regional mobility by connecting secondary and tertiary nodes to TEN-T infrastructure, including
multimodal nodes
OS61 - Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T prin
modernizarea drumurilor judetene
7c - Developing and improving environmentally-friendly (including low noise) and low-carbon transport systems,
including inland waterways and maritime transport, ports, multimodal links and airport infrastructure, in order to
promote sustainable regional and local mobility
OS6.2 - Cresterea gradului de accesibilitate a zonei Deltei Dunării prin modernizarea transportului de călători pe
apă
AP7 ERDF 99,737,299.00 1.45% 08 - Promoting sustainable and quality employment and supporting labour mobility [1S26]
8b - Supporting employment-friendly growth through the development of endogenous potential as part of a territorial
strategy for specific areas, including the conversion of declining industrial regions and enhancement of accessibility to,
and development of, specific natural and cultural resources
OS71 - Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice
AP8 ERDF 348,117,301.00 5.07% 09 - Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination [1S28, 1S29, 1S30, 1S31,
9a - Investing in health and social infrastructure which contributes to national, regional and local development, reducing 1S32, 1S33, 1S34]
inequalities in terms of health status, promoting social inclusion through improved access to social, cultural and
recreational services and the transition from institutional to community-based services
OS81 - Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru
zonele sărace și izolate
OS82 - Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii medicale de urgență
OS83 - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale
9d - Undertaking investment in the context of community-led local development strategies
OS91 - Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri integrate
AP12 ERDF 160,638,297.00 2.34% OS121 - Implementarea eficientă a Programului Operațional Regional [1S58, 1S59]
OS122 - Implementarea transparentă a Programului Operațional Regional
EN 52 EN
2. PRIORITY AXES
2.A DESCRIPTION OF THE PRIORITY AXES OTHER THAN TECHNICAL ASSISTANCE
2.A.1 Priority axis

ID of the priority axis AP1
Title of the priority axis Promovarea transferului tehnologic
 The entire priority axis will be implemented solely through financial instruments
 The entire priority axis will be implemented solely through financial instruments set up at Union level
 The entire priority axis will be implemented through community-led local development
 For the ESF: The entire priority axis is dedicated to social innovation or to transnational cooperation, or both
 For the ERDF: The entire priority axis is dedicated to operations aimed at reconstruction in response to major or regional natural disasters
 For the ERDF: The entire priority axis is dedicated to SME (Article 39)
2.A.2 Justification for the establishment of a priority axis covering more than one category of region, thematic objective or fund (where
applicable)
Ca urmare a implementării 'Initiativei Regiunile mai putin dezvoltate' în regiunile Nord-Est și Nord-Vest din care, în urma parcurgerii procesului de
descoperire antreprenorială, a rezultat un portofoliu de proiecte integrate, eligibil pentru finanțare atât din AP1 a POR, cât și din alte surse, a reieșit
oportunitatea de a generaliza această inițiativă și de a transfera rezultatele proiectelor pilot (NE si NV) la celelalte regiunile de dezvoltare din România,
inclusiv regiunea București-Ilfov.
În acest sens, sprijinul acordat prin 'Initiativa Regiunile mai putin dezvoltate', pentru identificarea/confirmarea domeniilor regionale de specializare
inteligentă, va fi extins pentru toate celelalte regiuini de dezvoltare, inclusiv BI.
Extinderea sprijinului, inclusiv pentru regiunea București – Ilfov, care concentrează marea masă a activității de CDI, în această regiune fiind localizate
majoritatea actorilor care generează oferta de cercetare, este de natură să permită realizarea de parteneriate de impact între componenetele quadruple
helix, cu valoare adăugată atât în ceea ce privește preluarea și diseminării rezultatelor cercetării în piață, prin inovare, cât și în creșterea ritmului de
difuzare a progresului tehnologic pe piață și în societate.
EN 53 EN
Acest demers, extins la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare, vizează crearea și dezvoltarea unor conexiuni internaționale puternice, a unei mase critice
privind calitatea rezultatelor cercetării, care să se transforme în cercetare aplicată și în aplicații inovatoare, dezvoltarea unor parteneriate active și
eficiente între educație, cercetare și mediul de afaceri. Astfel, se vor adresa și principalele provocări referitoare la inovare, respectiv creşterea gradului de
inovare, capacitatea de transfer a rezultatelor cercetării pe piaţă şi capacitatea de absorbţie a inovării în firme.
2.A.3 Fund, category of region and calculation basis for Union support
Fund Category of Calculation basis (total eligible expenditure or eligible public Category of region for outermost regions and northern sparsely populated regions (where
region expenditure) applicable)
ERDF Less developed Public
ERDF More developed Public
2.A.4 Investment priority

ID of the
investment 1b
priority
Title of the Promoting business investment in R&I, developing links and synergies between enterprises, research and development centres and the higher education sector, in particular
investment promoting investment in product and service development, technology transfer, social innovation, eco-innovation, public service applications, demand stimulation, networking,
priority clusters and open innovation through smart specialisation, and supporting technological and applied research, pilot lines, early product validation actions, advanced manufacturing
capabilities and first production, in particular in key enabling technologies and diffusion of general purpose technologies
2.A.5 Specific objectives corresponding to the investment priority and expected results
ID of the specific objective OS11
Title of the specific objective Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă
Results that the Member Inovarea este necesară pentru țări și regiuni pentru a deveni / a rămâne competitive prin creșterea productivității companiilor,
States seek to achieve with
Union support accesul la piețe noi, valoare adăugată mai mare, și în cele din urmă pentru crearea de locuri de muncă durabile într-un context
de concurență puternică la nivel mondial.
Investiţiile care se vor realiza în CI au ca scop creşterea competitivităţii economice, prin intermediul transferului tehnologic în
vederea majorării ponderii IMM-urilor inovative care colaborează cu alții. Aceasta se poate realiza prin crearea şi dezvoltarea
entităților suport pentru inovare şi transfer tehnologic, publice și private, în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, în
concordanță cu principiul specializării inteligente, precum și a IMM-urilor care preiau transferul tehnologic. Scopul acestor
EN 54 EN
investiţii va consta în realizarea unui transfer mai intens al rezultatelor cercetării în aplicații comerciale inovative, cu impact
asupra preluării și diseminării rezultatelor cercetării în piață, contribuind, totodată, la creșterea ritmului de difuzare a
progresului tehnologic pe piață și în societate, în general, răspunzând astfel Obiectivului Europa 2020 privind dezvoltarea unei
economii bazate pe cunoaștere și inovare.
Investițiile propuse vor urmări consolidarea specializării rezultate la nivel local și regional, pentru a se asigura o valorificare
eficientă a avantajelor comparative, în funcție de resursele naturale și de alți factori favorabili, de accesibilitate relativă la piețe
și la lanțurile de aprovizionare din Europa de Vest etc.

Title of the specific objective Creşterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate în urma implementării "Inițiativei Regiuni mai puţin dezvoltate" în România
Results that the Member Scopul general al “Inițiativei Regiuni mai puţin dezvoltate” este de a identifica constrângerile care blochează creșterea în
Union support regiunile mai puțin dezvoltate și de a le oferi asistență în vederea maximizării impactul investițiilor regionale si cresterea
competitivitatii.
Interventiile selectate vor contribui la operationalizarea strategiilor de specializare inteligenta in Romania, definite in cadrul
„Inițiativei Regiuni mai puţin dezvoltate” prin procesul de descoperire antreprenoriala si sustinute de parteneriatul qvadruplu
helix (administrație central și locală, instituții de învățământ, entitati de educatie si cercetare, reprezentanti ai mediului de
afaceri, IMM-uri, antreprenori, investitori, societate civila, etc).
Astfel, sprijinirea portofoliului de proiecte aferent strategiilor de specializare regionale, urmărește creșterea gradului de inovare
în firme în vederea dezvoltării ecosistemului regional de inovare, prin finanțarea acelor proiecte care se încadrează în domeniile
de specializare inteligentă identificate la nivel regional, valorificând avantajele competitive si comparative regionale.
EN 55 EN
Table 3: Programme-specific result indicators, by specific objective (for the ERDF and the Cohesion Fund)
Specific objective OS11 - Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă
ID Indicator Measurement Category of region (where Baseline Baseline Target value Source of data Frequency of
unit relevant) value year (2023) reporting
1S1 IMM-uri inovative care colaborează cu % Less developed 2.90 2011 6.60 Innovation Regional Anual
alții Scoreboard
Specific objective OS12 - Creşterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate în urma implementării "Inițiativei Regiuni mai puţin
dezvoltate" în România
1S1 IMM-uri inovative care colaborează % Less developed 2.90 2011 6.60 Innovation Regional Anuala
cu alții Scoreboard
EN 56 EN
2.A.6 Action to be supported under the investment priority (by investment priority)
2.A.6.1 Description of the type and examples of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives including, where
appropriate, the identification of main target groups, specific territories targeted and types of beneficiaries
Investment 1b - Promoting business investment in R&I, developing links and synergies between enterprises, research and development centres and the higher education sector, in particular
priority promoting investment in product and service development, technology transfer, social innovation, eco-innovation, public service applications, demand stimulation, networking, clusters
and open innovation through smart specialisation, and supporting technological and applied research, pilot lines, early product validation actions, advanced manufacturing capabilities
and first production, in particular in key enabling technologies and diffusion of general purpose technologies
În RO se realizează un număr ridicat de activități de cercetare, dar conexiunea dintre educație, cercetare și mediul de afaceri rămâne slabă, ceea ce se
evidenţiază prin transferul redus pe piaţă a ideilor noi. O astfel de colaborare există, în general, între instituțiile de CI și companiile mari. Principalele
aspecte care caracterizează procesul de inovare şi TT din RO sunt:
 Cooperare redusă între firme şi instituţii de CD

 Număr mic de IMMuri inovative care participă în activităţi de TT
 Firmele sunt mai interesate de dezvoltarea capacitatii, distribuţie şi asamblare decât de activităţile de CI
 Rată scăzută de TT şi cultură antreprenorială slabă.
Conform Inobarometru 2014, RO ocupă penultimul loc în ceea ce privește TT și comercializarea inovării, având cel mai mic procent de companii care
au inovații și le comercializează la nivelul UE. Astfel, problema principală se referă la capacitatea de a absorbi inovarea companiilor, respectiv,
modul în care cunoștințele sunt transferate în industrie. Cunoștințele necesare în acest sens, sunt, în general, oferite de mediul extern, și mai puțin din
resurse interne companiei.
În ceea ce priveşte cererea de CI, principalele provocări sunt reprezentate de necesitatea creşterii gradului de inovare, capacitatea de transfer a
rezultatelor cercetării pe piaţă şi capacitatea de absorbţie a inovării în firme.
Totodată, accesarea şi utilizarea cunoştinţelor externe în rezolvarea problemelor de dezvoltare prin procese inovative trebuie să se desfăşoare în
paralel cu un proces de mentoring pentru firme, care să faciliteze adaptarea acestora la folosirea de produse, de procese şi servicii noi pe piaţă.
EN 57 EN
În ceea ce priveşte oferta de cercetare, infrastructura publică de cercetare nu este vizibilă, acccesul la serviciile oferite este dificil, iar gradul de
utilizare scăzut. Performanţa scăzută a EITT (oferta de cercetare) este influenţată şi de structurile gazdă de CI, în mare parte populate de cadre
didactice, cercetători, care nu au capacitatea de a monitoriza efectele transpunerii rezultatelor cercetării în practică şi de a aborda implementarea
acestor rezultate din perspectiva dezvoltării afacerilor în cadrul unui lanţ valoric.
Totodată, nevoile de dezvoltare specifice regionale, sunt avute în vedere astfel: pentru regiunile care au elaborate şi validate Strategiile de
Specializare Inteligenta a Regiunilor (RIS 3) vor fi sprijinite domeniile specifice identificate în aceste documente, iar pentru celelalte rămân valabile
domeniile naţionale identificate în SNCDI cu posibilitatea de completare a acestora cu cele din viitoarele RIS 3 validate.
Intervențiile propuse urmăresc determinarea unor modificări majore în ceea ce priveşte schimbarea structurii activităţii de CI care se bazează pe
sectoare industriale tradiţionale, caracterizate prin muncă de intensitate mare, tehnologii depășite și cerere slabă pentru rezultatele cunoașterii,
asigurându-se, totodată, că fluxurile tehnologice și de cunoștințe au impact în acele domenii ale economiei care au cel mai mare potențial de creștere
și mobilizare a IMM inovatoare, care au motivația și capacitatea necesare pentru a intra în lanțurile regionale de valoare adăugată.
Astfel, prin valorificarea rezultatelor cercetării, firmele vor putea pune la dispoziție produse și servicii cu o valoare adăugată mai mare, ceea ce va
conduce, în consecință la creșterea competitivității economice. Astfel,, POR creează un cadru coerent care permite exploatarea sinergiilor şi
corelărilor cu intervenţiile prevăzute în OT 3, având în vedere rolul esenţial al CI pentru creşterea productivităţii. Măsurile finanţate din POR în
cadrul acestei PI vor fi orientate spre piaţă şi afaceri, având în vedere că oferta cercetării va fi modelată pe baza cererii de inovare a firmelor, care este
dictată de condiţiile şi nevoile pieţei. În acest sens, întreprinderile inovatoare sunt cele care au lansat produse noi sau semnificativ îmbunătăţite pe
piaţă sau au introdus procese noi sau semnificativ îmbunătăţite sau noi metode de organizare sau de marketing. Termenul acoperă toate tipurile de
inovatori: de produs, de proces, de metode de organizare sau de metode de marketing, precum şi întreprinderile cu inovaţii nefinalizate sau
abandonate şi se referă la întreprinderile active.
Pentru OS 1 este necesară încurajarea punerii în aplicare a rezultatelor cercetării în cadrul IMM prin TT. Astfel, capacitatea de absorbție a inovării la
EN 58 EN
nivel de firmă se poate îmbunătăți prin sprijinirea dezvoltării/creării unor EITT, orientate spre piață și capabile să furnizeze servicii de inovare de tip
broker pentru sectorul privat, garantând, totodată, adaptarea şi implementarea rezultatelor cercetării – inovării la nivelul firmelor pentru a putea fi
exploatate.
EITT au rolul de a intermedia cererea cu oferta de CI, şi de a le ajusta în funcţie de condiţiile din piaţă. Nevoia de a dezvolta, dar şi de a crea noi
EITT este subliniată ca fiind prioritară în toate documentele strategice relevante (SNCDI, SNC, PNR şi documente regionale (NE, SM, SV, C şi V).
Astfel, nevoile de dezvoltare identificate la nivel naţional în ceea ce priveşte TT sunt avute în vedere, prin sprijinirea domeniilor de specializare
inteligentă, propuse în SNCDI.
De asemenea, concentrarea investiţiilor în vederea eficientizării intervenţiei are în vedere, în afară de limitarea finanţării pe domeniile de specializare
inteligentă, şi formarea unei mase critice de EITT pentru oferirea rezultatelor cercetării pe piaţă (prin sprijinirea unui număr limitat de astfel de
entităţi), care să funcţioneze exclusiv pe baza semnalelor primite din piaţă, într-o distribuţie teritorială echilibrată (numai la nivelul regiunilor mai
puţin dezvoltate, aflate în deficit numeric faţă de regiunea BI). Această abordare este corelată cu nevoile identificate atât la nivelul AP, cât şi în
SNCDI.
TT poate fi realizat prin intermediul centrelor de TT-CTT, incubatoarelor tehnologice şi de afaceri-ITA, centrelor de informare tehnologică-CIT,
oficiilor de legătură cu industria-OLI, parcurilor științifice și tehnologice-PST, etc, publice sau private. Astfel, potențialii benficiari vor fi toate acele
entităţi juridice care furnizează activităţi de TT, conform legislației în vigoare (OG 57/ 2002 și HG 406/2003), dar şi entităţi care îşi obţin acreditarea
pe parcursul implementării proiectului.
TTTTPrin crearea unor EITT viabile, se urmăreşte exploatarea rezultatelor cercetării și transformarea lor în produse, servicii și procese vandabile,
generatoare de creștere economică. În acest sens, PST reprezintă cea mai complexă infrastructură de ITT care incorporează: cercetare, serviciile
specifice de TT şi legătura cu mediul de afaceri. Această entitate este un instrument de dezvoltare care trebuie să se asigure că facilitățile și serviciile
sunt adecvate pentru a satisface cererea pentru cercetarea aplicată și TT şi să creeze un mediu în care centrele de cercetare sunt deschise cererilor din
EN 59 EN
partea companiilor cu privire la cercetare, expertize sau TT.
PST sunt insuficiente atât ca număr, cât și în ceea ce privește lipsa echipamentelor, logisticii, utilităţilor şi spaţiului necesar desfăşurării activităţilor
de cercetare, economice și inovative. În acelaşi timp, o parte dintre acestea nu sunt complet operaţionale şi necesită asistenţă pentru a îmbunătăţi
serviciile oferite întreprinderilor. Astfel, se va acorda sprijin creării de noi PST şi dezvoltării acestora, avându-se în vedere atât în activităţi de tip hard
(ex. construirea de noi infrastructuri, consolidări, reabilitări sau modernizări, precum şi achiziţia de echipamente), cât şi în activităţi de tip soft
(ex.servicii destinate întăririi culturii antreprenoriale).
Totodată, centrele de competenţă constituie un mijloc de a creşte interacţiunea dintre cercetarea publică, companiile private şi sectorul serviciilor
publice prin susţinerea unor agende de cercetare comune. Ca asocieri formale de tip public-privat, aceste centre servesc atât interesului public, cât şi
celui al actorilor economici, prin programele lor de activităţi comune.
Cercetarea în cadrul platformelor de tranzacţionare pentru cererea şi oferta de proprietate intelectuală, finanțate în cadrul EITT, furnizează soluţii
tehnologice competitive pentru probleme specifice, educă cercetătorii, încurajează schimburile de personal, TT şi crearea de portofolii de proprietate
intelectuală.
De asemenea, se pot realiza investiţii în activităţile specifice EITT, în vederea realizării de servicii de TT de bază, precum și cele cu valoare adăugată
pentru firmele beneficiare de TT. Printre aceste activităţi pot fi enumerate: studii de investiţii tehnologice; asistenţă şi consultanţă tehnică de
specialitate la aplicarea / achiziţionarea de tehnologii; evaluare tehnologică şi audit tehnologic; veghe tehnologică, informare tehnologică, asistenţă la
retehnologizarea agenţilor economici; urmărirea dezvoltării tehnologice în plan intern şi internaţional; TT si validare tehnologică; prognoza, evaluare
tehnologică; audit tehnologic; analize statistice şi indicatori ai eficienţei inovării; crearea, dezvoltarea şi întreţinerea de bănci de date specializate cu
privire la TT etc.
EITT sprijinite trebuie să ofere servicii suport pentru firmele deservite în vederea identificării de oportunităţi de afaceri bazate pe compatibilităţi
EN 60 EN
tehnologice, cerințe comerciale sau cerințe de fabricație precum și a partenerilor de afaceri potriviți (agenți, distribuitori, furnizori). Rolul acestor
structuri este de a oferi clienţilor servicii de consultanţă generală/ specializată pentru identificare de noi soluții de afaceri legate de activitățile de
producție, distribuire, agenție, parteneriat, sub-contractare, transport şi logistică. De asemenea, aceste entități mai au și rolul de a oferi servicii de
organizare evenimente (mentoring, cooperări afaceri, networking, relaţionarea clienţilor cu multinaţionalele sau companiile autohtone mari pentru
facilitare contracte cooperare, etc), precum şi activităţi de promovare şi marketing individuale sau comune ale clienţilor atât pentru produsele
inovative cât şi pentru tehnologia proprie a unor parteneri români sau din alte state, titulari de licențe şi clienți care pot ajuta companiile în obținerea
de noi produse sau tehnologii.
Prin TT se realizează transmiterea de informații științifice sau tehnologice (generale, specializate sau brevetate), transmiterea unor tehnici și a
experienței industriale, a unor echipamente noi etc. între diferite părți implicate. Acesta implică interacțiunea dintre ofertantul de tehnologie nouă și
utilizatori – firme și are ca rezultat o inovație reală.
Pentru realizarea OS 1 al acestei PI vor fi sprijinite activități specifice realizării de investiții pentru dezvoltarea EITT, implicit și a centrelor de
competență, în concordanţă cu SNCDI şi a documentelor regionale de specializare inteligentă, respectiv:
 crearea şi dezvoltarea TTEITT, inclusiv PST, respectiv , construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente și software necesare;
 achiziționarea de servicii de TT specifice;
 investiţii pentru IMM-uri pentru implementarea unui rezultat al CI în parteneriat/ colaborare cu un ITT.
Aceste investiţii pot fi realizate atât în mediul urban cât şi rural de către entități juridic constituite care gestionează infrastructuri cu rol de ITT, de
către PST, precum şi de către IMM precum și parteneriate/ colaborări între acestea.
În ceea ce privește OS 2, CE a oferit pentru 2 regiuni de dezvoltare, prin intermediul Inițiativei Regiuni mai puțin dezvoltate, sprijin pentru
EN 61 EN
elaborarea RIS3 în NV și pentru actualizarea acesteia în NE.
În vederea eliminării blocajelor care limitează potențialul de creștere regional, dar și de a crește eficiența investițiilor care urmează să fie realizate din
FESI deja alocate României, precum și de la bugetul național și din alte surse de finanțare, a fost identificată, în procesul de descoperire
antreprenorială desfășurat la nivel regional, necesitatea finanțării unor proiecte cu abordare multisectorială în vederea stimulării capacității de
cercetare-inovare, valorizarea inovarii și alinierea la trendurile comunitare de dezvoltare, coerent cu RIS3.
RIS3 sunt rezultatul unui proces bottom-up, care a presupus o ampla consultare cu actorii regionali implicati in ariile prioritare de activitate (in care
regiunea beneficiaza de avantaje competitive si/sau comparative). Acest proces de consultare a fost insotit de un proces de descoperire antreprenoriala
( EDP), concretizat intr-un portofoliu de idei de proiecte.
Construcţia portofoliului a fost şi este un proces transparent în care au fost implicaţi actorii cheie din sistemul quadruple helix, fiind promovată
cooperarea şi parteneriatul între diferite tipuri de actori având în vedere aspectele metodologice promovate de CE. În cea mai mare parte portofoliul
final este rezultatul unei abordări de jos în sus şi într-o mai mică parte una de sus în jos, majoritatea proiectelor fiind generate în cadrul atelierelor
EDP, pornind de la nevoi, provocări şi bariere identificate de actorii cheie.
Este recomandat ca aceste proiecte să fie integrate sau să aibă o abordare multidisciplinară urmărind introducerea pe piaţă a rezultatelor cercetării,
fiind realizate în cooperare/sau prin implicarea mai multor tipuri de actori cheie ai quadruple helix (în special întreprinderi/mediul de afaceri şi
entităţi de CDI/universităţi/cercetători) şi vizând domenii de specializare inteligentă de la nivel regional. Totodată, se poate avea în vedere utilizarea
tehnologiilor generice esenţiale sau a tehnologiilor de uz general şi care pot fi comercializate pe piaţă deoarece pot avea valoare comercială, ţinând
cont de nevoile şi capacităţile mediului de afaceri şi de tendinţele pieţei sau răspund unei provocări societale/unei probleme sociale.
De asemenea, pentru OS 2 vor fi sprijinite proiecte integrate rezultate în urma implementării activităților din cadrul Inițiativei, în special în regiunile
NE și NV, proiecte a căror rezultat este introducerea pe piaţă a rezultatelor cercetării şi care se realizează prin implicarea actorilor cheie identificați în
EN 62 EN
cadrul EDP (quadruple helix) şi care vizează domenii de specializare inteligentă de la nivel regional. Aceste proiecte vor avea o abordare
multidisciplinară aducând o contribuţie la dezvoltarea mai multor domenii de specializare inteligentă identificate la nivel regional.
În acest sens, se pot realiza următoarele tipuri de activităţi:
 Activități de cercetare aplicată și dezvoltare tehnologică

 Activităţi de dezvoltare experimentală (de ex. construire şi testare prototipuri, serie 0, realizare şi operare planuri pilot, activităţi necesare
producţiei experimentale şi testării, etc.)
 Activităţi de inovare (obţinerea şi validarea proprietăţii industriale, standardizarea produselor/serviciilor/proceselor, consultanţă pentru
inovare sau servicii de sprijinire a inovării, dezvoltare platforme comune pentru knowledge share etc.)
 Activităţi de introducere în producţie (de ex. activităţi de introducere, pregătire de fabricaţie/punere în funcţiune/operare/aplicare, activităţi
de punere în fabricaţie/funcţiune/operare/aplicare, inclusiv pregătirea documentaţiei tehnico-economice necesare, etc.)
 Activităţi de comercializare (inclusiv studii de piaţă, de marketing, de comercializare, de stimulare a cererii, inclusiv certificarea produselor/
serviciilor/ proceselor etc.) și internaționalizare
 activităţi de investiţii în infrastructură, echipamente, management de proiect, comunicare şi vizibilitate
Totodată, s-a decis extinderea și completarea sprijinului acordat prin Inițiativa Regiuni mai puțin dezvoltate și pentru celelalte regiuni de
dezvoltare. În cazul în care, în urma procesului de specializare inteligentă, vor rezulta proiecte de acest tip și la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare
eligibile, acestea vor putea fi finanțate prin această AP.
Având în vedere caracterul specific al proiectelor rezultate în cadrul Inițiativei, beneficiarii pot fi în acest caz infrastructuri cu rol de ITT, PST, entități
private, inclusiv parteneriatele între acestea, parteneriate între componentele quadruple helix (autorități/ instituții publice, mediul de afaceri, mediul
academic și de cercetare, ONG-uri) din mediul urban și rural.
EN 63 EN
În vederea asigurării complementarităţii şi demarcării clare cu POC (PO care mai finanţează OT 1 din FEDR), urmărind sprijinirea instituţiilor care
produc cercetare (oferta de CI) în vederea diseminării rezultatelor în piaţă, POR răspunde nevoilor de inovare din piaţă (cererea de CI), prin sprijinirea
intermedierii cererii cu oferta de inovare în vederea modelării produsului cercetării în funcţie de nevoile firmelor. Astfel, complementaritatea este
asigurată cu POC – AP 1, care sprijină IMM care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și utilizarea TIC pentru dezvoltarea afacerilor.
Activitățile din cadrul acestei AP vor fi complementare și cu POCU – AP3, care sprijină creșterea numărului de angajați ce beneficiază de noi
instrumente, metode, practici etc de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica
sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește
șansele de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie concediați prin furnizarea de măsuri de outplacement.
2.A.6.2 Guiding principles for selection of operations

Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
 Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Naţională de Cercetare2014-2020, cu Strategia Naţională de Competitivitate 2014-
2020, Planul Naţional de Acţiune aferent acestei strategii, care reprezintă condiționalități ex-ante,precum și cu Planurile de Dezvoltare
Regională 2014-2020, SUERD, strategii locale, alte strategii)
 Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR.
EN 64 EN
 Calitatea, maturitatea şi sustenabilitateaoperațiunii
 Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea,
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special POC şi POCU)
 Acordarea finanțării pentru entitățile ITT se va realiza pe baza unei evaluări inițiale a pieței și a domeniilor de specializare inteligentă pentru
care este propus proiectul și ulterior, pe baza unui plan de afaceri care să demonstreze orientarea către piaţă şi durabilitatea investiţiei
 Concordanța cu strategiile regionale pentru specializare inteligentă (în special pentru proiectele care vizează inițiativa ”Regiuni mai puțin
dezvoltate”)
Acordarea finanțării pentru entitățile ITT va lua în considerare analiza la nivel regional privind evaluarea cererii și ofertei de piață pentru activități
propuse la finanțare și prioritizarea acestora pe baza unui apel de intenție. Proiectul propus va fi evaluat pe baza unui plan de afaceri care să
demonstreze orientarea către piaţă conform analizei de la nivel regional şi sustenabilitatea investiţiei;
Se va acorda prioritate proiectelor care fac parte dintr-o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
EN 65 EN
2.A.6.3 Planned use of financial instruments (where appropriate)
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.A.6.4 Planned use of major projects (where appropriate)

Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.A.6.5 Output indicators by investment priority and, where appropriate by category of region
Table 5: Common and programme-specific output indicators (by investment priority, broken down by category of region for the ESF, and where
relevant, for the ERDF)
Investment priority 1b - Promoting business investment in R&I, developing links and synergies between enterprises, research and development centres and the higher education sector, in particular
promoting investment in product and service development, technology transfer, social innovation, eco-innovation, public service applications, demand stimulation, networking,
clusters and open innovation through smart specialisation, and supporting technological and applied research, pilot lines, early product validation actions, advanced manufacturing
ID Indicator Measurement unit Fund Category of region (where relevant) Target value (2023) Source of data Frequency of reporting
M W T
CO01 Productive Enterprises ERDF Less developed 799.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS anuala
investment:
Number of
enterprises
receiving support
CO02 Productive Enterprises ERDF Less developed 179.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS Anuală
investment:
Number of
enterprises
receiving grants
EN 66 EN
Investment priority 1b - Promoting business investment in R&I, developing links and synergies between enterprises, research and development centres and the higher education sector, in particular
promoting investment in product and service development, technology transfer, social innovation, eco-innovation, public service applications, demand stimulation, networking,
clusters and open innovation through smart specialisation, and supporting technological and applied research, pilot lines, early product validation actions, advanced manufacturing
M W T
CO04 Productive Enterprises ERDF Less developed 620.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS anuala
investment:
Number of
enterprises
receiving non-
financial support
1S2 Entităţi de transfer Entităţi ERDF Less developed 18.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS Anual
tehnologic
sprijinite
1S70 Cooperări cooperari ERDF Less developed 58.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS anuala
implementate
urmare a
"Inițiativei
Regiuni mai puțin
dezvoltate"
1S70 Cooperări cooperari ERDF More developed 12.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS Anuala
implementate
urmare a
"Inițiativei
Regiuni mai puțin
dezvoltate"
2.A.7 Social innovation, transnational cooperation and contribution to thematic objectives 1-7
Priority axis AP1 - Promovarea transferului tehnologic
2.A.8 Performance framework
Table 6: Performance framework of the priority axis (by fund and, for the ERDF and ESF, category of region)
ID Indicator Indicator or key implementation step Measurement unit, Fund Category Milestone for 2018 Final target (2023) Source of data Explanation of relevance of indicator, where appropriate
type where appropriate of region
EN 67 EN
M W T M W T
CO02 O Productive investment: Number of enterprises receiving grants Enterprises ERDF Less 0 179.00 Rapoarte de Acesti indicatori sunt importanti întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
developed monitorizare POR- Valoarea acestuia este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor
MYSMIS aşteptate.
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității euro ERDF Less 28235294 179,596,374.00 SMIS/ MYSMIS
de certificare, certificată de această autoritate developed
1K8 I Entităţi de transfer tehnologic sprijinite conform contractelor de Entităţi ERDF Less 4 18.00 Rapoarte de
finanțare developed monitorizare POR-
MYSMIS
1K9 I Număr de întreprinderi care beneficiază de grant conform contractelor IMM-uri ERDF Less 30 179.00 Rapoarte de
de finanțare developed monitorizare POR-
MYSMIS
1S2 O Entităţi de transfer tehnologic sprijinite Entităţi ERDF Less 0 18.00 Rapoarte de Acesti indicatori sunt importanti întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
MYSMIS aşteptate.
Additional qualitative information on the establishment of the performance framework

Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 - 2013, precum și necesitatea respectării
regulii N+3 la nivel de program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus
de regula N+3, necesar pentru evitarea dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără
rezerva de performanta și cofinanțarea națională din anii 2014 – 2015 din care s-au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014,
2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică, având în vedere că
această axă prioritară nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din
care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR,
la nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane
Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare au fost selectaţi indicatorii care corespund unei alocări de peste 50% din alocarea
pentru AP 1.
EN 68 EN
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat având în vedere costul de referință pentru tipuri de intervenție asemănătoare finanțate în perioada 2007 – 2013 în
cadrul schemelor de ajutor de stat şi de minimis, precum și pe baza ritmului de implementare din perioada 2007-2013.
2.A.9 Categories of intervention

Categories of intervention corresponding to the content of the priority axis based on a nomenclature adopted by the Commission, and indicative
breakdown of Union support.
Tables 7-11: Categories of intervention
Table 7: Dimension 1 - Intervention field

Fund Category of region Code € amount
ERDF Less developed 062. Technology transfer and university-enterprise cooperation primarily benefiting SMEs 150,531,915.00
ERDF More developed 062. Technology transfer and university-enterprise cooperation primarily benefiting SMEs 2,000,000.00
Table 8: Dimension 2 - Form of finance

ERDF Less developed 01. Non-repayable grant 150,531,915.00
ERDF More developed 01. Non-repayable grant 2,000,000.00
Table 9: Dimension 3 - Territory type

ERDF Less developed 07. Not applicable 150,531,915.00
ERDF More developed 07. Not applicable 2,000,000.00
EN 69 EN
Table 10: Dimension 4 - Territorial delivery mechanisms
Table 11: Dimension 6 - ESF secondary theme (ESF and YEI only)
2.A.10 Summary of the planned use of technical assistance including, where necessary, actions to reinforce the administrative capacity of
authorities involved in the management and control of the programmes and beneficiaries (where appropriate) (by priority axis)
Priority axis: AP1 - Promovarea transferului tehnologic
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de instruire specifică pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum și pentru
diseminarea informațiilor și derularea activitaților de informare și publicitate privind POR.
EN 70 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
applicable)
Implementarea acestei axe prioritare în toate regiunile de dezvoltare este justificată de o distribuție teritorială la nivel național a infrastructurii de
educație. Astfel, în anul școlar 2010/2011 funcționau un număr de 7.588 unități de învățământ. Cele mai multe unități de învățământ preuniversitar și de
învățământ superior au fost înregistrate în regiunile Nord-Est și Sud Muntenia (1.243, respectiv 1.151 unități), la polul opus fiind regiunile Vest și
Bucuresti-Ilfov (682, respectiv 644 unități). De asemenea, în ceea ce privește repartizarea unităților de învățământ pe medii de rezidență în perioada
2000-2010, se remarcă o scădere accentuată a numărului unităților de învățământ cu personalitate juridică situate în mediul rural, cu 81% în anul 2010
față de anul școlar 2000. Acest aspect se datorează în special procesului de reorganizare a sistemului educațional și de comasare a școlilor sub tutela unei
unități de învățâmânt mai importante.
În toate regiunile României, indiferent de nivelul de dezvoltare a acestora, infrastructura de educație este deficitară și necesită îmbunătățiri în vederea
asigurării unităților de învățământ necesare pentru cuprinderea copiilor/preșcolarilor/elevilor în toate nivelurile/ciclurile educaționale. Conform
inventarului MEN, peste 88% din infrastructura de educație necesită lucrări de reabilitare/ modernnizare (un procent mai ridicat înregistrându-se în
mediul rural 90%) în vederea asigurării unor condiții adecvate de studiu.
Această nevoie se remarcă și în Regiunea București-Ilfov, pentru toate nivelurile educaționale, dar în special pentru nivelul antepreșcolar și preșcolar,
datorită unui trend ascendent al sporului natalității în perioada 2003 – 2013, corelat cu lipsa unor investiții semnificative în infrastructura specifică.
EN 71 EN
Regiunea București-Ilfov este singura regiune în care va exista o creștere a populației de vârstă școlară: grupa de varsta 0-14 ani va crește cu 25 % până
în 2020 față de 2010, iar grupa de vârstă 0-3 ani va crește cu 17% până în 2020 comparativ cu 2010. Urmare a acestui fenomen demografic se resimte
presiunea și asupra celorlate tipuri de infrastructuri educaționale (școli, licee), corelat cu nevoia permanentă de a răspunde solicitărilor pieței forței de
muncă. Totodată, regiunea BI deține cel mai mare centru educațional/ universitar din România, având în vedere că o treime din instituțiile de învățământ
superior sunt localizate în această regiune.
Având în vedere nevoile comune existente la nivel regional, în cadrul acestei axe prioritare vor putea solicita finanțare toate regiunile de dezvoltare din
România.

ID of the investment priority 10a
Title of the investment priority Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning by developing education and training infrastructure
Title of the specific objective Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului
Results that the Member Nivelul de educație este factor-cheie al dezvoltării naționale, deoarece determină în mare măsură activitatea economică și
Union support productivitatea, precum și mobilitatea forţei de muncă, creând premisele, pe termen lung pentru existenţa unui nivel mai ridicat
de trai și de calitate a vieții. Având în vedere tendințele demografice negative, profilul educațional al populației este o condiție
esențială pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o infrastructură adecvată/corespunzătoare ciclurilor educaționale. Infrastructura
EN 72 EN
educațională este esențială pentru educație, dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru construirea de abilități sociale și a capacității
de integrare socială.
Sprijinul POR va asigura creșterea accesului, calității și a atractivității educației, contribuind la creșterea ratei de participare la
diferite niveluri de educație, la reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la o rată mai mare de absolvire a
învățământului obligatoriu și la creșterea ratei de tranziție spre niveluri superioare de educație.
Principalul rezultat așteptat vizează realizarea condițiilor pentru o educație de calitate şi creșterea gradului de participare a
populației în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.

Title of the specific objective Creșterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcursul vieţii
Union support productivitatea, precum și mobilitatea forţei de muncă, creând premisele, pe termen lung, pentru existenţa unui nivel mai ridicat
Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o infrastructură adecvată/corespunzătoare. Infrastructura educațională este esențială
pentru construirea de abilități sociale, dezvoltarea competenţelor profesionale și a capacității de integrare socio-profesională.
Analizele socio-economice evidențiază relația cauzală între nivelul de dezvoltare a capacităților forței de muncă și starea
infrastructurii (existența spațiilor și dotărilor adecvate) în care se desfășoară procesul de educaţie şi formare profesională.
Sprijinul POR va asigura realizarea condiţiilor pentru o pregătire profesională de calitate şi relevantă pentru nevoile pieţei
muncii, adaptate nivelului de dezvoltare tehnologică şi cerinţelor specifice sectoarelor economice.

Title of the specific objective Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar in relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive
EN 73 EN
Results that the Member Investițiile în infrastructura învățământului terțiar universitar va reprezenta garanția îndeplinirii obiectivelor asumate de
Union support România privind participarea și nivelul de calitate a pregătirii populației active cu nivel de pregătire terțiară în concordanță cu
cerințele unei economii aflate într-un proces alert de recuperare a decalajelor de dezvoltare față de economiile țărilor UE.
Baza materială a instituțiilor de învățământ furnizoare de servicii de educație de nivel terțiar universitar reprezintă o problemă
importantă legată de asigurarea finanțării care poate fi îmbunătățită prin lucrările de reabilitarea, modernizarea și extinderea
spațiilor existente pentru a fi aduse la standardele de calitate europene.
În plus, sprijinul FEDR va contribui la soluționarea asimetriilor existente între curricula universitară și necesitatea de a dezvolta
competitivitatea economiei românești, prin acordarea de sprijin pentru modernizarea și echiparea facilităților conexe într-o
abordare diferențiată, în strânsă cooperare cu sectorul privat. În plus, investițiile în învățământul superior vor intensifica legătura
dintre cercetare și piața forței de muncă, în special în domeniile economice competitive și de specializarea inteligentă, întârind
rolului universităților ca furnizor de cunoștințe, competențe și progres tehnologic în regiuni.
Prin țintele alese se urmărește ca România să recupereze decalajul actual privind nivelul de participare a populației cu nivel de
pregătire terțiară universitară, iar la orizontul de timp 2023, economia românească să fie compatibilă cu cea din UE din punctul
de vedere al pregătirii forței de muncă de nivel terțiar universitar.
EN 74 EN
Specific objective OS101 - Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc
crescut de părăsire timpurie a sistemului
ID Indicator Measurement Category of region (where Baseline Baseline Target value Source of Frequency of
unit relevant) value year (2023) data reporting
1S47 Rata brută de cuprindere în creşe a copiilor cu % 2.67 2013 5.00 MECS/ INS Anuală
vârste între 0-2 ani
1S48 Gradul de cuprindere în învățământul preșcolar (3-5 % 84.10 2013 85.90 MECS/ INS Anuală
ani)
1S49 Gradul de cuprindere în învățământul primar şi % 92.50 2013 95.00 MECS/INS Anuală
gimnazial
Specific objective OS102 - Creșterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcursul vieţii
1S50 Gradul de cuprindere în învățământul profesional si % 54.35 2013 60.00 MECS/ INS Anuală
tehnic
Specific objective OS103 - Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar in relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice
competitive
1S51 Ponderea populației cu vîrsta intre 30-34 de ani cu nivel terțiar de % 22.80 2013 28.20 INS Anuală
educație
EN 75 EN
Investment priority 10a - Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning by developing education and training infrastructure
Infrastructura educațională este esențială pentru dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru educația acestora, în vederea construirii și dezvoltării de
abilități sociale și a capacității de integrare socială.
Investițiile prevăzute in cadrul OS 10.1 vizează învățământul antepreșcolar, preșcolar, primar și nivelul secundar inferior.
În condițiile în care media europeană a participării la grădiniță a copiilor de cel puțin 4 ani era, în 2011, 93,2%, în România procentul era doar de
82%, fapt datorat în mare măsură infrastructurii insuficiente.
Legea educației naționale din 2011 a modificat structura învățământului preuniversitar, prin introducerea educației timpurii, ca nivel distinct, format
din nivelul antepreșcolar (pentru copii de 0-3 ani) și învățământul preșcolar (copii de 3-6 ani). Participarea copiilor la educația timpurie, care oferă
servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă antepreșcolară și preșcolară, are efecte directe și pe termen lung
asupra dezvoltării acestora, prin sporirea șanselor de succes școlar și crearea unei baze solide pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Beneficiile
extinse ale participării copiilor la o educație timpurie de calitate au fost recunoscute de numeroase cercetări și documente de politici educaționale, la
nivel național și european. Câteva din cele mai importante sunt: rezultate școlare mai bune obținute de copiii care au participat la educația timpurie,
crearea unei baze solide pentru învățarea pe tot parcursul vieții, în special pentru copiii provenind din grupuri dezavantajate, reducerea cheltuielilor
publice pentru domeniile social, sănătate sau chiar justiție. În același timp, accesibilitatea și calitatea serviciilor de educație timpurie antepreșcolară și
preșcolară asigură condițiile pentru reîntoarcerea părinților pe piața activă a muncii, având impact direct asupra continuării dezvoltării profesionale a
acestora.
Așa cum se menționează în RST 2015, una dintre provocările sistemului educațional o reprezintă disponibilitatea inegală a serviciilor de educație și
de îngrijire a copiilor preșcolari și accesul limitat la acestea, care contribuie la o rata ridicată de părăsire timpurie a școlii.
EN 76 EN
Se va acorda prioritate investițiilor în comunitățile cu o rată de înscriere la grădiniță a copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani sub 85% și către
comunitățile care nu dispun de facilități pentru educație și îngrijire a copiilor preșcolari și pentru copiii cu vârste de 0-3 ani, precum și acelor unități
de educație timpurie care asigură, într-o abordare incluzivă, accesul și participarea la educație a copiilor provenind din grupuri aflate în situație de
risc, cum ar fi copiii din familii sărace, copiii romi, copiii cu cerințe educaționale speciale.
Investițiile trebuie să asigure complementaritatea cu măsurile prevăzute în programele finanțate din fondurile structurale pentru susținerea educației
timpurii, mai ales pentru copiii proveniți din grupuri dezavantajate.
Noile reglementări impuse din 2011 de Legea Educației referitoare la introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar, au condus la o
reorganizare pe verticală a sistemului de educație și la un număr mai mare de preșcolari și elevi. Această determină o presiune sporită și asupra
infrastructurii educaționale de la nivelul învățământului primar și secundar inferior, mai ales în mediul urban, unde capacitatea de cuprindere a acestor
unități de învățământ este insuficientă pentru a asigura participarea tuturor copiilor la o educație de calitate.
În mediul urban, mai ales în orașele mari, spațiile școlare pentru învățământul primar și gimnazial sunt, în general, supraîncărcate, presiunea fiind în
mare măsură rezultatul introducerii clasei pregătitoare, ca parte a învățământului primar. Aceasta a condus, în cazul unor unități de învățământ, la
desfășurarea activităților educaționale în spații neadecvate din punctul de vedere al dimensiunii, iluminării etc. În alte cazuri, pentru a asigura
școlarizarea tuturor copiilor din circumscripția școlară, școlile au fost obligate să renunțe la laboratoare, săli de informatică, săli de bibliotecă sau
spații în care se desfășurau activități extrașcolare, ceea ce conduce în mod natural la scăderea calității educației oferite. În aceste cazuri, investițiile
trebuie să se concentreze atât spre extinderea spațiilor, astfel încât să poată fi asigurată cuprinderea tuturor copiilor de vârstă școlară, cât și pe
creșterea calității actului educațional, prin asigurarea spațiilor și dotărilor necesare.
De asemenea, starea, locația și tipul infrastructurii educaționale au impact nu numai asupra accesului la educație, ci și asupra calității acesteia. În acest
sens asigurarea bazei materiale minime (clădiri reabilitate/ modernizate, condiții sanitare necesare pentru funcționare, dotarea cu echipamente,
material didactic, etc) pentru desfășurarea actului educațional sunt condiții esențiale pentru co-interesarea elevului, pentru descurajarea
absenteismului și reducerea fenomenului de abandon/părăsire timpurie a școlii, pentru creșterea ratei de absolvire și tranziție spre niveluri superioare
EN 77 EN
de educație.
În ceea ce privește mediul rural, demersul pentru asigurarea infrastructurii educaţionale de calitate este necesar cu atât mai mult cu cât a avut loc un
proces de raționalizare a rețelei școlare, prin închiderea acelor unități care nu aveau un număr suficient de elevi și preluarea activităților de către
unități de învățâmânt apropiate, în general aflate în centrele de comună, cu asigurarea transportului elevilor. S-a urmărit, prin concentrarea resurselor
umane și materiale, o eficientizare a cheltuielilor pentru educație, o sporire a atractivității pentru elevi și cadre didactice și, nu în ultimul rând,
creșterea calității educației oferite. Aceste ”școli de centru” au nevoie de o infrastructură performantă, în condițiile în care, pe de o parte, 70% din
școlile care necesită reabilitare se află în mediul rural și, pe de altă parte, copiii care provin din mediul rural fac parte din grupurile dezavantajate
educațional, în primul rând din punctul de vedere al calității educației oferite.
Intervențiile la nivelul învățământului primar și gimnazial au ca scop asigurarea unei oferte educaționale adecvate, accesibile și de calitate pentru toți
copiii și vor avea în vedere, cu prioritate, grupurile care se află în risc sporit de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii, cum ar fi: copii și tineri
provenind din familii cu nivel socio-economic scăzut, copii și tineri din mediul rural, copii și tineri romi sau din alte grupuri dezavantajate sau
subreprezentate.
Atât în mediul urban, cât și în cel rural, se va avea în vedere obiectivul referitor la reducerea părăsirii timpurii a școlii, asumat de România în cadrul
programului Europa 2020, și măsurile de prevenire și corectare stabilite pentru atingerea acestuia.
Astfel, se va acorda prioritate județelor, respectiv zonelor în care rata de cuprindere și de participare școlară este mai scăzută decât media națională,
respectiv județeană și/sau în care procentul de abandon sau părăsire timpurie a școlii este mai mare decât media națională, respectiv județeană,
precum și unităților de învățământ cu rezultate școlare slabe. Se vor avea în vedere cu prioritate investițiile în infrastructura educațională din
învățământul primar și gimnazial care vizează asigurarea facilităților necesare pentru programele de sprijin/remediere sau de tip ”Școala după școală”,
precum și programelor de tipul „A doua șansă”, contribuind la îmbunătățirea rezultatelor școlare și la o rată de tranziție mai mare către nivelurile
superioare de educație, în special în ceea ce privește copiii care provin din zone sau grupuri defavorizate, îndeosebi copii/elevi de etnie romă, precum
și copii/elevi cu cerințe educaționale speciale (CES). În conformitate cu legislația națională, investițiile realizate nu vor viza intervenții care conduc la
segregare în școli.
EN 78 EN
Investițiile din cadrul OS 10.2 vizează intervenții în infrastructura educaţională pentru învăţământul profesional şi tehnic și învățarea pe tot
parcursul vieții. Modificările impuse prin legea educației au determinat reducerea numărului școlilor profesionale și preluarea activităților de
formare tehnică și profesională preponderent prin intermediul liceelor tehnologice. Consolidarea învăţământului profesional, prin creşterea duratei de
pregătire profesională la 3 ani şi accentuarea ponderii pregătirii practice, au generat transformări în sistemul educațional care impune investiții
permanente în învățământul organizat în cadrul filierei tehnologice şi în învăţământul profesional. în condițiile în care partea cea mai importantă a
activității școlare este reprezentată de practica profesională.
În perspectiva anului 2020, numărul absolvenţilor învăţământului gimnazial, care constituie bază de recrutare pentru învăţământul profesional şi
tehnic, va creşte faţă de anul 2014 cu peste 3600 de absolvenţi. Este important de precizat faptul că această creştere se va realiza pe baza creşterii
numărului de absolvenţi din mediul urban (creştere cu aproape 9800 de absolvenţi) în timp ce absolvenţii din mediul rural vor înregistra o scădere
semnificativă (scădere cu peste 6100 absolvenţi). Această situaţie implică reorganizarea reţelei şcolare prin concentrarea resurselor în centre de
pregătire profesională viabile, organizate sub forma campusurilor şcolare, capabile să deservească un bazin geografic de mai mare întindere, care să
poată avea o ofertă de formare profesională cu o largă paletă de calificări şi care să poată asigura condiţii de acces pentru un mare număr de elevi
(cazare şi masă/transport elevi).
Ca urmare, investițiile în învățământul profesional şi tehnic (licee tehnologice și infrastructura pentru formarea profesională iniţială) vor viza
asigurarea unor facilități educaționale de înaltă calitate, în concordanță cu cerințele angajatorilor, cu tendințele evoluției economice și cu nevoile
pieței muncii, prin construcţia, reabilitarea, extinderea şi dotarea unităţilor de învăţământ.
De asemenea, dat fiind contextul global marcat de nevoia de specializare în domenii solicitate ale pieţei forţei de muncă în corelare cu tendințele de
dezvoltare economică este necesară îmbunătățirea formării continue pentru adulți. În acest sens, vor fi sprijinite centrele comunitare pentru învățare
permanentă (localizate în licee tehnologice și infrastructura pentru formarea profesională iniţială), inclusiv centre pilot la nivel județean/regional, prin
investiții în construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea unităților de învățământ în cadrul cărora își desfășoară activitatea. Prin
intermediul acestor centre se va acorda sprijin in vederea însuşirii unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne care să faciliteze integrarea
socială și profesională a persoanelor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii, în special în sectoarele economice
competitive.
EN 79 EN
Având în vedere contribuția importantă pe care universitățile o au în specializarea forței de muncă, în dezvoltare economică și încurajarea activităților
de cercetare – inovare, investițiile din cadrul OS 10.3 vor sprijini dezvoltarea și modernizarea infrastructurii instituțiilor de învățământ superior
(terțiar) și a resurselor relevante, ținând cont de tendințele de dezvoltare economică în raport cu cerințele pieței și politicile naționale în domeniu (în
special Strategia națională pentru învățământul terțiar, SNC și SNCDI). Investiția în infrastructura din învățământul superior va spori capacitatea
universităților de a anticipa și a răspunde cerințelor pieței privind standardele și calitatea academică, de a dezvolta noi programe, beneficiind de
tehnologie modernă și echipamente pentru a oferi studenților competențe cros-disciplinare. Investițiile se vor face cu prioritate în domenii cu potențial
de creștere care contribuie la creșterea angajabilității absolvenților învățământului superior în sectoare competitive și cu specializări inteligente.
În acest sens, dezvoltarea capacităților de cercetare – inovare prin punerea la dispoziție a infrastructurii necesare, respectiv dotarea laboratoarelor
didactice şi de cercetare, poate contribui la creșterea competitivității economice și facilitarea introducerii în economie a produselor activităților de
cercetare – inovare. Aceste investiții vor urmări infrastructura destinată modernizării și internaționalizării centrelor universitare, investind în
infrastructura de cercetare și inovare și în materiale didactice, noi tehnologii și suport TIC. De asemenea, trebuie acordată o atenție deosebită
condiţiilor de studiu ale studenţilor prin asigurarea unui nivel adecvat de calitate a acestora, menite să îmbunătățească accesul și participarea
persoanelor dezavantajate la sistemul de învățământ superior și rezultatele acestora la acest nivel de învățământ, îndeosebi ale studenților
netradiționali, ale celor care provin din mediul rural, dar și ale persoanelor de etnie romă și ale altor grupuri dezavantajate, precum și a măsurilor de
aliniere a învățământului superior la nevoile pieței muncii. Starea generală precară a clădirilor, a echipamentelor şi a facilităţilor justifică investiţii în
consolidarea şi modernizarea spaţiilor de studiu, precum şi în dotarea acestora.
Pentru atingerea obiectivului specific al acestei priorități de investiție sunt avute în vedere realizarea următoarelor tipuri de investiții:
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii pentru educația timpurie - educaţionale antepreșcolare și preșcolară
(creșe și grădinițe)
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învățământul general obligatoriu (școli I - VIII)
EN 80 EN
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic și învățarea pe
tot parcursul vieții (licee tehnologice şi şcoli profesionale)
• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare
Principalele tipuri de beneficiari eligibili avuți în vedere sunt unităţi administrativ-teritoriale - autorităţi și instituții ale administraţiei publice
locale, autorităţi și instituții ale administraţiei publice centrale, parteneriate între acestea, precum și instituţii de învăţământ superior de stat. De
asemenea, aceștia pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.
Municipiile reședință de județ sprijinite prin intermediul axei prioritare dedicate dezvoltării urbane vor fi eligibile pentru acțiuni care sprijină
infrastructura pentru învățământul primar și gimnazial, precum și pentru învățământul superior.
Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu măsurile destinate îmbunătățirii competențelor și creșterii participării la
învățare pe tot parcursul vieții din cadrul POCU, dar si cu intervențiile finanțate în mediul rural prin intermediul PNDR.

 Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia Națională pentru Infrastructura de Educației, Strategia Națională privind
Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, Strategia Națională pentru Educația Terțiară, Strategia națională privind învățarea pe tot parcursul vieții,
Strategia Națională de Competitivitate, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Strategia Naţională pentru Promovarea
Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei, Strategia privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității romilor, Planurile de
Dezvoltare Regională 2014-2020, etc)
EN 81 EN
 Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
o corelarea operațiunilor cu tendințele demografice ale populației școlare, precum și cu tendințele de dezvoltare economică conform
strategiilor naționale în domeniul educației
 Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea, și prevenirea segregării
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POCU, POC, PNDR, etc)
Se va acorda prioritate la finanțare (apel de proiecte dedicat) instituţiilor de învăţământ superior de stat localizate în cadrul municipiilor reședință de
județ.

EN 82 EN
Investment priority 10a - Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning by developing education and
training infrastructure
ID Indicator Measurement Fund Category of region (where Target value (2023) Source of data Frequency of
unit relevant) reporting
M W T
CO35 Childcare and education: Capacity of supported childcare or education Persons ERDF Less developed 36,924.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
infrastructure POR-MYSMIS
1S52 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin – Persoane ERDF Less developed 2,992.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
antepreșcolar POR-MYSMIS
1S53 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin - Persoane ERDF Less developed 5,238.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
învăţământ profesional şi tehnic POR-MYSMIS
1S54 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin - învățare Persoane ERDF Less developed 162.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
pe tot parcursul vieții POR-MYSMIS
1S55 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin - universitar Persoane ERDF Less developed 5,570.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
POR-MYSMIS
1S65 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin – preșcolar Persoane ERDF Less developed 5,807.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
POR-MYSMIS
1S66 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin – școlar Persoane ERDF Less developed 17,155.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
POR-MYSMIS
CO35 Childcare and education: Capacity of supported childcare or education Persons ERDF More developed 5,602.00 Rapoarte de monitorizare Anaulă
1S52 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin – Persoane ERDF More developed 570.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
antepreșcolar POR-MYSMIS
1S53 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin - Persoane ERDF More developed 854.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
învăţământ profesional şi tehnic POR-MYSMIS
1S54 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin - învățare Persoane ERDF More developed 26.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
pe tot parcursul vieții POR-MYSMIS
1S55 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin - universitar Persoane ERDF More developed 1,140.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
POR-MYSMIS
1S65 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin – preșcolar Persoane ERDF More developed 1,106.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
POR-MYSMIS
EN 83 EN
M W T
1S66 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin – școlar Persoane ERDF More developed 1,906.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
POR-MYSMIS
Priority axis AP10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
M W T M W T
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității euro ERDF Less 58823529 298,998,751.00 SMIS/ MYSMIS
1S55 O Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin - Persoane ERDF Less 557 5,570.00 Rapoarte de Acești indicatori sunt importanți întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
universitar developed monitorizare POR- Valoarea acestora este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor
MYSMIS aşteptate.
1S66 O Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin – Persoane ERDF Less 1716 17,155.00 Rapoarte de Acești indicatori sunt importanți întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
școlar developed monitorizare POR- Valoarea acestora este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor
MYSMIS aşteptate.
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității euro ERDF More 2500000 53,191,488.00 SMIS/ MYSMIS
1S55 O Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin - Persoane ERDF More 114 1,140.00 Rapoarte de Acești indicatori sunt importanți întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
universitar developed monitorizare POR- Valoarea acestora este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor
MYSMIS aşteptate.
1S66 O Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin – Persoane ERDF More 191 1,906.00 Rapoarte de Acești indicatori sunt importanți întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
școlar developed monitorizare POR- Valoarea acestora este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor
MYSMIS aşteptate.

EN 84 EN
rezerva de performanță și cofinanțarea națională din anii 2014 - 2015 din care s-au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014,
2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu
face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din care 26 milioane euro
pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la nivel de program,
pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru
categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea
pentru AP 10.
Stabilirea acestor ținte s-a realizat având în vedere costul de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007-2013, precum și pe baza
experientei lansării apelurilor si ritmului de implementare in perioada 2007-2013.


EN 85 EN
ERDF Less developed 049. Education infrastructure for tertiary education 62,000,000.00
ERDF More developed 049. Education infrastructure for tertiary education 12,500,000.00
ERDF Less developed 050. Education infrastructure for vocational education and training and adult learning 27,000,000.00
ERDF More developed 050. Education infrastructure for vocational education and training and adult learning 4,550,000.00
ERDF Less developed 051. Education infrastructure for school education (primary and general secondary education) 86,000,000.00
ERDF More developed 051. Education infrastructure for school education (primary and general secondary education) 10,000,000.00
ERDF Less developed 052. Infrastructure for early childhood education and care 79,148,938.00
ERDF More developed 052. Infrastructure for early childhood education and care 15,503,190.00



ERDF Less developed 03. Integrated Territorial Investment - Other 31,914,894.00
EN 86 EN
Priority axis: AP10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire specifice pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum
și pentru diseminarea informațiilor și derularea activitaților de informare și publicitate privind POR.
EN 87 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
applicable)

ID of the
11a
investment priority
Title of the Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and efficient public administration through actions to strengthen the institutional capacity and the efficiency
investment priority of public administrations and public services related to the implementation of the ERDF, and in support of actions under the ESF to strengthen the institutional capacity and the
Title of the specific objective Creşterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților din zonele rurale în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară
Results that the Member În vederea creșterii gradului de înregistrare a proprietăţilor şi a drepturilor reale corelative în Sistemul Integrat de Cadastru şi
Union support Carte Funciară, până în 2020 (2023) este prevăzută implementarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru aproximativ
EN 88 EN
5,756 milioane ha aferente celor 793 UAT- uri situate în zone rurale ale României.
Ca urmare a intervenției, toate proprietățile, atât publice cât și private din aceste zone vor fi înregistrate în cadastru și în cartea
funciară.
Ca rezultat al îndeplinirii acestui obiectiv, se vor reduce piedicile întâmpinate în dezvoltarea acestor zone, generate de lipsa
înregistrării proprietăților, principalele piedici fiind: (i) menținerea situației incerte a posesiei preferată de mulți deținători de
imobile, ca urmare a costului ridicat al înregistrării proprietăților; (ii) întârzierile proiectelor de investiții în infrastructură și de
mediu ca urmare a dificultăților întâmpinate în clarificarea drepturilor de proprietate și accesul dificil la terenuri; (iii)
investițiile limitate în zonele rurale din cauza incertitudinii privind dreptul de proprietate; (iv) stagnarea pieței imobiliare și
dificultățile în consolidarea gospodăriilor/ terenurilor; (v) domeniul de aplicare limitat al pieței creditului ipotecar datorat în
mare parte incapacității de utilizare a resurselor funciare ca garanție în accesarea creditelor instituționale care să faciliteze
activitatea economică și de afaceri; (vi) dificultățile în stabilirea impozitelor și taxelor locale din cauza lipsei de informații reale
pentru impozitarea proprietăților imobiliare.
Având proprietatea înregistrată, populația din zonele intervenției va putea beneficia de îmbunătățirea condițiilor economice și
sociale, atât datorită securizării statutului proprietății, cât și implicațiilor clarificării situației terenurilor asupra bugetelor locale,
iar municipalitățile vor avea o situație clară a proprietăților pe care le dețin. În plus, vor fi create condițiile optime pentru
pregătirea strategiilor, planurilor și programelor în domeniul infrastructurii, comunele din mediul rural îndeplinind astfel pre-
condițiile pentru accesarea programelor Uniunii Europene în domeniul dezvoltării infrastructurii locale (dezvoltarea rețelelor de
utilități publice și a rețelelor stradale, reabilitarea clădirilor de interes public etc.), dar și în domeniul mediului și cel social. Mai
mult, se vor crea premisele pentru securizarea și eficientizarea pieței funciare, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra
dezvoltării mediului de afaceri.
Rezultatele intervenției conduc de asemenea, la crearea condițiilor pentru realizarea strategiilor și programelor de dezvoltare
regională și națională, precum și la facilitarea implementării proiectelor naționale de investiții în infrastructură și a celor din
alte domenii: agricultură, mediu, turism și agroturism etc.
EN 89 EN
EN 90 EN
Specific objective OS111 - Creşterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților din zonele rurale în Sistemul Integrat de
Cadastru și Carte Funciară
1S56 UAT-uri în care toate proprietãțile au fost înregistrate % Less developed 0.24 2013 28.00 ANCPI La doi ani
în SICCF
EN 91 EN
Investment 11a - Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and efficient public administration through actions to strengthen the institutional capacity and the efficiency
priority of public administrations and public services related to the implementation of the ERDF, and in support of actions under the ESF to strengthen the institutional capacity and the
Această prioritate de investiții va fi implementată prin intermediul unui proiect major ce își propune să contribuie la creșterea economico-socială din
zona rurală, să faciliteze dezvoltarea infrastructurii și să promoveze incluziunea prin extinderea procesului de înregistrare sistematică a proprietăților
din zonele rurale ale României.
Beneficiarul acestei axe prioritare este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituție publică aflată în subordinea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Pentru implementarea acestei axe prioritare ANCPI poate realiza parteneriate/ colaborări
cu Oficiile Județene de Cadastru, Centrul Naţional de Cartografie precum și cu orice alte autorități/ instituții/ organisme publice care pot contribui la
buna implementare a proiectului.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară va beneficia de dezvoltarea Sistemului Integrat de Cadastru și Carte Funciară și de crearea
unei baze de date unitare și complete a imobilelor din zonele rurale. Beneficiarii subsidiari ai intervenției sunt autoritățile publice locale și cetățenii
din mediul rural.
Acțiunile ce urmează a fi implementate în vederea atingerii obiectivelor proiectului major și, implicit, a obiectivului specific al axei prioritare 11.1
sunt:
 înregistrarea sistematică a proprietăților imobiliare în zonele rurale prin: (i) efectuarea de servicii de înregistrare sistematică; și (ii) conversia
în format digital a documentelor analogice existente.;
 îmbunătățirea serviciilor de inregistrare a proprietăților prin: (i) consolidarea capacităților ANCPI și a instituţiilor subordonate: Oficiile de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), Centrul Naţional de Cartografie.
EN 92 EN
 pregătirea Strategiei de management a programului și a studiilor aferente pentru: (i) gestionarea lucrărilor de înregistrare sistematică; (ii)
monitorizare și evaluare; (iii) finalizarea studiilor;
 organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul implicat în proiect: contractori, municipalități, OCPI.
Aceste acțiuni urmează a fi implementate în cadrul a trei componente:
Componenta 1. Integrarea datelor existente și extinderea înregistrării sistematice in zonele rurale ale României
Incepând cu anul 2011 ANCPI a dezvoltat un proces de înregistrare sistematică eficient și participativ în cadrul Proiectului CESAR (Completarea
sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea agriculturii), care a avut ca obiect înregistrarea sistematică a proprietăților în 50 de comune.
Pentru a extinde procesul de înregistrare sistematică în zonele rurale, complementar acțiunilor programate de ANCPI prin Programul național de
cadastru și carte funciară în 2337 de UAT- uri, au fost luate în considerare extinderea înregistrării sistematice pentru acoperirea suprafeței de
aproximativ 5,756 milioane ha, reprezentând 793 UAT- uri. Această acțiune va include în principal organizarea campaniilor de conștientizare a
cetățenilor, pregătirea personalului implicat în activități, realizarea lucrărilor de cadastru sistematic și afișarea publică a rezultatelor, soluționarea
contestațiilor formulate de către deţinătorii imobilelor și se va finaliza cu deschiderea cărților funciare. În cadrul campaniilor de conștientizare publică
și în activitățile de cadastru sistematic ce se vor desfășura, vor fi implicați reprezentanți ai comunităților de romi, atât la nivel național, prin Agenția
Națională pentru Romi, cât și local, prin birourile județene pentru romi organizate la nivelul consiliilor județene și experții locali pentru romi din
cadrul primăriilor.
De asemenea, în cadrul acestei componente se va realiza conversia în digital documentelor analogice care conțin informații privitoare la proprietăți:
cărți funciare și documentații tehnice.
EN 93 EN
Componenta 2 – Îmbunătățirea serviciilor de înregistrare a proprietăților
Pentru a se realiza accesul la datele legale și spațiale privind proprietăţile și actualizarea acestor seturi de date a fost planificată modificarea aplicației
informatice eTerra, prin care se asigură administrare informațiilor de cadastru și de carte funciară.
Sistemele informatice dezvoltate pentru evidența înregistrărilor în cadastru și cartea funciară sunt aliniate la cadrul de interoperabilitate național.
Datele obținute ca urmare a lucrărilor de cadastru sistematic sunt integrate în sistemul informatic de cadastru și carte funciară (eTerra), într-un format
standard, deschis, de tip XML. Informațiile pot fi exportate prin servicii WEB, în formatul standard stabilit de Directiva INSPIRE, pe Geoportalul
României www.geoportal.ancpi.ro.
În vederea îmbunătățirii serviciilor livrate, ANCPI își propune derularea unor campanii de informare publică și reforme noi care să îmbunătățească
procesele zilnice de înregistrare, într-o manieră sustenabilă economic, eficientă, orientată către client și inclusivă social. De asemenea, prin
componenta 2 se vizează sprijinirea și dezvoltarea capacității instituționale a ANCPI și OCPI prin organizarea de sesiuni de formare a personalului
acestor structuri în domeniile specifice de activitate (economic, juridic, achiziții publice, comunicare și relații publice etc.).
Componenta 3 – Management, strategie și tactici
Această componentă va asigura sprijinul necesar pentru coordonarea proiectului, administrare, achiziții, management financiar, raportare,
monitorizare și evaluare. Proiectul va asigura fonduri pentru achiziționarea echipamentelor suplimentare necesare și pentru contractarea serviciilor de
consultanță necesare.
Având în vedere complexitatea proiectului de înregistrare sistematică și resursele limitate ale ANCPI pentru implementarea acestuia, pe lângă
compartimentele de cadastru sistematic ce se vor înființa în cadrul ANCPI și oficiile teritoriale, se va apela la o unitate de management extern, care va
EN 94 EN
furniza asistenţă tehnică în toate etapele și domeniile de implementare ale proiectului, de la asistenţă acordată în legătură cu activităţile de
implementare, la nivel central, şi local, până la monitorizare şi evaluare.
În cadrul acestei componente se va realiza monitorizarea participării grupurilor vulnerabile la procesul de înregistrare sistematică, cu accent pe
soluționarea problemelor determinate de lipsa actelor de proprietate în cadrul așezărilor informale de romi. În cadrul acestui obiectiv vor fi invitați să
participe la activități reprezentanți ai organismelor care acționează în domeniul grupurilor dezavantajate, precum și reprezentanți ai organismelor
pentru romi (asociații, fundații, organizații neguvernamentale etc.).
Implementarea acestor trei componente va contribui la creșterea economică și socială la nivel național, în conformitate cu politicile naționale și cele
ale Uniunii Europene, prin:
 Stimularea investițiilor în infrastructura de bază din zonele rurale: transport, energie, mediu, sănătate și infrastructura socială;
 Creșterea nivelului de accesare a fondurilor europene pentru comunitățile din zonele rurale;
 Promovarea angajărilor și suportul pentru mobilitatea forței de muncă din zonele urbane în zonele rurale;
 Micșorarea diferențelor între diferite zone dezvoltate din punct de vedere agricol și alte regiuni mai puțin favorizate;
 Creșterea coeziunii teritoriale, sociale și economice, promovarea dezvoltării generale armonioase prin reducerea diferențelor între nivelurile de
dezvoltare din zonele rurale și urbane și promovarea dezvoltării zonelor dezavantajate;
EN 95 EN
 Reducerea dificultăților întâmpinate în zonele montane, slab populate, zone a căror localizare geografică încetinește procesul de dezvoltare,
pentru încurajarea unei dezvoltări sustenabile a acestora;
 Promovarea incluziunii sociale și a combaterii sărăciei;
 Încurajarea unei dezvoltări sustenabile a protecției mediului și a utilizării eficiente a resurselor naturale.

Principii orientative pentru selectarea operaţiunilor
În selectarea comunelor pentru înregistrarea sistematică vor fi luate în considerare atât aspectele geografice şi socio-economice cât şi prezenţa
minorităţilor etnice, în special prezența minorității rome.
Criteriile de prioritizare și nominalizarea UAT-urilor ce vor fi incluse în proiectul de înregistrare sistematică vor fi aprobate de o Comisie
Interministerială ce va fi alcătuită din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Fondurilor Europene (Autoritatea de Management pentru Programul Operațional
Infrastructură Mare) şi ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. În cadrul acestei comisii vor fi invitați, având rol de observatori,
EN 96 EN
reprezentanți ai Comisiei Europene – Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG Regio).
Principalele criterii de selecție a UAT- urilor incluse în sub-componenta privind înregistrarea sistematică a proprietăţilor sunt:
(a) UAT- uri care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României;
(b) UAT- uri care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe;
(c) Zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate. Proiectul va acorda atenţie specială nevoilor comunităţii rome
precum și zonelor declarate defavorizate. S-a constatat faptul că există populaţie romă aproape în fiecare UAT din zona rurală. Această minoritate a
trecut de-a lungul timpului printr-un proces de stabilire a aşezărilor/locuinţelor, mai ales în marginea satelor, unde populaţia locală a acceptat şi tolerat
prezenţa romilor. Terenul pe care l-au ocupat este, în general, în proprietatea statului (public sau privat); romii au construit case pe terenurile pe care
le au în posesie, iar autorităţile locale au acceptat, în general, această situaţie. În unele cazuri, municipalităţile au soluţionat lipsa actelor de proprietate
prin aprobarea emiterii titlurilor de proprietate, pe baza legilor funciare. Totuşi, există un număr mare de aşezări neoficiale în satele rurale.
Înregistrarea sistematică este soluţia pentru oficializarea acestor cazuri.

EN 97 EN

Această prioritate de investiții va fi implementată prin intermediul unui proiect major.
Proiectul este elaborat să răspundă Programului Național de Cadastru și Carte Funciară reglementat prin Legea cadastrului și a publicității imobiliare
nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare și este inclus în Strategia Națională de Dezvoltare Sustenabilă a României 2013–
2020-2030. Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară este, de asemenea, inclus în Programul Guvernamental pentru perioada 2013-2016 în
cadrul capitolului Proiecte Mari de Infrastructură.
Investment priority 11a - Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and efficient public administration through actions to strengthen the institutional capacity
and the efficiency of public administrations and public services related to the implementation of the ERDF, and in support of actions under the ESF to strengthen the
institutional capacity and the efficiency of public administration
M W T
1S57 Suprafață de teren înregistrată în Hectar ERDF Less developed 5,756,387.00 ANCPI Anuală
Sistemul Integrat de Cadastru și
Carte Funciară
Priority axis AP11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
EN 98 EN
M W T M W T
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității de euro ERDF Less 1876471 298,153,983.00 SMIS/ MYSMIS
certificare, certificată de această autoritate developed
1K6 I Suprafață de teren pentru înregistrare în SICCF conform contractelor de Hectar ERDF Less 1951201 5,756,387.00 Rapoarte de Fiind un proiect major, a fost necesară stabilirea unei etape cheie de implementare.
achiziție încheiate developed monitorizare POR-
MYSMIS
1S57 O Suprafață de teren înregistrată în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Hectar ERDF Less 0 5,756,387.00 Rapoarte de Acest indicator este important întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
Funciară developed monitorizare POR- Valoarea acestuia este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor
MYSMIS aşteptate.

Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare faptul că este un proiect major. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018
s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea dezangajării automate a fondurilor
(soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocrile FEDR fără rezerva de performanta și cofinanțarea națională din anii 2014 – 2015 din care
s-au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2014 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și
valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță. A rezultat astfel o țintă la nivel de
program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru
categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro
pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare a fost selectat indicatorul care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea
pentru AP 11.
EN 99 EN
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza metodologiei utilizată în cadrul Proiectului CESAR (Completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru
restructurarea agriculturii), proiect dezvoltat de ANCPI, în scopul înregistrării sistematice a proprietăților în 50 de comune.


Fund Category of Code € amount
region
ERDF Less developed 096. Institutional capacity of public administrations and public services related to implementation of the ERDF or actions supporting ESF institutional capacity 253,430,885.00
initiatives


ERDF Less developed 03. Rural areas (thinly populated) 253,430,885.00

EN 100 EN
Priority axis: AP11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
Finanțarea sprijinului necesar pentru coordonarea proiectului, administrare, management financiar, raportare, monitorizare și evaluare va fi asigurată
din bugetul proiectului. De asemenea, în cadrul acestui proiect major vor fi realizate activitățile de informare și instruire specifice.
EN 101 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii
applicable)

ID of the investment priority 9b
Title of the investment priority Providing support for physical, economic and social regeneration of deprived communities in urban and rural areas
ID of the specific objective 131
Title of the specific objective Îmbunătățirea calității vieții a populației în orașele mici și mijlocii din România
Results that the Member Statisticile indică faptul că în orașele mici și mijlocii, precum și în zonele rurale se regăsesc cele mai multe persoane care trăiesc
Union support în gospodării aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
Spre desosebire de orașele mari, unde, de cele mai multe ori, sărăcia se concentrează spațial în anumite părți ale orașelor, în
EN 102 EN
centrele urbane de mici dimensiuni sărăcia și excluziunea socială constituie fenomene generalizate la nivelul orașului. Centrele
urbane mici și mijlocii se confruntă cu probleme structurale și care sunt strâns legate între ele: reducerea populației pe fondul
migrației către centrele urbane mai mari sau în afara țării, populație îmbătrânită, șomaj în creștere, cauzat de posibilitățile
limitate pentru populație de a găsi un loc de muncă, activitate economică redusă, etc.
În plus, în aceste orașe, din lipsa veniturilor și capacității financiare reduse ale autorităților publice locale, serviciile publice sunt
insuficient asigurate și de o calitate precară: spațiile publice sunt nemodernizate, infrastructurile de bază sunt neîntreținute sau
inexistente, cartierele de blocuri de locuințe fără renovări substanțiale, spațiile verzi sunt insuficiente sau pe cale de dispariție,
etc..
În același timp, multe din aceste orașe sunt înconjurate de zone rurale, departe de apropierea unui oraș mare, astfel că rolul
acestora este extrem de important în satisfacerea necesităților socio-economice ale populației rurale. Prin asigurarea de locuri de
muncă și servicii publice pentru populația din mediul rural, orașele mici și mijlocii contribuie la reducerea sărăciei și
incluziunea socială a populației din mediul rural, populație caracterizată prin rate ridicate ale sărăciei, îmbătrânire demografică,
etc..
Rezultatele așteptate constă în:
 creșterea satisfacție populație pentru serviciile publice oferite de către orașele mici și mijlocii;
 creșterea numărului populației care beneficiază de servicii publice oferite de către orașele mici și mijlocii;
 creșterea atractivității orașelor mici și mijlocii;
Rezultatele vor fi atinse printr-o abordare integrată, prin promovarea unor măsuri specifice adaptate nevoilor și cauzelor
specifice care conduc la subdezvoltarea orașelor mici și mijlocii.
EN 103 EN
Specific objective 131 - Îmbunătățirea calității vieții a populației în orașele mici și mijlocii din România
ID Indicator Measurement unit Category of region (where relevant) Baseline value Baseline year Target value (2023) Source of data Frequency of reporting
1S69 Indicele dezvoltării umane locale Procente Less developed 77.12 2011 88.12 Banca Mondială la patru ani
EN 104 EN
Investment priority 9b - Providing support for physical, economic and social regeneration of deprived communities in urban and rural areas
Această prioritate de investiții vizează, printr-o abordare integrată, rezolvarea problemelor infrastructurale, sociale, etc. de la nivelul orașelor mici și
mijlocii, în scopul de a contribui la creșterea calității vieții populației și de a promova incluziunea socială a populației defavorizate. Măsurile vor fi
promovate printr-o abordare integrată și complementară a investițiilor privind asigurarea condițiilor de bază infrastructurale și pentru locuire (parcuri,
accesibilitate, spații publice, străzi urbane etc.) și dezvoltarea funcțiilor sociale, comunitare, etc. (centre sociale, centre culturale, etc.).
În cadrul acestei priorități de investiție vor fi finanțate investiții cuprinse în strategii integrate de dezvoltare locală, elaborate și planificate în mod
participativ prin implicarea părților interesate relevante (ex. instituții din sectorul public, organizațiilor non-guvernamentale și alte părțile interesate
private, populația rezidentă, etc.), cu respectarea legislației naționale în vigoare.
Intervențiile pot include diverse activități de regenerare urbană, ținând cont de nevoile specifice identificate la nivel local în strategiile locale de
dezvoltare. Lista orientativă include:
 Investiții (construcție/reabilitare/modernizare/extindere) în clădiri destinate utilizării publice pentru servicii sociale de zi, educative, culturale
și recreative, locuințe sociale, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente
specifice;
 Investiții (creare/modernizare/reabilitare) în spații destinate utilizării publice, cum ar fi: parcuri, spații verzi, spații publice, scuaruri, locuri de
joacă pentru copii, alei pietonale, străzi, trotuare, piste pentru bicicliști, inclusiv utilități, precum și facilități pentru activități sportive și
recreaționale de mici dimensiuni (ex. terenuri de sport, etc.), Wi-Fi în spațiile publice, mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc.);
Investițiile în cadrul acestei priorități de investiție sunt eligibile numai în măsura în care se realizează în mod integrat, vizând obligatoriu activități din
cele două categorii de activități eligibile. În același timp, în cadrul unui proiect, minimum 50% din cheltuielile eligibile sunt destinate activităților
EN 105 EN
privind categorie de activități referitoare la clădiri.
Se încurajează ca, în funcție de nevoile locale identificate, investițiile de tip FEDR să fie implementate în mod complementar și integrat cu alte tipuri
de investiții finanțate din alte surse (ex. activitățile de tip FSE promovate prin POCU).
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi:
 unitățile administrativ-teritoriale (municipii și orașe, inclusiv satele aparținătoare) sub 100.000 de locuitori, cu excepția municipiilor reședință
de județ;
 parteneriate între entitățile menționate anterior și instituțiile publice locale din subordinea acestora, unitățile administrativ-teritoriale – județ,
instituțiile publice locale din subordinea UAT județ, precum și cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna
implementare a proiectului;
 parteneriate între entitățile menționate anterior și ONG-uri (în cazul proiectelor social-educaționale, în vederea asigurării prestării serviciilor).
Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu cu intervențiile finanțate prin intermediul PNDR în ceea ce privește
investițiile la scară redusă (străzi, parcuri, infrastructură educațională și socială).

Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
 Concordanța cu documentele strategice relevante - vor fi finanțate proiecte în măsura în care acestea sunt parte componentă a unei strategii de
dezvoltare locală și în concordanță cu strategiile naționale/regionale relevante
 Nivelul de dezvoltare a orașului/municipiului
EN 106 EN
 Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivului specific POR

 Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
 Respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea,
 Complementaritatea cu alte investiții realizate/în curs de implementare din alte axe prioritare/programe operaționale/surse de finanțare, pentru
promovarea unei abordări integrate.


M W T
EN 107 EN
M W T
CO38 Urban Development: Open space created or rehabilitated in urban areas Square meters ERDF Less developed 100,000.00 Rapoarte de monitorizare anuala
POR-MYSMIS
CO39 Urban Development: Public or commercial buildings built or renovated in Square meters ERDF Less developed 100,000.00 Rapoarte de monitorizare anuala
urban areas POR-MYSMIS
1S67 Persoane care trăiesc în orașe mici și mijlocii unde s-au implementat Persoane ERDF Less developed 376,262.00 Rapoarte de monitorizare anuala
strategii de dezvoltare locală POR-MYSMIS
1S68 Clădiri publice contruite/ modernizate/ extinse numar ERDF Less developed 40.00 Rapoarte de monitorizare anuala
POR-MYSMIS
Priority axis AP13 - Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii
ID Indicator Indicator or key implementation step Measurement Fund Category Milestone for Final target (2023) Source of Explanation of relevance of indicator, where appropriate
type unit, where of region 2018 data
appropriate
M W T M W T
CO39 O Urban Development: Public or commercial buildings built Square meters ERDF Less 0 100,000.00 Rapoarte de Acest indicator vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare, intrucat în cadrul unui proiect, minimum 50% din cheltuielile
or renovated in urban areas developed monitorizare eligibile sunt destinate activităților privind categorie de activități referitoare la clădiri. Valoarea acestuia este importantă din punct de
POR- vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor aşteptate.
MYSMIS
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil euro ERDF Less 0 235,294,118.00 SMIS/
al Autorității de certificare, certificată de această developed MYSMIS
autoritate
1K7 I Operațiuni contractate operatiuni ERDF Less 14 47.00 Rapoarte de
developed monitorizare
POR-
MYSMIS

EN 108 EN
Ținta intermediară pentru 2018 nu a fost stabilită, având în vedere perioada redusă de timp pentru efectuarea cheltuielilor.
Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru
evitarea dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanță și
cofinanțarea națională din anii 2014 - 2015 din care s-au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile
anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de
performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de
regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la nivel de program, pentru anul 2018 este
de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin
dezvoltate).
pentru AP 13.
experientei lansării apelurilor și ritmului de implementare in perioada 2007-2013.

EN 109 EN

ERDF Less developed 032. Local access roads (new build) 30,000,000.00
ERDF Less developed 034. Other reconstructed or improved road (motorway, national, regional or local) 30,000,000.00
ERDF Less developed 055. Other social infrastructure contributing to regional and local development 100,000,000.00
ERDF Less developed 083. Air quality measures 30,000,000.00
ERDF Less developed 090. Cycle tracks and footpaths 10,000,000.00


ERDF Less developed 01. Large Urban areas (densely populated >50 000 population) 20,000,000.00
ERDF Less developed 02. Small Urban areas (intermediate density >5 000 population) 50,000,000.00

EN 110 EN
Priority axis: AP13 - Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii
EN 111 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență
applicable)

ID of the investment
9a
priority
Title of the Investing in health and social infrastructure which contributes to national, regional and local development, reducing inequalities in terms of health status, promoting social
investment priority inclusion through improved access to social, cultural and recreational services and the transition from institutional to community-based services
Title of the specific objective Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență
Results that the Member Investițiile în infrastructura spitalelor vor fi aliniate la funcțiile și rolurile jucate de către diferitele paliere ale sistemului
Union support spitalicesc din România, pe baza revizuirii rețelei de spitale strategice efectuate de Ministerul Sănătății.
EN 112 EN
Rezultatul ce trebuie atins este creșterea eficienței și sustenabilității sistemului de sănătate prin măsuri de tipul reducerea
numărului de internări la secțiile de boli acute în spitale / sau a numărului de paturi pentru internările acute, după cum se arată
în evaluarea BM referitoare la revizuirea rețelei spitalelor naționale, regionale și județene (la 4.5/ 1.000 de locuitori). De
asemenea, grupurile vulnerabile specifice de pacienti vor avea acces la facilităţile de îngrijire îmbunătățite.
În scopul de a eficientiza furnizarea de servicii spitalicești, se va acorda sprijin pentru constituirea unei rețele de spitale
regionale de urgență și a unei reţele fizice și funcționale integrate de direcţionare a pacienţilor.
Spitalele de urgenţă regionale vor trata cazurile cele mai complexe într-o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură punct de
vedere clinic. Aceste entități vor asigura un acces echitabil la servicii medicale de calitate și vor contribui la îmbunătățirea
rezultatelor de sănătate pentru patologii relevante prioritare care afectează în mod disproporționat pe cei săraci și care
reprezintă una dintre principalele cauze a morbidităţii şi mortalităţii. Prin POR se va acorda sprijin financiar pentru construirea
şi dotarea a 3 spitale regionale, în regiunile NE (Iaşi), SV (Craiova) şi NV (Cluj-Napoca).
EN 113 EN
Specific objective OS141 - Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență
1S29 Rata internarilor acute in spital din total % Less developed 40.00 2013 35.00 Ministerul Anuala
internari Sanatatii
EN 114 EN
Investment 9a - Investing in health and social infrastructure which contributes to national, regional and local development, reducing inequalities in terms of health status, promoting social inclusion
priority through improved access to social, cultural and recreational services and the transition from institutional to community-based services
Una dintre lecțiile învățate din perioada 2007-2013 relevă faptul că intervențiile punctuale doar în anumite tipuri de infrastructuri de sănătate
(ambulatorii, unități de primiri urgențe) nu conduc la asigurarea unui continuum de servicii medicale, lăsând necoperită o mare parte a nevoii de
servicii medicale, mai ales în situația patologiilor complexe, unde este necesară intervenția medicală înalt specializată.
Astfel, intervenţiile care sprijină asistenţa comunitară (CCI) şi cea de nivel secundar (ambulatorii) vor fi completate de acţiunile de creştere a
eficienţei în furnizarea asistenţei de urgenţă, la nivelul spitalelor judeţene, prin intermediul unităților de primiri urgențe, compartimentelor de primiri
urgente din unitățile funcționale regionale și din cadrul componentelor de interes strategic a rețelelor regionale de unități spitalicești de urgență. Pe
lîngă aceste tipuri de servicii medicale, asistența medicală complexă și de înaltă specializare, necesară în cazul patologiilor complexe, va putea fi
furnizată în cadrul spitalelor regionale de urgență.
Această intervenţie va consta în construcţia a trei spitale regionale de urgență, în regiunile sărace (NE – Iaşi și SV - Craiova) și în cele cu un număr
ridicat de persoane în risc de sărăcie și excluziune socială (NV – Cluj-Napoca) unde, în același timp, nu există clădiri corespunzătoare. Aceste 3
spitale regionale de urgență vor face parte dintr-o rețea strategică de opt spitale regionale de urgență prin care se va realiza, acoperirea, la nivel
național, cu servicii medicale complexe, integrate, de înalt nivel medical, pentru pacienţii ce necesită intervenţii prompte, critice și complexe.
Alegerea celor 3 spitale s-a bazat pe rațiuni de eficientizarea actului medical.
Astfel, două dintre cele trei locații propuse pentru construcția de spitale regionale, Iași (NE) și Cluj - Napoca (NV), prezintă cele mai elocvente
situații de fragmentare a asigurării asistenței medicale. Cinci spitale din Iași funcționează într-un număr total de 26 de clădiri separate și au un total de
cca 2.700 paturi. În ceea ce privește spitalul din Craiova (SV) prezinta un risc seismic atât de ridicat, încât lucrările de reabilitare sunt imposibil de
realizat, în timp ce starea spitalului pune pune în pericol viața pacienților.
EN 115 EN
În centrul universitar din Cluj, funcţionează un număr de 5 spitale, cu o structura de 45 de clădiri separate, care împreuna îndeplinesc functiile unui
spital regional unic şi care au în total 3.100 paturi.
Prin construcția celor trei spitale regionale de urgență, în sistem monobloc, se vor crea premisele reducerii numărului total de paturi cu cca. 2000,
comparativ cu situaţia actuală , astfel crescând eficienţa îngrijirii de nivel terţiar şi a reţelelor de direcţionare a pacienţilor. În plus, construcția
spitalelor din Iaşi şi Craiova va conduce la o degrevare importantă a spitalelor universitare de urgență din București, de un număr mare de cazuri care,
în prezent, nu pot fi tratate la nivel local și sunt transferate, implicând riscuri și costuri ridicate.
Fără a enumera exhaustiv, principala acţiune sprijinită în cadrul acestei priorităţi de investiţie se referă la:
 construcţia spitalelor de urgenţă regionale.

 dotarea spitalelor de urgenţă regionale.
Aceste tipuri de investiţii vor avea ca beneficiar Ministerul Sănătății, precum și parteneriate între acesta și autoritățile și instituțiile publice locale.
Investiţiile PNDR în infrastructura de bază la scară mică aferente măsurii 07, vor contribui la sporirea accesibilităţii serviciilor medicale pentru
populaţia din zonele rurale, completând investiţiile în infrastructura medicală propuse prin POR.
Investițiile realizate pentru acest domeniu vor fi complementare cu cele realizate prin intervenţiile din POCA, în consolidarea structurilor și
competențelor la nivelul instituțiilor și autorităților administrației publice centrale, inclusiv MS, coordonatorul naţional al politicii din domeniul
sănătăţii.
În ceea ce priveşte construcţia şi dotarea celor 3 spitale regionale de urgenţă valoarea alocării financiare pentru acestea nu depăşeşte 50% din
EN 116 EN
valoarea financiară alocată domeniului sănătăţii.

Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor pentru infrastructura de sănătate vizează:
 Concordanța cu documentele stategice relevante (Stategia Națíonală de Sănătate 2014 -2020, planurile regionale şi judeţene de servicii de
sănătate etc.)
 Concordanţa operaţiunilor cu nevoile de infrastructură identificate prin cartografierea realizată de MS, ce va fundamenta planurile regionale
şi judeţene de servicii de sănătate
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu cele aferente AP 4 din POCU, precum si cu PNDR,
POCA etc.) – prioritizarea şi acordarea de punctaj suplimentar acelor proiecte integrate care vizează, pe lângă măsurile din AP 8 a POR şi
măsuri complementare, finanţabile din AP 4 a POCU


EN 117 EN
Se vor finanța 3 proiecte majore în cadrul acestei prirități de investiție. Cele trei proiecte majore vor viza investițiile privind construcția și dotarea
spitalelor regionale de urgență din regiunile Nord Est (Iaşi), Sud Vest (Craiova) și Nord Vest (Cluj-Napoca).
Ministerul Sănătății va pregăti, prin intermediul Acordului de Împrumut cu Banca Europeană de Investiții, studiile de fezabilitate pentru cele trei
spitale regionale. Această activitate este preconizată a se realiza până la finalul anului 2018.
Investment priority 9a - Investing in health and social infrastructure which contributes to national, regional and local development, reducing inequalities in terms of health status, promoting
social inclusion through improved access to social, cultural and recreational services and the transition from institutional to community-based services
M W T
CO36 Health: Population covered Persons ERDF Less developed 270,000.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS Anuală
by improved health services
1S39 Spitale regionale construite Unități ERDF Less developed 3.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS Anuală
Priority axis AP14 - Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență
ID Indicator Indicator or key implementation step Measurement unit, Fund Category Milestone for Final target (2023) Source of data Explanation of relevance of indicator, where appropriate
type where appropriate of region 2018
M W T M W T
EN 118 EN
ID Indicator Indicator or key implementation step Measurement unit, Fund Category Milestone for Final target (2023) Source of data Explanation of relevance of indicator, where appropriate
type where appropriate of region 2018
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității de euro ERDF Less 0 300,000,000.00 Rapoarte de
certificare, certificată de această autoritate developed monitorizare POR-
MYSMIS
1K17 I Spitale regionale cu studii de fezabilitate elaborate Unități ERDF Less 3 3.00 Rapoarte de
developed monitorizare POR-
MYSMIS
1S39 O Spitale regionale construite Unități ERDF Less 0 3.00 Rapoarte de Indicatorul este important întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare. Valoarea
developed monitorizare POR- acestora este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor aşteptate.
MYSMIS

pentru AP 8.
EN 119 EN
Stabilirea țintelor pentru 2023 și 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s-a realizat având în vedere tipul unic de interventii finantate in cadrul acestei axe prioritare.


ERDF Less developed 053. Health infrastructure 150,000,000.00


EN 120 EN
Priority axis: AP14 - Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență
Proiectul va fi elaborat cu sprijinul Băncii Europene pentru Investiții. Finanțarea sprijinului necesar pentru coordonarea proiectului, administrare,
management financiar, raportare, monitorizare și evaluare va fi asigurată din bugetul proiectului. De asemenea, în cadrul acestui proiect major vor fi
realizate activitățile de informare specifice.
EN 121 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Inițiativa pentru IMM-uri
 For the ERDF: The entire priority axis is dedicated to SME (Article 39)
applicable)
Inițiativa pentru IMM-uri va acoperi atât regiunea București-Ilfov, care este clasificată ca regiune mai dezvoltată, cât și celelalte 7 regiuni ale țării, care
sunt ”mai puțin dezvoltate”. Acordarea de credite se va face la nivel național, în funcție de cererea IMM, fără obiective regionale.
Totodată, în cadrul instrumentului de garanție neplafonată, plățile se efectuează numai în cazul în care împrumuturile nu sunt achitate de către IMM-uri,
în ordinea primirii cererilor de plată, nefiind condiţionate de localizarea investitiei într-una dintre categoriile de regiuni. Prin urmare, plățile efective se
”împart” între regiuni într-un mod care nu poate fi determinat ex-ante, pe toată durata existenței portofoliului de credite (adică, până la expirarea
ultimului contract de împrumut cu IMM-urile). Astfel, implementarea instrumentului se va realiza fără ținte regionale referitoare la volumul de credite
acordate, iar efectul de multiplicare se va calcula, de asemenea, la nivel național, chiar dacă Inițiativa pentru IMM-uri contribuie pentru două tipuri de
regiuni, respectiv ”mai dezvoltate” și ”mai puțin dezvoltate”.
EN 122 EN
ID of the investment priority 3d
Title of the investment priority Supporting the capacity of SMEs to grow in regional, national and international markets, and to engage in innovation processes
Title of the specific Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea instrumentului de garantare neplafonată
objective
Results that the Member Prin implementarea instrumentului de garantare neplafonată, AP urmărește înlesnirea accesului la finanțare al IMM-urilor din
Union support România, în vederea creșterii productivității, inovării, și a capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și
internaționale.
Pe baza experienţei acumulate prin implementarea JEREMIE în România, AP va facilita accesul IMM-urilor la finanţare prin
furnizarea de garanţii printr-un instrument care va utiliza resurse HORIZON 2020, FEI, BEI şi FEDR, în cooperare cu BEI/FEI
şi cu scopul de a genera împrumuturi adiţionale IMM-urilor. Pentru a spijini creşterea competitivităţii IMM-urilor, în
implementarea AP se va acorda o atenţie specială activităţilor inovative, inclusiv prin crearea unui sub-portofoliu minim de
credite care corespund criteriilor de eligibilitate HORIZON 2020.
AP va sprijini accesul IMM-urilor la finanţare prin combinarea fondurilor FEDR cu cele ale altor programe sprijinite din
resursele UE. Scopul este de a dezvolta IMM-urile prin facilitarea şi maximizarea sinergiilor dintre programele existente privind
sprijinirea IMM-urilor, la nivel naţional, cât şi european.
Complementaritatea și sinergiile cu alte instrumente financiare propuse în cadrul altor PO este asigurată și la nivel conceptual,
având în vedere faptul că garanția neplafonată de portofoliu face parte din matricea instrumentelor financiare identificate în
cadrul evaluării ex-ante pentru IF destinate întreprinderilor între 2014-2020.
Analiza ex-ante a prezentat o relație de corelare între stadiul de dezvoltare al afacerii și IF adecvate, utilizate în PO- uri:
EN 123 EN
 Pentru etapa incipientă de dezvoltare a afacerii:
o Fonduri de investiții de capital pentru seed și early-stage: acceleratoare de antreprenoriat și fonduri de seed - POC,.
o Microcredite și garanții pentru întreprinderi aflate în etapele seed și start-up - POCU.
 Pentru etapa de creștere a întreprinderilor:
o Împrumuturi cu partajarea riscului – POC

o Garanția neplafonată pentru IMM aflate în creștere – Initiativa pentru IMM-uri.
o Fonduri de investiții de capital (equity) pentru întreprinderi aflate în etapa de creștere - POR.
PNDR propune să susţină o schemă de garantare pentru IMM nonagricole din mediul rural beneficiare de grant pe priorităţile
programului. AP15 si garantia PNDR acţionează complementar, dat fiind ca agricultura primară nu este eligibilă pentru AP15.
Actiunea complementară a celor doua instrumente este asigurată prin limitările inerente a celor două tipuri de asistenţă, prin
evitarea dublei finanţări şi regulile privind cumulul de ajutoare de stat şi de minimis. Beneficiarii AP15 sunt IMM-urile non-
agricole din mediul urban şi rural, pentru acele activități care nu sunt finanțate prin PNDR.
Pe baza experienţei acestui tip de instrument, precum și a cererii exprimate de piața bancară față de IIMM, se poate estima că
alocarea de 100 mil Euro FEDR va duce la acordarea de noi credite pentru IMM-uri cu o valoare totală minimă între 400 și 600
mil Euro, pe baza unei rate de garantare de până la 80%. Valoarea-țintă a portofoliului de 600 mil Euro a fost estimată de FEI pe
baza testării de piață cu băncile românești și ia în considerare istoricul creditării, cât și așteptările pentru perioada următoare
exprimate de bănci. Portofoliul țintă de 600 mil Euro este calculat pe baza unei rate de garantare de 60%, a unei contribuții FESI
de 100 mil Euro și a unor contribuții financiare corespunzătoare ale altor garantori participanți (CE, BEI și FEI).
EN 124 EN
Specific objective OS151 - Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin implementarea instrumentului de garantare
neplafonată
ID Indicator Measurement Category of Baseline Baseline Target Source of data Frequency
unit region (where value year value of
relevant) (2023) reporting
1S72 Proportia cererilor de credit reusite ale IMM (ex proportia IMM care au aplicat % 63.00 2015 66.00 Comisia Europeana – sondajul SAFE Anuala
pentru un imprumut bancar si au obtinut intreaga suma sau majoritatea acesteia) (Survey on the Access to Finance of
Enterprise)
1S73 Creşterea cifrei de afaceri a IMM (numar de salariati 0-249) Milioane Lei 608,805.00 2013 991,679.00 Institutul National de Statistica La fiecare
doi ani
EN 125 EN
Investment priority 3d - Supporting the capacity of SMEs to grow in regional, national and international markets, and to engage in innovation processes
Nu se aplica in cazul instrumentului financiar Initiativa pentru IMM-uri.

Nu se aplica in cazul instrumentului financiar Initiativa pentru IMM-uri.

Aceasta axa prioritara se implementeza prin intermediul instrumentului financiar Initiativa pentru IMM-uri.

Nu se aplica.
EN 126 EN
ID Indicator Measurement unit Fund Category of region Target value (2023) Source of data Frequency
(where relevant) of
M W T reporting
CO01 Productive investment: Number of enterprises receiving Enterprises ERDF 6,250.00 Rapoarte de monitorizare transmise Anuala
support de FEI conform acordului de
finanțare
CO03 Productive investment: Number of enterprises receiving Enterprises ERDF 6,250.00 Rapoarte de monitorizare transmise Anuala
financial support other than grants de FEI conform acordului de
finanțare
CO07 Productive investment: Private investment matching EUR ERDF 1,000,000,000.00 Rapoarte de monitorizare transmise Anuala
public support to enterprises (non-grants) de FEI conform acordului de
finanțare
1S74 Nivel minim al efectului de levier (corespunzător unei Raport între credite acordate ERDF 4.00 Rapoarte de monitorizare transmise Anuala
rate de garantare de 60%) și contribuția FEDR de FEI conform acordului de
finanțare
Priority axis AP15 - Inițiativa pentru IMM-uri
ID Indicator type Indicator or key implementation step Measurement unit, where appropriate Fund Category of region Milestone for 2018 Final target (2023) Source of data Explanation of relevance of indicator, where appropriate
M W T M W T
EN 127 EN




Priority axis: AP15 - Inițiativa pentru IMM-uri
EN 128 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
applicable)

Title of the investment Promoting entrepreneurship, in particular by facilitating the economic exploitation of new ideas and fostering the creation of new firms, including through business
priority incubators
Title of the specific objective Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri
Results that the Member Decalajele în dezvoltarea antreprenorială a diferitelor regiuni ale ţării, măsurate prin numărul IMM-urilor, în special al
Union support microîntreprinderilor, la 1000 locuitori, s-au adâncit în ultimii ani. În România, conform datelor statistice disponibile (2011)
EN 129 EN
existau 18,4 de microîntreprinderi la 1.000 de locuitori, valoare situată sub 50% din media UE.
De asemenea, România se află printre ultimele state membre în ceea ce privește rata de supravieţuire a microîntreprinderilor
după trei ani de la înfiinţare, respectiv 62,8%, conform Eurostat, în 2011.
În acest sens, principalul rezultat preconizat ca urmare a sprijinirii microintreprinderilor îl constituie creşterea masei critice a
IMM-urilor.
EN 130 EN
Specific objective OS21 - Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri
1S3 Rata de supraviețuire a microîntreprinderilor la 3 ani de la % Less developed 62.80 2011 72.80 Eurostat anuală
înființare
EN 131 EN
Investment 3a - Promoting entrepreneurship, in particular by facilitating the economic exploitation of new ideas and fostering the creation of new firms, including through business
priority incubators
Această prioritate de investiții este dedicată microîntreprinderilor (definite pe baza Comunicării CE 361/2003, transpusă în Legea 62/2014 privind
amendarea și completarea Legii 346/2004 privind stabilirea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii), având în vedere faptul că acestea
reprezintă 88% din IMM-urile din România în anul 2012, și structurilor suport de incubare a afacerilor.
Numărul mediu de microîntreprinderi la 1000 de locuitori înregistrează o valoare situată la mai puțin de jumătate din valoarea înregistrată la nivelul
UE, ceea ce înseamnă că această prioritate de investiții vizează valorificarea potențialului antreprenorial al economiilor regionale, în special prin
sprijinirea afacerilor aflate în primii ani de activitate, acțiune care va contribui la creșterea competitivității economiilor regionale și crearea de locuri
de muncă.
Faptul că numărul microîntreprinderilor este sub-optim pentru funcționarea eficientă a economiei, precum și faptul că gradul de reziliența pe
piață a acestor afaceri trebuie îmbunătățit, pot fi definite ca eșec al pieței, având în vedere că operatorii economici respectivi nu găsesc în piață
sprijinul necesar din cauza unui acces dificil la finanțare și resurse. Aceste aspecte determină efecte negative asupra competitivității naționale, pe care
POR își propune să le abordeze în cadrul acestei priorități de investiții. Un sector competitiv al IMM-urilor, respectiv microîntreprinderilor, este un
sector care în primul rând există și produce efecte în piață, fiind definit atât ca număr minim de operatori economici, cât și ca efecte ale activității
desfășurate vizibile în economia națională. Din aceste motive, POR propune ca sprijinul pe care îl are în vedere în cadrul acestei priorități de
investiții, să fie oferit sub forma ajutorului nerambursabil.
Consolidarea sectorului microîntreprinderilor în sensul sprijinirii lor prin asigurarea unor costuri mai mici pentru investițiile în vederea facilitării
dezvoltării firmelor, este foarte importantă, având în vedere că microîntreprinderile contribuie într-o proporție covârșitoare la asigurarea masei de
critice a IMM-urilor, necesară funcționării optime a economiei, și având impact, totodată, și în ceea ce privește creșterea gradului de cultură
antreprenorială din România.
EN 132 EN
priority incubators
Având în vedere că această prioritate urmărește încurajarea sprijinului antreprenorial prin creșterea densității IMM la 1000/loc. și a gradului de
reziliență pe piață a microîntreprinderilor, POR are în vedere susținerea microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele
economice competitive identificate în SNC și PDR, conform anexei 1. Astfel, nevoile de dezvoltare identificate la nivel naţional în ceea ce priveşte
finanţarea microîntreprinderilor sunt avute în vedere, prin concentrarea pe domeniile competitive, propuse în SNC, iar nevoile de dezvoltare specific
regionale, sunt avute în vedere prin concentrarea investiţiilor pe domeniile competitive propuse în PDR.
Având în vedere faptul că 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul an de viață, și în vederea asigurării demarcării și
complementarității cu POCU, această prioritate se va adresa microintreprinderilor cu un istoric de funcționare de minim 1 an din mediul urban,
precum și incubatoarelor şi acceleratoarele de afaceri (în calitate de agenți economici), din mediul urban și rural. De asemenea, sprijinirea sectorului
microîntreprinderilor în vederea consolidarii pe piață reprezintă o premisă pentru dezvoltarea firmei dintr-o categorie de dimensiune în alta (ex. de la
micro să devină mică sau mijlocie) sau din punct de vedere al avansării în ciclul de viață (de la creare, la creștere și avansare spre piețe naționale sau
export/internaționalizare).
Astfel, principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiţie vizează:
• construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii microintreprinderilor, inclusiv dotare cu active corporale şi necorporale;
• crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente.
Pentru microintreprinderi, vor fi sprijinite investițiile în active corporale, cum ar fi achiziționarea de terenuri și spații, construcții noi necesare
desfășurării activităților specifice, dotarea cu echipamente, etc., precum și cele în active necorporale de tipul brevete, licențe, etc. şi alte drepturi şi
EN 133 EN
priority incubators
active similare. În ceea ce priveşte, dotarea cu echipamente pot fi menţionate, ca exemple:
• achiziţionarea de echipamente IT tehnică de calcul;
• achiziţionarea de echipamente tehnologice maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare,
control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare,
• dotarea cu echipamente de birotică necesare desfăşurării normale a activităţii.
• realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor promovate, inclusiv instrumente de vânzare on-line, facilitarea
comerțului și inovații specifice;
• achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse
regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare, etc.
Pentru crearea şi susţinerea IMM-urilor cu rată mare de succes se va utiliza un instrument util în valorificarea potențialului antreprenorial, respectiv
incubatoarele/ acceleratoarele de afaceri, ca motoare de creştere a firmelor. Incubatorul de afaceri este o structură partenerială locală sau regională,
care urmăreşte crearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru întreprinderile mici şi mjlocii nou înfiinţate şi cele inovative stimulându-le potenţialul
de dezvoltare şi de viabilitate, ajutându-le să supravieţuiască şi să crească în perioada de început, atunci când sunt cel mai vulnerabile. Acceleratorul
de afaceri reprezintă incubatorul de afaceri care asigură accesul la fonduri, în etape, pentru rezidenţi, în scopul lansării pe piaţă a unui produs sau
serviciu într-o perioadă scurtă de timp. Aceste structuri sunt constituite pentru sprijinirea firmelor nou înființate și a celor cu un istoric scurt de
funcționare, pentru a furniza servicii suport de afaceri şi capital (de ex. consilierea managerială și cooperarea constantă a companiilor rezidente,
EN 134 EN
priority incubators
accesul la servicii de formare profesională pentru nevoile actuale și viitoare ale pieței, servicii profesionale de contabilitate și juridice, cumpărare
colectivă de servicii și produse, contacte cu Business Angels, fonduri cu capital de risc, transferul și comercializarea de tehnologie, precum și contacte
cu universități și institute de cercetare și dezvoltare, furnizarea de ajutor în ceea ce priveşte contactele comerciale, naționale și internaționale, servicii
privind internaţionalizarea IMM-urilor, etc) în complementaritate cu serviciile oferite de ghișeul unic pentru IMM-uri, reprezentate de îndrumarea
IMM-urilor către diferitele programe de finanțare existente, suport în identificarea de parteneri, orientare în pregătirea proiectelor, etc.
Având în vedere că primii ani de activitate presupun dificultăți în integrarea si consolidarea pe piață a microintreprinderilor se va sprijini crearea,
modernizare și extinderea incubatoarelor şi a acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dotarea acestora cu utilități și echipamente necesare prestării
serviciilor oferite firmelor (administrare, contabilitate, marketing, mentorat, etc.). Aceste activități vor contribui la consolidarea poziției pe piață a
IMM-urilor, cu atât mai mult cu cât se va lua în considerare complexitatea serviciilor și capacitatea incubatoarelor de a furniza servicii specifice
pentru IMM-uri.
De asemenea, susţinerea promovării produselor și a activității pe site-urile microîntreprinderilor, inclusiv prin susţinerea unor solutii de afaceri
inovatoare (cataloage electronice, facturarea electronică, customer service, aprovizionare electronică, magazin electronic, plată electronică, etc.) vor
contribui la creșterea comerțului on – line și prin aceasta la dezvoltarea activității microîntrepinderilor și îmbunătățirea poziției lor pe piață.
Activitățile din cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu POCU – AP3 care va sprijini crearea de IMM-uri nonagricole din mediul urban
prin creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc de management al resurselor umane și de condiții de
lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de
specializare inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește șansele de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/
concediați prin furnizarea de măsuri de outplacement. De asemenea, este asigurată complementaritatea cu POC – AP 1 şi AP 2 (care va sprijini IMM-
urile care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și utilizarea TIC pentru dezvoltarea afacerilor din mediul urban şi rural), PNDR (va sprijini
IMM-urile agricole din mediul urban şi rural, precum şi microîntreprinderile şi întreprinderile mici non-agricole din mediul rural). De asemenea,
POAT și POCA vor sprijini dezvoltarea și promovarea implementării sistemelor de ghișeu unic.
EN 135 EN
priority incubators
 Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020, Strategia Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă, Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM şi îmbunătăţirea mediului de afaceri – Orizont 2020, Strategia
Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020, precum și cu cele 8 Planuri de Dezvoltare Regională 2014-2020, SUERD, strategii locale,
alte strategii)
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POC, POCU, PNDR, Cosme şi Horizon 2020, programe gestionate
de Ministerul Energiei, IMM-uri și Mediul de Afaceri şi diferite scheme de finanţare iniţiate de Ministerul Finanţelor Publice)
 Acordarea finanțării pentru incubatoare/acceleratoare de afaceri se va realiza pe baza unei evaluări inițiale a pieței și a domeniilor economice
pentru care este propus proiectul și a unui plan de afaceri care să demonstreze orientarea către nevoile IMM-urilor găzduite şi durabilitatea
investiţiei, precum şi menţinerea investiţiei după încetarea finanţării din POR. Pentru incubatoarele/acceleratoarele existente se va întocmi o
evaluare a activității și vor fi sprijinite doar acele entități care își justifică activitatea / prezența pe piață.
Se va acorda punctaj suplimentar incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri specializate la nivel regional, care oferă servicii specializate IMM-urilor
EN 136 EN
priority incubators
care activează în domeniile competitive și/sau de specializare inteligentă.
Se va acorda punctaj suplimentar IMM-urilor care propun un proiect în baza unei Strategii de Dezvoltare Locală selectate în cadrul OT 8 (AP 7).
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr-o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD)
finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR – dezvoltare urbană, urmărindu-se stimularea dezvoltării de parteneriate strategice cu actorii relevanţi la
nivel local/ regional.
Nu se va finanța capitalul de lucru pentru proiectele destinate microîntreprinderilor care vor primi finanțare sub forma de grant.

priority incubators
Conform articolul 37 din Regulamentul 1303/2013, utilizarea instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex ante care evidențiază aspecte
privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim pentru domeniile de acțiuni finanțate, precum și o estimare a resurselor publice
și private care pot fi atrase prin utilizarea instrumentelor financiare, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite.
In prezent este in curs de finalizare analiza ex-ante (ex-ante assessement) pentru identificarea tipurilor de instrumente financiare care ar putea fi
implementate in domeniul IMM-urilor, studiu realizat cu sprijinul FEI.
Ultima variantă a Raportului de evaluare ex-ante recomandă utilizarea instrumentelor financiare pentru IMM-urile aflate în faze mai avansate de
EN 137 EN
priority incubators
creștere, excluzând microîntreprinderile sprijinite prin această prioritate de investiție a POR, aflate de regulă în faze incipiente de creștere. Se va avea
insa in vedere, intr-o etapa ulterioara, continuarea analizei mediului economic local pentru a identifica modificarile apărute, precum si posibilitatea
utilizarii instrumentelor financiare in acest domeniu.

priority incubators
Investment priority 3a - Promoting entrepreneurship, in particular by facilitating the economic exploitation of new ideas and fostering the creation of new
firms, including through business incubators
M W T
CO01 Productive investment: Number of enterprises receiving support Enterprises ERDF Less developed 2,037.00 Rapoarte de monitorizare anuala
POR-MYSMIS
CO02 Productive investment: Number of enterprises receiving grants Enterprises ERDF Less developed 1,897.00 Rapoarte de monitorizare anuală
POR-MYSMIS
CO04 Productive investment: Number of enterprises receiving non- Enterprises ERDF Less developed 140.00 Rapoarte de monitorizare anuală
financial support POR-MYSMIS
CO06 Productive investment: Private investment matching public support EUR ERDF Less developed 50,000,000.00 Rapoarte de monitorizare anuală
to enterprises (grants) POR-MYSMIS

ID of the investment priority 3c
Title of the investment priority Supporting the creation and the extension of advanced capacities for product and service development
EN 138 EN
Title of the specific objective Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC
Results that the Member Regiunile de dezvoltare au utilizat mai eficient capitalul uman implicat în economie, în 2009, mai ales regiunile al căror valoare
Union support VAB s-a redus (Sud Muntenia, Sud Vest şi Centru) în comparaţie cu anii anteriori. Pentru regiunea Bucureşti Ilfov nu se poate
vorbi de o îmbunătăţire faţă de anii anteriori, întrucât era singura regiune a cărei valoare a productivităţii muncii s-a redus cu
1,5%. (productivitatea muncii în regiuniea Bucureşti Ilfov era de 1,6 ori mai mare decât media naţională, în 2012).
Productivitatea în industrie și servicii rămâne la 60% din media UE, deoarece economia este predominată de IMM-uri
concentrate în domenii cu valoare adăugată mică și specializate în activități cu utilizare intensivă de forță de muncă. În aceste
condiţii, pentru a face față concurenței pe piața europeană, România trebuie să-şi majoreze această ponderea a productivităţii
muncii faţă de media UE.
Rezultatul preconizat ca urmare a sprijinirii IMM-urilor constă în reducerea decalajului mare faţă de media europeană a
competitivităţii economice, prin creşterea productivităţii muncii.
Astfel, productivitatea muncii va fi calculată ca raport dintre cifra de afaceri şi numărul de salariaţi.
EN 139 EN
Specific objective OS22 - Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în SNC
1S4 Productivitatea muncii în IMM-uri RON Less developed 216,304.00 2012 316,479.00 INS anuala
EN 140 EN
Investment priority 3c - Supporting the creation and the extension of advanced capacities for product and service development
Această prioritate de investiție va sprijini dezvoltarea IMM-urilor cu o vechime mai mare de 1 an pentru îmbunătățirea capacităților avansate de
dezvoltare a produselor și a serviciilor, în vederea creșterii competitivității economiilor regionale și naționale. În acest sens, se au în vedere IMM-urile
care sunt interesate de găsirea unui model optim de creștere, atât în sensul trecerii în altă categorie de dimensiune, cât și în sensul dezvoltării
activității desfășurate, în scopul creșterii dimensiunii pieței adresate (piața locală să devină regională, națională sau internațională).
Sprijinirea creșterii competitivității IMM-urilor în cadrul acestei priorități de investiții va implica măsuri care vor adresa dependența de sectoarele
economice cu valoare adăugată mică, capacitatea de a avansa în lanțul valoric, accesul la finanțare, asistență și piețe, acces la know-how și
competențe de afaceri relevante.
În vederea menţinerii şi dezvoltării avantajelor competitive, principalele provocări la care IMMurile trebuie să răspundă, se referă la: adaptare rapidă
la semnalele pieței, îmbunătățire continuă a produselor și serviciilor livrate – prin asimilarea progresului tehnologic și inovării, servicii incorporate în
produse, diferențiere prin: competențe specifice, marketing de nișă, costuri reduse, personal instruit pe termen lung, integrare pe verticală în lanțul
valoric,etc.
Având în vedere faptul că avantajul competitiv reprezintă un cumul de factori care condiționează competitivitatea și performanța unei companii în
afaceri, POR își propune să sprijine companiile care au potențial să-și dezvolte/mențină poziția pe piață prin consolidarea unor competențe superioare
concurenței.
Astfel, se are în vedere sprijinirea companiilor care operează în domenii economice în care se poate dezvolta și/sau menține un avantaj competitiv. În
acest sens, se vor sprijini acele IMM-uri care își desfășoară activitatea în domeniile competitive, identificate conform SNC, precum și a celor care
intenționează să își adapteze activitatea la aceste domenii. De asemenea, având în vedere specificul zonei Delta Dunării cu activități economice și
antreprenoriat slab dezvoltate, dar și cu un grad de competitivitate scăzută, se vor sprijini inclusiv acele IMM-uri care își desfășoară activitatea în
EN 141 EN
domeniile competitive propuse în PDR-uri.
IMM-urile finanțate în cadrul acestei priorități de investiții sunt capabile să acceseze și instrumente sau produse financiare mai elaborate comparativ
cu grantul, fiind sustenabile din punct de vedere economic. Sprijinul oferit prin POR are în vedere încurajarea IMM-urilor inovative, care își propun
să exploateze potențialul inovativ propriu sau al pieței, în promovarea operațiunilor de afaceri.
Astfel, principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiţii vizează:
 construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu active corporale şi necorporale
 activități necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice.
 promovarea produselor şi serviciilor, realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor promovate, inclusiv
instrumente de vânzare on-line, facilitarea comerțului și inovații specifice;
 activităţi specifice procesului de internaţionalizare (participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, investiţii în adaptarea proceselor
tehnologice de producţie la sistemele de certificare şi standardizare specifice pieţelor de export, etc).
Prin această prioritate de investiții, se vor sprijini activitățile de construcție, modernizare sau extindere a spațiilor de producție sau servicii, specifice
IMM-urilor beneficiare, care pot contribui la îmbunătățirea și creșterea capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor. De asemenea, se vor
sprijini și activitățile pentru dotarea cu echipamente și instalații industriale, mașini și utilaje sau alte tipuri de dotări specifice, necesare îmbunătățirii
capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor specifice IMM-urilor beneficiare. Sunt avute în vedere cu precădere activitățile de inovare.
Activităţile de inovare de produs sau proces pot fi în conformitate cu prevederile Manualului OSLO – ”Guidelines for collecting and interpreting
innovation data”- OECD: achiziţia de cunoştinţe externe IMM-urilor, inclusiv sub forma de patente (brevete) sau invenţii nepatentate, licenţe, mărci,
servicii IT sau alte servicii tehnice necesare activităţilor de inovare de produs sau proces; achiziţia de maşini, echipamente sau alte active; activităţi de
pregătire cum ar fi design industrial, inginerie sau producţie de test, patentare sau licenţiere. Totodată, activităţile de inovare pot include și
identificarea de noi produse sau procese prin activităţi de marketing, identificarea de oportunităţi pentru comercializarea rezultatelor cercetărilor
proprii sau a altor entități, achiziționarea de informații tehnice sau patente, echipamente, software, reorganizarea sistemelor manageriale şi de afaceri,
etc.
EN 142 EN
Totodată, se vor sprijini activități de implementare și certificare a sistemelor de management a calității ISO, respectiv finanțarea costurilor suportate
de un IMM pentru certificarea sistemelor de management al calităţii, mediului sau sănătăţii, simplu sau integrat, în conformitate cu unul din
standardele: SR-EN-ISO 9001:2008 (sistem de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2005 (sistem de management de mediu); SR-EN-ISO
22000:2005 (sistem de management al siguranţei alimentelor); OHSAS 18001: 2007 (sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaționale),
etc. Alte activități care vor fi sprijinite prin această prioritate de investiții, se referă la cele privind parcurgerea procesului de certificare
națională/internațională a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice.
De asemenea, se vor sprijini activitățile de realizarea a website-ului pentru prezentarea activităţii potențialului beneficiar şi a produselor sau
serviciilor desfășurate de acesta (inclusiv activitățile de înregistrare a domeniului), pentru IMM-urile care nu deţin, sau pentru cele care vor să-l
upgradeze precum și activitățile de achiziţionare de instalaţii și echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie sau sisteme care
utilizează surse regenerabile alternative de energie, pentru eficientizarea activităţilor desfășurate.
Având în vedere faptul că, conform AP, doar 5% din IMM-uri cu 10 până la 250 de angajați vând on-line, POR îşi propune să contribuie şi la
adresarea provocărilor şi nevoilor referitoare la e-commerce, atât prin susţinerea promovării produselor și a activității pe site-urile IMM-urilor, cât şi
prin susţinerea unor solutii de afaceri inovatoare (introducerea de servicii TIC într-un proces de afaceri existent, prin achiziţionarea de aplicaţii
electronice pentru cataloage electronice, achiziții publice, e-licitație, facturarea electronică, customer service, aprovizionare electronică, magazin
electronic, piaţa unui terţ, furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru canalele de comerţ electronic, plată electronică, etc.)
Aceste tipuri de măsuri vor facilita IMM-urilor angajarea în procesele de creștere pe piețele regionale, naționale și internaționale, precum și în
procesele de inovare, în vederea stimulării competitivității economiilor regionale. De asemenea, deşi activităţile de comerţ nu sunt direct sprijinite
prin POR, rolul comerțului ca factor care contribuie la o creștere a competitivității și a productivității este pe deplin exploatat, având în vedere faptul
că toate celelalte activităţi eligibile vor contribui la creşterea volumului comerţului prin tranzacţionarea bunurilor şi serviciilor rezultate de pe urma
investiţiilor realizate cu fonduri POR. Astfel, prin finanţarea unor activităţi referitoare la standarde de produs, metode de procesare, controlul
proceselor, ambalare, etichetare, depozitare, transport, urmărire și facilitare export și import și tranzit, POR îşi propune să asigure o legătură
strategică mai amplă între investițiile concentrate pe îmbunătățirea competitivității întreprinderilor și cele care permit comercializarea și schimburile
comerciale.
EN 143 EN
POR propune şi intervenții pentru a sprijini accesul la piețele internaționale, prin măsuri de internaționalizare care nu se limitează doar la participarea
la târguri sau misiuni comerciale, ci sunt combinate cu acțiuni legate de modelarea afacerii, precum cunoaşterea pieţelor unor terțe țări, adaptarea
produselor / serviciilor pentru anumite piețe, etc.
De asemenea, IMM-urile şi asocaţiile mediului de afaceri eligibile în cadrul acestei priorități de investiții sunt cele capabile să adreseze provocarea
referitoare la performanța scăzută la export și chiar la internaționalizare, cu asumarea faptului că internaționalizarea ca etapă de dezvoltare în ciclul de
viață al unei firme, nu are niciun dezavantaj în sine, fiind evidența de necontestat a competitivității, doar că este limitată de lipsa unor precondiții
esențiale (capital, cunoștințe de marketing internațional, cunoașterea altor limbi străine, etc.).
Această prioritate se va adresa IMM-urilor non-agricole din mediul urban, precum și întreprinderilor mijlocii non-agricole din mediul rural.
Activitățile din cadrul acestei priorități de investiție vor fi complementare cu POCU – AP3 care va sprijini crearea de IMM-uri nonagricole din mediul
urban prin creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc de management al resurselor umane și de condiții
de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor
de specializare inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește șansele de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie
disponibilizați/ concediați prin furnizarea de măsuri de outplacement. De asemenea, este asigurată complementaritatea cu POC – AP 1 şi AP 2 (va
sprijini IMM-urile care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și utilizarea TIC pentru dezvoltarea afacerilor din mediul urban şi rural) și
PNDR (va sprijini IMM-urile agricole din mediul urban şi rural, precum şi microîntreprinderile şi întreprinderile mici non-agricole din mediul rural).

 Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020, Strategia Guvernamentală pentru
EN 144 EN
dezvoltarea sectorului IMM şi îmbunătăţirea mediului de afaceri – Orizont 2020, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020, precum și cu cele 8 Planuri de Dezvoltare Regională 2014-2020, SUERD,
strategii locale, alte strategii)
 Complementaritatea intervențiilor cu investiții realizate din alte axe prioritare ale POR (in special cu OT 1, OT 8)
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare - cu alte programe operaționale (POC, POCU, PNDR, Cosme şi
Horizon 2020 sau surse bugetare naţionale: programe gestionate de Ministerul Economiei, departamentul IMM-uri şi diferite scheme de
finanţare iniţiate de Ministerul Finanţelor)
Se va acorda punctaj suplimentar IMM-urilor care propun un proiect în baza unei Strategii de Dezvoltare Locală selectate în cadrul OT 8 (AP 7).
finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR – dezvoltare urbană.
Nu se va finanța capitalul de lucru pentru proiectele destinate IMM-urilor care vor primi finanțare sub forma de grant.
EN 145 EN

Accesul IMM-urilor la finanţare a devenit tot mai dificil, ca urmare a efectelor crizei economice mondiale manifestate în ultimii ani, instituțiile
creditoare tradiționale impunând, în general, condiţii tot mai dificil de îndeplinit de către tot mai multe IMM-uri.
Implementarea unor instrumente financiare adecvate, pot reprezenta soluții care să faciliteze accesul IMM-urilor la sursele de finanțare necesare
pentru realizarea investițiilor care să ducă la îmbunătățirii capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor oferite.
În perioada de programare 2014-2020, România va furniza asistență financiară beneficiarilor utilizând instrumentele de implementare recomandate de
Regulamentul comun 1303/2013, (art.66), mai precis sub formă de granturi, instrumente financiare sau o combinație a acestora.
Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiții cu privire la care se preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar și
nu atrag finanțare suficientă din sursele pieței. Articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 prevede că sprijinul instrumentelor financiare se face pe
baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat
și proporțiile necesităților de investiții publice, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite.
În acest sens, se analizează posibilitatea utilizării instrumentelor financiare în cadrul acestei priorități de investiții.
În cazul utilizării instrumentelor financiare se poate finanța capitalul de lucru.
EN 146 EN
M W T
CO01 Productive investment: Number of enterprises receiving support Enterprises ERDF Less developed 510.00 Rapoarte de monitorizare anuala
POR-MYSMIS
CO02 Productive investment: Number of enterprises receiving grants Enterprises ERDF Less developed 490.00 Rapoarte de monitorizare anual
POR-MYSMIS
CO03 Productive investment: Number of enterprises receiving financial support Enterprises ERDF Less developed 20.00 Rapoarte de monitorizare anual
other than grants POR-MYSMIS
CO06 Productive investment: Private investment matching public support to EUR ERDF Less developed 250,000,000.00 Rapoarte de monitorizare anual
enterprises (grants) POR-MYSMIS
CO07 Productive investment: Private investment matching public support to EUR ERDF Less developed 252,000,000.00 Rapoarte de monitorizare anual
enterprises (non-grants) POR-MYSMIS
Priority axis AP2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
M W T M W T
EN 147 EN
CO01 O Productive investment: Number of enterprises receiving support Enterprises ERDF Less 150 2,547.00 Rapoarte de Acest indicator este important întrucât este utilizat pentru ambele prioritati de interventie si vizează mai mult
developed monitorizare de 50% din alocarea axei prioritare. Valoarea acestuia este importantă din punct de vedere al contribuţiei la
POR-MYSMIS atingerea rezultatelor aşteptate.
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al euro ERDF Less 226.470.589 1,152,565,707.00 SMIS/
Autorității de certificare, certificată de această autoritate developed MYSMIS

2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică, având în vedere că
această axă prioritară nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din
care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR,
la nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane
Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Pentru cele două priorități de intervenție se utilizează același indicator de realizare imediată. Astfel, indicatorul ” Număr de întreprinderi care
beneficiază de sprijin” corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 2.
Stabilirea acestor ținte s-a realizat având în vedere costul de referință pentru intervenții similare, finanțate în perioada 2007-2013, precum și pe baza
experienței lansării apelurilor și ritmului de implementare din perioada 2007-2013.
EN 148 EN

ERDF Less developed 001. Generic productive investment in small and medium –sized enterprises (‘SMEs’) 870,053,190.00
ERDF Less developed 067. SME business development, support to entrepreneurship and incubation (including support to spin offs and spin outs) 109,627,660.00

ERDF Less developed 03. Support through financial instruments: venture and equity capital or equivalent 50,000,000.00


EN 149 EN
Priority axis: AP2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire specifică pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum
EN 150 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii scăzute de carbon
applicable)
Orașele nu sunt doar motoare economice pentru dezvoltarea regională, ci în aceeași măsură ele furnizează servicii de bază pentru populație în scopul
asigurării unei calități adecvate a vieții, inclusiv în ceea ce privește calitatea mediului. Orașele din România se confruntă și trebuie să gestioneze o serie
de aspecte de mediu, cum ar fi calitatea aerului, eficiență energetică etc.
Această axă prioritară va finanța investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor publice deținute și ocupate atât de autoritățile locale, cât și de
autoritățile centrale, a clădirilor rezidențiale, a sistemelor de iluminat public, precum și investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în mediul urban,
bazate pe planuri de mobilitate urbană durabilă. În conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România are obligația
de a renova anual 3% din suprafețele deținute sau ocupate de autoritățile centrale. În cea mai mare parte, clădirile deținute de autoritățile publice centrale
sunt localizate în Regiunea București-Ilfov, regiune inclusă în categoria regiunilor mai dezvoltate. În acest context, investițiile promovate prin această
axă prioritară vor contribui la îndeplinirea țintei anuale de renovare a României ce derivă din îndeplinirea obligațiilor naționale ale Directivei Uniunii
Europene privind eficiența energetică.
În același timp, orașele se caracterizează printr-o calitate precară a fondului de locuit: vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de
consolidare, eficiență energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile. Totodată, iluminatul public este insuficient dezvoltat și nesustenabil în
privința consumului energetic.
EN 151 EN
De asemenea, reducerea emisiilor GES provenite din transportul rutier reprezintă o provocare majoră pentru toate arealele urbane din România,
confruntate cu o creștere a numărului de autovehicule, în special autoturisme private, și cu o scădere semnificativă a pasagerilor transportați în sistemul
de transport public urban.
Aspectele menționate sunt relevante pentru orașele din România din toate zonele țării, fiind intervenții care se vor implementa la nivelul tuturor
regiunilor de dezvoltare.

Title of the investment priority Supporting energy efficiency, smart energy management and renewable energy use in public infrastructure, including in public buildings, and in the housing sector
Title of the specific objective Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari
Results that the Member Performanța energetică a clădirilor este foarte scăzută astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri plasează sectorul
Union support printre cele mai mari sectoare consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investițiilor în renovarea
fondul de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național, consumul de energie în
sectorul clădirilor (locuințe, sectorul terțiar, inclusiv clădiri publice) reprezintă 45% din consumul total de energie. În
particular, se estimează că consumul mediu total de energie în clădirile nerezidențiale în perioada 2005-2010 se ridică la 1.508
mii tep, ceea ce reprezintă 16% din consumul de energie în clădiri.
Totodată, pentru clădirile rezidențiale se estimează un consum mediu total de energie în aceeași perioadă de 8.110 mii tep, ceea
EN 152 EN
ce reprezintă 84% din consumul de energie în clădiri.
România are un patrimoniu important de clădiri construite preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare
termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a
cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. În
consecință, potențialul de economisire în clădiri este semnificativ, situându-se în intervalul de aproximativ 40-50%, în cazul
clădirilor publice, prin promovarea reabilitării energetice profunde (deep renovation), respectiv cu mai mult de 40% cu
diferențe de la o zonă climatică la alta în cadrul țării pentru clădirile rezidențiale.
Conform datelor statistice puse la dispoziție de către INS, în anul 2012 consumul final de energie electrică pentru iluminat
public a fost de 669 Gwh. Se estimează că potențialul de economisire a energiei în iluminatul public este de până la 60%.
Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investițiilor cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică în clădirile
rezidențiale, clădirile publice și sistemele de ilumniat public îl constituie reducerea consumului de energie în infrastructurile
publice, respectiv sectorul locuințelor.
EN 153 EN
Specific objective OS31 - Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează
consumuri energetice mari
1S5 Consumul de energie finală în clădirile Mtep 0.19 2012 0.12 INS Anual
publice
1S6 Consumul de energie finală în sectorul Mtep 0.96 2012 0.47 INS Anual
rezidențial
1S7 Consumul de energie finală în iluminatul GWh 669.00 2012 446.00 INS anual
public
EN 154 EN
Investment priority 4c - Supporting energy efficiency, smart energy management and renewable energy use in public infrastructure, including in public buildings, and in the housing sector
Clădirile deținute de autoritățile publice centrale sau locale ocupă un loc important în totalul fondului de clădiri existent în România în ceea ce
privește consumul de energie. În același timp, clădirile publice sunt importante din mai multe puncte de vedere: sunt clădiri în care populația își
petrece o mare parte din timp (ex. școli, spitale, etc.), având influența asupra calității vieții acesteia; sunt clădiri care servesc drept exemple de
arhitectură pentru populație, pot avea un rol de exemplificare și conștientizare a populației cu privire la necesitatea și beneficiile consumului de
energie în clădiri.
Această prioritate de investiții va sprijini măsuri de eficiență energetică a clădirilor publice având ca scop reabilitarea energetică profundă (deep
renovation), inclusiv izolarea termică, reabilitarea și modernizarea sistemelor de încălzire și a rețelelor și instalațiilor, iluminat și sistemul de
management energetic al clădirii (măsuri de eficiență energetică tipice). Vor fi eligibile pentru finanțare toate tipurile de clădiri publice deținute și
ocupate de autoritățile și instituțiile centrale și locale cum ar fi: spitalele, clădiri de învățământ, clădiri administrative, policlinici, penitenciare etc.,
inclusiv spații anexă de păstrare și stocare care au un regim de încalzire /răcire pentru funcționare. Totodată, vor fi prioritizate la finanțare clădirile cu
funcții sociale, cum ar fi spitalele, infrastructura educațională, etc.
Fără a enumera exhaustiv, acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor
publice se referă la:
 îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și
învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
 reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și
climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de
încălzire centralizată, după caz;
 utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de
EN 155 EN
consum;
 implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de
energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);
 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
 orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol,
lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.);
 realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor fi autoritățile și instituțiile publice centrale, autoritățile și instituțiile publice locale, precum și parteneriate
între acestea. De asemenea, aceștia pot realiza parteneriate/ colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna
implementare a proiectului.
Din totalul clădirilor la nivel național, clădirile rezidențiale reprezintă o majoritate semnificativă. 47,5% din totalul locuinţelor sunt situate în zonele
rurale, iar 95% din unităţile locative sunt locuinţe individuale (unifamiliale). Totodată, Romania deține cel mai mare număr de locuinţe în blocuri de
prefabricate dintre toate țările Europei Centrale. Ultimele date statistice puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică indică un total de 4,6 mil.
locuințe localizate în mediul urban, din care 1,4 milioane de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. În
ciuda unor investiții în ultimii ani în măsuri de eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, îndeosebi la nivelul blocurilor de locuințe, efortul de
investiții în reabilitarea termică a locuințelor unifamililale și multifamiliale rămâne ridicat.
Fără a se limita la acestea, acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor
rezidențiale, implementate în mediul urban și rural, se referă la:
 îmbunătățirea izolației termice și hidroizolare anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol),
șarpantelor și învelitoarelor inclusiv măsuri de consolidare;
 reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de
locuinţe, inclusiv montarea de robinete cu cap termostatic, etc.
EN 156 EN
 modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de bloc/scară; achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative
de producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldura si/sau centrale termice pe
biomasa, etc.;
 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și
durată mare de viață;
 implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice: achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru
promovarea și gestionarea energiei electrice;
 orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune
- scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrari de reparații la fațade etc.);
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor fi autoritățile și instituțiile publice centrale, precum și autoritățile publice locale din mediul urban în
parteneriat/ ca reprezentanți ai asociațiilor de proprietari. De asemenea, aceștia pot realiza parteneriate/ colaborări cu orice alte autorități/ instituții
publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.
Iluminatul public reprezintă un alt sector important cu potențial mare pentru îmbunătățirea eficienței energetice. În ciuda potențialului mare de
economisire în acest sector, ritmul de modernizare a infrastructurii și a serviciului de iluminat public este extrem de lent. În mediul urban, doar în 255
de localități era organizat și furnizat serviciul de iluminat public. Extinderea / modernizarea infrastructurii de iluminat și de servicii rămâne o
prioritate pentru multe comunități locale urbane. Fără a se limita la acestea, tipurile de activități finanțate în cadrul acestei priorități de investiție se
referă la:
 înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare
de viață și asigurarea confortului corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice – stâlpi, rețele, etc.;
 achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
 crearea/extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;
 utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);
 orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului;
EN 157 EN
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor fi autoritățile publice locale din mediul urban. De asemenea, acestea pot realiza parteneriate/ colaborări cu
orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.
Principalul rezultat al creșterii eficienței energetice în infrastructurile publice și sectorul rezidențial îl constituie reducerea consumului de energie,
contribuind astfel la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Totodată, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice nu numai că reduce
consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia pentru autorități, dar contribuie și la promovarea coeziunii sociale, la îmbunătățirea aspectului
estetic al clădirilor oferind în același timp condiții mai sănătoase de viață pentru populație. Mai mult, reabilitarea termică a clădirilor ar putea fi un
sector care să contribuie la creșterea economică, care ar ajuta nu numai industria locală de construcții, ci influențează, de asemenea, domeniile de
planificare in construcții, inovare, cercetare și dezvoltare.

 concordanța cu documentele stategice relevante (ex. strategii integrate de dezvoltare urbană, planuri de acțiune privind energia durabilă,
strategii de reducere a emisiilor de CO2, PDR, SUERD, etc.);
 contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR (ex. standarde minime de reducere a consumurilor energetice după
implementarea măsurilor de eficiență energetică, inclusiv cerințe minime pentru reducerea emisiilor de CO2, trecerea clădirii într-o clasă
energetică superioară, etc.);
 calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii;
 respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea;
 complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare;
EN 158 EN
Se va acorda punctaj suplimentar în cazul promovării complementare a unor proiecte pentru măsurile de mobilitate urbană din cadrul priorității de
investiție 3.2.

În principiu, se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare pentru implementarea acestei priorități de investiție. Instrumentele financiare sunt
implementate pentru a sprijini investiții pentru care se preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar și nu atrag finanțare suficientă din
sursele pieței. Articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 prevede că utilizarea instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex-ante care
evidențiază aspecte privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim pentru domeniile de acțiuni finanțate, precum și o estimare
a resurselor publice și private care pot fi atrase prin utilizarea instrumentelor financiare, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a fi
sprijinite.
Decizia utilizării unor instrumente financiare va fi luată după finalizarea analizei ex-ante (ex-ante assessement) pentru identificarea tipurilor de
instrumente financiare (ex. contracte de performanță energetică[1]) dedicate dezvoltării urbane, studiu realizat cu sprijinul BEI. Prin realizarea unor
astfel de contracte, companiile de servicii energetice (ESCO) își recuperează investiția din economiile de energie realizate. CPEn are drept scop
utilizarea optimă a cunoștințelor, abilităților și experiența din sectorul privat, pentru implementarea în modul cel mai eficient și eficace a măsurilor de
eficiență energetică, asigurând în același timp un nivel convenit de economii de energie.
[1] Contract de performanta energetica - acord contractual intre beneficiar si furnizorul unei măsuri care are ca scop imbunatățirea eficienței
EN 159 EN
energetice, în care investiția necesară realizării măsurii trebuie să fie platită proporțional cu nivelul de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzut in
contract;(conform OG nr. 22/2008)

Investment priority 4c - Supporting energy efficiency, smart energy management and renewable energy use in public infrastructure, including in public
buildings, and in the housing sector
M W T
CO31 Energy efficiency: Number of households with improved energy Households ERDF Less developed 60,591.00 Rapoarte de monitorizare anual
consumption classification POR-MYSMIS
CO32 Energy efficiency: Decrease of annual primary energy consumption of kWh/year ERDF Less developed 28,567,324.00 Rapoarte de monitorizare anual
public buildings POR-MYSMIS
CO33 Energy efficiency: Number of additional energy users connected to Users ERDF Less developed 23,000.00 Rapoarte de monitorizare anual
smart grids POR-MYSMIS
CO34 GHG reduction: Estimated annual decrease of GHG Tonnes of ERDF Less developed 184,883.00 Rapoarte de monitorizare anual
CO2eq POR-MYSMIS
1S8 Scăderea consumului anual de energie primară în iluminat public KWh/an ERDF Less developed 9,864,716.00 Rapoarte de monitorizare Anual
POR-MYSMIS
CO31 Energy efficiency: Number of households with improved energy Households ERDF More developed 18,186.00 Rapoarte de monitorizare anual
consumption classification POR-MYSMIS
CO32 Energy efficiency: Decrease of annual primary energy consumption of kWh/year ERDF More developed 2,797,305.00 Rapoarte de monitorizare anual
public buildings POR-MYSMIS
CO34 GHG reduction: Estimated annual decrease of GHG Tonnes of ERDF More developed 12,843.00 Rapoarte de monitorizare anual
CO2eq POR-MYSMIS
1S8 Scăderea consumului anual de energie primară în iluminat public KWh/an ERDF More developed 501,262.00 Rapoarte de monitorizare Anual
EN 160 EN
Investment priority 4c - Supporting energy efficiency, smart energy management and renewable energy use in public infrastructure, including in public
buildings, and in the housing sector
M W T
POR-MYSMIS

4e
priority
Title of the investment Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for urban areas, including the promotion of sustainable multimodal urban mobility and mitigation-
priority relevant adaptation measures
Title of the specific objective Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă
Results that the Member Principalul rezultat preoconizat prin implementarea unor astfel de măsuri îl reprezintă limitarea creșterii emisiilor de gaze cu
Union support efect de seră.
In concordanță cu politicile UE de reducere a CO2 în toate zonele urbane contribuția așteptată la obiectivul menționat, respectiv
sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, va fi asigurată prin scăderea
emisiilor de noxe provenite din transport, respectiv oferirea opţiunilor de transport alternativ si descurajarea utilizarii
autoturismelor personale, oraşele devenind astfelspaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni.
Rezultatul pozitiv va fi amplificat prin realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a
CO2) și de schimbarea comportamentului legat de transport la nivelul unui număr rezonabil de utilizatori de autoturisme
personale orașul respectiv. Prin realizarea unei infrastructuri de transport care să faciliteze mobilitatea nemotorizată și
nepoluantă vor fi create conditiile unei reduceri semnificative a emisiilor de CO2.
În absența unor măsuri relevante pentru limitarea emisiilor GES din transportul rutier estimările MMSC prognozează o creștere
EN 161 EN
a acestora cu peste 28% în anul 2023 față de anul de referință 2012.
Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, precum și pentru a subsuma investițiile în transportul public
urban OT 4, investițiile preconizate vor duce la realizarea unor sisteme de transport urban durabil prin atingerea următoarelor
rezultate:
 reducerea poluării aerului și a poluării fonice, precum și a consumului de energie;
 asigurarea accesibilității la sistemul de transport public şi privat pentru toţi cetăţenii;
 dezvoltarea infrastructurii destinatemijloacelor de transport non-motorizate;
 creşterea atractivității și îmbunătățirea calității mediului și a amenajării spaţiilor urbane.
EN 162 EN
Specific objective OS32 - Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă
ID Indicator Measurement unit Category of region (where Baseline Baseline Target value Source of Frequency of
relevant) value year (2023) data reporting
1S10 Emisii GES provenite din transportul rutier Mii tone echiv. 14,211.38 2012 17,750.44 MMSC anual
CO2/an
1S9 Pasageri transportati in transportul public urban în Pasageri Less developed 970,000,000.00 2012 1,110,000,000.00 INS Anual
România
1S9 Pasageri transportati in transportul public urban în Pasageri More developed 930,000,000.00 2012 1,030,000,000.00 INS Anual
România
EN 163 EN
Investment 4e - Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for urban areas, including the promotion of sustainable multimodal urban mobility and mitigation-
Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante (EEV), cu facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă și sisteme de
supraveghere video (pentru creșterea gradului de siguranță al pasagerilor) va oferi oportunități îmbunătățite potențialilor pasageri noi, oferind o
alternativă viabilă și confortabilă utilizării autoturismelor personale. Investitiile în material rulant, vehicule, etc. vor fi realizate în condițiile existenței
unui Contract de Servicii Publice corespunzător Regulamentului 1370/2007,cu excepția achiziției de microbuze destinate transportului elevilor.
Transportul urban electric reprezintă o variantă nepoluantă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor pentru a asigura tranzitul zilnic al
populației, iar îmbunătățirea infrastructurii va crește gradul de confort, viteza de deplasare, siguranța traficului și alte beneficii adiacente in special
asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu dizabilităţi. Astfel, se va asigura dezvoltarea unei structuri de transport public durabile din punct de
vedere tehnic şi eficiente din punct de vedere financiar. Realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public, cu scopul
creșterii frecvenței serviciilor atât în orele de vârf, cât și în afara lor va reduce timpul de călătorie al vehiculelor de transport public, precum și
reducerea nivelului și a duratei aglomerărilor/congestiilor de trafic în rețeaua principală de transport.
Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de biciclete reprezintă un obiectiv ambițios, ținând cont de condiționalitățile impuse
de situația existentă în municipii și orașe, dar în concordanță cu orientările la nivel european, schimbarea mentalităților fiind principala provocare
pentru promovarea utilizării bicicletei ca un mijloc de transport zilnic, nu doar ca mijloc de recreere. Accesibilitatea urbană va pune accent pe
mijloacele de transport favorabile mediului, cu evidențierea priorității transportului public și oferirea de facilități de opțiune pentru mijloacele
alternative de transport (mersul pe jos, cu bicicleta, etc.).
O rețea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întregul oraș, acordându-se o atenție deosebită traseelor de la /către: universităţi, școli, parcuri,
locuri de interes turistic şi cultural, centre de birouri, centre comerciale, instituţii publice, etc.. Realizarea sistemelor de e - ticketing va permite
facilitarea utilizării transportului public si de către persoanele cu mobilitate redusă sau pentru grupuri ţintă specifice (pensionari, elevi, studenţi,
EN 164 EN
turişti) precum și o echilibrare a veniturilor operatorilor de transport public.
Optimizarea mobilității urbane prin investiții în infrastructura de transport, bazată pe acțiunile prioritare reieșite din Planul de Mobilitate Urbană
Durabilă al fiecărui oraș/municipiu va contribui la reducerea emisiilor de CO2 prin reducerea timpilor de deplasare pentru vehicule.
De asemenea, va fi sprijinită realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă, altele decât cele pentru polii de creștere și aglomerarea București –
Ilfov, care să asigure planificarea infrastructurii rutiere pe termen mediu (până în anul 2020), instituind o strategie coerentă pentru gestionarea și
punerea la dispoziție de drumuri şi infrastructuri conforme cu politica de mobilitate durabilă și cererea de deplasare, în corelare cu strategiile de
dezvoltare urbană, siguranţă rutieră şi planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism.
Se propune și realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2) pe terenurile publice din imediata
vecinătate a rețelelor de străzi sau pe coridoarele majore de transport precum șoselele ocolitoare.
În cadrul acestei priorități de investiție vor fi avute în vedere următoarele tipuri de acțiuni orientative pentru finanțare:
1. Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex. achizitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice, excepțional
Euro 6 - in orașele sub 50.000 locuitori sau care au o flotă de mijloace de transport de maxim 25 autobuze, pe baza unei analize a optiunilor
prin care sa fie demonstrata alegerea solutiei optime care genereza reducerea de CO2 si incurajeaza utilizarea transportului public), microbuze
pentru transportul elevilor, inclusiv pentru proiecte de introducere a transportului public în localități urbane; modernizarea materialului rulant
electric (tramvaie), modernizarea/ reabilitarea/ extinderea/ introducerea/ reintroducerea traseelor de transport electric public; modernizarea/
reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi; realizarea de trasee
separate exclusive pentru vehiculele de transport public; imbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și
terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun; realizarea/ extinderea de sisteme de e - ticketing pentru călători; construirea/
modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și
eficiență în circulaţie şi exploatare al rețelei de transport (cu asigurarea creării/modernizării traseelor pentru pietoni și bicicliști, acolo unde
EN 165 EN
este posibil), etc.);
2. Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de
alimentare a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice
aferente (sisteme de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea/ modernizarea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de
reducere a traficului auto în anumite zone, etc.);
3. Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex.crearea/modernizarea/extinderea sisteme de management al
traficului, inclusiv a sistemului de monitorizare video, precum și a altor sisteme inteligente de transport ; modernizarea/ reabilitarea
infrastructurii rutiere fundamentate de masurile propuse de PMUD pentru reducerea emisiilor de CO2, realizarea sistemelor de tip park and
ride; realizarea de perdele forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2).
De asemenea, prin intermediul acestei prioritati de investitie, se va sprijini realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care generează proiecte
implementate prin POR 2014 – 2020.
Grupul țintă il reprezintă populația urbană care va beneficia de investițiile și măsurile ce vor fi implementate.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale din localitățile urbane, parteneriate/ colaborari dintre acestea
inclusiv, după caz, cu localitățile din zona funcțională (precum și, posibil în parteneriat cu unitatea administrativ teritorială județ și în colaborare cu
operatorul de transport public), cu excepția muncipiilor reședință de județ eligibile în cadrul axei prioritare 4 a POR, precum și autoritățile și
instituțiile publice centrale în cazul unor achiziții în parteneriat. De asemenea, APL pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții
publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.
EN 166 EN
 Concordanța cu documentele stategice relevante (cu PDR – urile, strategii de dezvoltare locală, PAED, SUERD, etc)
 Operațiunile propuse sunt rezultatul măsurilor fundamentate prin PMUD, (cu exceptia achizitiei de microbuze destinate elevilor, fundamentate
prin programul de transport elevi elaborat de UAT oras),iar pentru operațiunile nefinalizate, operațiunile propuse fac parte din scenariul „a
face minimum” din PMUD;
 Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR:
o Numarul populatiei deservita de reteaua de transport public sau numarul elevilor ce urmeaza a fi transportati. Este foarte important ca
impactul masurilor de modernizare și extindere a rețelei de transport public să fie unul major, adresându-se unui grup țintă cât mai
mare.
o Gradul de poluare cu CO2/GES al orasului respectiv. Toate măsurile și acțiunile prevăzute in cadrul acestei priorități de investiție au
drept scop final reducerea creșterii emisiilor de CO2/GES generate în special de transportul rutier.
o Capacitatea UAT de implementare a planurilor de mobilitate urbană durabilă. Separat de co-finanțare, UAT trebuie să dovedească
capacitatea de a menține șiîntreține investițiile preconizate, din punct de vedere al capacității administrative și financiare.
o Gradul de degradare al infrastructurii care deserveste transportul public si al parcului de material rulant/parc vehiculeaferent. In
cazurile în care infrastructura existentă și materialul rulant/parcul de vehicule aferent sunt invechite și degradate, siguranța pasagerilor
EN 167 EN
nu este asigurată, iar atractivitatea transportului urban este extrem de redusă, o inversare a acestei situații fiind dezirabilă în perspectiva
atingerii obiectivrlor propuse. Acest principiu pentru selecție va corela în foarte mare măsură nevoile identificate cu posibilele acțiuni
și investiții.
o Numarul de potentiali utilizatori al infrastructurii destinate transportului nemotorizat si nepoluant.
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Se va acorda prioritate la finanțare investițiilor destinate transportului public (A) și nemotorizat/nepoluant (B). Se va acorda o prioritate deosebită
proiectelor care prevăd reabilitarea/ modernizarea/ extinderea liniilor de tramvai.
Se va acorda punctaj suplimentar în cazul promovării complementare a unor proiecte pentru măsurile de eficientă energetică din cadrul priorității de
investiție 3.1.
Nu vor fi finantate activitati de mentenanță/întreținere pentru infrastructura si echipamente.
EN 168 EN
Din cauza caracterului special al acestei priorități de investiție, bazată pe măsuri care vor fi generate de o serie de documente de planificare încă
nerealizate la momentul aprobării programului, se are în vedere modificarea indicatorilor de realizare până în anul 2018, astfel încât să ofere o
monitorizare mai exactă a proiectelor susținute în cadrul POR, astfel cum rezultă din planurile de mobilitate urbană durabilă.

Conform articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 utilizarea instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex ante care evidențiază aspecte
implementate in domeniul dezvoltării urbane, studiu realizat cu sprijinul BEI.
Raportul de evaluare ex-ante nu recomanda utilizarea instrumentelor financiare in domeniul transportului urban in aceasta perioada.
Se va avea insa in vedere, intr-o etapa ulterioara, continuarea analizei mediului economic local pentru a identifica modificarile aparute, precum si
posibilitatea utilizarii instrumentelor financiare in acest domeniu.

EN 169 EN
Investment priority 4e - Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for urban areas, including the promotion of
ID Indicator Measurement Fund Category of region (where Target value Source of data Frequency of
unit relevant) (2023) reporting
M W T
1S11 Operațiuni implementate destinate transportului public și nemotorizat operațiuni ERDF Less developed 25.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
MYSMIS
1S12 Operațiuni implementate destinate reducerii emisiilor de CO2 (altele operațiuni ERDF Less developed 20.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
decât cele pentru transport public și nemotorizat) MYSMIS
CO15 Urban transport: Total length of new or improved tram and metro lines km ERDF More developed 10.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
MYSMIS
1S11 Operațiuni implementate destinate transportului public și nemotorizat operațiuni ERDF More developed 3.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
MYSMIS
1S12 Operațiuni implementate destinate reducerii emisiilor de CO2 (altele operațiuni ERDF More developed 1.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
decât cele pentru transport public și nemotorizat) MYSMIS
Priority axis AP3 - Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii scăzute de carbon
ID Indicator Indicator or key implementation step Measurement unit, where Fund Category of Milestone for 2018 Final target (2023) Source of data Explanation of relevance of indicator,
type appropriate region where appropriate
M W T M W T
CO31 O Energy efficiency: Number of households with improved energy consumption classification Households ERDF Less developed 5600 60,591.00 Rapoarte de monitorizare
POR-MYSMIS
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității de certificare, certificată de euro ERDF Less developed 85.294.118 1,427,522,402.00 SMIS/ MYSMIS
această autoritate
EN 170 EN
ID Indicator Indicator or key implementation step Measurement unit, where Fund Category of Milestone for 2018 Final target (2023) Source of data Explanation of relevance of indicator,
type appropriate region where appropriate
1K1 I Operațiuni contractate destinate transportului public si nemotorizat Operațiuni ERDF Less developed 10 25.00 Rapoarte de monitorizare
POR-MYSMIS
1S11 O Operațiuni implementate destinate transportului public și nemotorizat operațiuni ERDF Less developed 0 25.00 Rapoarte de monitorizare
POR-MYSMIS
CO31 O Energy efficiency: Number of households with improved energy consumption classification Households ERDF More developed 1000 18,186.00 Rapoarte de monitorizare
POR-MYSMIS
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității de certificare, certificată de euro ERDF More developed 20375000 299,986,174.00 SMIS/ MYSMIS
această autoritate
1K1 I Operațiuni contractate destinate transportului public si nemotorizat Operațiuni ERDF More developed 1 3.00 Rapoarte de monitorizare
POR-MYSMIS
1S11 O Operațiuni implementate destinate transportului public și nemotorizat operațiuni ERDF More developed 0 3.00 Rapoarte de monitorizare
POR-MYSMIS

Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare perioada de timp necesară definitivării mecanismul de implementare al acestei
axe prioritare, având în vedere noutatea abordării propuse, precum și necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de program. Stabilirea țintei la nivelul
POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea dezangajării
automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta și cofinanțarea națională din
anii 2014 - 2015 din care s-au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017
și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă
la nivel de program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro
pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane
euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor pentru cadrul de performanță.
Având în vedere că măsurarea indicatorului de realizare imediată se măsoară după finalizarea implementării contractelor s-a decis stabilirea unei etape
cheie de implementare.
EN 171 EN
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare a fost selectat indicatorii care corespund unei alocări de peste 50% din alocarea
pentru AP 3.
Stabilirea acestor ținte s-a realizat luând în considerare noutatea acestui domeniu pentru POR, precum și precondițiile excepționale solicitate pentru
finanțarea acestor intervenții (întocmirea unei documentații specifice -PMUD).


ERDF Less developed 013. Energy efficiency renovation of public infrastructure, demonstration projects and supporting measures 451,854,552.00
ERDF More developed 013. Energy efficiency renovation of public infrastructure, demonstration projects and supporting measures 40,506,819.00
ERDF Less developed 014. Energy efficiency renovation of existing housing stock, demonstration projects and supporting measures 364,842,469.00
ERDF More developed 014. Energy efficiency renovation of existing housing stock, demonstration projects and supporting measures 79,487,650.00
ERDF More developed 032. Local access roads (new build) 3,000,000.00
ERDF More developed 034. Other reconstructed or improved road (motorway, national, regional or local) 8,999,447.00
ERDF Less developed 043. Clean urban transport infrastructure and promotion (including equipment and rolling stock) 124,096,399.00
ERDF More developed 043. Clean urban transport infrastructure and promotion (including equipment and rolling stock) 71,996,682.00
EN 172 EN
ERDF Less developed 044. Intelligent transport systems (including the introduction of demand management, tolling systems, IT monitoring control and information systems) 33,950,910.00
ERDF More developed 044. Intelligent transport systems (including the introduction of demand management, tolling systems, IT monitoring control and information systems) 11,999,447.00
ERDF More developed 083. Air quality measures 11,999,447.00
ERDF More developed 090. Cycle tracks and footpaths 11,999,447.00

ERDF Less developed 01. Non-repayable grant 1,138,155,894.00
ERDF Less developed 05. Support through financial instruments: guarantee or equivalent 75,238,146.00
ERDF More developed 05. Support through financial instruments: guarantee or equivalent 10,239,528.00

ERDF More developed 01. Large Urban areas (densely populated >50 000 population) 170,093,898.00
ERDF More developed 02. Small Urban areas (intermediate density >5 000 population) 65,844,359.00
ERDF More developed 03. Rural areas (thinly populated) 4,050,682.00

EN 173 EN
ERDF Less developed 07. Not applicable 1,113,758,933.00
Priority axis: AP3 - Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii scăzute de carbon
Pe lângă asistența tehnică la nivel de proiect pentru beneficiari, care este considerată cheltuială eligibilă, se preconizează acordarea unei asistențe
tehnice la nivelul schemei de finanțare cu rolul de a îndruma și coordona beneficiarii, după caz, în gestionarea contractelor de performanță energetică,
facilitarea legăturilor cu instituțiile financiare, oferirea de informații cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile, etc.
În plus se preconizează folosirea asistenței tehnice pentru promovarea investițiilor în eficiență energetică prin asigurarea publicității și vizibilității
schemei de finanțare.
Utilizarea asistenței tehnice pentru sprijinirea autorităților publice locale va consta și în furnizarea de modele și ghiduri pentru realizarea planurilor de
mobilitate urbană durabilă și a contractelor de servicii publice în transportul public urban de călători.
EN 174 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
applicable)
Așa cum se menționează în AP, orașele oferă oportunități importante pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare și sunt totodată centre ale
concentrării geografice a activităților economice și a populației. De asemenea, orașele întâmpină o serie de provocări, precum lipsa locurilor de muncă,
calitatea slabă a locuințelor, segregarea socio-spațială, poluarea, degradarea spațiilor publice, etc.
De cele mai multe ori problemele cu care se confruntă oraşele sunt abordate şi atacate sectorial fără a lua în considerare interdependențele dintre acestea.
Totuși, provocările urbane – economice, sociale, demografice şi de mediu – sunt strâns legate între ele, succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi
atins numai prin intermediul unei abordări integrate. O dezvoltare urbană sustenabilă poate fi atinsă numai în măsura în care vor fi combinate măsuri
privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educaţia, dezvoltarea economică, incluziunea socială şi protecţia mediului.
Selectarea prioritățiilor de investiții reunite în cadrul acestei axe prioritare are la bază pe provocările-cheie identificate la nivelul polilor de creștere și a
altor municipii reședință de județ:
EN 175 EN
 emisiile de gaze cu efect de seră și calitatea aerului reprezintă probleme în toate marile municipii din România. Ponderea transportului public
urban este în continuă scădere la nivelul orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a numărului de autovehicule personale cu efecte asupra
emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterii congestiei traficului și consumuri energetice mari.
 lipsa unor intervenţii coordonate și reducerea capacității investiționale a autorităților locale a condus la apariţia unor terenuri abandonate,
degradate sau neutilizate la nivelul oraşelor care se repercutează asupra calității vieții populației și atragerii investițiilor private.
 disponibilitatea și calitatea forței de muncă sunt factori critici pentru dezvoltarea și creșterea economică a orașelor. Este necesară astfel asigurarea
alinierii calificărilor educaționale cu nevoile pieței forței de muncă și oferirea de învățare pe tot parcursul vieții, precum și facilitarea reîntoarcerii
părinților pe piața activă a muncii prin sprijinirea calității și accesului la serviciile de educație timpurie antepreșcolară și preșcolară.
 incluziunea socială și combaterea sărăciei, în special pentru populația de etnie roma, reprezintă provocări importante pentru orașele mari. Prin
urmare, sunt necesare măsuri pentru a răspunde nevoilor comunităților defavorizate și pentru combaterea excluziunii, ca parte a unei strategii mai
ample de dezvoltare urbană.
Sprijinul în această axă prioritară va fi condiționat de existența unor strategii integrate de dezvoltare urbană elaborate la nivelul orașului și zonei
funcționale înconjurătoare, după caz.
Investițiile propuse pentru finanțare în cadrul acestei axe prioritare nu acoperă diversele nevoi de dezoltare de la nivel local, fiind subsumate OT 4, 6, 9 și
10. Cu toate acestea, se încurajează elaborarea unor strategii de dezvoltare urbană cu adevărat multidimensionale, care să integreze toate aspectele
relevante de dezvoltare urbană, în funcție de nevoile de dezvoltare identificate la nivel local. Aceasta se va realiza prin mecanismul de prioritizare a
proiectelor incluse în strategiile integrate de dezvoltare urbană și care vor fi finanțate cu prioritate în celelate axe prioritare ale POR, precum și alte
programe operaționale.

EN 176 EN
Title of the investment priority Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong learning by developing education and training infrastructure
Title of the specific objective Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă
Union support productivitatea, precum și mobilitatea forţei de muncă, creând premisele, pe termen lung pentru existenţa unui nivel mai ridicat
Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o infrastructură adecvată/corespunzătoare ciclurilor educaționale. Infrastructura
educațională este esențială pentru educație, dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru construirea de abilități sociale și a capacității
de integrare socială. Analizele socio-economice evidențiază relația cauzală între nivelul de dezvoltare a capacităților forței de
muncă și starea infrastructurii (existența spațiilor și dotărilor adecvate) în care se desfășoară procesul educațional.
Investițiile planificate vor contribui la consolidarea rolului orașelor ca motoare de creștere, prin abordarea deficiențele actuale în
sistemul de învățământ și îmbunătățirea disponibilității, calității și relevanței infrastructurii educaționale și al dotării. Rezultatele
așteptate vizează asigurarea accesului la educația timpurie în vederea asigurării unor rezultate educaționale mai bune în paralel
cu promovarea participării și reintegrarea părinților pe piața muncii.

Title of the specific objective Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă
Results that the Member Reședințele de județ din România reprezintă puncte focale pentru abilitățile și cunoștințele necesare pentru viitoarea dezvoltare
Union support socio-economică. În același timp, provocări importante împiedică participarea studenților și adulților în sistemele de educație și
formare, precum și corelarea cu cerințele pieței muncii și nevoile sectorului privat.
Investițiile planificate vor contribui la consolidarea rolului orașelor ca motoare de creștere, prin îmbunătățirea disponibilității,
EN 177 EN
calității și relevanței infrastructurii educaționale și al dotării.
Rezultatele așteptate vizează asigurarea unui acces mai bun la educație și rezultate educaționale pentru studenți și stagiari în
formarea profesională, precum și pentru activități de învățare pe tot parcursul vieții, corelat cu promovarea participării/
reintegrării pe piața forței de muncă.
În plus, sprijinul FEDR va contribui la soluționarea asimetriilor existente între disponibilitatea și oferta de formare profesională
şi tehnică și învățarea pe tot parcursul vieții, și necesitatea de a dezvolta competitivitatea economiei românești, prin acordarea de
sprijin pentru modernizarea și echiparea facilităților aferente, într-o abordare bazată pe cerere, în strânsă cooperare cu sectorul
privat.
EN 178 EN
Specific objective OS44 - Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi sprijinirea participării
părinţilor pe piaţa forţei de muncă
1S16 Rata brută de cuprindere în creşe a copiilor cu vârste între 0-2 % Less developed 2.67 2013 5.00 MECS/ INS Anuală
ani în mediul urban
1S17 Rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar (3-5 ani) în % Less developed 75.82 2013 90.00 MECS/ INS Anuală
mediul urban
Specific objective OS45 - Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă
1S18 Rata de cuprindere în învăţământul profesional și tehnic în % Less developed 54.35 2013 60.00 MECS / INS Anual
mediul urban
EN 179 EN
Investițiile prevăzute in cadrul OS 4.4 vizează învățământul antepreșcolar și preșcolar.
În prezent, numărul locurilor în creșe în marile orașe este insuficient, ceea ce fie împiedică mamele cu copii de 0-3 ani să revină pe piața muncii, fie le
obligă să apeleze la instituții private care oferă servicii de îngrijire și educație antepreșcolară foarte costisitoare.
Uniunea Europeană a stabilit ca țintă pentru 2020 ca cel puțin 95% din copiii având vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta de debut a școlarității
obligatorii să participe la educația timpurie. În condițiile în care media europeană a participării era, în 2011, 93,2%, în România procentul era doar de
82%, fapt datorat în mare măsură infrastructurii insuficiente, mai ales în mediul urban. La nivelul marilor orașe, numărul locurilor în grădinițe este
insuficient, iar asupra unităților de învățământ preșcolar se exercită presiunea enormă a părinților, în contextul în care un mare număr de cereri sunt
refuzate din lipsă de locuri. Aceasta are consecințe directe asupra participării la educația preșcolară a copiilor de 3 și 4 ani, a căror înscriere este
adeseori refuzată, pentru a permite accesul în grădinițe al copiilor de 5 ani, în ultimul an înainte de înscrierea la școală. În același timp, din cauza
numărului insuficient de grădinițe, în marile orașe, grupele de copii sunt supraaglomerate, având efective mai mari decât cele prevăzute de lege, cu
efecte nedorite asupra calității serviciilor oferite, dar și asupra siguranței copiilor.
În acest sens, pentru asigurarea unei dezvoltări timpurii și îngrijiri adecvate a copiilor vor fi avute în vedere cu prioritate investiții în unitățile de
învățământ în care se oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară și preșcolară. În funcție de nevoile locale, se va acorda prioritate investițiiilor
în comunitățile/ zonele în carerata de înscriere la grădiniță a copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani este sub 85%, către comunitățile/ zonele care
nu dispun de facilități pentru educație și îngrijire a copiilor preșcolari pentru copiii cu vârste de 0-3 ani, precum și acelor unități de educație timpurie
care asigură, într-o abordare incluzivă, accesul și participarea la educație a copiilor provenind din grupuri aflate în situație de risc, cum ar fi copiii din
familii sărace, copiii romi, copiii cu cerințe educaționale speciale.
EN 180 EN
În conformitate cu legislația națională, investițiile realizate nu vor viza intervenții care conduc la segregarea în școli.
Investițiile trebuie să asigure complementaritatea cu măsurile prevăzute în programele finanțate din fondurile structurale pentru susținerea educației
timpurii, mai ales pentru copiii proveniți din grupuri dezavantajate.
Investițiile prevăzute in cadrul OS 4.5 vizează învăţământul profesional şi tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții Concomitent, trebuie avută
în vedere nevoia de orientarea educației, mai ales a celei de tip profesional şi tehnic către cerinţele de dezvoltare locală, cooperarea cu antreprenori
locali, facilitarea organizării de stagii de practică pentru elevi, asigurarea şcolarizării pentru specializări solicitate de angajatorii locali, acordarea de
burse pentru pregătire profesională elevilor, asigurarea de stagii de iniţiere pentru absolvenți. Investițiile în învățământul profesional şi tehnic (licee
tehnologice, infrastructura pentru formare profesională iniţială) și oportunități de învățare pe tot parcursul vieții vor viza asigurarea unor facilități
educaționale de înaltă calitate, în concordanță cu cerințele angajatorilor, cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii. Operatorii
economici sunt încurajați să încheie contracte de pregătire profesională practică cu unitățile de învățământ profesional şi tehnic, putând beneficia
inclusiv de facilitți fiscale, conform prevederilor legale. În vederea asigurării unei creșteri eonomice sustenabile este necesar ca activitatea de
pregătire profesională practică să se realizeze, în condiţii de calitate şi performanţă tehnologică, atât în cadrul atelierelor şcolare cât şi la agentul
economic. Se pune accent pe investiţii în infrastructura unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic care asigură pregătire profesională, în special, în
domeniile de competitivitate identificate la nivel national.
De asemenea, dat fiind contextul global marcat de nevoia de specializare în domenii solicitate de pieţa forţei de muncă în corelare cu tendințele de
dezvoltare economică este necesară și îmbunătățirea formării continue pentru adulți. În acest sens, vor fi sprijinite centrele comunitare de învățare
permanentă (localizate în licee tehnologice și infrastructura pentru formare profesională inițială), inclusiv centre pilot la nivel județean/regional prin
investiții în construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea unităților de învățământ în cadrul carora își desfășoară activitatea. Prin
intermediul acestor centre se va acorda sprijin în vederea creșterii nivelului de calificare, recalificării sau a însuşirii unor cunoştinţe avansate, metode
şi procedee moderne care să faciliteze integrarea socială și profesională a persoanelor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile
pieţei muncii, în special în sectoarele economice competitive. Se va acorda prioritate intervențiilor care se adresează grupurilor dezavantajate, care au,
în general, o rată mică de participare la educația pe tot parcursul vieții, cum ar fi: femei, romi, persoane din mediul rural, persoane care au părăsit
timpuriu școala, persoane angajate, având peste 45 de ani și competențe profesionale reduse, șomeri, tineri în tranziție de la școală la piața muncii. În
acest sens se va acorda prioritate construcției/ reabilitării/ modernizării/ extinderii/ echipării clădirilor școlare în care vor fi înființate centrele
EN 181 EN
comunitare pentru învățare permanentă.
Pentru atingerea obiectivelor specifice ale acestei priorități de investiție sunt avute în vedere realizarea următoarelor tipuri de investiții:
 construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare și preșcolare (creșe și grădinițe);
 construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic și învățarea
pe tot parcursul vieții (licee tehnologice şi şcoli profesionale).
De asemenea, prin intermediul acestei priorititati de investitie, se va sprijini realizarea de documentațiilor tehnico – economice pentru proiectele care
se încadrează în obiectivele și activitățile finanțate în cadrul acestei priorități de investiție.
Principalele tipuri de beneficiari eligibili avuți în vedere sunt unităţi administrativ-teritoriale - autorităţi și instituții ale administraţiei publice locale -
din municipiile reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz), precum și parteneriate intre acestea, cu excepția
municipiului Tulcea (va beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare tematice din bugetul alocat în cadrul ITI Delta Dunării). De asemenea, APL
pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.
Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu măsurile destinate îmbunătățirii competențelor și creșterii participării la
învațare pe tot parcursul vieții din cadrul POCU, dar și cu intervențiile finanțate în mediul rural prin intermediul PNDR.

În conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR, autoritățile urbane vor fi responsabile cu selecția operațiunilor.
EN 182 EN
În cadrul acestei priorități de investiții nu vor fi finanțate proiecte de sine-stătătoare, ci numai în măsura în care sunt parte componentă a unei strategii
integrate de dezvoltare urbană.
 Concordanța cu documentele strategice relevante (strategii integrate de dezvoltare urbană, Strategia Națională pentru Infrastructura de
Educației, Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, Strategia Națională de Competitivitate, Strategia națională privind
învățarea pe tot parcursul vieții, Strategia Națională de Competitivitate, Strategia Naţională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și
Combaterea Sărăciei, Strategia privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității romilor, Planurile de Dezvoltare Regională 2014-
2020, etc.)
o corelarea operațiunilor cu tendințele demografice ale populației școlare, precum și cu tendințele de dezvoltare economică conform
strategiilor naționale în domeniul educației
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POCU, POC, PNDR etc.)
EN 183 EN


M W T
CO35 Childcare and education: Capacity of supported childcare or education Persons ERDF Less developed 9,401.00 Rapoarte de monitorizare anual
1S19 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin (educație Persoane ERDF Less developed 1,453.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
antepreșcolară) POR-MYSMIS
1S20 Capacitatea infrastructurii care beneficiază de sprijin (educaţie pentru Persoane ERDF Less developed 4,976.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
învăţământ profesional şi tehnic) POR-MYSMIS
1S21 Capacitatea infrastructurii care beneficiază de sprijin (învăţare pe tot parcursul Persoane ERDF Less developed 153.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
vieţii) POR-MYSMIS
EN 184 EN
M W T
1S64 Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin (educație Persoane ERDF Less developed 2,819.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
preșcolară) POR-MYSMIS

4e
priority
Title of the investment Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for urban areas, including the promotion of sustainable multimodal urban mobility and mitigation-
Title of the specific Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă
objective
Results that the Member Principalul rezultat preoconizat prin implementarea unor astfel de măsuri îl reprezintă limitarea creșterii emisiilor de gaze cu
Union support efect de seră.
Contribuția așteptată la obiectivul de reducere a emisiilor de carbon, va fi asigurată, în primul rând, prin scăderea emisiilor de
noxe provenite din transport, respectiv prin oferirea opţiunilor de transport alternativ si descurajarea utilizarii autoturismelor
personale, oraşele devenind astfel spaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni. Rezultatul pozitiv va fi amplificat de implementarea
unor strategii durabile în domeniul transportului public urban și de schimbarea comportamentului de transport pentru un număr
relevant de cetățeni din arealul urban, cu efecte imediate asupra limitării gradului de poluare cu CO2 datorat transportului rutier.
Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, precum și pentru a subsuma investițiile în transportul public
urban Obiectivului Tematic 4, la nivelul celor 7 poli de creștere din România sunt în curs de realizare planuri de mobilitate
urbană durabilă pentru a limita emisiile gazelor cu efect de seră cauzate de transportul motorizat, planuri ce vor fi susținute
financiar prin mai multe tipuri de acțiuni. Investițiile preconizate vor viza și celelalte municipii reședință de județ, cu excepția
municipiului Tulcea (va beneficia de finanțare în cadrul ITI Delta Dunării), care vor dispune atât de un plan de mobilitate urbană
durabilă, cât și de un contract de servicii publice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile
EN 185 EN
publice de transport (în cazul în care doresc achiziții sau modernizări ale materialului rulant/flotei de vehicule/EEV).
În absența unor măsuri relevante pentru limitarea emisiilor GES din transportul rutier estimările MMSC prognozează o creștere a
acestora cu peste 28% în anul 2023 față de anul de referință 2012.
Investițiile preconizate vor duce la realizarea unor sisteme de transport urban durabil prin atingerea următoarelor rezultate:
 reducerea poluării aerului și a poluării fonice, precum și a consumului de energie;
 asigurarea accesibilității la sistemul de transport public pentru toţi cetăţenii;
 dezvoltarea infrastructurii destinatemijloacelor de transport non-motorizate;
 creşterea atractivității și îmbunătățirea calității mediului și a amenajării spaţiilor urbane;
EN 186 EN
Specific objective OS41 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană
durabilă
ID Indicator Measurement unit Category of region (where Baseline Baseline Target value Source of Frequency of
relevant) value year (2023) data reporting
1S10 Emisii GES provenite din transportul rutier Mii tone echiv. 14,211.38 2012 17,750.44 MMSC Anual
CO2/an
1S9 Pasageri transportati in transportul public urban în Pasageri Less developed 970,000,000.00 2012 1,110,000,000.00 INS Anual
România
EN 187 EN
Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante, cu facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă și sisteme de
supraveghere video (pentru creșterea gradului de siguranță al pasagerilor) va oferi oportunități îmbunătățite potențialilor pasageri noi, oferind o
alternativă viabilă și confortabilă utilizării autoturismelor personale.
Transportul urban electric reprezintă o variantă nepoluantă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor pentru a asigura tranzitul zilnic al
populației, iar îmbunătățirea infrastructurii va crește gradul de confort, viteza de deplasare, siguranța traficului și alte beneficii adiacente in special
asigurarea accesibilităţii pentru persoane cu dizabilităţi. Astfel, se va asigura dezvoltarea unei structuri de transport public durabile din punct de
vedere tehnic şi eficiente din punct de vedere financiar. Se va acorda o prioritate deosebită proiectelor care prevăd reabilitarea/ modernizarea/
extinderea liniilor de tramvai.
Modernizarea parcului de material rulant existent, prin îmbunătățirea sistemelor existente la bordul acestora, realizarea echipamentelor pentru accesul
persoanelor cu dizabilități etc va asigura un transport civilizat și eficient din punct de vedere energetic, încurajând utilizarea transportului public de
către locuitorii marilor aglomerări urbane. Cele două măsuri, achiziția și, în special, modernizarea materialului rulant vor stimula și alte
municipalități în (re)introducerea transportului public electric pe șină. O atenție deosebită se va acorda inlocuiri/modernizării tramvaielor învechite,
zgomotoase și care oferă o accesibilitate slabă cu material rulant modern, fără trepte (cu podea joasă) echipate cu aer condiționat și sisteme de
siguranță moderne.
Modernizarea/înlocuirea stațiilor și substațiilor de redresare și a rețelelor electrice va contribui la creșterea eficienței energetice.
Realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public, cu scopul creșterii frecvenței serviciilor atât în orele de vârf, cât și în
afara lor va reduce timpul de călătorie al vehiculelor de transport public (autobuze, troleibuze, tramvaie etc.), precum și reducerea nivelului și a
EN 188 EN
duratei aglomerărilor/congestiilor de trafic în rețeaua principală de transport.
Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de biciclete reprezintă un obiectiv ambițios, ținând cont de condiționalitățile impuse
de situația existentă în marile orașe, dar în concordanță cu orientările la nivel european, pentru promovarea utilizării bicicletei ca un mijloc de
transport zilnic, nu doar ca mijloc de recreere. Accesibilitatea urbană va pune accent pe mijloacele de transport favorabile mediului, cu evidențierea
priorității transportului public și oferirea de facilități de opțiune pentru mijloacele alternative de transport (mersul pe jos, cu bicicleta, etc.).
O rețea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întregul oraș, acordându-se o atenție deosebită traseelor de la /către: universităţi, școli, parcuri,
locuri de interes turistic şi cultural, centre de birouri, centre comerciale, instituţii publice, etc. De asemenea, realizarea de artere rutiere alternative
subterane sau supraterane va contribui la creșterea spațiilor destinate exclusiv pietonilor și bicicliștilor.
Centrele de trafic vor preveni accidentele și vor asigura fluența traficului pentru zonele dense ale polilor de creștere, sau a altor aglomerări urbane, cu
zone clar definite în care vehiculele personale să nu poată intra sau să fie restricționate puternic prin măsuri adecvate. Un rol important il va avea
evitarea transportului de marfă în centrul orașelor, cu excepția livrărilor locale în afara orelor de vârf.
Realizarea sistemelor de e - ticketing va permite facilitarea utilizării transportului public si de către persoanele cu mobilitate redusă sau pentru grupuri
ţintă specifice (pensionari, elevi, studenţi, turişti) precum și o creștere a veniturilor operatorilor de transport public. O atenție deosebită se va acorda
realizării și implementării sistemelor de plată pentru parcările publice in vederea folosirii optime a spațiului public și limitării staționărilor
nejustificate si indelungate in zonele centrale.
Realizarea sistemelor de tip Park and Ride (parcări la intrarea în marile municipii care permit parcarea autoturismului și continuarea călătoriei cu
mijloacele de transport public) va avea rolul de a facilita transferurile de la autoturismul personal la transportul public şi intermodalitatea.
De asemenea, va fi sprijinită realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă, altele decât cele pentru polii de creștere care să asigure planificarea
infrastructurii rutiere pe termen mediu (până în anul 2020), instituind o strategie economică coerentă pentru gestionarea și punerea la dispoziție de
EN 189 EN
drumuri şi infrastructuri conforme cu politica de mobilitate durabilă și cererea de deplasare, în corelare cu strategiile de dezvoltare urbană, siguranţă
rutieră şi planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism.
Se propune și realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2) pe terenurile publice din imediata
vecinătate a rețelelor de străzi sau pe coridoarele majore de transport precum șoselele ocolitoare.
 Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex. achizitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV);
modernizarea/ reabilitarea/ extinderea /introducerea/ reintroducerea traseelor de transport electric public; modernizarea materialului rulant
electric existent (tramvaie); modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv
construire depouri noi; realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public; imbunătățirea stațiilor de transport public
existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun; realizarea/ extinderea de sisteme de
e - ticketing pentru călători; construirea/ modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor pentru biciclisti)/ reabilitarea infrastructurii rutiere
(pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie şi exploatare al rețelei de
transport, etc.)
 Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de
alimentare a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice
aferente (sisteme de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea/ modernizarea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de
reducere a traficului auto în anumite zone, etc. )
 Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex. crearea/modernizarea/extinderea sisteme de management al
traficului inclusiv a sistemului de monitorizare video, precum și a altor sisteme inteligente de transport; realizarea sistemelor de tip park and
EN 190 EN
ride; realizarea de perdele forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2);
De asemenea, prin intermediul acestei priorititati de investitie, se va sprijini realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă care au proiecte
implementate prin POR 2014 – 2020, precum și realizarea documentațiilor tehnico – economice pentru proiectele care sunt parte a planurilor de
mobilitate urbană adoptate de municipiile eligibile în cadrul acestei priorități de interventie, chiar daca aceste proiecte nu vor fi finanțate în cadrul
POR. Aceste proiecte vor fi partea a unui pachet integrat de investiții care vizează creșterea transportului public și reducerea de CO2.
Grupul țintă il reprezintă populația urbană care va beneficia de investițiile și măsurile ce vor fi implementate.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale (posibil în colaborare cu operatorul de transport public) din
municipiile reședință de județ (inclusiv în parteneriat cu localitățile din zona funcțională urbană, după caz), unitatea administrativ-teritorială judeţul
inclusiv cu posibilitatea parteneriatului cu unitatea administrativ teritorială municipiul reşedinţă de judeţ, cu excepția municipiului Tulcea (care va
beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare tematice din bugetul alocat în cadrul ITI Delta Dunării), precum și autoritățile și instituțiile publice
centrale în cazul unor achiziții în parteneriat. De asemenea, autoritatile publice locale pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/
instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.

EN 191 EN
 Operațiunile propuse sunt rezultatul măsurilor fundamentate prin PMUD, iar pentru operațiunile nefinalizate, operațiunile propuse fac parte
din scenariul „a face minimum” din PMUD;
 Concordanța cu documentele stategice relevante (strategii integrate de dezvoltare urbană, cu PDR – urile, strategii municipale/ metropolitane
de tip PAED)
Din cauza caracterului special al acestei priorități de investiție, bazată pe măsuri care vor fi generate de o serie de documente de planificare încă
nerealizate la momentul aprobării programului, se are în vedere modificarea indicatorilor de realizare până în anul 2018, astfel încât să ofere o
monitorizare mai exactă a proiectelor susținute în cadrul POR, astfel cum rezultă din planurile de mobilitate urbană durabilă.
EN 192 EN

Raportul de evaluare ex-ante nu recomanda utilizarea instrumentelor financiare in domeniul transportului urban in aceasta perioada.

EN 193 EN
Investment priority 4e - Promoting low-carbon strategies for all types of territories, in particular for urban areas, including the promotion of
M W T
CO15 Urban transport: Total length of new or improved tram and metro lines km ERDF Less developed 50.00 Rapoarte de monitorizare anual
POR-MYSMIS
CO37 Urban Development: Population living in areas with integrated urban Persons ERDF Less developed 5,143,438.00 Rapoarte de monitorizare anual
development strategies POR-MYSMIS
1S11 Operațiuni implementate destinate transportului public și nemotorizat operațiuni ERDF Less developed 50.00 Rapoarte de monitorizare anual
POR-MYSMIS
1S12 Operațiuni implementate destinate reducerii emisiilor de CO2 (altele operațiuni ERDF Less developed 20.00 Rapoarte de monitorizare anual
decât cele pentru transport public și nemotorizat) POR-MYSMIS

6e
priority
Title of the investment Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate and decontaminate brownfield sites (including conversion areas), reduce air pollution and
priority promote noise-reduction measures
Title of the specific objective Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din muncipiile resedinta de judet
Results that the Member După 1990, odată cu procesul de descentralizare, concomitent cu schimbările economice majore - reducerea sau încetarea
Union support activităților industriale, dezvoltarea urbană a cunoscut noi forme, influenţate şi de tendinţa de migrare a populației spre zonele
rurale sau periurbane. Majoritatea oraşelor din România, au in limitele intravilanului terenuri și suprafețe degradate și/sau
abandonate, etc. care se reflectă asupra calității vieții cetăţenilor și imaginii/atractivității orașului.
Reconversia și/sau reutilizarea terenurilor neutilizate și abandonate și transformarea lor în zone de agrement și recreere pentru
populație (parcuri, grădini publice, etc.), are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor. În acelaşi timp,
revitalizarea urbană constituie un instrument pentru utilizarea raţională a resurselor de teren, în contextul intensificării
EN 194 EN
procesului de expansiune urbană necontrolată.
Principalul rezultat preconizat îl constituie creșterea suprafețelor verzi la nivelul municipiilor resedinta de judet din România,
pe fondul reintegrării în circuitul urban al spațiilor reziduale ale acestora.
EN 195 EN
Specific objective OS42 - Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din muncipiile resedinta de judet
1S13 Spații verzi în municipiile reședință de județ metri pătrați / locuitor Less developed 17.82 2011 26.00 INS anual
EN 196 EN
Investment 6e - Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate and decontaminate brownfield sites (including conversion areas), reduce air pollution and
Cu precădere din cauza procesului de dezindustrializare, precum şi a reducerii capacităţii investiţionale a autorităţilor locale la nivelul orașelor din
România a rezultat apariția unor terenuri și suprafețe degradate, abandonate și/sau neutilizate care se repercutează asupra calității mediului urban și,
implicit asupra calității vieții populației.
În cadrul acestei priorități de investiție, prin intermediul unei abordări integrate teritorial, sunt vizate reconversia funcțională și/sau reutilizarea unor
terenuri și suprafețe abandonate și neutilizate din interiorul orașelor și transformarea lor în zone de agrement și petrecere a timpului liber pentru
comunitate.
În vederea promovării revitalizării zonelor urbane, fara a fi exhaustive, vor fi finanțate urmatoarele tipuri de activități asupra terenurilor supuse
interventiei:
 demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;

 realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
 amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole,
grilaje etc.; plantarea/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori);
 crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);
 instalare Wi-Fi în spațiile publice;
 dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc);
 modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse intervențiilor, inclusiv înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice (străzile urbane
sunt eligibile în situații excepționale, numai în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru facilitarea accesibilității la obiectivul de
investiții).
EN 197 EN
se încadrează în obiectivul și activitățile finanțate în cadrul acestei priorități de investiție.
Implementarea unor astfel de măsuri va contribui în principal la îmbunătățirea calității vieții populației, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de mediu,
dar si a creșterii ofertei de de agrement și recreere a populației la nivelul acestor municipii. În același timp, regenerarea spațiilor urbane degradate și
abandonate poate facilita creșterea atractivității centrelor urbane pentru populație și agenți economici, contribuind la îmbunătățirea percepției
anumitor zone, dar și la crearea unui climat atractiv socio-economic.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile și instituțiile publice locale din municipiile reședință de județ (exclusiv
localitățile din zona funcțională urbană), cu excepția municipiului Tulcea (care va beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare tematice din
bugetul alocat ITI Delta Dunării). De asemenea, autoritatile publice locale pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice
care pot contribui la buna implementare a proiectului.

EN 198 EN
 concordanța cu documentele stategice relevante (ex. strategii integrate de dezvoltare urbană, PDR, etc.);
 contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR;


EN 199 EN
Investment priority 6e - Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate and decontaminate brownfield sites (including conversion areas),
reduce air pollution and promote noise-reduction measures
M W T
CO38 Urban Development: Open space created or Square meters ERDF Less developed 106,306.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
rehabilitated in urban areas MYSMIS

Title of the investment priority Providing support for physical, economic and social regeneration of deprived communities in urban and rural areas
Title of the specific objective Îmbunătățirea regenerarii fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în municipiile reședință de județ din România
Results that the Member O cartografiere extinsă a comunităților marginalizate din orașele și municipiile României a fost realizată cu sprijinul Băncii
Union support Mondiale în 2014, pe baza unor criterii măsurabile de definire diferitelor tipuri de comunități dezavantajate: capitalul uman (cu
referire la educație, sănătate și comportament demografic), ocuparea forței de muncă, calitatea locuirii, și etnia, ca un filtru
secundar. Zonele marginalizate sunt definite ca fiind acele comunități care îndeplinesc cumulativ primele trei criterii. Numărul
populației în zone marginalizate la nivelul municipiilor – reședință de județ era în 2011 de aproximativ 83.000 de persoane.
Studiul relevă, de asemenea, faptul că 30,8% din persoanele din mediul urban care s-au identificat ca aparținând etniei roma la
Recensământul populației și locuințelor din 2011, locuiesc în zone marginalizate. În plus, 38,9% locuiesc în zonele
defavorizate din punct de vedere al capitalului uman.
Această prioritate de investiție are ca scop îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate
din municipiile – reședință de județ din România, contribuind astfel la promovarea coeziunii sociale prin îmbunătățirea
mediului construit și prin activități complexe care vizează ocuparea forței de muncă, creșterea educației, îmbunătățirea
EN 200 EN
asistenței medicale și a serviciilor sociale, dezvoltare comunitară și siguranță publică.
Rezultatele vor fi atinse printr-o abordare integrată și participativă, prin promovarea unor măsuri adaptate cauzelor specifice
care conduc la baza marginalizării comunităților. Investițiile pentru regenerare urbană vor contribui la realizarea obiectivelor
multi-dimensionale de dezvoltare urbană durabilă, astfel cum sunt definite la art. 7 din Regulamentul FEDR și reflectate în
strategiile integrate de dezvoltare urbană promovate de municipiile – reședință de județ eligibile în cadrul acestei axe prioritare.
Rezultatul așteptat constă în reducerea numărului populației cuprinsă în zonelele marginalizate la nivelul municipiilor –
reședință de județ.
EN 201 EN
Specific objective OS43 - Îmbunătățirea regenerarii fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în municipiile
reședință de județ din România
ID Indicator Measurement Category of region Baseline Baseline Target value Source of Frequency of
unit (where relevant) value year (2023) data reporting
1S14 Populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele marginalizate din Persoane Less developed 82,844.00 2011 80,607.00 INS/ Banca La patru ani
municipiile reședință de județ Mondială
EN 202 EN
Această prioritate de investiții vizează, printr-o abordare complexă, rezolvarea problemelor infrastructurale, sociale și economice concentrate în
anumite zone din interiorul orașelor, defavorizate și marginalizate, în scopul de a promova incluziunea socială a populației marginalizate. Măsurile
vor fi promovate printr-o abordare integrată, promovând investiții în asigurarea condițiilor de bază infrastructurale și pentru locuire (utilități,
accesibilitate, spații publice etc.), dezvoltarea funcțiilor sociale și comunitare, precum și, atunci când este cazul, combaterea segregării și consolidarea
coeziunii sociale a populației afectate.
În plus, acțiunile planificate în cadrul acestui obiectiv specific vor fi planificate și implementate în mod participativ, cu implicarea părților interesate
relevante (populația care trăiește în zona de acțiune) și în parteneriat cu toate organizațiile relevante (ex. instituții din sectorul public, organizațiilor
non-guvernamentale și alte părțile interesate private).
Intervențiile teritorializate pot include diverse activități de regenerare, în funcție de nevoile specifice identificate la nivel local. Lista orientativă
include:
 Investiții în facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi de mici dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe, locuri de joacă
pentru copii, precum și facilități pentru activități sportive și recreaționale (ex. terenuri de sport, etc);
 Investiții în clădiri destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale și recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde
serviciile publice de bază (construcție/reabilitare/modernizare), inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice;
 Construcția/reabilitarea/modernizarea tuturor tipurilor de utilități de bază la scară mică (cum ar fi infratructura edilitară de gaze, electricitate,
apă, salubritate);
 Construcția/reabilitarea/modernizarea străzilor de importanță secundară, inclusiv trotuare, piste pentru bicicliști, alei pietonale, căi de acces.
EN 203 EN
se încadrează în obiectivul și activitățile finanțate în cadrul acestei priorități de investiție.
Investițiile privind străzile urbane, inclusiv utilități sunt eligibile în situații excepționale, numai în măsura în care astfel de investiții se fac în
completarea proiectului/proiectelor vizând celelalte categorii de activități eligibile.
Se încurajează ca, în funcție de nevoile locale identificate, investițiile de tip FEDR să fie implementate în mod complementar și integrat cu activitățile
de tip FSE promovate prin POCU, în special cele prevăzute în cadrul axelor prioritare 3 și 4.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile și instituțiile publice locale din municipiile reședință de județ, inclusiv
parteneriate intre acestea (exclusiv localitățile din zona funcțională urbană), cu excepția municipiului Tulcea. De asemenea, APL pot realiza
parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.
Investițiile din cadrul acestui obiectiv specific sunt complementare intervențiilor de tip CLLD din cadrul axei prioritare 9 a POR 2014-2020.

EN 204 EN
 Concordanța cu documentele strategice relevante (strategii integrate de dezvoltare urbană, strategiile naționale în domeniu, precum Strategia
Naţională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei, Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români
aparținând minorității romilor 2012-202 – condiţionalități ex-ante pentru România, alte strategii relevante în domeniu, Planurile de
Dezvoltare Regională 2014-2020,etc.)
 Principiul intervenţiei plasată în zona nevoii identificate („area based approach”), pentru un impact cât mai mare asupra beneficiarilor finali
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu POCU, axele prioritare 3 și 4 (obiectivele specifice 4.1,
4.2, 4.4), pentru promovarea unei abordări integrate).
 Se va acorda prioritate intervențiilor vizând comunitățile marginalizate în care populația de etnie roma reprezintă mai mult de 10% din
populație.


EN 205 EN
Investment priority 9b - Providing support for physical, economic and social regeneration of deprived communities in urban
and rural areas
ID Indicator Measurement Fund Category of region Target value (2023) Source of data Frequency
unit (where relevant) of
M W T reporting
CO38 Urban Development: Open space created or rehabilitated in urban areas Square meters ERDF Less developed 30,000.00 Rapoarte de anual
monitorizare
POR-MYSMIS
CO39 Urban Development: Public or commercial buildings built or renovated in urban areas Square meters ERDF Less developed 20,000.00 Rapoarte de anual
monitorizare
POR-MYSMIS
1S15 Populație care trăiește în zonele cu intervenții în regenerarea fizică, economică și socială a persoane ERDF Less developed 87,500.00 Rapoarte de anual
comunităților marginalizate din municipii reședință de județ monitorizare
POR-MYSMIS
Priority axis AP4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
M W T M W T
CO15 O Urban transport: Total length of new or improved tram and metro lines km ERDF Less 0 50.00 Rapoarte de Aceșt indicator este importanț întrucât contribuie la 50% din alocarea axei prioritare. Valoarea
developed monitorizare acestora este importantă din punct de vedere a contribuţiei la atingerea rezultatelor aşteptate.
POR-MYSMIS
EN 206 EN
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității euro ERDF Less 105882353 1,386,858,575.00 SMIS/ MYSMIS
1K2 I Operațiuni contractate destinate transportului public și nemotorizat Operațiuni ERDF Less 25 50.00 Rapoarte de S-a stabilit etapă cheie de implementare având în vedere că pana in 2018 nu vor fi implementate
developed monitorizare toate proiectele din cadrul planurilor de mobilitate urbană.
POR-MYSMIS
1K3 I Lungime totala a liniilor noi sau imbunatatite de tramvai/și metrou Km ERDF Less 25 50.00 Rapoarte de S-a stabilit etapă cheie de implementare având în vedere că nu vor fi implementate pana in 2018
conform contractelor semnate developed monitorizare toate proiectele din cadrul planurilor de mobilitate urbană.
POR-MYSMIS
1S11 O Operațiuni implementate destinate transportului public și nemotorizat operațiuni ERDF Less 0 50.00 Rapoarte de Acești indicatori sunt importanți întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
developed monitorizare Valoarea acestora este importantă din punct de vedere a contribuţiei la atingerea rezultatelor
POR-MYSMIS aşteptate.

rezerva de performanta și cofinanțarea națională din anii 2014 - 2015 din care s-au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014,
Selectarea indicatorilor pentru cadrul de performanță.
S-a stabilit etapă cheie de implementare având în vedere că nu vor fi implementate toate proiectele din cadrul planurilor de mobilitate urbană.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare, au fost selectați indicatorii care corespund unei alocări de peste 50% din alocarea
pentru AP 4.
EN 207 EN

ERDF Less developed 044. Intelligent transport systems (including the introduction of demand management, tolling systems, IT monitoring control and information systems) 143,617,021.00
ERDF Less developed 050. Education infrastructure for vocational education and training and adult learning 20,000,000.00
ERDF Less developed 052. Infrastructure for early childhood education and care 45,000,000.00

ERDF Less developed 01. Non-repayable grant 1,178,829,788.00

EN 208 EN

ERDF Less developed 02. Other integrated approaches to sustainable urban development 1,178,829,788.00
Priority axis: AP4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
Se va oferi asistență tehnică specifică pentru elaborarea, monitorizarea și implementarea strategiilor integrate de dezvoltare urbană, inclusiv pentru
îndeplinirea obligațiilor ce derivă din delegarea către autoritățile publice locale a atribuției privind selecția proiectelor, în conformitate cu Art. 7,
Regulamentul FEDR.
Utilizarea asistenței tehnice pentru sprijinirea autorităților publice locale va consta și în furnizarea de modele și ghiduri pentru realizarea planurilor de
mobilitate urbană durabilă și a contractelor de servicii publice în transportul public urban de călători.
Totodată, se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire specifice acestei axe prioritare.
EN 209 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
applicable)
Pentru această axă vor putea aplica toate regiunile de dezvoltare din România, inclusiv regiunea Bucureşti Ilfov.
Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în zonele rurale și
cele sărace, a căror economie se baza exclusiv pe activități agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de
creșterea locurilor de muncă și a veniturilor, concomitent cu promovarea tradițiilor și patrimoniului cultural și natural, constituind o pârghie de atenuare a
dezechilibrelor intra și inter regionale. Acțiunile întreprinse până în 1990, prin care se urmărea crearea unui spațiu urban nou, depersonalizat, au
influențat negativ atât viața economică și socială, cât și atitudinea față de patrimoniul cultural.
Creșterea economică accentuată, înregistrată în ultima decadă, la care se adaugă măsurile de ”urbanism derogatoriu” permis prin legislația actuală pun o
presiune imobiliară imensă asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, amenințându-le identitatea și chiar existența. România deține un avantaj
competitiv, prin densitatea crescută a obiectivelor de patrimoniu cu potențial turistic. Pentru România, este deosebit de important ca patrimoniul cultural
să fie restaurat, protejat și conservat, dar și gestionat mai strict, în ceea ce privește condițiile de vizitare, gradul de accesibilitate pentru persoanele cu
dizabilități, care, în prezent, călătoresc în scopuri turistice într-un număr tot mai mare.
EN 210 EN
Totodata, oraşele din România, de la cele mai mici şi până la capitala ţării, Bucureşti, se confruntă cu probleme legate de degradarea spaţiului construit,
spații intravilane abandonate, probleme legate de calitatea mediului, ceea ce determină o calitate a vieţii sub aşteptările majorităţii cetăţenilor.
Revitalizarea urbană, având ca scop îmbunătățirea calității mediului, dar și a condițiilor de viață ale cetățenilor reprezintă o modalitate eficientă prin care
orașele sau anumite părți ale acestora sunt revitalizate și reintroduse în circuitul urban.
Implementarea acestei axe prioritare în toate regiunile de dezvoltare este justificată de o distribuție teritorială echilibrată la nivel național a resurselor de
patrimoniu cultural, dar și a zonelor intravilane adandonate. În toate cele opt regiuni, aceste resurse de patrimoniu cultural sunt slab valorificate,
indiferent de nivelul de dezvoltare ale regiunilor. Distribuția teritorială echilibrată a obiectivelor de patrimoniu constituie o mare oportunitate,
patrimoniul cultural putând deveni un pilon de bază al strategiei de dezvoltare, dar și un instrument eficient pentru educație, reducerea sărăciei, ocuparea
forței de muncă. De asemenea, investițiile asupra revitalizării mediului urban vor contribui la refuncționalizarea zonelor urbane și îmbunătățirea
aspectului estetic al acestora.

Title of the investment priority Conserving, protecting, promoting and developing natural and cultural heritage
Title of the specific objective Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale
Results that the Member Obiectivele de patrimoniu cultural cunosc o stare avansată de degradare, care nu permit o funcționalitate optimă și includerea în
Union support circuitul economic, contribuind la crearea unui mediu construit degradat, cu impact negativ asupra calității vieții populației
EN 211 EN
rezidente și a dezvoltării economiilor locale.
Disponibilitatea limitată a fondurilor alocate pentru asemenea intervenţii este agravată de o planificare defectuoasă a lucrărilor
(şantiere sau situri abandonate pe parcurs din cauza întreruperii finanţării, absenţa unor măsuri elementare de conservare şi pază
etc.).
În acest context, principalele rezultate așteptate sunt reprezentate de creșterea gradului de conservare pentru 45 de obiective de
patrimoniu. Implementarea acestei priorități de investiție va contribui la protejarea și conservarea patrimoniului cultural,
concomitent cu creșterea calității vieții populației, conservarea identității culturale și dezvoltarea economică locală.
De asemenea, introducerea în circuitul economic a obiectivelor resturate va impulsiona dezvoltarea economică locală,
valorificarea patrimoniului cultural contribuind la crearea de locuri de muncă, în mod direct (persoanele care lucrează în
instituții cu atribuții în domeniul patrimoniului), indirect (persoanele care lucrează în domeniul conservării și restaurării
patrimoniului), în mod indus (ca sursă de inspirație în industria culturală) și nu în ultimul rând în turism. Pentru a realiza aceste
aspecte, patrimoniul trebuie să fie bine conservat, pentru a genera interes din partea categoriilor menționate. Implementarea
acestei priorități de investiție contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicilor europene din domeniu și este în deplină
concordanță cu prevederile Tratatului de la Lisabona, prin care sunt încurajate măsuri de conservare și protecție a patrimoniului
cultural.
EN 212 EN
Specific objective OS51 - Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a
identității culturale
1S22 Creșterea numărului de obiective de patrimoniu în stare de conservare Obiective 4,387.00 2012 4,482.00 Ministerul La trei ani
foarte bună și bună Culturii
EN 213 EN
Investment priority 6c - Conserving, protecting, promoting and developing natural and cultural heritage
Pentru România, este deosebit de important ca patrimoniul cultural să fie restaurat, protejat și conservat, dar și gestionat mai strict, în ceea ce privește
condițiile de vizitare, gradul de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, care, în prezent, călătoresc în scopuri turistice într-un număr tot mai
mare.
În contextul în care obiectivele de patrimoniu cultural sunt într-un stadiu precar de conservare sau nu sunt introduse în circuitul turistico-economic,
principalele acțiuni care vor fi finanțate trebuie să se concentreze asupra unor activități precum restaurarea, protecţia şi conservarea obiectivelor de
patrimoniu care să conducă spre salvarea acestora de la o dispariție iminentă și la reducerea nivelului de degradare.
Regimul de proprietate a monumentelor este foarte important din perspectiva intervenției pentru conservare și restaurare. Dacă în cazul monumentelor
cu regim de proprietate privată situația este complicată, intervenția din partea statului fiind limitată din perspectiva implementării unei strategii de
conservare, restaurare și punere în valoare, o parte din monumentele cu regim de proprietate de stat (4000 monumente) ar putea deveni principalele
beneficiarele principale ale acestei axe prioritare. Luând în considerare concentrarea teritorială a resurselor financiare și a acțiunilor,vor fi finanțate
numai acele obiective de patrimoniu pentru care impactul economic rezultat în urma implementării este clar demonstrat.
Astfel, POR va finanța restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu Unesco, patrimoniu cultural național
(indiferent de localizare, urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban. Complementar, PNDR va finanța obiectivele de patrimoniu
cultural local din mediul rural.
Fără a enumera exhaustiv, activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ:
EN 214 EN
 Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;
 Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;
 Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;
 Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
 Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
 Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.
Vor avea prioritate la finanțare acele obiective de patrimoniu localizate în teritorii conectate la creșterea economică, a căror restaurare va contribui în
mod direct la creșterea competitivității arealului în care sunt localizate.
Complementar cu intervențiile POC activitățile finanțate prin POR pentru conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural vor
putea include și digitizarea itemilor imobili.
Beneficiari pot fi autorități și instituții ale administrației publice locale și centrale, unitățile de cult, ONG-uri și parteneriate între aceste entități. De
asemenea, beneficiarii pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a
proiectului.
EN 215 EN
Implementarea acestor tipuri de acțiuni va contribui la conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural bazate pe o abordare
durabilă, echilibrat distribuite între latura comercială și cea de protecție a mediului, cu beneficii majore pentru mediul și comunitățile locale. Prin
prisma experiențelor trăite atât de către populația rezidentă, dar și de către turiști, aceștia vor aprecia mai mult și vor alege acele destinații care acordă
o atenție deosebită mediului, angajaților din domeniu și comunităților locale, care astfel vor beneficia de o creștere semnificativă a calității vieții.

 Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia sectorială în domeniul Culturii și Patrimoniului Național 2014 – 2020, cu PDR –
urile, strategii locale, Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, SUERD)
 Contribuția la dezvoltarea locală, impactul economic preconizat, respectiv rolul obiectivului de patrimoniu în dezvoltarea economică a
arealului în care este localizat
 Relevanța obiectivului de patrimoniu în cadrul strategiei de dezvoltare locală/regională
EN 216 EN
 Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea


EN 217 EN
ID Indicator Measurement Fund Category of region Target value (2023) Source of data Frequency
unit (where relevant) of reporting
M W T
CO09 Sustainable Tourism: Increase in expected number of visits to supported sites of cultural Visits/year ERDF Less developed 41,000.00 Rapoarte de Anuală
and natural heritage and attractions monitorizare POR-
MYSMIS
1S23 Obiective de patrimoniu cultural restaurate Obiective ERDF Less developed 41.00 Rapoarte de Anuală
monitorizare POR-
MYSMIS
CO09 Sustainable Tourism: Increase in expected number of visits to supported sites of cultural Visits/year ERDF More developed 4,000.00 Rapoarte de Anuală
and natural heritage and attractions monitorizare POR-
MYSMIS
1S23 Obiective de patrimoniu cultural restaurate Obiective ERDF More developed 4.00 Rapoarte de Anuală
monitorizare POR-
MYSMIS

6e
priority
Title of the investment Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate and decontaminate brownfield sites (including conversion areas), reduce air pollution and
Title of the specific objective Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orasele mici, mijlocii si municipiul București
Results that the Member După 1990, odată cu procesul de descentralizare, concomitent cu schimbările economice majore - reducerea sau încetarea
Union support activităților industriale, dezvoltarea urbană a cunoscut noi forme, influenţate şi de tendinţa de migrare a populației spre zonele
rurale sau periurbane. Majoritatea oraşelor din România, au in limitele intravilanului terenuri și suprafețe degradate și/sau
abandonate, etc. care se reflectă asupra calității vieții cetăţenilor și imaginii/atractivității orașului.
Reconversia și/sau reutilizarea terenurilor neutilizate și abandonate și transformarea lor în zone de agrement și recreere pentru
EN 218 EN
populație (parcuri, grădini publice, etc.), are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor. În acelaşi timp,
revitalizarea urbană constituie un instrument pentru utilizarea raţională a resurselor de teren, în contextul intensificării
procesului de expansiune urbană necontrolată.
Principalul rezultat preconizat îl constituie creșterea suprafețelor verzi pentru satisfacerea nevoii de agrement și recreere a
populaţiei urbane, dar și reducerea nivelului de poluare, îmbunătățirea aspectului estetic al orașelor mici, mijlocii și
municipiului București.
EN 219 EN
Specific objective OS52 - Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orasele mici, mijlocii si municipiul
București
IS24 Spații verzi în orașele mici și mijlocii Metri pătrați/ locuitor Less developed 16.65 2011 26.00 INS Anuala
IS24 Spații verzi în orașele mici și mijlocii Metri pătrați/ locuitor More developed 10.63 2011 26.00 INS Anuala
EN 220 EN
Cu precădere din cauza procesului de dezindustrializare, precum şi a reducerii capacităţii investiţionale a autorităţilor locale la nivelul orașelor din
România a rezultat apariția unor terenuri și suprafețe degradate, abandonate și/sau neutilizate care se repercutează asupra calității mediului urban și,
implicit asupra calității vieții populației.
În cadrul acestei priorități de investiție, prin intermediul unei abordări integrate teritorial, sunt vizate reconversia funcțională și/sau reutilizarea unor
terenuri și suprafețe abandonate și neutilizate din interiorul orașelor și transformarea lor în zone de agrement și petrecere a timpului liber pentru
comunitate.
În vederea promovării revitalizării zonelor urbane, fara a fi exhaustive, vor fi finanțate urmatoarele tipuri de activități asupra terenurilor supuse
interventiei:
 demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;

 realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
 amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole,
grilaje etc.; plantarea/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori);
 crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);
 instalare Wi-Fi în spațiile publice;
 dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc);
 modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse intervențiilor, inclusiv înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice (străzile urbane
sunt eligibile în situații excepționale, numai în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru facilitarea accesibilității la obiectivul de
investiții).
EN 221 EN
Implementarea unor astfel de măsuri va contribui în principal la îmbunătățirea calității vieții populației, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de mediu,
dar si a creșterii ofertei de agrement și recreere a populației în orașele mici și mijlocii. În același timp, regenerarea spațiilor urbane degradate și
abandonate poate facilita creșterea atractivității centrelor urbane pentru populație și agenți economici, pe fondul reintegrării în circuitul urban al
spațiilor reziduale ale acestora, contribuind la îmbunătățirea percepției anumitor zone, dar și la crearea unui climat atractiv socio-economic. În acest
sens, se va acorda prioritate acelor orașe care înregistrează valori reduse în ceea ce privește suprafața spațiilor verzi.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile și instituțiile publice locale din mediul urban, cu excepția municipiilor reședință
de județ, finanțate în cadrul axei prioritare dedicate dezvoltării urbane. De asemenea, beneficiarii pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte
autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.

 concordanța cu documentele strategice relevante (ex. strategii de dezvoltare locală, PDR, SUERD, etc.);
 contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR;
EN 222 EN

Investment priority 6e - Taking action to improve the urban environment, to revitalise cities, regenerate and decontaminate brownfield sites (including conversion areas),
reduce air pollution and promote noise-reduction measures
M W T
CO38 Urban Development: Open space created or Square meters ERDF Less developed 79,879.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
CO38 Urban Development: Open space created or Square meters ERDF More developed 11,340.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
Priority axis AP5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
EN 223 EN
M W T M W T
1S23 O Obiective de patrimoniu cultural restaurate Obiective ERDF Less 2 41.00 Rapoarte de Acest indicator vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare. Valoarea acestuia este
developed monitorizare POR- importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor aşteptate.
MYSMIS
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității de euro ERDF More 1250000 40,771,278.00 SMIS/ MYSMIS
1K4 I Obiective de patrimoniu cultural restaurate conform contractelor de Obiective ERDF More 1 4.00 Rapoarte de
finanțare developed monitorizare POR-
MYSMIS
1S23 O Obiective de patrimoniu cultural restaurate Obiective ERDF More 0 4.00 Rapoarte de Acest indicator vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare. Valoarea acestuia este
developed monitorizare POR- importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor aşteptate.
MYSMIS

Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându-se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesitatea respectării
face parte din cadrul de performanță. A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din care 26 milioane euro
EN 224 EN
pentru AP 5.
experientei lansării apelurilor și ritmului de implementare in perioada 2007-2013.


ERDF More developed 083. Air quality measures 11,340,426.00
ERDF Less developed 094. Protection, development and promotion of public cultural and heritage assets 255,319,149.00
ERDF More developed 094. Protection, development and promotion of public cultural and heritage assets 21,276,596.00

EN 225 EN

Priority axis: AP5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
EN 226 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă regională, precum şi a sistemelor de transport durabile
applicable)
Pentru această axă vor putea aplica toate regiunile de dezvoltare din România, inclusiv regiunea Bucureşti Ilfov. Deși București Ilfov - regiunea cea mai
dezvoltată din România –are o retea de drumuri judeţene modernizată în mare măsură, există în continuare coridoare importante care necesită
modernizare şi noduri de conectare la autostrăzile TEN T care traversează regiunea. Regiunea Bucuresti Ilfov produce peste 25% din PIB-ul României, si
modernizarea unor sectoare critice din infrastructura regională și conectarea suplimentară cu rețeaua de autostrăzi și magistrale de transport va crea efecte
indirecte semnificative pentru susținerea creșterii economice.
În celelalte şapte regiuni, bugetul cheltuit pentru investiţii în modernizarea reţelei de drumuri judeţene este insuficient comparativ cu nevoile existente,
dar efectele pozitive indirecte (creșterea traficului pe drumurile modernizate, accesibilitate crescută a populației din zonele respective) generate de
investiţiile realizate în cadrul POR 2007-2013 reprezintă un fundament serios pentru obiectivele propuse. Asigurarea conectivității la rețeaua majoră de
transport a României definită de MasterPlanul General de Transport pentru un număr relevant de utilizatori justifică investițiile preconizate.
EN 227 EN

Title of the investment priority Enhancing regional mobility by connecting secondary and tertiary nodes to TEN-T infrastructure, including multimodal nodes
Title of the specific objective Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T prin modernizarea drumurilor judetene
Results that the Member Luînd în considerare că infrastructura de transport este insuficient modernizată şi slab competitivă (cu excepţia Regiunii BI),
Union support necorespunzătoare cerinţelor pieţei, (în special în ce privește capacitatea portantă și restricțiile de greutate pe poduri), se poate
concluziona că rentabilitatea investiţiilor în acest tip de rețele de transport rutier va fi crescută. Doctrinele economice
evidențiază faptul că o infrastructură bună susține creșterea economică, iar calitatea redusă a infrastructurii de transport rutier a
fost menționată ca impediment pentru investiții în cadrul reuniunilor sectorului public cu reprezentanții mediului privat și
investițional străin. Investițiile în infrastructura de transport vor determina creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și
bunurilor, se va asigura accesul mai facil și mai rapid către furnizorii de servicii de sănătate, sociale și educative din marile
municipii a populației aflate în zonele rurale și în orașele de dimensiuni mici, ceea ce va determina o creștere a adaptabilității
populației la nevoile pieței forței de muncă de la nivel regional/local.
Contribuția la promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore
va contribui la creșterea capacității de transport pe conexiunile la rețeaua TEN T și reducerea timpului de deplasare, stimulând
utilizarea unor rute alternative pentru vehiculele de mărfă și pasageri.Efecte pozitive sunt estimate a fi induse in mod indirect în
dezvoltarea comerțului, inclusiv exterior și la creșterea competitivității teritoriilor deservite. Se va avea în vedere inclusiv
creșterea siguranței rutiere prin investiții specifice, si rezilienta la conditii meteorologice extreme.
Prin POR, în perioada 2014-2020, investiţiile în dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport regională prioritizată
prin PDR-urile corelate cu Master Planul General de Transport vor asigura la un nivel superior mobilitatea (populaţiei şi a
bunurilor), vor reduce costurile de transport de mărfuri şi călători, vor promova accesul pe pieţele regionale și vor creşte
EN 228 EN
siguranţa traficului. Această abordare strategică va fi implementată la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin decizii de
prioritizare a proiectelor cu impact regional relevant. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea reţelelor secundare de transport vor facilita,
de asemenea, cooperarea inter şi intra-regională şi vor putea contribui la creşterea competitivităţii întreprinderilor şi a
mobilităţii forţei de muncă, şi prin urmare la o dezvoltare mai rapidă a României în ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte.
Obiectivul vizează modernizarea infrastructurii de transport rutier pentru conectarea la reţeaua TEN-T, in coordonare cu
planurile de dezvoltare regională, pe baza prioritizării fundamentate pe beneficiile economico-sociale preconizate.
În acest sens, opțiunile strategice în domeniul infrastructurilor de transport la nivel regional vor viza să asigure:
 eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului și al calității transportului și satisfacerea mai bună a
nevoilor de deplasare a cetățenilor și a mărfurilor;
 dezvoltarea transportului intermodal prin asigurarea conectivităţii prin intermediul drumurilor judeţene a zonelor cu
potenţial economic de gările feroviare şi porturile dunărene și maritime ;
asigurarea siguranţei rutiere pentru toţi participanţii la trafic (în special pentru pietoni și bicicliști) și a protecției mediului
înconjurător.
EN 229 EN
Specific objective OS61 - Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T prin
modernizarea drumurilor judetene
1S25 Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură Persoane Less developed 4,025,000.00 2013 5,150,000.00 INS/ ADR La trei ani
accesul la coridoarele TEN-T
1S25 Populația deservită de o infrastructură secundară modernizată care asigură Persoane More developed 131,000.00 2013 149,000.00 INS/ ADR La trei ani
accesul la coridoarele TEN-T
EN 230 EN
Investment priority 7b - Enhancing regional mobility by connecting secondary and tertiary nodes to TEN-T infrastructure, including multimodal nodes
Principala acțiune propusă se referă la investiția de bază în structura căii de rulare, având drept scop mărirea vitezei de deplasare, creșterea portanței,
îmbunătățirea sistemelor și marcajelor de semnalizare și siguranță rutieră etc. Totodată, pentru localitățile aflate pe traseul drumului județean, cu un
trafic intens, și unde situația din teren o permite, se pot construi variante ocolitoare sau moderniza drumuri locale (care devin parte a traseului de drum
județean prin reclasificare) care să asigure devierea traficului în afara localităților respective, având drept beneficii creșterea vitezei de deplasare și
mărirea gradului de siguranță al tuturor participanților la trafic.
O altă acțiune propusă o reprezintă construirea/amenajarea de piste pentru biciclete in intravilanul localitatilor traversate de drumul judetean,
construirea/amenajarea/reabilitarea traseelor pietonale (trotuare) in intravilanul localitatilor traversate. Pentru creșterea siguranței deplasărilor velo și
pietonale se vor realiza (acolo unde situația din teren o permite) piste separate pentru bicicliști, precum și trotuare care să faciliteze deplasările
pietonale în afara părții carosabile.
Operațiunile legate de lucrările de artă aflate pe traseul drumului județean au o importanță specială, datorită riscurilor create de degradarea acestui tip
de construcții, iar reabilitarea/modernizarea lor, coroborată cu investițiile în lucrări de apărări de maluri va asigura o reziliență sporită în cazul
inundațiilor. Astfel, se va avea în vedere construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri şi podeţe, realizarea de apărări de maluri în zona podurilor,
modernizarea/ construirea de rigole moderne pentru scurgerea apelor meteorice
Sunt preconizate și amenajări pentru protecţia mediului (inclusiv perdele forestiere cu rol de protectie impotriva alunecarilor de teren, a inzapezirii
sau a poluarii cu gaze sau fonice) pe lungimea drumului judetean modernizat/reabilitat, și/sau operațiuni pentru stabilizarea structurii drumului în
zone supuse pericolului de alunecare. Pentru stimularea transportului public se vor construi/moderniza statíile de transport public aflate pe traseul
drumului județean, iar în localitățile deservite de drumul județean se va asigura accesul facil către gările feroviare, fluviale, aeroporturi și stațiile
pentru transport public.
EN 231 EN
Tipuri de acţiuni orientative care vor fi finanţate, pentru traseele compuse din drumuri județene care asigură conectivitatea directă/indirectă sau
drumuri judetene care asigură conectivitatea directă / indirectă:
 modernizarea si reabilitarea (pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți- creșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței etc.) reţelei de drumuri
judeţene care asigura conectivitatea, directa (drumuri județene sau trasee compuse din mai multe drumuri județene legate direct) sau indirecta
(drumuri județene/trasee legate de rețea prin intermediul unui drum național modernizat) cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de
drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres.
 construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face parte din drumul judetean respectiv,
construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației.
 construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN T a
drumurilor județene) şi construirea pasarelelor pietonale;
 construirea lucrărilor noi de artă ca parte a drumurilor județene, urmare a soluțiilor tehnice;
 construirea/modernizarea de stații pentru transport public pe traseul drumului județean.
 realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (trasee pietonale și piste pentru biciclisti unde situația din teren o
permite), inclusiv semnalistica verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică
 realizarea de perdele forestiere și parapeti pentru protecție, realizarea de investiții suplimentare pentru protecția drumului respectiv față de
efectele generate de condiții meteorologice extreme (provocate de schimbări climatice sau alte cauze excepționale) – inundații, viscol etc
Grupul țintă vizat, în principal, este reprezentat de populația de la nivel național ce va fi deservită de coridoarele de legătură cu rețeaua TEN T,
EN 232 EN
precum și agenții economici din zonele în care se vor realiza intervențiile.
Principalii beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi unitățile administrativ teritoriale, în calitate de administrator al infrastructurii de
transport rutier de interes judeţean.
În funcție de competențele asupra obiectivului de investiție se pot crea parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale (UAT judeţe şi
UAT oraş/municipiu/comună), precum și parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a
proiectului.

 Concordanța cu documentele stategice relevante (cu lista de proiecte strategice din PDR – urile corelate cu MPGT, SUERD, etc)
o Numarul de persoane (populatie aflată în localitățile traversate) deservit de drumul judetean respectiv, pentru asigurarea conexiunii cu
reteaua TEN-T.
o Impactul strategic evaluat la nivelul regiunii (prioritizarea în cadrul PDR) pe care il are /modernizarea respectivei căi de comunicații
terestre, potențialul de creștere economică previzionat în urma investiției. Proiectele realizate în parteneriat pe teritoriul a două sau mai
EN 233 EN
multe județe, cu impact regional semnificativ, vor fi finanțate cu prioritate.
o Caracterul de unică legatură (sau cea mai economică) al comunităților aflate de-a lungul DJ cu rețeaua TEN-T
o Capacitatea financiară și administrativă de realizare și menținere a investiției preconizate de către UAT (urile) beneficiar(e).
o Calitatea drumului județean, respectiv viteza medie de deplasare și portanța asigurată (invers proporțional: cu cât viteza de deplasare
actuală este mai mică, si greutatea suportată mai redusă, cu atât va fi mai mult considerat prioritar drumul respectiv)
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POIM, PNDR, PNDL)
În cazul traseelor alcătuite din mai multe componente, procesul de selecție se va aplica întregului pachet de proiecte (neputând fi aprobate proiecte
singulare din cadrul traseului).
Nu vor fi finanțate lucrări și investiții ce privesc mentenanța/ întreținerea drumurilor județene.
EN 234 EN

M W T
CO13 Roads: Total length of newly built roads km ERDF Less developed 5.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
MYSMIS
CO14 Roads: Total length of reconstructed or upgraded km ERDF Less developed 2,055.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
roads MYSMIS
CO14 Roads: Total length of reconstructed or upgraded km ERDF More developed 20.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
roads MYSMIS

7c
priority
Title of the investment Developing and improving environmentally-friendly (including low noise) and low-carbon transport systems, including inland waterways and maritime transport, ports,
priority multimodal links and airport infrastructure, in order to promote sustainable regional and local mobility
EN 235 EN
ID of the specific objective OS6.2
Title of the specific objective Cresterea gradului de accesibilitate a zonei Deltei Dunării prin modernizarea transportului de călători pe apă
Results that the Member Lipsa de conectivitate între așezările Deltei Dunării, întreaga deltă și continentul a avut două efecte majore: exodul populației
Union support mai tinere (exodul creierului și a forței de muncă) și subdezvoltarea cronică a locuitorilor rămași (lipsa facilităților de bază -
școli și spitale cu personal medical și didactic calificat, oportunități de lucru sigure și durabile).
Implementarea sistemului de navigație public propus, va ajuta la:
 îmbunătățirea conectivității comunităților locale din Delta Dunării cu restul teritoriului național. Conexiunile bune din
Delta vor deschide noi oportunități profesioniștilor cu specializari (inclusiv cadre didactice calificate, personal medical și
ingineri) pentru a se deplasa și locui în Delta (intră în categoria de măsuri pentru a inversa tendințele demografice
negative și exodul de creiere). De asemenea, va permite studenților să se deplaseze între localități, fără ca familiile lor să
fie forțate să părăsească Delta pentru a oferi copiilor o educație mai bună.
 dezvoltarea unui sistem de monitorizare a traficului.
 controlul transportului turiștilor prin îmbunătățirea condițiilor de acces la localitățile deltei Un transport public de apă
organizat și eficient ar contribui în mare măsură la ordonarea circulației turistice.
EN 236 EN
Specific objective OS6.2 - Cresterea gradului de accesibilitate a zonei Deltei Dunării prin modernizarea transportului de călători pe apă
1S75 Persoane care beneficiază de transport îmbunătățit în zona Deltei Persoane Less developed 317,995.00 2017 321,207.00 INS da 3 ani
Dunării
EN 237 EN
Investment 7c - Developing and improving environmentally-friendly (including low noise) and low-carbon transport systems, including inland waterways and maritime transport, ports,
Având în vedere specificitatea teritoriului Deltei Dunării, doar 9% din zonă fiind permanent deasupra apei, transportul pe apă este adesea singura
opțiune pentru a ajunge și a călători spre și dinspre destinații din centrul Deltei. Organizarea unui sistem de transport public naval local pentru
persoane și realizarea de facilități de acostare, în conformitate cu prevederile legale ar avea un impact semnificativ pentru dezvoltarea regiunii și a
calității vieții.
Pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale populației care trăiește în interiorul Deltei este nevoie de dezvoltarea unui sistem de transport public durabil,
care să permită locuitorilor să acceseze serviciile de bază în cele două aglomerări principale din Sulina și Tulcea. Un sistem de transport public bine
organizat va permite, de asemenea, o creștere durabilă a numărului de turiști care vizitează în număr din ce în ce mai mare această zonă, turismul fiind
una din principalele surse de venit pentru o parte a populației Delta.
Investițiile în transportul pe apă în regiunea Delta Dunării, vor lua în considerare caracterul unic al Deltei Dunării ca Rezervație a Biosferei
UNESCO, iar abordarea propusă va evidenția garanțiile pentru prevenirea unor investiții neconforme și ineficace.
Provocarea legată de transportul în cadrul Deltei este legată de sensibilitatea extremă a mediului. În acest sens, este esențial să se asigure că orice
investiție este pregătită și efectuată cu atenție în conformitate cu principiul precauției, iar investițiile care vor fi realizate vor fi adaptate la
specificitatea zonei.
Elaborarea unui sistem de transport public pe apă se va face în două etape distincte: a) elaborarea unui studiu de fezabilitate cuprinzător (precum si
daca e necesar, elaborarea documentatiei tehnico-economice) și elaborarea unei propuneri de investiții și, în cazul în care sunt demonstrate necesități,
b) finanțarea efectivă a investițiilor pe baza nevoilor identificate.
EN 238 EN
Studiul de fezabilitate va trebui să acopere întreaga Deltă, concentrându-se asupra nevoilor de transport, în special asupra nevoilor de transport ale
populației locale, inclusiv aspectului intermodalității în cazul Tulcea, asupra numărului de turiști care pot fi gestionați în mod durabil în Delta,
precum și asupra necesității unei guvernanțe adecvate a noului sistem de transport în comun. Investițiile necesare trebuie să păstreze mediul unic al
Deltei Dunării.
Propunerea de investiții integrate se va baza pe principiul precauției și va conduce la utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile; va fi supusa,
înainte de finalizarea acesteia, unei evaluări strategice de mediu, în conformitate cu Directiva SEA, implicând o consultare publică a tuturor părților
interesate relevante, inclusiv ONG-uri din domeniul mediului. În special, investițiile în transporturi (infrastructură și mobilitate) vor face parte dintr-
un plan general pentru mobilitate și trebuie examinate în cadrul evaluării strategice de mediu menționate mai sus. Investițiile trebuie să fie definite în
termeni preciși (tip de tehnologie, combustibil, viteză, dimensiune și/sau capacitate, distanță, amprenta de mediu etc.). Planul de mobilitate trebuie să
determine în mod vizibil alegerea soluțiilor de transport în lumina concluziilor evaluării.
Oricare alta investiție sau activitate propusa va trebui să facă obiectul unei evaluări a impactului (inclusiv a efectelor cumulative), în conformitate cu
directivele privind EIA, habitatele, păsările și Directiva-cadru privind apa. Toate aceste investiții se pot realiza numai după validarea propunerii de
investiții și după evaluarea impactului acestora asupra mediului.
 Eligibilitatea va acoperi activitaţi precum: Studiu de fezabilitate; Studiu de mediu; Planul de mobilitate; studiul si elaborarea sistemului de
guvernanța necesară a transportului public; Echipament de transport pe apă pentru pasageri (nave);
construcția/modernizara/reabilitarea/amenajarea zonelor de facilitare a îmbarcării și debarcarii (amarare, ponton, cheiuri).
 Aceste activitaţi eligibile vor fi finanțate numai după evaluarea impactului lor asupra mediului, iar măsurile și modificările rezultate vor fi
puse în aplicare. În plus, măsurile legate de protecția malurilor vor fi sprijinite numai atunci când acestea contribuie la protecția mediului și
vor fi finanțate numai după ce au fost evaluate impacturile lor asupra mediului iar măsurile rezultate și modificările au fost puse în aplicare.
 Documentația necesară pentru realizarea proiectului (ex. plan de mobilitate, documentație tehnico –economică, evaluări de mediu, orice alt
EN 239 EN
studiu necesar pentru realizarea proiectului în bune condiții)
 Investiții destinate transportului sustenabil pentru zona ITI Delta Dunării (achiziționarea de mijloace de transport pe apă pentru pasageri,
construirea/ modernizarea/ reabilitarea/dotarea infrastructurii aferente acestui tip de transport si a facilitatilor aferente zonei de
imbarcare/debarcare, inclusiv lucrari hidrotehnice, lucrari de amenajare a malurilor etc). Această activitate se va realiza printr-un proiect
integrat realizat în baza planului de mobilitate care va fi elaborat la nivelul ITI Deltei Dunarii si va lua in considerare fluxul de locuitori si
turisti in aceasta zona, precum si unicitatea zonei și a cerințelor specifice de mediu.
 Măsuri pentru protecția malurilor în vederea desfășurării în bune condiții de mediu a transportului;
De asemenea, in cadrul proiectului se vor detalia conditiile de exploatare a investitiei in conformitate cu reglamentarile legale in vigoare.
În cazul transportului public sustenabil in ITI Delta Dunării, grupul țintă îl reprezintă, în principal, populația urbană și rurală din teritoriul ITI Delta
Dunării care va beneficia de investițiile și măsurile ce vor fi implementate.
Pentru cazul specific ITI Delta Dunarii – transport naval de calatori, beneficiarul va fi unitatea administrativ teritorială județ, care poate realiza
parteneriate/colaborări cu orice alte unități administrative teritoriale/ autorități/ instituții publice pentru buna implementare a proiectului.

Pentru investiția privind transportul sustenabil pentru Delta Dunării vor fi avute în vedere principii specifice pentru acest domeniu:
 Concordanța cu legislația națională și europeană în domeniul mediului, în special în ceea ce privește directivele Habitate, Păsări și Cadru Apă
 Investițiile vor fi realizate după realizarea studiului de fazabilitate care să evidențieze nevoile de finanțare și compatibilitatea investițiilor cu
evaluarea impactului asupra mediului la nivel de proiect (in procesul de realizare a evaluării de mediu vor fi consultații actorii relevanți în
domeniu.)
EN 240 EN
 Planul de mobilitate pentru zona ITI Delta Dunarii va stabili caracteristicile flotei (dimensiunea și viteza navelor, gradul de poluare și de
zgomot)
 Investițiile vor fi complementare cu măsuri prin care să se asigure protecția Biosferei Deltei Dunării în concordanță cu legislația de mediu
aplicabilă acestei zone
 Toate investițiile vor fi corelate cu strategia de dezvoltare pentru zona Deltei Dunarii;
Investițiile care nu sunt identificate în propunerea de investiție nu vor fi eligibile. Indiferent de SEA/EIA, nu vor fi eligibile pentru cofinanțare din
partea UE: Dragare; Stabilizarea brațelor digurilor/malurilor (cu excepția stabilizării strict legate de zona de acostare).

Nu se aplica

Nu se aplică.
EN 241 EN
Investment priority 7c - Developing and improving environmentally-friendly (including low noise) and low-carbon transport systems, including inland waterways and maritime transport, ports,
multimodal links and airport infrastructure, in order to promote sustainable regional and local mobility
M W T
1S76 Mijloace pentru transport numar ERDF Less developed 8.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS Anuală
pe apă achiziționate
Priority axis AP6 - Îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă regională, precum şi a sistemelor de transport durabile
M W T M W T
CO14 O Roads: Total length of reconstructed or upgraded roads km ERDF Less 110 2,055.00 Rapoarte de Acest indicator este important întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
MYSMIS aşteptate.
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității euro ERDF Less 289411765 1,029,117,279.00 SMIS/ MYSMIS
CO14 O Roads: Total length of reconstructed or upgraded roads km ERDF More 3 20.00 Rapoarte de Acest indicator este important întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
MYSMIS aşteptate.
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității euro ERDF More 1250000 13,297,873.00 SMIS/ MYSMIS

EN 242 EN
pentru AP 6.
experientei lansării apelurilor si ritmului de implementare in perioada 2007-2013.


EN 243 EN
ERDF Less developed 030. Secondary road links to TEN-T road network and nodes (new build) 17,936,170.00
ERDF More developed 030. Secondary road links to TEN-T road network and nodes (new build) 0.00
ERDF More developed 034. Other reconstructed or improved road (motorway, national, regional or local) 10,638,298.00



EN 244 EN
Priority axis: AP6 - Îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă regională, precum şi a sistemelor de transport durabile
EN 245 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
applicable)

8b
priority
Title of the investment Supporting employment-friendly growth through the development of endogenous potential as part of a territorial strategy for specific areas, including the conversion of declining
priority industrial regions and enhancement of accessibility to, and development of, specific natural and cultural resources
Title of the specific objective Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice
Results that the Member Dezvoltarea locală prin turism va contribui la creșterea economică a unor zone aflate în declin economic, dar care dispun de un
Union support potențial turistic valoros, ducând la crearea și ocuparea de noi locuri de muncă într-o economie diversificată, reducându-se
EN 246 EN
gradul de dependență față de agricultură, de ramuri economice tradiționale sau aflate în dificultate.
De asemenea, investițiile în sectorul turismului vor avea un rol multiplicator, susținând creșterea economică în alte sectoare
precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, determinând apariția unor oportunități
multiple și diverse pentru dezvoltarea de noi afaceri mici.
O industrie a turismului eficientă poate aduce multiple beneficii, precum crearea unei baze economice solide, sprijinirea
serviciilor publice și a infrastructurii de transport, beneficii financiare pentru zonele rurale, sectorul agricol, cel artizanal,
protejarea patrimoniului cultural, facilitarea schimburilor culturale, creșterea durabilității centrelor urbane.
Infrastructura din stațiunile turistice se caracterizează printr-un grad ridicat de degradare, ceea ce constituie un impediment în
atragerea și localizarea actorilor privați în aceste areale.
Pentru a crește atractivitatea României în domeniul balnear, dar și pentru a atrage o nouă clientelă, este necesar să se treacă de
la o poziționare de tip stațiune balneară, adesea axată pe tratarea afecțiunilor reumatice și tratamentul pentru afecțiunile
respiratorii (saline terapeutice), la cea de stațiune complexă, axată pe terapia împotriva îmbătrânirii, printr-o deschidere
susținută către o clientelă mai tânără, de 50 până la 65 ani, care astăzi este puțin atrasă de stațiunile balneare, fără a neglija,
însă, componenta fundamentală – apa termală.
Un astfel de demers ar trebui să urmărească adoptarea unei abordări inovatoare în termeni de nevoi / servicii, luând în
considerare noile așteptări ale populației europene și nu numai, în domeniul sănătății și al prevenției, dar, mai ales, în domeniul
specializat al terapiei împotriva îmbătrânirii, sub toate formele sale, prin valorificarea avantajului unic al României, reprezentat
de multitudinea de izvoare minerale terapeutice și de existența unui personal medical și paramedical, dar și prin valorificarea
unui know-how în primirea seniorilor (majoritatea turiștilor din stațiunile balneo-climaterice au peste 67 ani), în vederea
extinderii bazinului de recepție al clientelei (care,în prezent, este o clientelă de proximitate sau o clientelă de week-end).
EN 247 EN
De aceea, este necesară o ameliorare a condițiilor actuale ale sejurului și tratamentelor, pentru a păstra clientela tradițională,
concomitent cu o diversificare a ofertei, prin crearea de cure specializate pentru anumite segmente de turiști.
Este de aşteptat ca implementarea acestor măsuri, prin îmbunătăţirea infrastructurii zonelor turistice şi a serviciilor conexe, să
determine creșterea numărului mediu de salariați, dar și creşterea calitativă, la standarde europene, a ansamblului condiţiilor de
practicare a turismului, cu impact direct asupra creşterii cererii de turism pentru România, ca destinaţie turistică europeană, dar
și asupra creșterii calității vieții și a competitivității regiunilor.
EN 248 EN
Specific objective OS71 - Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice
ID Indicator Measurement unit Category of region (where Baseline value Baseline year Target value (2023) Source of data Frequency of
relevant) reporting
1S26 Numărul mediu de salariați în stațiunile Salariați Less developed 490,717.00 2013 495,624.00 INS Anual
turistice
EN 249 EN
Investment 8b - Supporting employment-friendly growth through the development of endogenous potential as part of a territorial strategy for specific areas, including the conversion of declining
Turismul a dobândit un rol tot mai evident în asigurarea unei creșteri economice sustenabile, pe fondul creșterii veniturilor obținute de populație, a
duratei de timp dedicate activităților recreative, o accesibilitate crescută la sistemele de transport și comunicații.
Valorificarea atracţiilor turistice din diferitele zone ale ţării poate contribui la creşterea economică a unor centre urbane în declin sau zone rurale
periferice, prin favorizarea apariţiei şi dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru
investitori. În contextul în care fluxurile de turiști se concentrează preponderent către centrele urbane, turismul constituie un instrument eficient, prin
care avantajele obținute de către acestea pot fi redistribuite dinspre mediul urban, către mediul rural.
O miză importantă în dezvoltarea infrastructurii din stațiunile balneare este legată de evoluțiile demografice, precum și de comportamentele sau
așteptările turiștilor, pe care aceste evoluții le implică. Astfel, se preconizează că, în 2020, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 ani va fi de
aproximativ 20% din totalul populației Uniunii Europene, reprezentând un potențial enorm, în termeni de piață, necesitând, totodată o adaptare a
sectorului, în contextul în care serviciile îngrijire a sănătății, solicitate de aceștia, devin tot mai căutate. Investițiile în turismul balnear vor determina
o mai bună valorificare a potențialului de care dispune România în acest domeniu. Avantajul competitiv al sectorului balnear se referă la calitatea
factorilor de cură, a izvoarelor minerale, precum și la gradul lor de răspândire pe teritoriul țării, fiind cunoscut faptul că peste 1/3 din apele minerale
din Europa sunt concentrate în România, respectiv aproximativ 8000 de izvoare, fiind folosite doar 2000.
Este de remarcat faptul că, pe fondul crizei economice caracteristice perioadei 2009-2013, sosirile turiștilor înregistrate în 2013 în stațiunile turistice
au crescut cu peste 17% față de 2009, creșterile cele mai importante înregistrându-se în stațiunile montane (peste 49%) și cele balneare (peste 6%). În
acest context, nu este de neglijat faptul că și capacitatea de cazare turistică a urmat aceeași tendință, în aceeași perioadă, cu aproape 19% în stațiunile
turistice (11% în stațiunile balneare, 47% în stațiunile montane).
EN 250 EN
Infrastructura deficitară pentru agrement turistic și petrecerea timpului liber determină un număr redus de turiști, vizitatori, care să petreacă un sejur
cât mai îndelungat și care să efectueze cheltuieli în scop turistic. O destinație turistică viabilă trebuie să dispună de o infrastructură turistică de
agrement cât mai variată care să acopere cererea de-a lungul întregului sezon turistic, an calendaristic şi toată gama de consumatori (tineri, adulţi,
vârstnici, populaţie rurală şi urbană, populaţie cu venituri modeste, medii şi mari etc.).
Având în vedere faptul că o treime din teritoriul țării este reprezentat de zona montană, precum și faptul că majoritatea stațiunilor turistice este
localizată la munte, sunt necesare inclusiv măsuri de dezvoltare a turismului montan, ca alternativă pentru activitățile economice relativ limitate din
zona montană.
Delta Dunării reprezintă o destinaţie specială, prin caracteristicile sale (zona fiind declarată patrimoniu natural universal), fiind una dintre cele mai
importante regiuni turistice din România, prin originalitatea peisajului (relief, apă, vegetaţie, faună, populație multietnică, ocupații). Valorile naturale
şi culturale ale Deltei Dunării constituie resursele turistice naturale şi antropice ale Deltei Dunării, resurse valorificabile prin practicarea turismului.
Investițiile realizate pe teritoriul Deltei Dunării se vor realiza prin intermediul instrumentului de investiții integrate – ITI Delta Dunării și vor respecta
prevederile legale specifice, aplicabile tuturor investițiilor și activităților economice implementate pe teritoriul rezervației biosferei. Investițiile în
această zonă vor viza dezvoltarea infrastructurii specifice, in vederea cresterii numarului de turisti/vizitatori, prin facilitarea accesului acestora, dar si
prin crearea si dezvoltarea unor infrastructuri specifice zonei Deltei Dunării la scara mica.
Vor fi finanțate acele investiții localizate în acele areale din stațiunile turistice pentru care potențialul și impactul economic sunt clar demonstrate.
Principalele acțiuni care vor fi finanțate vizează (enumerarea nu are caracter exhaustiv):
 Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, rețele de captare și transport, parcuri balneare, modernizare și creare
baze de tratament)
 Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente
EN 251 EN
 Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică,
inclusiv a facilităților/ infrastructurii de acostare pentru nave turistice fluviale (pentru zona ITI Delta Dunării);
 Dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice
 Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.
Beneficiari pot fi autorități și instituții ale administrației publice centrale și locale, parteneriate între acestea, precum și parteneriate cu orice alte
autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului. În vederea asigurării concentrării teritoriale, implementarea se va
realiza numai în stațiunile turistice definite conform legii HG 852 din 2008, pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice,
precum și pe teritoriul Deltei Dunării.
Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală, elaborată de autoritatea publică locală în parteneriat cu actorii privați,
care să contribuie la valorificarea durabilă a resurselor turistice, precum și la creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice.
Dată fiind importanța resurselor balneare, se va acorda prioritate la finanțare acelor investiții localizate în stațiunile turistice balneare, climatice și
balneo-climaterice.
Implementarea acestor tipuri de acțiuni va contribui la stimularea circulației turistice, creșterea încasărilor obținute din turism, creșterea eficienței
economice și a competitivității destinațiilor turistice. Prin realizarea acestor activități, se dorește ca fiecare regiune de dezvoltare să-și valorifice, prin
practicarea unor forme de turism specifice, avantajele competitive existente la nivel local. De asemenea, investițiile mediului privat în domeniul
turismului realizate prin axa prioritară dedicată sprijinirii mediului de afaceri vor contribui la implementarea strategiilor de dezvoltare locală.
Având în vedere că dezvoltarea turismului a constituit un argument solid pentru valorificarea resurselor cu potențial turistic, implementarea acestor
tipuri de acțiuni va contribui la dezvoltarea socio-economică a stațiunilor turistice, bazată pe o abordare durabilă, echilibrat distribuită între latura
comercială și cea de protecție a mediului, cu beneficii majore pentru mediul și comunitățile locale.
EN 252 EN
Totodată, se vor avea în vedere criterii de prioritizare a intervențiilor care contribuie la ocuparea durabilă a forței de muncă și la dezvoltarea locală.

 Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, Strategia Națională de Dezvoltare Regională,
Masterplanul pentru dezvoltarea turismului național 2007‐2026, Masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear 2009, Strategia națională
pentru dezvoltarea ecoturismului în România 2009, SUERD, Orientari strategice pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate, cu
PDR – urile, strategii locale, alte strategii)
 Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală, elaborată de autoritatea publică locală în parteneriat cu actorii
privați, care să contribuie la valorificarea durabilă a resurselor turistice, precum și la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă
 Localizarea în stațiuni turistice /staţiuni turistice balneare, climatice și balneo-climaterice/teritoriul Deltei Dunării
EN 253 EN

Raportul de evaluare ex-ante nu recomanda utilizarea instrumentelor financiare in domeniul turismului balnear în această perioadă.
EN 254 EN
Investment priority 8b - Supporting employment-friendly growth through the development of endogenous potential as part of a territorial strategy for specific
areas, including the conversion of declining industrial regions and enhancement of accessibility to, and development of, specific natural and
cultural resources
M W T
CO09 Sustainable Tourism: Increase in expected number of visits Visits/year ERDF Less developed 9,000.00 Rapoarte de monitorizare POR- anual
to supported sites of cultural and natural heritage and MYSMIS
attractions
1S27 Suprafață spații deschise/ clădiri create/ reabilitate în Metri pătrați ERDF Less developed 102,077.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
stațiuni turistice/ Delta Dunării MYSMIS
Priority axis AP7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
M W T M W T
1S27 O Suprafață spații deschise/ clădiri create/ reabilitate în stațiuni turistice/ Metri pătrați ERDF Less 2000 102,077.00 Rapoarte de Acest indicator este important întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
Delta Dunării developed monitorizare POR- Valoarea acestuia este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor
MYSMIS aşteptate.
EN 255 EN
pentru AP 7.
experientei lansării apelurilor si ritmului de implementare din perioada 2007-2013.
EN 256 EN

ERDF Less developed 091. Development and promotion of the tourism potential of natural areas 70,851,064.00
ERDF Less developed 092. Protection, development and promotion of public tourism assets 18,779,852.00



EN 257 EN
Priority axis: AP7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
EN 258 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
applicable)

9a
priority
Title of the Investing in health and social infrastructure which contributes to national, regional and local development, reducing inequalities in terms of health status, promoting social
investment priority inclusion through improved access to social, cultural and recreational services and the transition from institutional to community-based services
Title of the specific objective Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate
Results that the Member SNS 2014-2020 arată nevoia creșterii accesului la serviciile furnizate in sistemul medical, pentru reducerea inegalității în
Union support furnizarea lor și a decalajelor in a asigura o stare de sănătate mai buna. Aceasta se va realiza prin direcții de acțiune POR care
vizează piramida serviciilor medicale, de la îngrijirea primară, incluzând asistența comunitară (baza piramidei) (CCI),
EN 259 EN
asistența ambulatorie (nivel intermediar) și asistența de urgență si tertiara (UPU/ CPU şi spitalele regionale de urgență)
(vârful piramidei).
Eficiența sistemului de sănătate poate fi îmbunătățită prin schimbarea modului de furnizare a asistenței medicale. Trecerea de
la îngrijirea preponderent spitalicească la îngrijirea în regim ambulatoriu, pentru diagnosticele abordate în ambulatoriu,
începând cu prevenția și terminând cu tratamentul lor, este o masura principala a SNS, conform RSȚ referitoare la constituirea
unei asistențe medicale durabile și rentabile.
În ambulatoriu pot fi realizate cu maximă eficiență activități care la acest moment sunt utilizate suboptim: prevenția
(screeningul, etc.), radioterapia (curativ, paliativ). Prevenția este cel mai util, facil și eficient instrument, screening-ul diferitelor
patologii, inclusiv cel prenatal având un impact pozitiv semnificativ pentru reducerea ratei mortalității aferente acestor boli. Un
rezultat al acestei măsuri vizează reducerea semnificativă a nevoilor neacoperite concomitent cu ameliorarea calității vieții.
Programele de screening din ambulatoriu au ca finalitate degrevarea bugetului sănătății de povara generată de tratamentul
costisitor al bolilor, depistate, în prezent, în stadii foarte avansate, necesitand servicii complexe, medicații scumpe, cu efecte
pozitive reduse sau chiar cu costul pierderii vieții.
Dezvoltarea capacității de screening, inclusiv la nivelul ambulatoriilor și al altor structuri care deservesc ambulatoriul, prin
dotarea acestora cu echipamente, inclusiv aparatură imagistică și de laborator, este un pas în acoperirea adecvata a nevoilor.
Ulterior screening-ului, în situațiile în care se impune, în patologia neoplazică, radioterapia va fi administrată în sistem
ambulatoriu, unde, după tratament, pacientului i se oferă recomadările medicale adecvate (de ex. îngrijirea zonei de tratament).
Consolidarea serviciilor secundare de specialitate extinse, cu introducerea diagnosticării și a schemelor complexe de

tratament ambulatoriu, cu un volum mai mare de servicii și cu costuri mai mici, inclusiv intervenții chirurgicale realizate în
regim ambulatoriu sau ca îngrijire de zi etc., vor conduce la consolidarea bazei piramidei pentru a putea prelua o proporţie din
cazuistica medicală sau pentru a asigura prevenția necesară. Aceste segmente ale sistemului de sănătate (asistența comunitară
și ambulatorie) vizează accesul sporit la servicii preventive și de terapie de primă linie a persoanelor sărace şi a celor din
zonele cu acces redus.
EN 260 EN
Acest obiectiv se va realiza atât prin corectarea politicilor în domeniu, cât și prin finanţarea intervenţiilor de infrastructură și
dotare a reţelei de ambulatorii şi de CCI, fiind o soluție flexibilă de accesibilizare a asistenței socio-medicale primare, mai
ales pentru acele categorii de persoane sărace din mediul rural, cu acces deficitar la servicii de sănătate.
Aceste măsuri ce reclamă infrastructură și dotări adecvate, vor contribui la sporirea accesului la servicii medicale și la scăderea
ponderii nevoilor medicale nesatisfăcute ale pacienților.

Title of the specific objective Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii medicale de urgență
Results that the Member Un alt palier al piramidei serviciilor de sănătate îl constituie asistența medicală de urgență și primul ajutor calificat. Investițiilor
Union support în nivelurile de bază ale piramidei serviciilor medicale (asistența medicală comunitară și cea ambulatorie) trebuie să li se
adauge cele în asistența medicală de urgență și prim ajutor calificat.
Punctul de intrare pentru asigurarea asistenței medicale de urgență îl reprezintă unităţile de primiri urgenţe (UPU) și structurile
cu funcțiuni similare (compartimentele de primiri urgențe).
S-a constatat că una dintre actiunile necesare pentru eficientizarea serviciilor medicale de urgență si a primului ajutor calificat,
este îmbunătățirea infrastructurii și a nivelului de dotare cu echipamente specifice atat pentru transport in conditii de urgenta,
cât și cu alte echipamente specifice pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si a primului ajutor calificat.
Astfel, pentru un management eficient al urgențelor medicale, la nivel național, este necesară îmbunătățirea infrastructurii și a
nivelului de dotare a structurilor de urgență (UPU, CPU etc.) sau a celor care le deservesc, cu echipamente specifice pentru
acordarea asistentei medicale de urgenta si a primului ajutor calificat. Managementul urgentelor medicale reclamă un număr
suficient de ambulanțe care să fie echipate corespunzător pentru a asigura cetățenilor, în timp foarte scurt, acces crescut la
servicii medicale de urgență și la primul ajutor calificat, în special pentru comunitățile marginalizate și cele roma defavorizate,
EN 261 EN
frecvent neasigurate.
Astfel, pentru imbunatatirea asistentei medicale de urgenta si a primului ajutor calificat sunt necesare atat investitiile pentru
dotarea UPU/CPU cu mijloace și echipamente de intervenție specifice (echipamente pentru terapie intensivă – ATI,
echipamente de imagistică, etc) și susținerea activității acestora inclusiv prin transportul specializat al pacienților va conduce la
îmbunătățirea acordării asistenței medicale de urgență în ansamblul ei (incluzând transportul medical asistat, transportul
medical neasistat, consultațiile medicale de urgență, terapia intensivă mobilă etc.), în vederea asigurării unui răspuns medical
prompt și eficient.

Title of the specific objective Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale
Results that the Member Întrucât România ultimelor decenii a fost afectată de fenomene profunde, având ca efect îmbătrânirea populaţiei şi reducerea
Union support populaţiei active și dată fiind participarea redusă a unor categorii de populaţie (persoane cu dizabilităţi/persoane rome etc.) pe
piaţa muncii, rezultatul aşteptat va viza îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale ale serviciilor sociale, ca factor critic pentru
furnizarea adecvată a acestora şi de sporire a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii. În plus, mediul rural este
deficitar în privinţa existenţei centrelor sociale şi a personalului necesar, relevând necesitatea finanţării intervenţiilor în
infrastructura serviciilor sociale de zi.
În paralel cu creșterea calității și accesului la serviciile sociale de zi, care au un rol important în prevenirea instituționalizării,
este foarte importantă consolidarea procesului de tranziţie de la servicii instituţionalizate la cele furnizate în cadrul comunităţii
pentru promovarea incluziunii sociale a persoanelor. Una dintre constatările care fac obiectul RST 2014 se referă la faptul că, în
ceea ce privește tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă și îngrijirea în cadrul comunității s-au realizat
progrese limitate, mai ales în cazul anumitor grupuri vulnerabile - copii, persoane cu dizabilităţi. Astfel, numărul de persoane
cu dizabilităţi care sunt îngrijite în instituții rezidențiale de mari dimensiuni este în continuare mare, în timp ce serviciile
comunitare pentru persoanele cu dizabilități nu sunt suficient dezvoltate. Creșterea gradului de incluziune socială a persoanelor
instituţionalizate şi integrarea socială a acestora este rezultatul pe care România dorește să îl obțină prin investițiile din diverse
EN 262 EN
surse de finanţare inclusiv, prin POR. Prin investiţia în infrastructură destinată serviciilor de îngrijire de zi România îşi propune
să asigure accesul la servicii de zi pentru până la 3% din numărul de persoane care fac parte din grupurile vulnerabile (copii,
persoane cu dizabilităţi şi persoane vârstnice). În plus, investiţiile planificate vor contribui direct la creşterea numărului de
persoane care părăsesc centrele rezidenţiale mari (copii, persoane cu dizabilităţi) prin furnizarea de îngrijire alternativă de
calitate şi crearea premiselor pentru o viaţă independentă în comunitate sau în infrastructura de tip familial.
EN 263 EN
Specific objective OS81 - Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și
izolate
1S28 Nevoi neacoperite de servicii medicale (pentru chintila % Less developed 13.30 2012 9.30 Eurostat Anuală
inferioară)
Specific objective OS82 - Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii medicale de urgență

ID Indicator Measurement Category of region (where Baseline value Baseline year Target value Source of data Frequency of
unit relevant) (2023) reporting
1S29 Rata internarilor acute in spital din total % Less developed 40.00 2013 35.00 MS Anuală
internari
Specific objective OS83 - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale

1S30 Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0- 17 ani) % Less developed 0.90 2014 3.00 ANPDCA Anuală
1S31 Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu dizabilități % Less developed 0.37 2014 1.40 ANPD Anuală
1S32 Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoane cu vârstnice % Less developed 0.81 2014 3.00 MMFPSPV Anuală
1S33 Beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial acordate în instituţii de tip vechi - Persoane Less developed 4,331.00 2014 1,731.00 MMFPSPV Anuală
copii
1S34 Beneficiari ai serviciilor sociale de tip rezidenţial acordate în instituţii de tip vechi Persoane Less developed 16,411.00 2014 15,111.00 MMFPSPV Anuală
- Persoane cu dizabilităţi
EN 264 EN
Una dintre lecțiile învățate din perioada 2007-2013 relevă faptul că intervențiile punctuale doar în anumite tipuri de infrastructuri de sănătate
(ambulatorii, spitale) nu conduc la asigurarea unui continuum de servicii medicale, lăsând necoperită o mare parte a nevoii de servicii medicale, mai
ales în zonele unde aceasta este pregnantă (zone sărace, rurale, zone cu acces deficitar). Aceasta demonstrează utilitatea continuării investiţiilor în
acest tip de infrastructură la toate nivelurile sistemului medical şi pentru perioada 2014-2020 în vederea asigurării unui efect sustenabil.
Luând în considerare experiența anterioară a acestui domeniu, investiíile din cadrul OS 8.1 vor sprijini infrastructura de servicii ce deservesc
comunitatea, respectiv construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/dotarea centrelor comunitare integrate („community care services”),
reprezentând o soluţie flexibilă pentru furnizarea serviciilor de bază atât sociale cât şi medicale. Astfel, în aceste centre se vor putea acorda servicii
medicale comunitare de îngrijire de prim nivel, în zonele izolate şi în cele defavorizate, cu indicatori de morbiditate şi mortalitate defavorabili.
Concomitent cu serviciile medicale, în cadrul acestor centre se vor putea furniza şi servicii sociale de bază (identificarea cazurilor sociale, consiliere
şi asistare socială etc.), asigurându-se astfel integrarea funcţională a serviciilor de sănătate şi sociale pentru sporirea eficacităţii intervenţiilor. Prin
această abordare complexă se vor soluționa aspectele privind accesibilitatea beneficiarilor de la sate (în special a persoanelor aparţinând grupurilor
vulnerabile – copii, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice, tineri, femei, persoane roma etc.), la serviciile sociale şi medicale primare, dar şi cele
privind asigurarea unui standard minim de calitate a acestor servicii (indiferent de mediul de rezidenţă, urban-rural).
Finanţarea intervenţiilor care vizează consolidarea infrastructurii ambulatoriilor, prin acțiuni de reabilitare/modernizare/extindere/dotare (inclusiv
cu echipamente și dispozitive medicale necesare screening-ului, radioterapiei, etc) a acestora, inclusiv a celor ce vor rezulta din procesul de
reorganizare/raţionalizare a spitalelor mici, ineficiente, va contribui, prin plusul de calitate a infrastructurii, la dezvoltarea reţelei de unități
sanitare moderne, capabile să furnizeze servicii de îngrijire medicală cât mai aproape de beneficiar, dar, mai ales, servicii de prevenție, de
monitorizare și de tratament în sistem ambulatoriu, preponderent în zone din mediul rural sau zone greu accesibile. Aceasta va conduce atât la
eficientizarea sistemului de sănătate, prin reducerea numărului internărilor evitabile, cât și la dezvoltarea paletei de servicii și la creșterea accesului la
EN 265 EN
servicii de sănătate în cadrul ambulatoriului și, implicit, la satisfacerea nevoilor de sănătate a populației. Astfel, se vor reduce inegalitățile în ceea ce
privește starea de sănătate a populației, mai ales a celei din mediul rural, din zone izolate sau defavorizate economic, prin diagnosticarea precoce şi
tratarea cu succes a unor afecţiuni mai puţin grave, ducând la scăderea ponderii persoanelor cu nevoi medicale neacoperite.
Investițiile în reţeaua de ambulatorii și de centre comunitare integrate vor fi prioritizate în funcție de: nivelul de sărăcie, accesul pre-existent la
servicii medicale, alți indicatori de vulnerabilitate (rate ridicate de sărăcie, rate ridicate ale minorităților etnice, indicatori slabi de mortalitate și
morbiditate, gen - femei etc.).
Intervenţiile care sprijină asistenţa medicală comunitară şi cea de nivelul ambulatoriilor vor fi completate de acţiunile de creştere a eficienţei în
furnizarea asistenţei medicale de urgenţă, mai ales la nivelul spitalelor regionale şi al celor judeţene, inclusiv prin intermediul unităților de primiri
urgențe și compartimentelor de primiri urgente.
Aceste intervenții la nivelul structurilor UPU/CPU sau a celor care le deservesc vor viza atât infrastructura (reabilitări/consolidări/extinderi) cât și
dotările cu mijloace și echipamente specifice (ambulanțe, echipamente de terapie intensivă – ATI, echipamente de imagistică, etc) în vederea creșterii
capacității de gestionare a urgențelor medicale la nivel național. Investiţiile în unităţile de primiri urgenţe/ compartimentele de primiri urgente vor
contribui la asigurarea distribuţiei teritoriale echilibrate a serviciilor medicale de urgență prin preluarea pacienţilor de la nivel local (judeţean), care nu
pot fi trataţi în sistem ambulatoriu.
În segmentul urgențelor medicale ce pot fi asistate în afara spitalelor, investițiile vor fi orientate către creșterea eficienței, calității și a capacității de
răspuns a serviciilor de asistență medicală de urgență și prim-ajutor calificat. Achiziția de ambulanțe va permite înlocuirea unei părți a parcului auto
care este învechit și cu foarte multe ambulanțe peste limita de casare dar va permite și înființarea de noi puncte de lucru, acolo unde ele se justifică,
determinând astfel îmbunătățirea capacității de răspuns. Particularitățile determinate de condițiile în care se realizează transportul nou-născuților în
stare critică (între unitatea sanitară unde se naște copilul și unitatea sanitară care poate asista un nou-născut în stare gravă), transportul pacienților care
prezintă un risc biologic mediu-înalt, dar și transportul victimelor din zona montană, impun creșterea capacității de răspuns a serviciilor medicale de
urgență și prim-ajutor calificat cu ambulanțe, autospeciale și echipamente specializate și dedicate acestor situații.
EN 266 EN
Creșterea capacității de răspuns la situațiile speciale cu care RO s-a confruntat tot mai frecvent în ultima perioadă, și anume accidentele cu un număr
mare de victime, impun alocarea unor investiții și în această zonă care vor permite atât triajul și stabilizarea la locul accidentului (prin posturile
medicale avansate) dar și susținerea operațională și logistică a unităților sanitare cu paturi pentru asistența medicală acordată pacienților critici. În
acest sens vor fi constituite la nivel regional unități de suport care vor aduce un plus de echipamente și resurse unităților sanitare care sunt depășite ca
număr de victime pe care trebuie să le asiste
Deltei Dunării este un teritoriu unic, cu caracteristici foarte specifice, care necesită o abordare integrată ținând cont de dimensiunea populației izolate
și marginalizate, de gradul mare de vulnerabilitate și accesul limitat la servicii, astfel se consideră oportună finanțarea activiăților de reabilitare
/modernizare /extindere/ dotare a spitalului județean de urgență care deservește zona ITI Delta Dunării.
Fără a enumera ehaustiv, acţiunile sprijinite în cadrul acestei priorităţi de investiţie se referă la:
 construcție/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integrate

 reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea (inclusiv cu echipamente și dispozitive medicale – care deservesc ambulatoriile) a infrastructurii
ambulatoriilor, inclusiv a celor provenite din reorganizarea/raţionalizarea spitalelor mici, ineficiente;
 reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de unităţi de primiri urgenţe și compartimentelor de primiri urgente (inclusiv cu
echipamente și dispozitive medicale care deservesc UPU/ CPU)
 achiziția de ambulanțe (inclusiv ambulanțe specializate pentru pacientul cu risc biologic, pentru transport nou-născuți în stare critică si pentru
victime multiple), posturi medicale avansate, autospeciale de transport pacienți în zona montană, unitati de suport pentru accidente colective,
etc;
 reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea spitalului județean pentru ITI DD
Aceste tipuri de investiţii se vor adresa autorităţilor și instituțiilor administraţiei publice locale și centrale, precum și parteneriatelor între acestea. De
asemenea, acestea pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.
EN 267 EN
Prin investiții în cadrul acestei priorități de investiție se va asigura și corelarea cu investiţiile în sporirea accesibilităţii serviciilor sociale și de asistență
medicală, sprijinirea dez-instituționalizării din cadrul AP 4 POCU.
Investiţiile PNDR în infrastructura de bază la scară mică aferente măsurii 07 vor contribui la sporirea accesibilităţii serviciilor medicale pentru
populaţia din zonele rurale, completând investiţiile în infrastructura medicală şi socială propuse prin POR.
Investițiile realizate pentru acest domeniu vor fi complementare cu cele realizate prin intervenţiile din POCA, în consolidarea structurilor și
competențelor la nivelul instituțiilor și autorităților administrației publice centrale, inclusiv MS, coordonatorul naţional al politicii din domeniul
sănătăţii.
Cartografierea detaliata nevoilor pentru implementarea reformei sistemului de sănătate este în curs de desfășurare. În cazul în care cartografierea,
odată finalizată, identifică nevoi de investiții suplimentare pentru care este necesar sprijinul FEDR, autoritățile române pot solicita modificarea
programului, cu condiția asigurării contribuției FEDR pentru funcționarea optimă a primelor două niveluri în noul sistem de referință.
Dacă aceste nevoi suplimentare vor privi un alt treilea nivel de îngrijire medicală, de exemplu spitale județene, sprijinul FEDR va fi luat în
considerare în următoarele condiții:
 aceste spitale județene sunt identificate ca parte a rețelei naționale strategice de spitale și nevoile lor de investiții sunt reflectate în mod
corespunzător în planurile regionale și județene de sănătate;
 au elaborat planuri de transformare pentru redefinirea rolului spitalului în sistemul reformat de îngrijire a sănătății și eficientizarea
furnizării serviciilor, așa cum se prevede prin sprijinul complementar de asistență tehnică a Băncii Mondiale;
 sprijinul FEDR este complementar investițiilor Băncii Mondiale în serviciile medicale din spitale județene selectate (de exemplu: săli de
operații, unități de terapie intensivă, incineratoare, unități de radioterapie, serviciile de urgență și imagistică medicală).
EN 268 EN
În ceea ce priveşte infrastructura serviciilor sociale, perioada 2007 – 2013 a evidențiat faptul că există o cerere mare de servicii de zi pentru a căror
furnizare este necesară o infrastructură corespunzătoare, mai ales în zonele defavorizate sau mai puţin dezvoltate.
În acest sens, dezvoltarea reţelei serviciilor sociale fără componentă rezidenţială, de tipul centrelor de zi, centrelor de tip „respiro”, centrelor de
consiliere, centrelor de recuperare/reabilitare sau cantinelor sociale, prin intermediul cărora să se asigure sprijin adecvat nevoilor diferitelor categorii
vulnerabile de beneficiari (copii, adulți cu dizabilități, vârstnici), contribuie la creşterea incluziunii sociale a acestora.
În funcție de tipul de serviciu și de specificul și de nevoile copiilor, pe lângă nevoile de bază, serviciile de zi destinate copilului asigură un program
educațional adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare și particularităților beneficiarilor, se asigură părinţilor consiliere și sprijin, se
dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive și a violenței în familie, se asigură programe de abilitare și reabilitare.
Serviciile sociale de zi destinate adulţilor cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice, integrate în comunitate, oferă servicii sociale si interventii, ca de ex.
activităţi de petrecere a timpului în grup, masă caldă, consiliere psihologică şi terapie, terapie de recuperare, îngrijire personală şi supraveghere,
activităţi de promovare a unui stil de viaţă sănătos şi activ şi menţinerea sănătăţii etc., cât mai aproape de beneficiar.
Prin urmare, pentru asigurarea creşterii incluziunii sociale a tuturor categoriilor vulnerabile este necesară investiţia în infrastructura serviciilor de
îngrijire de zi. De asemenea, pentru a fi funcţională infrastructura reabilitată/modernizată are nevoie de dotări /echipamente.
O altă acţiune vizată de această prioritate de investiţii este cea de continuare, prin componenta infrastructurală, a tranziţiei de la îngrijirea în instituții
la îngrijirea alternativă și îngrijirea în cadrul comunităţii. Aceasta va presupune investiţii în case de tip familial şi apartamente, în locuinţe protejate
etc. precum şi în dotările aferente necesare asigurării funcționalității acestora.
Numărul redus de beneficiari, copii sau persoane adulte cu dizabilităţi din casele de tip familial şi locuinţele protejate va da posibilitatea personalului
de a se ocupa mai bine de fiecare beneficiar în parte, de a exista o plasare a acestora în mijlocul comunităţii, ceea ce reprezintă o etapă importantă în
EN 269 EN
oferirea unui mediu familial de viaţă copiilor şi posibilității de a integra adulții cu dizabilități în societate.
În ceea ce privește serviciile sociale destinate grupului vulnerabil „copii” pentru procesul de de dezinstituţionalizare investițiile se vor concentra
asupra închiderii centrelor de tip clasic cu capacitate mare, a centrelor de plasament în cadrul cărora beneficiarii serviciilor de protecție sunt copiii cu
dizabilități, precum și centrelor rezidențiale de tip clasic situate în zone izolate (care nu au acces la servicii medicale, educaționale, etc.).
De asemenea, pentru serviciile de îngrijire de zi pentru grupului vulnerabil „copii” (centre de zi, centre de consiliere, centre de abilitare/reabilitare,
etc.) investițiile se vor concentra asupra dezvoltării de servicii de zi concomitent cu închiderea centrelor de tip clasic, dezvoltarea de servicii în zonele
rurale, în zonele urbane marginalizate (numai în zonele în care nu se înființează centre comunitare integrate).
Pentru serviciile sociale destinate grupului vulnerabil „persoane cu dizabilităţi” investiţiile se vor concentra pe închiderea instituțiilor de tip vechi cu
un număr mare de beneficiari (peste 120 de beneficiari), cu condiții improprii de viață, aflate la distanța mare de comunitate și de serviciile de
sănătate, educație și de recuperare.
Pentru serviciile sociale destinate grupului vulnerabil ”persoanele vârstnice” intrevențiile se vor concentra asupra înfiinţării de servicii sociale prin
centrele de zi şi/ sau cantine sociale acolo unde nu există asemenea servicii sau sunt slab reprezentate, iar nevoia pentru asemenea servicii motivată
de starea de sărăcie/ excluziune socială sau altă situaţie de vulnerabilitate este prezentă. Vor avea prioritate zonele marginalizate şi localităţile mici.
Implementarea tipurilor de proiecte descrise anterior va avea rezultate pozitive, atât din punctul de vedere al creşterii accesibilităţii grupurilor
vulnerabile la servicii de calitate, cât şi a calităţii vieţii persoanelor care fac parte din aceste categorii şi a familiilor acestora.
Pentru a răspunde provocărilor din Strategia Europa 2020, precum şi pentru a subsuma investiţiile în infrastructura serviciilor sociale, vor fi realizate
investiţii care ţin atât de calitatea infrastructurii, dar şi de dotările aferente.
EN 270 EN
Fără a enumera exhaustiv, acţiunile sprijinite în cadrul acestei priorităţi de investiţie se referă la:
 constructia/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială (centre de zi, centre
de consiliere, centre / servicii de abilitare/reabilitare, cantine sociale etc.)
 construcţia/reabilitarea/ modernizarea/ dotarea de case de tip familial, apartamente, locuinţe protejate etc.
Aceste tipuri de investiţii se vor adresa în special autorităţilor administraţiei publice locale (UAT), precum şi furnizorilor de servicii sociale de drept
public sau privat, acreditaţi conform legii. Beneficiarii pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la
buna implementare a proiectului.
Prin această prioritate de intervenție se va asigura și corelarea cu investiţiile în sporirea accesibilităţii serviciilor sociale și sprijinirea
dezinstituționalizării din cadrul AP 4 POCU.
Având în vedere faptul că investițiile planificate privind îmbunătățirea condițiilor de infrastructură pentru dezinstituționalizare nu pot fi detaşate de
furnizarea de servicii de înaltă calitate, sprijinul FEDR pentru tranziția de la servicii rezidențiale la îngrijirea comunitară va fi sinergic cu sprijinul
FSE, furnizat în cadrul axei prioritare 4 POCU. Acesta din urmă se concentrează pe consolidarea capacității furnizorilor de servicii (de exemplu,
asistenți sociali, asistenți maternali, etc.) și pe îmbunătățirea accesului la servicii sociale comunitare diversificate, pentru a asigura sustenabilitatea
procesului de dezinstituționalizare (de exemplu, îngrijire integrată socială și medicală, trening şi consiliere și orientare profesională, reinserția în
sistemul de învățământ, prestații sociale dedicate prevenirii separării copilului de familie, reintegrarea copiilor instituționalizați în familiile lor
naturale, etc.)
Investiţiile PNDR în infrastructura de bază la scară mică aferente măsurii 07, vor contribui la sporirea accesibilităţii serviciilor medicale pentru
populaţia din zonele rurale, completând investiţiile în infrastructura socială propuse prin POR.
EN 271 EN
Totodată, investițiile realizate prin această prioritate de intervenție vor fi complementare cu cele realizate prin intervenţiile din POCA, pentru
consolidarea structurilor și competențelor la nivelul instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale.

Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor pentru infrastructura de sănătate vizează:
• Concordanța cu documentele stategice relevante (Stategia Națíonală de Sănătate 2014 -2020, Strategia de consolidare și dezvoltare a
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2016-2025, planurile regionale şi judeţene de servicii de sănătate, etc.)
• Concordanţa operaţiunilor cu nevoile de infrastructură identificate prin cartografierea realizată de MS, ce va fundamenta planurile regionale şi
judeţene de servicii de sănătate
• Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
• Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii
• Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea,
• Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu cele aferente AP 4 din POCU, precum si cu PNDR,POCA
etc.) – prioritizarea şi acordarea de punctaj suplimentar acelor proiecte integrate care vizează, pe lângă măsurile din AP 8 a POR şi măsuri
EN 272 EN
complementare, finanţabile din AP 4 a POCU
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor privind infrastructura socială vizează:
• Operaţiunile vor fi identificate în concordanţă cu priorităţile stabilite prin documentele stategice relevante (strategiile naţionale în domeniile
incluziunii sociale, drepturilor copiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, incluziunii cetățenilor români aparținând minorității romilor,
în special cele care sunt condiționalități ex-ante pentru perioada 2012-2020), cu nevoile identificate prin strategiile, de la nivel local, precum şi cu
Planurile de Dezvoltare ale Regiunilor, etc.
• Contribuţia operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR;
• Contribuţia operațiunii la prevenirea instituționalizării;
• Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea operațiunii;
• Operațiunile care vizează dez-instituționalizarea trebuie să fie parte a unei intervenții integrate, în care calitatea furnizorului și serviciului social este
asigurată;
• Operațiunea respectă principiile privind incluziunea socială, dezvoltarea durabilă, transparenţa, egalitatea de gen și nediscriminarea
• Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu cele aferente AP 4 din POCU, precum si cu PNDR, etc.)–
prioritizarea şi acordarea de punctaj suplimentar acelor proiecte integrate care vizează, pe lângă măsurile din această prioritate de investiție a POR şi
măsuri complementare, finanţabile din AP 4 a POCU; vor fi prioritizate (prin acordarea de puncte suplimentare) abordările integrate FEDR-FSE
EN 273 EN
dezvoltate în comunităţi unde populaţia romă reprezintă mai mult de 10%;
Pentru măsurile de dezinstitutionalizare proiectele trebuie să fie parte a unei intervenții integrate, care acoperă o acțiune FSE complementară privind
capacitatea furnizorilor de servicii și calitatea serviciilor furnizate prin infrastructură sprijinită prin FEDR. Co-finanțarea FEDR va fi permisă pentru
beneficiarii care asigură personalul și calitatea serviciilor sociale și medicale specifice nevoilor persoanelor dezinstituționalizate, dobândite dacă este
cazul (acestea nu există anterior depunerii proiectului de infrastructură) printr-o susținere FSE complementară.

EN 274 EN

Investment priority 9a - Investing in health and social infrastructure which contributes to national, regional and local development, reducing inequalities in terms
of health status, promoting social inclusion through improved access to social, cultural and recreational services and the transition from
institutional to community-based services
M W T
CO36 Health: Population covered by improved health services Persons ERDF Less developed 230,000.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
MYSMIS
1S35 Beneficiari de infrastructură medicală construită/ reabilitată/ Persoane ERDF Less developed 230,000.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
modernizată/ extinsă/ dotată (pentru servicii medicale MYSMIS
comunitare și ambulatorii)
1S36 Unități medicale construite/ reabilitate/ modernizate/ extinse/ Unități ERDF Less developed 280.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
dotate (pentru servicii medicale comunitare și ambulatorii) MYSMIS
1S37i Unități de primiri urgențe/compartimente de primiri urgențe Unități ERDF Less developed 35.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
(nivel terțiar) MYSMIS
1S40 Beneficiari (copii) de infrastructură socială de zi Persoane ERDF Less developed 75,000.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
reabilitată/modernizată/ extinsă/ dotată MYSMIS
1S41 Beneficiari (copii) de infrastructură de dezinstituţionalizare Persoane ERDF Less developed 750.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
construită/ reabilitată/ modernizată/extinsă/ dotată MYSMIS
1S42 Beneficiari (persoane cu dizabilităţi) de infrastructură socială Persoane ERDF Less developed 10,000.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
de zi reabilitată/modernizată/ extinsă/ dotată MYSMIS
1S43 Beneficiari (persoane cu dizabilităţi) de infrastructură de dez- Persoane ERDF Less developed 516.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
instituţionalizare construită/ reabilitată/ modernizată/extinsă/ MYSMIS
dotată
EN 275 EN
Investment priority 9a - Investing in health and social infrastructure which contributes to national, regional and local development, reducing inequalities in terms
of health status, promoting social inclusion through improved access to social, cultural and recreational services and the transition from
institutional to community-based services
M W T
1S44 Beneficiari (vârstnici) de infrastructură socială de zi Persoane ERDF Less developed 62,040.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
reabilitată/modernizată/ MYSMIS
1S71 Ambulante achizitionate unitati ERDF Less developed 1,140.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuala
MYSMIS
1S77 Spital judetean reabilitat/ modernizat/ extins/ dotat numar ERDF Less developed 1.00 Rapoarte de monitorizare POR- Anuală
MYSMIS
Priority axis AP8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
M W T M W T
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității de certificare, euro ERDF Less 35882353 497,248,328.00 SMIS/ MYSMIS
certificată de această autoritate developed
1S35 O Beneficiari de infrastructură medicală construită/ reabilitată/ modernizată/ extinsă/ Persoane ERDF Less 23000 230,000.00 Rapoarte de Acest indicator este important întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare.
dotată (pentru servicii medicale comunitare și ambulatorii) developed monitorizare Valoarea acestuia este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor
POR-MYSMIS aşteptate.
1S71 O Ambulante achizitionate unitati ERDF Less 100 1,140.00 Rapoarte de Acești indicatori sunt importanțit întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei
developed monitorizare prioritare. Valoarea acestora este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea
POR-MYSMIS rezultatelor aşteptate.

EN 276 EN
pentru AP 8.
Stabilirea țintelor pentru 2023 și 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
experientei lansării apelurilor și ritmului de implementare din perioada 2007-2013.


EN 277 EN
ERDF Less developed 053. Health infrastructure 260,513,826.00



Priority axis: AP8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
EN 278 EN
EN 279 EN
.
2.A.1 Priority axis
Title of the priority axis Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
 The entire priority axis will be implemented through community-led local development
applicable)
Sărăcia, la nivelul României, este un fenomen care se înregistrează, în proporţii diferite, în aproape toate regiunile ţării, inclusiv în regiunea Bucureşti-
Ilfov, catalogată drept regiune mai dezvoltată. În aceste condiţii, această axă prioritară este adecvată atât nevoilor celor 7 regiuni mai puţin dezvoltate ale
României, în rândul cărora ponderea populației din zonele marginalizate este de 4,3% în Nord‐Est și Centru, 4,2% în Sud‐Est și 3,7% în Vest, în timp
ce celelalte regiuni prezintă rate egale sau mai mici decât media națională de 3,2%, cât şi regiunii Bucureşti-Ilfov, care, deşi este încadrată ca regiune mai
dezvoltată, înregistrează un număr important de comunităţi defavorizate. Acestea sunt localizate în special în Sectorul 5 din Bucureşti (1,6%), dar şi în
Sectoarele 4 (0,5%) şi 3 (0,9%), dar şi în oraşe precum Măgurele (11,55%), Buftea (12,9%) sau Chitila (13,5%).
Conform datelor statistice puse la dispoziţie de către INS, în anul 2011 3,2% din populaţia urbană totală se află în zone marginalizate. De asemenea,
rezultatele cercetărilor din cadrul unui proiect derulat de MDRAP, cu sprijinul Băncii Mondiale, arată că zone marginalizate sunt prezente în toate cele 41
de judeţe, cel mai mare procent se aflându-se în judeţele Tulcea, Hunedoara, Mureş, Botoşani, Vaslui, Vrancea, Călăraşi şi Covasna (între 8,58 şi
5,79%). În regiunea Bucureşti-Ilfov, acest procent ajunge la 47% în zona cuprinsă între Buftea şi Chitila şi 12% în zona Măgurele. Tot conform aceluiaşi
studiu, 40% din populaţia urbană marginalizată o reprezintă persoane de etnie romă.
EN 280 EN
În acest sens, implementarea unei axe prioritare care sprijină scoaterea din sărăcie comunităţilor urbane marginalizate atât în cele 7 regiuni mai puţin
dezvoltate, cât şi în regiunea Bucureşti-Ilfov va avea ca rezultat aducerea la un standard de viaţă comun, minim acceptabil din punct de vedere social, în
vederea uniformizarea calităţii nivelului de trai al persoanelor aflate în sărăcie de la nivelul tuturor oraşelor din România.

ID of the investment priority 9d
Title of the investment priority Undertaking investment in the context of community-led local development strategies
Title of the specific objective Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri integrate
Results that the Member Deşi divers ca tipologie (sărăcia urbană comparativ sărăcia rurală), fenomenul sărăciei înregistrează, totuşi, anumite trăsături
Union support comune, cum ar fi accesul slab la infrastructură, dezavantajare economică, marginalizare socială şi (uneori) teritorială etc.
Printre principalii factori responsabili de favorizarea/agravarea riscului de sărăcie şi excluziune socială se numără: lipsa ocupării
(în special a celei pe termen lung), nivel educaţional scăzut, afectarea capacităţii de muncă prin existenţa unui handicap, sarcina
întreţinerii copiilor, lipsa posibilităţii de susţinere a cheltuielilor de întreţinere etc. .
Mai expuse riscului de sărăcie, sunt anumite categorii, din care amintim în primul rând femeile, tinerii, copiii, persoanele
aparţinând etniei Roma, dar şi bătrânii, persoanele cu dizabilităţi, etc.
Conform draftului de Strategiei Naţionale pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei precondiţiile unei
abordări sistemice care să asigure succesul reformelor instituţionale presupun identificarea adecvată a segmentului de populaţie
EN 281 EN
aflat „în nevoie”, ceea ce implică o evidenţă corectă a tipurilor de risc social, o evidenţă a grupurilor care pot cădea sub
incidenţa acestora, identificarea corectă a grupurilor aflate sub incidenţa mai multor factori de risc social s.a.m.d..
Estimările evidenţiază faptul că potenţialul reprezentat de integrarea pe piaţa muncii a acestor persoane, ar avea efecte
economice deloc neglijabile, ceea ce face din angajarea persoanelor de etnie romă, în special, dar şi a celor defavorizate, în
general, un imperativ nu doar de natură morală, ci şi economică.
Cu toate acestea, soluționarea unilaterală a problemei ocupării este la fel de puţin productivă ca şi concentrarea doar pe aspectul
locuirii, studiile arătând că modelele de intervenţie integratã (ce au fost pilotate de organizaţiile neguvernamentale) sunt cele
cu eficienţă şi impact notabile. În consecinţă, acestea ar trebui replicate şi transferate ca politici publice, respectiv combinarea
acţiunii de construcţie de locuinţe sociale cu dimensiunea de ocupare, calificare a forţei de muncã din comunitate, conexarea cu
accesibilizarea serviciilor comunitare (sanitare, educative, culturale etc.).
Astfel, abordarea inovativă a instrumentului CLLD, ce promovează măsuri adecvate nevoilor beneficiarilor, cu accent pe
activităţile destinate reducerii sărăciei şi excluziunii sociale, prin implementarea unor planuri (strategii) integrate ce vor
cuprinde atât intervenţii infrastructurale (care să asigure locuirea, ocuparea prin activităţi de economie socială, furnizarea
integrată a serviciilor minimale medicale şi sociale) cât şi intervenţii ce vizează diversele tipuri de servicii acordate
comunităţilor defavorizate va avea ca rezultat scăderea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială,
ceea ce va avea, pe termen lung, atât un impact social, de îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor, cât şi un impact economic,
de sporire a forţei de muncă disponibile să desfăşoare activităţi economice.
EN 282 EN
Specific objective OS91 - Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri integrate
1S45 Populația aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială din zonele Persoane 186,635.00 2014 181,635.00 INS / Banca La patru ani
marginalizate urbane Mondială
EN 283 EN
Investment priority 9d - Undertaking investment in the context of community-led local development strategies
În concordanţă cu Recomandările Specifice de Țară privind reducerea sărăciei din 2014, precum și implementarea strategiilor relevante din domeniile
vizate (incluziune socială, sănăate, educaţie etc.), precum și a prevederilor AP 2014-2020, intervenţiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt
menite să contribuie la reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate, cu
accent pe comunitățile marginalizate. Măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului-ţintă asumat în cadrul PNR, acela de
reducere cu 580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială până în 2020, precum și la obiectivele asumate în
domeniile ocupării forţei de muncă, educaţiei şi al sănătăţii.
Până la momentul actual, intervenţiile în tipurile de zone defavorizate au fost realizate fie de către autorităţile publice locale (APL), fie de către
reprezentanţi ai societăţii civile (ONG-uri)., fiind intervenţii punctuale şi nesustenabile pe termen lung. Modalitatea de abordare eficientă a problemei
comunităţilor defavorizate este abordarea integrată.
De aceea, intervenţiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii vor fi aplicate în mod integrat (dezvoltarea infrastructurii susținută de măsuri de
creștere a capacității umane prin dezvoltarea de măsuri de tip FSE). Intervenţiile susţinute în cadrul acestei priorităţi vor beneficia de sprijin din POR
(Axa 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban) şi din PO CU (AP 5 – Dezvoltare locală plasată
sub responsabilitatea comunităţii), fiind puse în aplicare conform metodologiei stabilite la nivelul celor două programe operaționale pentru această
axă prioritară.
Sprijinul pentru infrastructură pentru comunitățile care utilizează instrumentul CLLD va fi acordat din POR în cazul zonelor urbane având o populație
de peste 20.000 locuitori. Grupurile – ţintă vizate în contextul acestui obiectiv specific vor fi, în mod similar abordării PO CU, cu prioritate: persoane
expuse riscului de sărăcie (femeile, tinerii, persoanele din familii cu venituri reduse, persoanele fără adăpost, persoanele vârstnice şi persoanele cu
dizabilităţi aflate în situaţii de dependenţă sau în risc de excluziune socială, copiii aflaţi în situaţii de risc etc.), precum şi persoanele care suferă de
forme de dependență (alcool, substanțe interzise etc), victimele violenței domestice, ale traficului de ființe umane și persoanele private de libertate și
EN 284 EN
aflate în perioada de probațiune, precum şi persoanele defavorizate aparínând etniei rome.
În cadrul abordării CLLD, care va fi finanţată, atât din POR cât şi din PO CU, se vor dezvolta intervenţii ce vizează un „pachet de proiecte”, variate
ca obiective de investiţii şi ca scop, respectiv investiţii de tip „hard” (de infrastructură) cât şi investiţii, complementare, de tip „soft” (de tipul
serviciilor). Investiţiile de tip CLLD nu se vor limita doar la proiecte de infrastructură, acesta fiind un un criteriu de selecţie a strategiilor de
dezvoltare locală.
Fără a fi exhaustive, tipurile de acțiuni care vor fi avute în vedere pentru finanțare prin POR vizează:
 investiţiile în infrastructura de locuire - construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale
 investiţii în infrastructura de sănătate, servicii sociale – construcția/ reabilitarea/modernizarea/ dotarea centrelor comunitare integrate medico-
socială;
 investiţii în infrastructura de educaţie – construire /reabilitare/modernizare/ dotare de unităţi de învăţământ preuniversitar (creşe, grădiniţe,
şcoli primare, şcoli gimnaziale etc.);
 investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate respectiv:
o construcția/reabilitarea/modernizarea/dotarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și
sport etc.;
o crearea/reabilitarea/modernizarea/dotarea spațiilor publice urbane (străzi nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților

publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale și comerciale, etc.);
EN 285 EN
 construirea/ dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie socială de inserţie
Abordarea integrată a problemelor cu care se confruntă comunitățile defavorizate va contribui la reducerea fenomenului sărăciei şi creşterea
incluziunii sociale, prin reducerea inegalităţilor în ceea ce priveşte accesul la locuire decentă, accesul la servicii medicale şi sociale corespunzătoare,
accesul la ocupare, nediscriminarea şi tratamentul egal.
Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acţiune locală, prin membrii lor (autorității publice locale, instituţii, mediul de afaceri, societatea civilă, etc),
alte entități relevante pentru implementarea SDL. De asemenea, beneficiarii pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte persoane juridice care pot
contribui la buna implementare a proiectului.
Investiții de tip infrastructural, finanţabile din POR, în cadrul acestei axe prioritare, vor fi corelate cu investiţiile „soft”, finanţabile din FSE, prin PO
CU (Axa prioritară 5) de tipul:.
 activităţi de susţinerea antreprenoriatului social în cadrul comunităţii şi a creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi,
etc..;
 sprijinul pentru creşterea accesului și participării la educaţie şi formare de calitate şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor
pachete integrate (ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, etc.)
 acordarea de stimulente financiare/ subvenții persoanelor din cadrul comunităţilor marginalizate în vederea încurajării intrării sau menţinerii
pe piaţa muncii, precum şi pentru încurajarea participării la formarea profesională continuă sau la programe de ucenicie şi stagii;
 sprijinirea dezvoltării de servicii sociale, precum si de servicii comunitare integrate medico-sociale furnizate la nivelul comunității etc.
 proiecte (inclusiv pilot) care vizează furnizarea de servicii într-un mod integrat la nivelul comunității, care pot include măsuri de ocupare și
formare a forței de muncă, măsuri sociale, sănătate, educație , inclusiv alfabetizare IT în scopul e-incluziunii.
Atât în procesul de selecție, cât și de monitorizare a implementării strategiilor, vor fi implicate autorități de management și ministerele de linie
EN 286 EN
relevante, precum și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Punctul Național de Contact pentru Romi, Organismul Unic pentru FSE.
Pentru asigurarea coerenței intervențiilor POR – POCU zonele de intervenție pentru operațiunile finanțate din POR vor fi aceleași ca cele pentru
intervențiile finanțate din POCU, putând fi identificate în baza unui chestionar standard pentru comunitățile marginalizate utilizat în cadrul studiului
elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale privind elaborarea strategiilor de integrare a comunităților marginalizate.
Complementar strategiilor CLLD implementate prin POR și POCU, vor fi avute în vedere pentru comunitățile marginalizate investițiile naționale de
tip LEADER, din PNDR, precum şi cele din POC care urmăresc alfabetizarea digitală în comunitățile vulnerabile şi dezvoltarea competențelor
digitale ca instrument de combatere a excluziunii prin extinderea reţelei de Punct de Acces Public la Internet.

 Concordanța cu documentele strategice relevante (strategiile naționaleîn domeniu, precum Strategia Naţională pentru Promovarea Incluziunii
Sociale și Combaterea Sărăciei, Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparținând minorității romilor 2012-202 –
condiţionalități ex-ante pentru România, alte strategii relevante în domeniu, planurile de dezvoltare regională 2014-2020,)
 Principiul dezvoltării bazate pe contribuţia comunităţii („community driven development”), ca modalitate optimă de identificare a nevoilor şi
EN 287 EN
de gestionare a resurselor, în vederea satisfacerii a acestor nevoi.
 Principiul intervenţiei plasată în zona nevoii identificate („area based approach”), pentru un impact cât mai mare asupra beneficiarilor finali.
 Principiul pachetului integrat de proiecte (în sensul în care nu se vor putea selecta strategii având proiecte monofuncţionale (de ex. doar
proiecte de housing) sau proiecte adresate unei singure categorii sociale, în vederea prevenirii apariţiei unor efecte adverse de genul segregării
şi pentru obţinerea unui impact real la nivelul beneficiarilor finali).
 Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea.
 Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu POCU pentru abordarea integrată, cu PNDR).
Sprijinul FEDR pentru utilități publice și infrastructură rutieră (străzi urbane) nu poate depăși 30% din valoarea totală FEDR a pachetului integrat de
proiecte care răspund nevoilor comunităților marginalizate.

EN 288 EN

M W T
CO38 Urban Development: Open space created or rehabilitated in urban areas Square meters ERDF Less developed 30,040.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
POR-MYSMIS
CO39 Urban Development: Public or commercial buildings built or renovated in Square meters ERDF Less developed 45,060.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
1S46 Persoane care trăiesc în zone urbane unde s-au implementat strategii Persoane ERDF Less developed 140,000.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
integrate de dezvoltare locală POR-MYSMIS
CO38 Urban Development: Open space created or rehabilitated in urban areas Square meters ERDF More developed 3,460.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
POR-MYSMIS
CO39 Urban Development: Public or commercial buildings built or renovated in Square meters ERDF More developed 5,180.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
1S46 Persoane care trăiesc în zone urbane unde s-au implementat strategii Persoane ERDF More developed 20,000.00 Rapoarte de monitorizare Anuală
integrate de dezvoltare locală POR-MYSMIS
Priority axis AP9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
EN 289 EN
M W T M W T
CO39 O Urban Development: Public or commercial buildings built or renovated Square meters ERDF Less 0 45,060.00 Rapoarte de Acest indicator este important întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare. Valoarea
in urban areas developed monitorizare POR- acestuia este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor aşteptate.
MYSMIS
1k5 I Clădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urbane Metri pătrați ERDF Less 9600 48,000.00 Rapoarte de S-a ales etapă cheie de implementare, având în vedere noutatea instrumentului și perioada de selecție
conform contractelor încheiate developed monitorizare POR- a strategiilor.
MySMIS
CO39 O Urban Development: Public or commercial buildings built or renovated Square meters ERDF More 0 5,180.00 Rapoarte de Acest indicator este important întrucât vizează mai mult de 50% din alocarea axei prioritare. Valoarea
in urban areas developed monitorizare POR- acestuia este importantă din punct de vedere al contribuţiei la atingerea rezultatelor aşteptate.
MYSMIS
1F F Suma totală a cheltuielilor eligibile din sistemul contabil al Autorității de euro ERDF More 555556 9,598,110.00 SMIS/ MYSMIS
1k5 I Clădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urbane Metri pătrați ERDF More 1200 6,000.00 Rapoarte de S-a ales etapă cheie de implementare, având în vedere noutatea instrumentului și perioada de selecție
conform contractelor încheiate developed monitorizare POR- a strategiilor.
MYSMIS

EN 290 EN
S-a ales etapă cheie de implementare având în vedere noutatea instrumentului și perioada de selecție a strategiilor. De asemenea, pentru anul 2023 din
setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru
AP 9. Stabilirea acestor ținte s-a realizat pe baza numărul minim de locuitori care trebuie să facă parte din comunitatea vizată de strategiile integrate.


ERDF Less developed 097. Community-led local development initiatives in urban and rural areas 75,106,383.00
ERDF More developed 097. Community-led local development initiatives in urban and rural areas 8,638,298.00


ERDF More developed 01. Large Urban areas (densely populated >50 000 population) 5,182,979.00
ERDF More developed 02. Small Urban areas (intermediate density >5 000 population) 3,455,319.00
EN 291 EN
ERDF Less developed 06. Community-led local development initiatives 75,106,383.00
ERDF More developed 06. Community-led local development initiatives 8,638,298.00
Priority axis: AP9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
EN 292 EN
.
2.B DESCRIPTION OF THE PRIORITY AXES FOR TECHNICAL ASSISTANCE
2.B.1 Priority axis
Title of the priority axis Asistență tehnică
2.B.2 Justification for establishing a priority axis covering more than one category of region (where applicable)
Pentru a asigura condițiile necesare pentru implementarea Programului Operaţional Regional în vederea utilizării eficiente a fondurilor alocate acestui
program, este necesar ca Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare să fie sprijinite prin intermediul asistenţei tehnice.
Asistenţa tehnică se acordă conform prevederilor art. 52 al Regulamentului General privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune, referitor la asistenţa tehnică acordată Statelor Membre: “Fondurile ESI pot să sprijine acțiuni de pregătire, gestionare,
monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit, acțiuni pentru reducerea sarcinii
administrative pentru beneficiari.”
Sistemul de implementare al Programului Operațional Regional este format din autoritatea de management constituită la nivel național în cadrul
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și organismele intermediare constituite la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României
în cadrul celor opt Agenţii pentru Dezvoltare Regională. Delegarea atribuțiilor pentru organismele intermediare va fi realizată prin intermediul
acordurilor de delegare a atribuțiilor ce vor fi încheiate pe toată durata programului de către Autoritatea de Management a POR cu fiecare Agenţie de
Dezvoltare Regională. Acordurile de delegare vor include condiţii referitoare la structura organizaţională a organismelor intermediare şi separarea
funcţiilor, păstrarea unui nivel corespunzător al personalului calificat, mentenanţa reţelelor informatice, etc.
De asemenea în contextul art. 7 al Regulamentul CE 1301/2013, la nivelul municipiilor reședință de județ s-au înființat Autorităţí Urbane, structuri
funcționale care au responsabilitatea îndeplinirii atribuției de selectare strategică a fișelor de proiecte propuse spre finanțare în cadrul Axei prioritare 4
Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile a Programului Operaţional Regional 2014-2020, aferente strategiei integrate de dezvoltare urbană. Această
atribuție este delegată de AM POR prin intermediul unui acord de delegare, în mod similar cu delegarea atribuțiilor către agențiile pentru dezvoltare
regională. Ȋn acest context, Autoritățile urbane îndeplinesc rolul de Organism intermediar de nivel II.
EN 293 EN
Având în vedere ca POR se adresează atât regiunilor mai dezvoltate, cât și regiunilor mai puțin dezvoltate, această axă prioritară va fi aplicabilă și
Regiunii București Ilfov.
Aceasta abordare este cu atat mai importanta cu cat este necesara cresterea gradului de imbunatatire a organizatiilor implicate in implementarea POR.
În acest sens, se acordă o atenţie deosebită măsurilor de întărire a capacităţii de implementare inclusiv la nivelul instituţiilor și/sau autorităților publice
potenţial beneficiare, având în vedere că activitatea acestora este direct proporţională cu performanţa programului, realitate indicată şi de alocările
financiare considerabile din cadrul POR pentru acest tip de beneficiari. Aceste măsuri vor conferi instituţiilor și/sau autorităților publice posibilitatea de a
atrage, respectiv menţine în activitate resurse umane cu calificare şi experienţă relevantă.
2.B.3 Fund and category of region

Fund Category of region Calculation basis (total eligible expenditure or eligible public expenditure)
2.B.4 Specific objectives and expected results

ID Specific objective Results that the Member States seek to achieve with Union support
OS121 Implementarea eficientă a Având în vedere multitudinea tipurilor de activități care vor fi implementate prin POR 2014 – 2020, precum și valoarea
Programului Operațional
Regional fondurilor alocate programului, utilizarea asistenței tehnice va contribui la:
 Imbunătățirea sistemului de implementare a programului astfel incât instituțiile implicate (autoritatea de

management, organisme intermediare - ADR şi Autorităţi Urbane, beneficiari - institutii și/sau autorități publice) să
poată realiza cu eficiență și eficacitate rolurile îndeplinite, etc)
EN 294 EN
2.B.5 Result indicators
Table 12: Programme-specific result indicators (by specific objective) (for ERDF/ESF/Cohesion Fund)
Priority axis OS121 - Implementarea eficientă a Programului Operațional Regional
ID Indicator Measurement unit Baseline value Baseline year Target value (2023) Source of data Frequency of reporting
M W T M W T
1S58 Reducerea duratei medii de contractare Luni 15.00 2015 12.00 AMPOR Anuală
2.B.4 Specific objectives and expected results

ID Specific objective Results that the Member States seek to achieve with Union support
OS122 Implementarea transparentă a Având în vedere multitudinea tipurilor de activități care vor fi implementate prin POR 2014 – 2020, precum și
Programului Operațional Regional
valoarea fondurilor alocate programului, utilizarea asistenței tehnice va contribui la:
 Acordarea de sprijin specific pentru informarea şi comunicarea către potențialii beneficiari, beneficiarii de
finanțare POR, cât și către publicul larg, în condiții de transparență și tratament egal.
2.B.5 Result indicators
Table 12: Programme-specific result indicators (by specific objective) (for ERDF/ESF/Cohesion Fund)
Priority axis OS122 - Implementarea transparentă a Programului Operațional Regional
ID Indicator Measurement unit Baseline value Baseline year Target value (2023) Source of data Frequency of reporting
M W T M W T
1S59 Creșterea nivelului de conștientizare a publicului general privind POR % 46.00 2013 60.00 AMPOR La doi ani
2.B.6 Actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives (by priority axis)
2.B.6.1 A description of actions to be supported and their expected contribution to the specific objectives
Priority axis AP12 - Asistență tehnică
EN 295 EN
Sprijinul furnizat prin asistenţă tehnică are în vedere, ca principiu, susţinerea unor “costuri ale calităţii”, plecând de la premisa, confirmată de
experienţele anterioare, că lipsa calităţii în implementare are costuri mult mai mari. Astfel, se urmăreşte atingerea unui standard recunoscut de
management al calităţii, în întregul sistem de implementare a POR. În acest sens, monitorizarea perfomanţei în realizarea activităţilor specifice
implementării POR va adresa necesitatea de diminuare a erorilor în procesele specifice, în vederea creşterii eficienţei şi eficacităţii în implementare.
Aşa cum reiese atât din experienţa anterioară, cât şi din studiile şi evaluările realizate, disponibilitatea resurselor necesare sprijinirii funcţionării
sistemului de implementare POR în perioada de programare 2007-2013 s-a dovedit a fi de o deosebită importanţă. În acest sens, este necesară
sprijinirea activităţilor specifice implementării POR (pregătirea, selecţia, evaluarea, verificării cheltuielilor, auditul şi monitorizarea proiectelor
finanţate, etc).
În ceea ce priveşte acoperirea costurilor administrative şi de funcţionare a instituţiilor implicate în sistemul de implementare al POR 2014-2020,
finanţarea Organismelor Intermediare se va realiza prin intermediul unor contracte de finanţare multianuale, care vor include detalieri ale atribuţiilor,
precum şi indicatori realişti pentru măsurarea performanţei organismelor intermediare în realizarea activităţilor ce derivă din atribuţiile delegate.
Acordul de delegare a atribuţiilor va avea în vedere dezvoltarea şi îmbunătăţirea relaţiilor funcţionale între AM POR şi OI POR, pe baza concluziilor
ce provin atât din experienţa anterioară cât şi din evaluările ce au vizat subiectul şi, de asemenea, va substanţia instrumentele de coordonare
interinstituţională, cu o mai clară delimitare a atribuţiilor şi obligaţiilor specifice.
De asemenea, finanţarea activităţilor aferente atribuţiilor AM POR, se va realiza în cadrul unor decizii de finanţare globale, multianuale.
În vederea implementarii eficiente a programului se vor finanța următoarele tipuri de activități orientative:
 sprijinirea Autorităţii de Management POR şi a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri administrative, respectiv de personal) pentru
implementarea diferitelor etape ale POR, inclusiv identificarea şi dezvoltarea proiectelor, întocmirea de documentaţii tehnico-economice
EN 296 EN
pentru proiecte, pregătirea, selecţia, monitorizarea, evaluarea, controlul şi audit;
 achiziţia şi instalarea echipamentelor IT şi birotice, achiziția și dezvoltarea programelor informatice necesare pentru managementul şi
implementarea POR;
 achiziţia de bunuri şi servicii necesare desfăşurării activităţilor specifice implementării POR în cadrul AM POR/ OI POR
 sprijinirea organizatorică şi logistică a Comitetului de Monitorizare a POR şi a altor comitete/ grupuri de lucru implicate în
implementarea POR;
 sprijinirea activităților structurii coordonatorilor de poli urbani in vederea furnizarii de sprijin autoritatilor urbane (ex. sprijin dedicat pentru
furnizarea de linii directoare, ghiduri și bune practici de dezvoltare urbană durabilă integrată, etc);
 activități specifice de evaluare a POR, inclusiv, a documentelor de programare (strategia de asistență tehnică, strategia de comunicare, etc.)
 elaborarea de studii specifice POR, inclusiv privind continuarea tipului de sprijin de tip ”Regiuni mai puțin dezvoltate”;
 sprijinirea activităților Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri de personal) necesare pentru închiderea
Programului Operațional Regional 2007 – 2013;
 instruiri (conferințe, mese rotunde, seminarii, ateliere etc.) specifice domeniilor finantate in cadrul programului în scopul îmbunatațirii
cunoștințelor, a competențelor beneficiarilor și a potențialilor beneficiari în ceea ce privește POR;
EN 297 EN
 instruirea personalului AMPOR - OIPOR;
 sprijinirea pregătirii / implementării POR inclusiv pentru următoarea perioadă de programare (studii, analize, pregătirea de proiecte, etc);
În ceea ce priveşte sprijinirea realizării activităţilor specifice atribuţiilor delegate de AM POR către Autorităţile Urbane, se are în vedere finanţarea
costurilor de personal, în condiţiile stabilite prin legislaţia naţională, pentru membrii desemnaţi să desfăşoare activităţi de selecţie conform atribuţiei
delegate, pe perioada de desfăşurare a activităţilor respective.
Pentru personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiect , se vor finanţa costurile de personal efectuate cu
majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, în condiţiile stabilite prin legislaţia naţională, pe
durata de implementare a contractelor de finanţare din POR.
Totodată, în vederea întăririi capacităţii administrative, prin intermediul acestei axe se vor finanța activități de instruire, pentru îmbunătăţirea calificării
personalului din cadrul AMPOR şi Organismelor Intermediare POR, precum și cursuri de instruire pentru beneficiari/potenţiali beneficiari.
S-a remarcat că sprijinul direct acordat atât potenţialilor beneficiari cât şi beneficiarilor, reprezintă o precondiţie pentru implementarea în bune condiţii
a programului operaţional. Pentru aceste motive, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a sprijinului direct. În acest cadru extins,
Organismele Intermediare în special îşi vor asuma un rol proactiv, prin diverse forme de asistenţă, de la asigurarea unor platforme de distribuţie a
bunelor practici şi a lecţiilor învăţate, până la sprijin pentru întocmirea documentaţiilor standard. De asemenea, coordonatorii de poli vor avea atribuții
extinse în vederea funizării de sprijin autorităților urbane care vor implementa activități corespunzătoare axei de dezvoltare urbană integrată.
De asemenea, în acelaşi scop, se va acorda o atenţie extinsă instruirii, având în vedere că s-a remarcat o îmbunătăţire a capacităţii de implementare atât
la nivelul organismelor implicate în implementarea POR, cât și la nivelul beneficiarilor, după furnizarea de instruiri specializate către aceştia.
EN 298 EN
Totodată se vor realiza acţiuni de informare și comunicare destinate potenţialilor beneficiari, partenerilor socio-economici, organizațiilor non-
guvernamentale, grupurilor-țintă din alte state membre şi publicului larg privind oportunitățile de finanțare oferite de POR. În ceea ce priveşte
informarea şi comunicarea, evaluările anterioare, realizate pentru POR 2007-2013, indică o percepţie şi o notorietate pozitivă a Programului, precum şi
premisele pentru îmbunătăţirea acestor atribute, printr-o rafinare suplimentară a mesajelor şi a instrumentelor de transmitere a acestora către
categoriile de public-ţintă. Activităţile specifice comunicării instituţionale, menită să confere vizibilitatea necesară intervenţiilor realizate prin POR,
vor fi mai precis orientate, în vederea obţinerii unui impact corespunzător şi a unei cât mai mari valori adăugate, cu costuri cât mai reduse. In acest
sens, vor fi organizate, atat la nivelul AM, cat si la nivelul OI, diferite tipuri de evenimente, precum: conferinte anuale cu paticiparea actorilor
implicati in implementarea programului, sesiuni de instruire a potenţialilor beneficiari cât şi beneficiarilor privind implementarea proiectelor, sesiuni
de comunicare si informare, vizite la proiecte, etc.
Acordarea de sprijin specific pentru informarea şi comunicare către potențialiii beneficiari, beneficiarii de finanțare POR, cât și publicului larg se va
realiza prin intermediul urmatoarelor tipuri de activitati orientative:
 sprijinirea activităţilorde informare și comunicare specifice POR (realizarea şi distribuirea materialelor informative şi publicitare, organizarea
de evenimente de informare și promovare, campanii mass-media, etc);
 sprijinirea activităților de lansare a POR aferent următoarei perioade de programare.
De asemenea, vor fi avute in vedere sustinerea implementarii masurilor anti – frauda, in concordanta cu cerintele specifice fondurilor ESI.
Activitățile sprijinite prin intermediul acestei axe prioritare vor contribui la implementarea eficientă a POR, pe de o parte prin formarea unui personal
specializat și asigurarea stabilității acestuia și pe de altă parte prin sprijinirea beneficiarilor în a înțelege și respecta cerințele programului.
Activitatile de instruire specifice POR vor fi realizate conform planului de instruire al AM si OI in functie de nevoile identificate, in corelare cu
masurile generale sprijinite prin intermediul POAT. De asemenea, activitatile de comunicare si informare vor fi realizate conform planului de
EN 299 EN
comunicare AM - OI, inclusiv prin implicarea comunicatorilor de la nivel regional.
De asemenea, activitatile preconizate a se realiza prin intermediul acestei axe prioritare vor fi corelate cu masurile specifice din cadrul Programului
Operational Asistenta Tehnica, in special in ceea ce priveste instruirea, sprijinul acordat beneficiarilor, precum si activitatile de comunicare si
informare.
Corelarea și coordonarea activităților de asistență tehnică se realizează în cadrul Comitetului de Coordonare al Asistenței Tehnice, gestionat de
Ministerul Fondurilor Europene.
2.B.6.2 Output indicators expected to contribute to results
Table 13: Output indicators (by priority axis) (for ERDF/ESF/Cohesion Fund)
ID Indicator (name of indicator) Measurement unit Target value (2023) (optional) Source of data
M W T
1S60 Studii, analize, rapoarte, strategii numar 24.00 Rapoarte de monitorizare POR - MYSMIS
1S61 Evenimente de informare și comunicare evenimente 1,200.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS
1S62 Participanţi la cursurile de pregătire (personal OI/AM, beneficiari şi potenţiali beneficiari) persoane 6,000.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS
1S63 Personal din sistemul FESI, ale căror salarii sunt co-finanțate din POR – echivalent normă întreagă persoane 3,200.00 Rapoarte de monitorizare POR-MYSMIS
anual
2.B.7 Categories of intervention (by priority axis)

Corresponding categories of intervention based on a nomenclature adopted by the Commission, and an indicative breakdown of the Union support

EN 300 EN
Fund Category of region Code € Amount
ERDF Less developed 121. Preparation, implementation, monitoring and inspection 122,985,872.00
ERDF More developed 121. Preparation, implementation, monitoring and inspection 4,460,936.00
ERDF Less developed 122. Evaluation and studies 5,213,277.00
ERDF More developed 122. Evaluation and studies 318,638.00
ERDF Less developed 123. Information and communication 26,066,382.00
ERDF More developed 123. Information and communication 1,593,192.00

Table 16: Dimension 3 – Territory type

EN 301 EN
3. FINANCING PLAN
3.1 Financial appropriation from each fund and amounts for performance reserve
Table 17
Fund Category of 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
region Main Performance Main Performance Main Performance Main Performance Main Performance Main Performance Main Performance Main Performance
allocation reserve allocation reserve allocation reserve allocation reserve allocation reserve allocation reserve allocation reserve allocation reserve
ERDF Less developed 0.00 0.00 1,506,208,775.00 98,165,297.00 837,649,680.00 54,592,783.00 883,425,072.00 57,576,138.00 1,047,609,556.00 57,848,857.00 904,830,440.00 58,971,207.00 935,512,992.00 60,970,904.00 6,115,236,515.00 388,125,186.00
ERDF More developed 0.00 0.00 62,654,085.00 4,114,887.00 46,120,861.00 3,029,047.00 50,200,719.00 3,296,997.00 56,483,933.00 3,709,655.00 61,595,378.00 4,045,355.00 57,604,155.00 3,783,227.00 334,659,131.00 21,979,168.00
Total 0.00 0.00 1,568,862,860.00 102,280,184.00 883,770,541.00 57,621,830.00 933,625,791.00 60,873,135.00 1,104,093,489.00 61,558,512.00 966,425,818.00 63,016,562.00 993,117,147.00 64,754,131.00 6,449,895,646.00 410,104,354.00
3.2 Total financial appropriation by fund and national co-financing (€)
Table 18a: Financing plan

Priority Fund Category of Basis for calculation of Union National Indicative breakdown of national Total Co- EIB Main allocation Performance reserve Performance reserve amount as
axis region Union support support counterpart counterpart funding financing contributions proportion of total Union support
(Total eligible cost or (a) (b) = (c) + (d) National public National (e) = (a) + rate (g) Union support National Union National (l) = (j) / (a) * 100
public eligible cost) funding private funding (b) (f) = (a) / (h) = (a) - (j) Counterpart support Counterpart
(c ) (d) (1) (e) (2) (i) = (b) – (k) (j) (k) = (b) * ((j)
/ (a)
AP1 ERDF Less developed Public 150,531,915.00 26,564,459.00 26,564,459.00 0.00 177,096,374.00 84.9999983625% 141,500,000.00 24,970,591.00 9,031,915.00 1,593,868.00 6.00%
AP1 ERDF More developed Public 2,000,000.00 500,000.00 500,000.00 0.00 2,500,000.00 80.0000000000% 1,880,000.00 470,000.00 120,000.00 30,000.00 6.00%
AP10 ERDF More developed Public 42,553,190.00 10,638,298.00 10,638,298.00 0.00 53,191,488.00 79.9999992480% 39,999,999.00 10,000,000.00 2,553,191.00 638,298.00 6.00%
AP15 ERDF Less developed Public 236,170,214.00 0.00 0.00 0.00 236,170,214.00 100.0000000000% 236,170,214.00 0.00 0.00 0.00 0.00%
AP15 ERDF More developed Public 13,829,786.00 0.00 0.00 0.00 13,829,786.00 100.0000000000% 13,829,786.00 0.00 0.00 0.00 0.00%
AP2 ERDF Less developed Public 979,680,850.00 172,884,857.00 172,884,857.00 0.00 1,152,565,707.00 84.9999999176% 912,768,648.00 161,076,821.00 66,912,202.00 11,808,036.00 6.83%
AP2 ERDF More developed Public 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0000000000% 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00%
AP3 ERDF Less developed Public 1,213,394,040.00 214,128,362.00 214,128,362.00 0.00 1,427,522,402.00 84.9999998809% 1,130,298,622.00 199,464,465.00 83,095,418.00 14,663,897.00 6.85%
AP3 ERDF More developed Public 239,988,939.00 59,997,235.00 59,997,235.00 0.00 299,986,174.00 79.9999999333% 223,796,580.00 55,949,145.00 16,192,359.00 4,048,090.00 6.75%
AP4 ERDF Less developed Public 1,178,829,788.00 208,028,787.00 208,028,787.00 0.00 1,386,858,575.00 84.9999999459% 1,108,100,000.00 195,547,060.00 70,729,788.00 12,481,727.00 6.00%
AP5 ERDF More developed Public 32,617,022.00 8,154,256.00 8,154,256.00 0.00 40,771,278.00 79.9999990189% 30,660,000.00 7,665,000.00 1,957,022.00 489,256.00 6.00%
AP6 ERDF Less developed Public 874,749,687.00 154,367,592.00 154,367,592.00 0.00 1,029,117,279.00 84.9999999854% 819,338,206.00 144,589,095.00 55,411,481.00 9,778,497.00 6.33%
AP6 ERDF More developed Public 10,638,298.00 2,659,575.00 2,659,575.00 0.00 13,297,873.00 79.9999969920% 10,000,000.00 2,500,000.00 638,298.00 159,575.00 6.00%
AP9 ERDF Less developed Public 75,106,383.00 3,952,969.00 3,952,969.00 0.00 79,059,352.00 94.9999982292% 70,600,000.00 3,715,791.00 4,506,383.00 237,178.00 6.00%
AP9 ERDF More developed Public 8,638,298.00 959,812.00 959,812.00 0.00 9,598,110.00 89.9999895813% 8,120,000.00 902,223.00 518,298.00 57,589.00 6.00%
AP12 ERDF Less developed Public 154,265,531.00 154,265,531.00 154,265,531.00 0.00 308,531,062.00 50.0000000000% 154,265,531.00 154,265,531.00
AP12 ERDF More developed Public 6,372,766.00 6,372,766.00 6,372,766.00 0.00 12,745,532.00 50.0000000000% 6,372,766.00 6,372,766.00
Total ERDF Less developed 6,503,361,701.00 1,435,006,158.00 1,435,006,158.00 0.00 7,938,367,859.00 81.9231587212% 6,115,236,515.00 1,354,394,139.00 388,125,186.00 80,612,019.00 5.97%
Total ERDF More developed 356,638,299.00 89,281,942.00 89,281,942.00 0.00 445,920,241.00 79.9780467916% 334,659,131.00 83,859,134.00 21,979,168.00 5,422,808.00 6.16%
Grand total 6,860,000,000.00 1,524,288,100.00 1,524,288,100.00 0.00 8,384,288,100.00 81.8197075074% 0.00 6,449,895,646.00 1,438,253,273.00 410,104,354.00 86,034,827.00
(1) To be completed only when priority axes are expressed in total costs.
EN 302 EN
(2) This rate may be rounded to the nearest whole number in the table. The precise rate used to reimburse payments is the ratio (f).
Table 18c: Breakdown of the financial plan by priority axis, fund, category of region and thematic objective
Priority axis Fund Category of Thematic objective Union support National Total funding
region counterpart
Promovarea transferului tehnologic ERDF Less Strengthening research, technological development and innovation 150,531,915.00 26,564,459.00 177,096,374.00
developed
Promovarea transferului tehnologic ERDF More Strengthening research, technological development and innovation 2,000,000.00 500,000.00 2,500,000.00
developed
Îmbunătățirea infrastructurii educaționale ERDF Less Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong 254,148,938.00 44,849,813.00 298,998,751.00
developed learning
Îmbunătățirea infrastructurii educaționale ERDF More Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong 42,553,190.00 10,638,298.00 53,191,488.00
developed learning
Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a ERDF Less Enhancing institutional capacity of public authorities and stakeholders and an 253,430,885.00 44,723,098.00 298,153,983.00
proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară developed efficient public administration
Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii ERDF Less Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination 200,000,000.00 35,294,118.00 235,294,118.00
developed
Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență ERDF Less Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination 150,000,000.00 150,000,000.00 300,000,000.00
developed
Inițiativa pentru IMM-uri ERDF Less Enhancing the competitiveness of small and medium-sized enterprises, the 236,170,214.00 0.00 236,170,214.00
developed agricultural sector (for the EAFRD) and the fisheries and aquaculture sector (for
the EMFF)
Inițiativa pentru IMM-uri ERDF More Enhancing the competitiveness of small and medium-sized enterprises, the 13,829,786.00 0.00 13,829,786.00
developed agricultural sector (for the EAFRD) and the fisheries and aquaculture sector (for
the EMFF)
Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi ERDF Less Enhancing the competitiveness of small and medium-sized enterprises, the 979,680,850.00 172,884,857.00 1,152,565,707.00
mijlocii developed agricultural sector (for the EAFRD) and the fisheries and aquaculture sector (for
the EMFF)
Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi ERDF More Enhancing the competitiveness of small and medium-sized enterprises, the 0.00 0.00 0.00
mijlocii developed agricultural sector (for the EAFRD) and the fisheries and aquaculture sector (for
the EMFF)
Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii ERDF Less Supporting the shift towards a low-carbon economy in all sectors 1,213,394,040.00 214,128,362.00 1,427,522,402.00
scăzute de carbon developed
Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii ERDF More Supporting the shift towards a low-carbon economy in all sectors 239,988,939.00 59,997,235.00 299,986,174.00
scăzute de carbon developed
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile ERDF Less Supporting the shift towards a low-carbon economy in all sectors 957,446,809.00 168,961,202.00 1,126,408,011.00
developed
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile ERDF Less Preserving and protecting the environment and promoting resource efficiency 106,382,979.00 18,773,467.00 125,156,446.00
developed
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile ERDF Less Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination 50,000,000.00 8,823,530.00 58,823,530.00
developed
EN 303 EN
Priority axis Fund Category of Thematic objective Union support National Total funding
region counterpart
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile ERDF Less Investing in education, training and vocational training for skills and lifelong 65,000,000.00 11,470,588.00 76,470,588.00
developed learning
Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, ERDF Less Preserving and protecting the environment and promoting resource efficiency 335,198,870.00 59,152,742.00 394,351,612.00
protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului developed
cultural
Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, ERDF More Preserving and protecting the environment and promoting resource efficiency 32,617,022.00 8,154,256.00 40,771,278.00
protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului developed
cultural
Îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă ERDF Less Promoting sustainable transport and removing bottlenecks in key network 874,749,687.00 154,367,592.00 1,029,117,279.00
regională, precum şi a sistemelor de transport developed infrastructures
durabile
Îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă ERDF More Promoting sustainable transport and removing bottlenecks in key network 10,638,298.00 2,659,575.00 13,297,873.00
regională, precum şi a sistemelor de transport developed infrastructures
durabile
Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea ERDF Less Promoting sustainable and quality employment and supporting labour mobility 99,737,299.00 17,600,700.00 117,337,999.00
durabilă a turismului developed
Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale ERDF Less Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination 348,117,301.00 149,193,130.00 497,310,431.00
developed
Sprijinirea regenerării economice și sociale a ERDF Less Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination 75,106,383.00 3,952,969.00 79,059,352.00
comunităților defavorizate din mediul urban developed
Sprijinirea regenerării economice și sociale a ERDF More Promoting social inclusion, combating poverty and any discrimination 8,638,298.00 959,812.00 9,598,110.00
comunităților defavorizate din mediul urban developed
Total 6,699,361,703.00 1,363,649,803.00 8,063,011,506.00
Table 19: Indicative amount of support to be used for climate change objectives
Priority axis Indicative amount of support to be used for climate change objectives (€) Proportion of the total allocation to the operational programme (%)
AP13 22,000,000.00 0.32%
AP3 1,198,179,393.00 17.47%
AP4 453,180,851.40 6.61%
AP5 36,488,058.80 0.53%
AP6 12,000,000.00 0.17%
AP7 10,106,383.00 0.15%
Total 1,731,954,686.20 25.25%
EN 304 EN
4. INTEGRATED APPROACH TO TERRITORIAL DEVELOPMENT
Description of the integrated approach to territorial development taking into account the
content and objectives of the operational programme having regard to the Partnership
Agreement and showing how it the operational programme contributes to the
accomplishment of the objectives of the operational programme and expected results
În scopul îmbunătățiriii creșterii economice și prosperității pe termen lung a României
este important ca fiecare regiune să își folosească la maxim potențialul său economic și
social. Strategia POR se concentrează pe necesitatea îmbunătățirii performanței
ecomonice și sociale a fiecărei regiuni, prin contracararea factorilor și elementelor care
împiedică performanța economică și promovarea oportunităților de dezvoltare în fiecare
regiune.
Orașele, mai ales cele mari, sunt, în esență, motoare ale economiei regiunilor în care sunt
situate. Dezvoltarea regională și urbanizarea sunt strâns interconectate, regiunile mai
dezvoltate înregistrează de obicei un grad de urbanizare mai ridicat sau adăpostesc în
interiorul lor un oraș mare care impulsionează dezvoltarea.
Municipiul Bucureşti îndeplineşte rolul principal în structura urbană naţională,

caracterizându-se printr-o accesibilitate net superioară faţă de celelate oraşe, la nivel
naţional şi internaţional, precum şi prin dominarea activităţilor economice şi
administrative. Rețeaua de oraşe secundare este distribuită echilibrat la nivelul regiunilor
de dezvoltare, cele 7 centre regionale (polii de creștere) având dimensiuni relativ
apropiate, dar cu diferenţe în funcţiile economice îndeplinite.
Celelate oraşe medii şi mari, în special municipiile reședință de județ - adevărați poli de
dezvoltare urbană, constituie un potenţial important pentru dezvoltarea aşezărilor şi
zonelor aflate în proximitate. Acestea deţin o poziţie strategică în raport cu axele de
dezvoltare regionale și locale și o infrastructură economică și socială relativ dezvoltată
care le permit să polarizeaze funcţii teritoriale, activităţi, populaţie, instituţii etc.
Oraşele mijlocii şi mici joacă au funcţiuni esenţiale în dezvoltarea zonei adiacente rurale
prin efecte de difuzare a dezvoltării către zonele înconjurătoare, punând la dispoziție
servicii urbane spaţiului rural adiacent.
Pentru a a contribui la o dezvoltare policentrică la nivel naţional se va promova

susţinerea dezvoltării centrelor urbane majore şi a zonelor funcţionale urbane şi
consolidarea zonelor puternic urbanizate, concomitent cu asigurarea unor servicii optime
de bază care să deservească oraşele mijlocii şi mici.
În acest context, orașele, în funcție de dimensiune, atractivitatea economică și de dotările

cu infrastructuri urbane au caracteristici, provocări și necesități diferite. Este nevoie astfel
de o tratare diferențiată a acestora şi stabilirea priorităților în acord cu necesitățile și
potențialul local de dezvoltare.
O importanță regională aparte o constituie regiunea Dunării, inclusiv Delta Dunării. Prin
dezvoltarea regiunii Dunării se creează premisele consolidării poziției României ca
EN 305 EN
poartă către Marea Neagră și facilitează dezvoltarea relațiilor economice și creează noi
oportunități de investiții în regiune.
Zona Deltei Dunării este un teritoriu unic, cu caracteristici foarte specifice, care necesită
o abordare integrată: resurse de mediu de importanță globală, populația izolată și
marginalizată, specializare economică și vulnerabilitate, și un acces limitat la servicii. O
dublă provocare pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării o constituie conservarea
peisajelor sale ecologice și îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii săi.
4.1 Community-led local development (where appropriate)

The approach to the use of community-led local development instruments and the
principles for identifying the areas in where they will be implemented
Instrumentele de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității joacă un rol
important în reducerea disparităților teritoriale în zonele urbane și rurale, prin încurajarea
implicării active a comunităților locale, atât pentru elaborarea strategiilor, cât și pe
parcursul procesului de implementare a acestora, conform nevoilor identificate.
Instrumentul CLLD va fi utilizat pentru implementarea intervențiilor care vizează

promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în comunitățile dezavantajate, cu
accent asupra celor cu populație majoritară de etnie romă. Dată fiind complexitatea
nevoilor cu care se confruntă comunitățile afectate, în contextul unui acces limitat la
servicii sociale, de sănătate și de educație de calitate și participării reduse pe piața
muncii, este necesară o abordare integrată pentru asigurarea eficacității și sustenabilității
intervențiilor implementate.
În acest sens, POCU (prin Axa Prioritară 5 – Dezvoltare Locală plasată sub
Responsabilitatea Comunității) și POR (prin Axa Prioritară 9 - Sprijinirea regenerării
economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban) vor pune la
dispoziție alocările financiare necesare implementării strategiilor integrate de dezvoltare
locală pentru orașe cu o populație de peste 20 000 de locuitori.
Zonele vizate de un parteneriat local (grup de acțiune locală) trebuie să fie coerente din
punct de vedere economic, social și fizic. Teritoriul poate varia, ca formă și delimitare,
de la o singură zonă marginalizată într-un oraș (de exemplu - zonă de tip ghetou cu
blocuri) la mai multe zone de acest tip. Decizia referitoare la delimitarea exactă a zonelor
locale aparține grupurilor de acțiune locală, asigurându-se astfel respectarea condițiilor
locale și a scopurilor strategiei locale.
POCU prin acțiunile de investiție specifice Axei Prioritare CLLD (îmbunătățirea

accesului și participării în sistemul de învățământ, creșterea calității în sistemul de
educație, alături de creșterea participării pe piața muncii și îmbunătățirea competențelor
profesioniștilor în domeniul serviciilor sociale și de sănătate etc.), se va constitui ca
principal fond pentru susținerea activităților premergătoare realizării strategiei de
dezvoltare a comunității și pentru asigurarea implementării și sustenabilității măsurilor
propuse. POR va susține prin Axa Prioritară CLLD finanțările necesare infrastructurii
relevante (infrastructura socială, de sănătate și educațională, investiții care vizează
îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru comunitățile defavorizate, locuinţe sociale etc.)
pentru implementarea în bune condiții a măsurilor POCU. De asemenea, vor fi avute în
EN 306 EN
vedere pentru comunitățile marginalizate, complementar strategiilor CLLD dezvoltate,
investițiile naționale din POC care urmăresc alfabetizarea digitală în comunitățile
vulnerabile şi dezvoltarea competențelor digitale ca instrument de combatere a
excluziunii prin extinderea reţelei de Punct de Acces Public la Internet.
Utilizarea instrumentului CLLD va presupune parcurgerea a trei etape începând cu

elaborarea strategiei și constituirii Grupului de Acțiune Locală, selectarea strategiilor de
către un comitet de selecție comun format din reprezentanți cu experiență relevantă în
integrarea comunităților defavorizate și transmiterea spre finanțare a unui pachet integrat
de proiecte. Mai multe detalii despre condițiile de utilizare a mecanismului CLLD se
găsesc la Anexa.
Coordonarea mecanismului CLLD va fi asigurată prin Grupul Funcțional de Lucru

stabilit la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, format din reprezentanți ai
autorităților de management, Punctul Național de Contact pentru Romi, Organismul Unic
pentru FSE, GAL, ADR.
Agențiile de Dezvoltare Regională vor putea participa în calitate de observator la

procesul de pregătire și implementare al strategiilor CLLD.
Atribuțiile acestui grup vor consta în monitorizarea implementării mecanismului CLLD

prin prisma strategiilor dezvoltate de către comunități, elaborarea de propuneri pentru
soluționarea problemelor semnalate în implementarea operațiunilor și propunerea de
criterii de prioritizare a operațiunilor relevante pentru comunitate finanțate din diverse
Programe Operaționale.
4.2 Integrated actions for sustainable urban development (where appropriate)

Where appropriate the indicative amount of ERDF support for integrated actions for
sustainable urban development to be implemented in accordance with the provisions
under Article 7(2) of Regulation (EU) No 1301/2013 and the indicative allocation of ESF
support for integrated action.
Existența unor strategii integrate de dezvoltare urbană care să aibă în vedere rezolvarea
problemelor economice, de mediu, climatice și sociale din orașe, constituie precondiția
pentru accesul la finanțare în axa prioritară pentru dezvoltare urbană durabilă.
Sprijinrea dezvoltării urbane durabile prevăzută la art. 7 din Reg. FEDR va fi pusă în
aplicare prin intermediul axei prioritare 4 care combină prioritățile de investiții aferente
OT 4, 6, 9, 10.
Având în vedere că OT-urile selectate pentru axa de dezvoltare urbană nu acoperă toate
domenii esențiale pentru promovarea unei dezvoltări urbană durabile comprehensive,
proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu
prioritate în celelate axe prioritare ale POR sau alte programe operaționale. Aceasta se va
realiza prin mecanismul de corelare a investițiilor prevăzut în AP.
EN 307 EN
Principiile de selectare a zonelor urbane pentru promovarea și implementarea acțiunilor
integrate de dezvoltare urbană durabilă iau în considerare:
 contribuția orașelor la dezvoltarea socio-economică a regiunilor;

 promovarea unei abordări integrate a dezvoltării locale (strategii integrate și
interconectate, mobilizarea parteneriatelor locale, combinarea resurselor din toate
sursele de finanțare, impactul socio-economic local, în special având în vedere
zonele învecinate și urbanizarea etc.);
 capacitatea administrativă a autorităților locale de a implementa strategii integrate
de dezvoltare urbană.
Investițiile privind dezvoltarea urbană durabilă vor fi limitate și concentrate în

municipiile reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după
caz), definite ca poli de creștere (7) și poli de dezvoltare urbană (32). Alocări finaciare
predeterminate vor fi puse la dispoziția municipiiilor eligibile, în funcție de rolul și
impactul acestora asupra dezvoltării regionale și locale.
În acest context, fiecare municipiu reședință de județ (inclusiv localitățile din zona
funcțională urbană, după caz) va beneficia de alocări orientative predeterminate, dar cu
termen limită pentru implementarea proiectelor. O parte a alocării financiare a axei
prioritare privind dezvoltarea urbană, va fi alocată în funcție de anumite criterii de
performanță (ex. contractarea conform calendarului de implementare a sumelor alocate,
progresul înregistrat în implementarea strategiei integrate de dezvoltare urbană durabilă,
etc.) autorităților locale, care au implementat/contractat cu succes proiectele de
dezvoltare locală.
Mecanismul de alocare a fondurilor este necesar, pe de o parte, pentru a oferi o bază

stabilă și previzibilă pentru încurajarea planificării și pentru a asigura caracterul integrat
al investițiilor, iar pe de altă parte, pentru a evita performanțele relativ scăzute a abordării
dezvoltării urbane în perioada de programare 2007-2013, generate de motivația scăzută,
întârzieri semnificative în pregătirea planurilor de dezvoltare urbană și în implementarea
proiectelor aferente, precum și lipsa de integrare reală a investițiilor.
Municipiile București, inclusiv sectoarele componente, și Tulcea (inclus în teritoriul

acoperit de ITI Delta Dunării) nu vor beneficia de finanțare în cadrul acestei axei
prioritare. Acestea pot beneficia de aceleași tipuri de finanțări în cadrul axelor prioritare
tematice.
În conformitate cu prevederile art. 7 din Reg. FEDR autoritățile urbane vor fi

responsabile cu selecția proiectelor.
EN 308 EN
Table 20: Integrated actions for sustainable urban development – indicative
amounts of ERDF and ESF support
Fund ERDF and ESF support Proportion of fund’s total allocation to
(indicative) (€) programme
Total ERDF 1,178,829,788.00 17.18%
TOTAL 1,178,829,788.00 17.18%
ERDF+ESF
4.3 Integrated Territorial Investment (ITI) (where appropriate)

The approach to the use of Integrated Territorial Investments (ITIs) (as defined in Article
36 of Regulation (EU) No 1303/2013) other than in cases covered by 4.2, and their
indicative financial allocation from each priority axis.
Instrumentul ITI va fi utilizat, prin contribuția tuturor Programelor FESI 2014-2020, într-
un areal format din 38 de unități administrativ teritoriale din cadrul Rezervației Biosfera
Delta Dunării, Județul Tulcea și nordul Județului Constanța. Autoritățile centrale și locale
elaborează cu sprijinul BM Strategia durabilă integrată pentru Delta Dunării 2030,
document ce fundamentează obiectivele strategice de dezvoltare pe termen lung ale
acestei arii teritoriale și definește un plan de acțiune ce va conține idei de proiecte
finanțabile din diverse surse inclusiv din programele FESI prin instrumentul ITI. Aceasta
urmează să fie finalizată în prima jumătate a anului 2015.
Delta Dunării este o zonă care prezintă unele dintre cele mai scăzute densitățăți din
România, cu servicii de bază insuficiente, accesibilitate slabă, conectivitate deficitară
către piețele importante și o poziție periferică care împiedică accesul populației
oamenilor la oportunități. Există o dublă provocare pentru dezvoltarea durabilă a Deltei
Dunării: pe de-o parte este necesară este conservarea activelor sale ecologice, iar pe de
altă parte îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii acesteia.
Delta Dunării este, prin natura ei, o zonă izolată, inaccesibilă, cu un declin în rândul
populației. În general, sistemul de transport este într-o stare precară, cu limitări atât în
privința accesibilității interne având în vedere suprafața mare a luciului de apă între
diversele localități ale zonei, cât și pentru conectivitatea cu restul regiunii și al țării.
Având în vedere importanța sa recunoscută la nivel global și faptul că este un sit de
patrimoniu mondial natural conform UNESCO, regiunea Delta Dunării este una din cele
mai importante zone naturale din Europa, care atrage vizitatori români și străini.
Caracterul izolat și densitatea redusă, o constrângere pentru dezvoltarea altor sectoare,
este un atu pentru turismul bazat pe natură.
Serviciile de sănătate și educație sunt, de asemenea, limitate de inaccesibilitate și

scăderea populației.
Îmbunătățirea eficienței energetice a sectorului clădiri și în domeniul transportului va

prezenta o oportunitate bună pentru reducerea de GES și îmbunătățirea eficienței
economice.
Activitatea economică și antreprenoriatul sunt slab dezvoltate având un gard de

competitivitate scăzută. În principal sunt importante pentru economia locală turismul și
EN 309 EN
ecoturismul, industria de construcții, alimentară (pește, carne, produse de panificație și
lactate), pescuitul.
Intervențiile finanțate din POR vor fi completate de celelalte programe operaționale

participante, precum POC, POCU, POIM, PNDR, POPAM care vor trata intersectorial
nevoile de dezvoltare locală ale teritoriul ITI Delta Dunării.
Conform protocolului semnat de MFE, MDRAP, MADR, şi ADI ITI DD, cele patru
entități impart responsabilități comune privind implementarea SIDD, după cum urmează:
 MDRAP reprezintă autoritatea națională responsabilă de formularea şi

monitorizarea procesului de implementarea SIDD, fiind și AM pentru POR,
POCA şi pentru Programele Europene de Cooperare Teritorială;
 MFE este coordonatorul național al FESI 2014-2020, precum și AM pentru
POCU, POC, POIM şi POAT;
 MADR este autoritatea națională responsabilă de coordonarea procesului de
implementare a PAC şi a PCP, precum şi AM pentru PNDR şi POPAM.
 ADI ITI DD va coordona implementarea Planului de Acțiune a SIDD, indeplinind
un rol central in cadrul ITI, prin susținerea beneficiarilor locali (autorități locale,
instituțiile private şi publice, membri şi non-membri) pentru a dezvolta proiecte,
conform Planului de Acțiune aprobat și prin avizarea proiectelor pregătite de către
beneficiari din punctul de vedere al relevanței cu obiectivele SIDD, asigurand
totodată și un canal de comunicare intre AM și beneficiari cu privire la posibilele
probleme cu care aceștia se confruntă.
Coordonarea finanțărilor acordate din FESI 2014-2020 va fi realizată, la nivel

operațional, în cadrul Grupului de Lucru Funcțional ITI Delta Dunării (GLF ITI), grup
care va reuni reprezentanti ai AM, ADI – ITI DD, alti parteneri relevanți pentru atingerea
obiectivelor SIDD.
După finalizarea SIDD și a planului de acțiune, prin GFL, se va stabili necesarul de

finanțare din Axele Prioritare alocate ITI DD. De asemenea, se va realiza o revizuire
anuală a alocărilor pentru ITI DD din cadrul Axelor Prioritare in funcție de gradul de
utilizare al acestor sume.
Table 21: Indicative financial allocation to ITI other than those mentioned under
point 4.2 (aggregate amount)
Priority axis Fund Indicative financial
allocation (Union support)
(€)
AP10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale ERDF 31,914,894.00
AP13 - Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii ERDF 16,630,851.00
AP2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor
ERDF 73,829,787.00
mici şi mijlocii
EN 310 EN
Priority axis Fund Indicative financial
allocation (Union support)
(€)
AP3 - Sprijinirea tranziției catre o economie cu emisii
ERDF 99,635,107.00
scăzute de carbon
AP5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea,
protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului ERDF 36,209,509.00
cultural
AP6 - Îmbunătăţirea infrastructurii de importanţă
ERDF 74,744,681.00
regională, precum şi a sistemelor de transport durabile
AP7 - Diversificarea economiilor locale prin
ERDF 13,864,958.00
dezvoltarea durabilă a turismului
AP8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale ERDF 22,002,827.00
Total 368,832,614.00
4.4 The arrangements for interregional and transnational actions, within the
operational programme, with beneficiaries located in at least one other Member
State (where appropriate)
Acțiuni interregionale și transnaționale cu beneficiarii, în cel puțin un alt stat membru, ar
putea fi susținute la inițiativa autorității de management și sub rezerva aprobării de către
Comitetul de Monitorizare.
4.5 Contribution of the planned actions under the programme to macro-regional

and sea basin strategies, subject to the needs of the programme area as identified by
the Member State (where appropriate)
(Where the Member State and regions participate in macro-regional strategies and sea
basin strategies).
Contribuția POR la implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea
Dunării
SUERD a devenit un instrument deosebit de important pentru consolidarea caracterului

complementar şi a sinergiilor dintre programele şi politicile Regiunii. Din această
perspectivă, SUERD reprezintă un punct de plecare pentru viitoare cooperări, într-un
context mai amplu, care vor fi benefice pentru întreaga regiune. Abordarea SUERD cu o
privire de ansamblu a dezvoltării regionale va contribui la întărirea legăturilor existente
(printre altele, cu regiunea Mării Baltice şi a regiunii Adriatică-Ionică) cu legăturile
strategice ale regiunii extinse a Mării Negre.
Oportunităţile de dezvoltare sunt date, în primul rând, de posibilitatea de a fi susţinute

investiţii care să aducă creştere economică, prin valorificarea potenţialului turistic,
creşterea coeziunii sociale şi crearea de noi locuri de muncă. Proiectele care sunt şi vor fi
elaborate şi implementate prin intermediul Strategiei vor contribui la asigurarea
dezvoltării durabile și vor fi realizate cu scopul menţinerii echilibrului între creşterea
economică şi protecţia mediului, inclusiv a bio-diversităţii.
Principala provocare pentru România este reprezentată de transformarea regiunii Dunării

într-o regiune competitivă, dinamică şi prosperă precum şi ridicarea standardului de viaţă
al comunităţilor locale. Multe dintre judeţele riverane Dunării sunt printre cele mai slab
dezvoltate din punct de vedere economic din cadrul UE şi, de aceea, implicarea
EN 311 EN
autorităţilor locale ar putea contribui la creşterea competitivităţii şi la revitalizarea socio-
economică a localităţilor cu potenţial de creştere.
Principalele tipuri de investiții preconizate a fi implementate prin POR 2014 -2020 și

relevante pentru SUERD vizează dezvoltarea următoarelor domenii: eficiență energetică,
revitalizare urbană, mobilitate urbană, patrimoniu cultural, infrastructura rutieră de
drumuri județene, turism, regenerarea orașelor mici și mijlocii.
Ariile prioritare SUERD la care vor contribui investițiile POR sunt următoarele:
 1b – îmbunătățirea mobilității și a multimodalității - legaturi rutiere, feroviare și

aeriene (sprijinită prin axa prioritară 6 POR - drumuri județene)
 2 – încurajarea energiilor durabile (sprijinită prin axa prioritară 3 POR -
economie cu emisii reduse de carbon)
 3 – promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni
(sprijinită prin axele prioritare 5 și 7 POR - patrimoniul cultural, respectiv
diversificarea economiilor locale)
 9 – investiții în oameni și competențe (sprijinită prin axa prioritară 13 POR -
regenerarea orașelor mici și mijlocii)
În vederea obținerii impactului preconizat, pentru implementarea SUERD se vor aloca

fonduri dedicate în cadrul axelor prioritare (AP 3, 5, 6, 7 si 13) care contribuie la
atingerea obiectivelor SUERD.
Astfel, pentru obținerea unui impact semnificativ în zona imediat riverană Dunării
investițiile infrastructurale POR pentru sprijinirea obiectivelor SUERD se vor concentra
în cele 12 județe riverane Dunării (Caraș Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman,
Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța).
Proiectele trebuie să respecte criteriile stabilite în cadrul axelor corespunzătoare POR,

precum și criterii suplimentare privind modul în care proiectele contribuie la atingerea
obiectivelor SUERD. Criteriile de selecție suplimentare (grila de evaluare) vor avea în
vedere evaluarea relevanței și impactului proiectelor propuse pentru SUERD.
EN 312 EN
5. SPECIFIC NEEDS OF GEOGRAPHICAL AREAS MOST AFFECTED BY
POVERTY OR TARGET GROUPS AT HIGHEST RISK OF DISCRIMINATION
OR SOCIAL EXCLUSION (WHERE APPROPRIATE)
5.1 Geographical areas most affected by poverty/target groups at highest risk of

discrimination or social exclusion
Identificarea zonelor geografice cu grupuri afectate de sărăcie a fost realizată pe baza
unui proiect de asistenţă furnizată de către Banca Mondială, în perioada 2012-2014[1].
Astfel, conform studiului amintit, zone geografice afectate de sărăcie se întâlnesc, în
proporţii diferite, la nivelul tuturor regiunilor României inclusiv în regiunea Bucureşti-
Ilfov, catalogată drept regiune mai dezvoltată. În același timp, incidența sărăciei este se
corelează cu gradul de urbanizare a teritoriului. În zonele rurale și în orașele mici și
mijlocii, adesea situate în zone mono-industriale, se întâlnesc ponderi semnificativ mai
mari de persoane afectate de riscul de sărăcie sau de excluziune socială. Centrele urbane
mici și mijlocii întâmpină probleme interdependente, cum ar fi infrastructură de bază
nemodernizată, depopulare, îmbătrânirea populației, șomaj în creștere și de lungă durată,
etc. care necesită măsuri de îmbunătățire a infrastructurii de bază și a aceesului la servicii
publice în vederea creșterii calității vieții populației și reducerii sărăciei.
Conform datelor existente, rezultate în urma unui sondaj privind zonele urbane
marginalizate la nivelul oraşelor şi municipiilor din România, există un număr de 843 de
zone urbane marginalizate. Tipologia acestor zone urbane marginalizate cuprinde zonele
de tip mahala, zonele aflate în centrul istoric al oraşului s.a.
Mai precis, zonele marginalizate cuprind 4 subtipuri, respectiv zone de „ghetou”, zone
de mahala cu case şi/sau adăposturi improvizate, locuinţe sociale modernizate şi clădiri
de locuinţe sociale în centrul istoric al oraşului.
Zonele de „ghetou” sunt, de regulă, zone de locuinţe de proastă calitate construite înainte
de 1990, astfel de zone putându-se afla într-un cartier mai mare de blocuri sau la periferia
oraşelor, în zone industriale dezafectate. Numărul total al zonelor de tip ghetou cu
blocuri, de la nivel urban, este de aproximativ 260, conform estimărilor autorităţilor
publice locale (primării). De regulă, ghetourile sunt zone mici spre medii (150-500
locuitori) concentrate într-unul sau două blocuri aflate într-o stare avansată de degradare.
În Bucureşti, aceste ghetouri pot fi mai mari şi mai populate (sectorul 5 –zona denumită
RFG: Rahova - Ferentari - Giurgiului). De regulă, apartamentele din blocurile acestor
ghetouri includ o singură cameră, de 9-15 m2, suprapopulată cu persoane (de regulă,
acolo locuiesc familii numeroase, cu mulţi copii). Utilităţile, precum cele sanitare, sunt
fie suprautilizate (băie comună pentru un etaj), uzate moral şi fizic (canalizarea, apa
curentă etc.) sau lipsesc, locuitorii fiind deconectaţi de la acestea din cauza datoriilor. În
aceste zone se înregistrează şi o pondere însemnată a populaţiei Roma, în medie, 1 din 2
locuitori ai acestor zone fiind de etnie romă.
Zone de mahala cu case şi/sau adăposturi improvizate cumulează multe dintre trăsăturile
zonelor de ghetou. Zonele de mahala cuprind case plasate haotic, una lângă alta, fără
spaţiu între ele, de regulă, fiind amplasate fie lângă linii de tren dezafectate, fie lângă
cursuri de apă. Aceasta determină apariţia pericolului inundaţiilor sau al incendiilor, din
cauza proastei calităţi a materialelor de construcţie şi a vecinătăţii lor. Problemele
locuitorilor vizează lipsa actelor de identitate, lipsa actelor de proprietate (asupra
terenurilor, a caselor), sărăcia extremă ca şi condiţiile mizerabile de locuire. Numărul
EN 313 EN
mediul de locuitori al acestui tip de zone este de aproximativ 400 de locuitori, putându-se
ajunge la un maximum de 9000 de locuitori, în anumite cazuri. Ponderea populaţiei
Roma în astfel de zone este, în medie, de 82%, iar numărul mediu de locuinţe în astfel de
zone este de 83.
În locuinţele sociale modernizate plata utilităţilor reprezintă o provocare continuă pentru

locuitorii săraci, dublata de teama constantă de a fi evacuaţi (în cazul locuinţelor
amplasate în oraşe) sau de dificultatea legată de prosta accesibilitate (în cazul locuinţelor
localizate în afara oraşului, mai aproape de un sat decât de oraşul în care locuitorii s-au
născut şi au crescut). Din raportările primăriilor, au fost identificate, la nivelul tuturor
oraşelor ţării, un număr de 114 astfel de zone, cu un număr mediu de locuitori /zonă de
194 (putându-se ajunge însă şi la un număr de 800 de locuitori/zonă) din care ponderea
populaţiei roma este de aproximativ 50%.
Există de asemenea şi clădirile de locuinţe sociale situate în centrul istoric al oraşului -

prin „centru istoric” înţelegându-se o zonă centrală de locuinţe individuale, aflate într-o
stare avansată de degradare, şi utilizate, actualmente, ca locuinţe sociale. Astfel de zone
există, de exemplu, în Brăila şi în Bucureşti (sector 5 – zona Uranus). Cu excepţia
poziţionării centrale, în cadrul oraşului, condiţiile de viaţă ale comunităţilor ce locuiesc
în aceste zone se aseamănă, într-o mare măsură, cu cele din zonele de mahala. Se remarcă
ponderea ridicată, de aproximativ 81%, a populaţiei Roma în astfel de zone.
Grupurile-ţintă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială sunt, după cum s-a
arătat, persoanele aparţinând etniei Roma, ponderea acestora, în zonele defavorizate,
variind de la 46% (în zone de tip ghetou cu blocuri) la 85% (în zone de mahala cu
adăposturi improvizate). În afara populaţiei de etnie romă, alte grupuri ţintă vulnerabile
respectiv, femeile (rata riscului de sărăcie, în 2011, era de 16,8%), copiii (în cazul lor,
rata riscului de sărăcie, se situa în 2010 la 26,0%), tinerii (în România, în anul 2010,
unul din cinci tineri[2] era expus riscului de sărăcie, fenomen aflat în continuă
expansiune din 2001), persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice se numără, şi
ele, printre grupurile –ţintă risc ridicat de sărăcie.
[1] Studiul BM, ”Elaborarea strategiilor de integrare pentru zone sărace şi comunităţi
defavorizate”, 2014.
[2] persoane în vârstă de până la 16-24 ani
5.2 Strategy to address the specific needs of geographical areas most affected by
poverty/target groups at highest risk of discrimination or social exclusion, and
where relevant, the contribution to the integrated approach set out in the
Partnership Agreement
De cele mai multe ori, intervenţiile pentru regenerarea zonelor defavorizate au fost
realizate, fie de către autorităţile publice locale (APL), fie de către reprezentanţi ai
societăţii civile (ONG-uri). Şi într-o situaţie, şi în cealaltă, ele au fost, cu rare excepţii,
intervenţii punctuale. Astfel, în timp ce intervenţia APL-urilor, de mai mare amploare, a
EN 314 EN
vizat aspecte de infrastructură, de genul construcţiei de locuinţe sociale, renovărilor de
locuinţe sociale, reparării utilităţilor, creare de spaţii de joacă pentru copii etc.,
intervenţiile ONG-urilor, de mai mică amploare, au vizat aspecte legate de ocuparea
forţei de muncă (inclusiv formare), iniţiativele de economie socială şi proiectele
socioculturale.
Şi într-un caz, şi în celălalt, a lipsit abordarea integrată şi multisectorială care să rezolve

problemele complexe și interdependente cu care se confruntă comunitățile din zonele
marginalizate. În acest context, , pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor
geografice celor mai afectate de sărăcie, se propune finanțarea printr-o abordare
integrată, multi-sectorială și concentrată teritorial a investițiilor pentru sprijinirea
incluziunii sociale a comunităților marginalizate din mediul urban, precum și regenerarea
orașelor mici și mijlocii.
Obiectivul îl constituie, pe de-o parte, sprijinirea incluziunii sociale și combaterea

sărăciei în rândul comunităților marginalizate din mediul urban, în scopul evitării
creșterii disparităților și combaterea excluziunii unor părți ale populației, în special
populația de etnie roma, iar pe de altă parte, creșterea calității vieții populației și
promovarea incluziunii sociale a populației defavorizate în orașele mici și mijlocii.
Astfel, se propun măsuri care să contracareze analfabetismul şi nivelul scăzut de educaţie

al adulţilor, lipsa locurilor de muncă în sectorul formal, neparticiparea şcolară şi riscul
mare de abandon şcolar în rândul copiilor şi tinerilor, accesul redus la servicii medicale,
accesul redus al copiilor din comunitate la protecţie socială şi servicii sociale, lipsa
actelor de identitate, nivel ridicat de infracţionalitate în zonă, lipsa de coeziune la nivelul
comunităţii etc.
Atingerea acestor obiective se va realiza prin proiecte integrate, cuprinse în strategii de

dezvoltare locală, care vor cuprinde atât investiţiile în infrastructură, cât şi investiţiile în
furnizarea diferitelor tipuri de servicii.
Investiţiile „hard”, respectiv cele în infrastructură vor fi finanţate din POR (FEDR) şi vor
viza: locuinţe sociale, întreprinderi de economie socială, centre comunitare integrate
medico-sociale, unități de învățământ preuniversitar. Aceste intervenţii vor contribui la
asigurarea locuirii decente, la ameliorarea stării de sănătate, reducerea gradului de
părăsire timpurie a școlii, concomitent cu creșterea gradului de participare la educație,
precum şi la creşterea gradului de ocupare a populaţiei defavorizate (prin crearea
premiselor ce ţin de infrastructura specifică).
Investiţiile de tip „soft”, privind diferitele tipuri de servicii vor fi finanţate din PO CU
(FSE) şi vor viza: susţinerea antreprenoriatului social, sprijinirea creşterii accesului și
participării la educaţie şi formare, încurajarea intrării/ menţinerii pe piaţa muncii,
sprijinirea dezvoltării de servicii sociale/ comunitare integrate medico-sociale, etc.
Aceste intervenţii, complementare celor de tip „hard”, vor contribui la ameliorarea stării
de sănătate a populaţiei, la dezvoltarea comunitară, la integrarea socio-profesională şi
culturală a comunităţilor marginalizate.
EN 315 EN
Sprijinirea incluziunii sociale a comunităților marginalizate din mediul urban se va
realiza printr-o aboradare tradițională, de tip top-down, cu implicarea comunităților și a
partenerilor relevanți, precum și printr-o abordare bottom-up, prin transferarea
responsabilității la nivelul comunității, implementate prin intermediul instrumentului
CLLD.
Atât în procesul de selecție, cât și de monitorizare a implementării strategiilor de

dezvoltare locală, implementate prin intermediul CLLD, vor fi implicate Consiliul
Național pentru Combaterea Discriminării, Punctul Național de Contact pentru Romi,
Organismul Unic pentru FSE.
Realizarea abordării integrate se va urmări atât în ceea ce privește implementarea axei

prioritare 9 (între investițiile FEDR și FSE), cât și în ceea ce privește celelalte axe
prioritare (mai ales cele dedicate obiectivului tematic al incluziunii sociale, dar nu numai)
și axa 9 (la nivelul programului).
Rezultatul general obţinut în urma dezvoltării şi implementării proiectelor integrate

finanţate FEDR și FSE va fi reducerea numărului de zone şi comunităţimarginalizate,
contribuind astfel, într-o anumită măsură, la îndeplinirea angajamentului României în
ceea ce priveşte unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, referitor la incluziunea
socială a persoanelor defavorizate şi scoaterea lor din sărăcie.
EN 316 EN
Table 22: Actions to address specific needs of geographical areas most affected by poverty/target groups at highest risk of discrimination or
social exclusion
Target Main types of planned action as part of integrated approach Priority axis Fund Category Investment priority
group/geographical of region
area
Orașe mici și mijlocii • Investiții (construcție/reabilitare/modernizare/extindere) în clădiri AP13 - Sprijinirea ERDF Less 9b - Providing support
destinate utilizării publice pentru servicii sociale de zi, educative, culturale și regenerării orașelor developed for physical, economic
recreative, locuințe sociale, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile mici și mijlocii and social regeneration
publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice; of deprived
• Investiții (creare/modernizare/reabilitare) în spații destinate utilizării communities in urban
publice, cum ar fi: parcuri, spații verzi, spații publice, scuaruri, locuri de joacă and rural areas
pentru copii, alei pietonale, străzi, trotuare, piste pentru bicicliști, inclusiv utilități,
precum și facilități pentru activități sportive și recreaționale de mici dimensiuni
(ex. terenuri de sport, etc.), Wi-Fi în spațiile publice, mobilier urban (bănci, coșuri
de gunoi, etc.);
Comunități • investiții în facilități destinate utilizării publice, cum ar fi: zone verzi de AP4 - Sprijinirea ERDF Less 9b - Providing support
marginalizate din mici dimensiuni, piețe publice, scuaruri, părculețe, locuri de joacă pentru copii, dezvoltării urbane developed for physical, economic
mediul urban precum și facilități pentru activități sportive și recreaționale (ex. terenuri de sport, durabile and social regeneration
etc); of deprived
• investiții în clădiri destinate utilizării publice pentru activități educative, communities in urban
culturale și recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice and rural areas
de bază (construcție/reabilitare/modernizare), inclusiv dotarea acestora cu
echipamente specifice;
• construcția/reabilitarea/modernizarea tuturor tipurilor de utilități de bază
la scară mică (cum ar fi infratructura edilitară de gaze, electricitate, apă,
salubritate);
• construcția/reabilitarea/modernizarea străzilor de importanță secundară,
inclusiv trotuare, piste pentru bicicliști, alei pietonale, căi de acces.
Comunități • investiţiile în infrastructura de locuire - construirea/reabilitare/ AP9 - Sprijinirea ERDF More 9d - Undertaking
marginalizate din modernizare locuinţelor sociale regenerării economice developed investment in the
mediul urban • investiţii în infrastructura de sănătate, educaţie şi servicii sociale – și sociale a context of community-
construirea/reabilitarea/modernizare centrelor integrate de intervenţie medico- comunităților led local development
socială, precum şi reabilitare/modernizare de unităţi de învăţământ preuniversitar defavorizate din strategies
• investiţiile în infrastructura de întreprinderilor de economie socială de mediul urban
EN 317 EN
Target Main types of planned action as part of integrated approach Priority axis Fund Category Investment priority
group/geographical of region
area
inserție - construirea/ reabilitare/ modernizare de clădiri în care se vor desfăşura
activităţi de economie socială de inserție;
• infrastructura de sport, agrement şi activităţi cultural-comunitare,
• infrastructurile aferente spaţiilor publice urbane modernizate
Comunități • investiţiile în infrastructura de locuire - AP9 - Sprijinirea ERDF Less 9d - Undertaking

marginalizate din construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor sociale regenerării economice developed investment in the
mediul urban • investiţii în infrastructura de sănătate, educaţie şi servicii sociale – și sociale a context of community-
construirea/reabilitarea/modernizare centrelor integrate de intervenţie medico- comunităților led local development
socială, precum şi reabilitare/modernizare de unităţi de învăţământ preuniversitar defavorizate din strategies
• investiţiile în infrastructura de întreprinderilor de economie socială de mediul urban
inserție - construirea/reabilitare/modernizare de clădiri în care se vor desfăşura
activităţi de economie socială de inserție;
• infrastructura de sport, agrement şi activităţi cultural-comunitare,
• infrastructurile aferente spaţiilor publice urbane modernizate
EN 318 EN
6. SPECIFIC NEEDS OF GEOGRAPHICAL AREAS WHICH SUFFER FROM
SEVERE AND PERMANENT NATURAL OR DEMOGRAPHIC HANDICAPS
(WHERE APPROPRIATE)
EN 319 EN
7. AUTHORITIES AND BODIES RESPONSIBLE FOR MANAGEMENT,
CONTROL AND AUDIT AND THE ROLE OF RELEVANT PARTNERS
7.1 Relevant authorities and bodies
Table 23: Relevant authorities and bodies

Authority/body Name of authority/body and Name of the person responsible
department or unit for the authority/body (position
or post)
Managing authority Ministerul Dezvoltării Regionale, Luminița ZEZEANU, Șef AM
Administrației Publice si Fondurilor
Europene
Certifying authority Ministerul Finantelor Publice - Lucica Tarara, Director General
Autoritatea de Certificare si Plata
Audit authority Autoritatea de Audit (Organism Lucian Dan Vlădescu
independent pe langa Curtea de
Conturi a Romaniei)
Body to which Ministerul Finantelor Publice - Lucica Tarara, Director General
Commission will make Autoritatea de Certificare si Plata
payments
7.2 Involvement of relevant partners
7.2.1 Actions taken to involve the relevant partners in the preparation of the
operational programme, and the role of those partners in the implementation,
monitoring and evaluation of the programme
Elaborarea Programului Operațional Regional a fost coordonată de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice, cu respectarea și aplicarea principiului
parteneriatului, principiu-cheie al gestionarii fondurilor Uniunii Europene, care a
presupus o cooperare strânsa cu o serie de autoritațile publice precum și cu alte parți
interesate.
În procesul de elaborare a Programului Operațional Regional, s-au avut în vedere

principiile Codului de Conduita European, respectiv:
 asigurarea transparenței procesului de selectare a partenerilor (autoritați regionale,

autoritați locale și alte autoritați publice, a partenerilor sociali și economici și a
organismelor care reprezinta societatea civila)
 furnizarea de informații adecvate și acordarea de timp suficient în procesul de
consultare a partenerilor;
 garantarea implicarii efective a partenerilor în procesul de pregatire.
Procesul partenerial pentru elaborarea POR s-a desfăşurat atât la nivel naţional, cu
participarea actorilor regionali, cât şi la nivel regional, cu participarea reprezentanţilor
nivelului naţional. Procesul consultativ a început în anul 200412 şi va continua până la
aprobarea Programului Operaţional Regional de către Comisia Europeană.
Direcţia Generală Programe Europene, respectiv Direcţia AMPOR, Serviciul

Planificare, responsabilă cu elaborarea Programului Operaţional Regional (POR) 2014-
2020 a iniţiat un proces de consultare a partenerilor regionali, în principal ai Agenţiilor
pentru Dezvoltare Regională (ADR-uri), ai ministerelor de linie, ai partenerilor din
EN 320 EN
mediul economic, academic şi social (vezi capitolul 12.3) pentru elaborarea analizei
socio-economice, analizei SWOT și dezbaterea axelor prioritare ale Programului
Operaţional Regional.
În acest sens, în conformitate cu Memorandumul „Aprobarea acţiunilor şi documentelor

privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-
2020”, aprobat de Guvern în data de 13 iunie 2012, pentru domeniul dezvoltării
regionale s-a constituit Comitetul Consultativ pentru Dezvoltare Regională (CCDR)
coordonat în parteneriat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi
Ministerul Fondurilor Europene (MFE).
Prin acest memorandum, MFE a elaborat un set de orientări metodologice privind

stabilirea liniilor directoare pentru procesul de programare a fondurilor europene
nerambursabile astfel încât să se asigure o coordonare coerentă şi unitară a procesului de
elaborare a documentelor de programare pentru perioada 2014-2020. De asemenea,
memorandumul stabileşte principalele elemente privind organizarea şi funcţionarea
cadrului partenerial, astfel încât să se realizeze formalizarea cadrului instituţional care să
corespundă abordărilor comunitare.
Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Regională este alcătuit din reprezentanţi ai

autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, ai organismelor regionale, ai
autorităţilor administraţiei publice locale, organizaţii din mediul economic, social,
academic şi societatea civilă.
Pentru asigurarea unui cadru transparent de colaborare instituţională, MDRAP-AMPOR

a organizat procesul de selecţie a organizaţiilor din mediul economic, social, academic şi
societatea civilă pentru CCDR 2014 - 2020. Anunţul privind modul de selecţie a
organizaţiilor din mediul economic, social, academic şi societatea civilă pentru CCDR
2014 – 2020 a fost postat pe site-ul www.inforegio.ro și pe site-ul www.mdrap.ro.
În şedinţele CCDR s-au prezentat și dezbatut contextul general de implementare a

intervențiilor finanțate prin politica de coeziune pentru perioada de programare 2014-
2020, analizele socio-economice pentru identificarea nevoilor de dezvoltare la nivel
regional, dar și prioritățile de dezvoltare stabilite pentru a răspunde nevoilor identificate.
Subsecvent Comitetului Consultativ pentru Dezvoltare Regională (CCDR) au fost create

5 grupuri de lucru (infrastructură de transport, socială, de sănătate şi educaţională,
eficiență energetică, comunități defavorizate, dezvoltare urbană, mediul de afaceri).
În cadrul reuniunilor grupurilor de lucru s-au dezbătut analizele socio-economice, s-au

identificat și supus spre analiză prioritățile de dezvoltare, tipurile de activități și
beneficiari eligibili. Membrii grupurilor de lucru au formulat puncte de vedere, observaţii
şi comentarii care au contribuit la elaborarea Programului Operaţional Regional. Astfel,
în urma dezbaterilor din grupurile de lucru s-a obținut acordul partenerilor în definirea
principalelor priorități de finanțare, precum și în selectarea indicatorilor de monitorizare.
EN 321 EN
La nivel regional, parteneriatul este asigurat de Comitetele Regionale pentru
elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (CRP-uri), structuri parteneriale care
reunesc reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor relevante la nivel local şi regional:
ADR–uri, Prefecturi, Consilii Judeţene, servicii deconcentrate ale instituţiilor publice
centrale, instituţii de învăţământ superior şi institute de cercetări, precum şi parteneri
economici şi sociali. Parteneriatul regional se află în coordonarea Agenţiilor de
Dezvoltare Regională.
Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (CRP) sunt

organisme consultative, care funcţionează prin organizarea unor grupuri de lucru
tematice și județene, corespunzătoare problemelor analizate, precum şi prin întâlniri în
plen, cu asigurarea reprezentării echilibrate a instituţiilor centrale şi regionale, precum şi
a partenerilor economici şi sociali. CRP-urile reprezintă cadrul larg partenerial al CDR-
urilor, având rolul de a aviza și de a formula recomandări şi propuneri privind conţinutul
PDR-urilor, precum și de a le aproba.
Structurile parteneriale create la nivel regional au asigurat elaborarea în parteneriat a

Planurilor de Dezvoltare Regională (PDR), conţinând analizele socio-economice şi
strategiile de dezvoltare ale regiunilor, care fundamentează analizele socio-economice şi
Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, precum și Programul Operațional Regional.
Variantele Programului Operaţional Regional 2014-2020 au fost publicate pe site-ul

www.inforegio.ro pentru consultare şi dezbatere publică. În urma consultării publice
toate părțile interesate au prezentat propunerile și observațiile la adresa de contact unic
programareregională@mdrap.ro. De asemenea, programul a fost diseminat în cadrul
reuniunilor pentru prezentarea și dezbaterea programelor operaționale de către Ministerul
Fondurilor Europene. Comentariile, observațiile și propunerile s-au înregistrat și în urma
analizei interne, au fost integrate în versiunii revizuite ale documentului.
Cele mai importante opinii exprimate de participanţi în cadrul întâlnirilor parteneriale:
 continuarea implementării tipurilor de intervenții finanțate în perioada 2007 –

2013;
 nevoia de a reabilita şi de a echipa nu numai unităţile sanitare de importanţă
naţională, dar şi pe cele de la nivel local, care au o situaţie precară;
 extinderea spitalelor existente, dotarea cu echipamente medicale specifice
conform noilor tehnologii, în special pentru situaţii de urgenţă;
 reabilitarea/ modernizarea infrastructurii sociale, inclusiv a acelei cu componentă
rezidențială, precum și susținerea măsurilor de dezinstituționalizare;
 corelarea proiectelor propuse cu strategiile naţionale;
 necesitatea de a avea o axă prioritară pentru dezvoltarea turismului, întrucât toate
regiunile României au potenţial turistic, care poate fi valorificat, nu numai prin
conservarea patrimoniului cultural, natural şi istoric, dar şi prin măsuri care să
suțină dezvoltarea locală;
 necesitatea de a sprijinii oraşele mici pentru îmbunătăţirea infrastructurii urbane
şi a serviciilor, şi ca urmare, întărirea funcţiilor urbane;
 dezvoltarea urbană ar trebui să se bazeze pe o abordare integrată şi realizarea
planurilor de dezvoltare, în concordanţă cu reglementările legislaţiei în vigoare;
EN 322 EN
 prioritizarea nevoilor pentru rezolvarea celor stringente;
 proiectele trebuie să fie dezvoltate în largi parteneriate;
 necesitatea continuării activităţilor de diseminare şi informare privind procesul de
implementare.
Urmare a întâlnirilor parteneriale și a discuțiilor între Guvern, CE și Grupul BEI, în luna

iulie 2015 Guvernul a adoptat un Memorandum prin care se aprobă participarea
României la “Inițiativa pentru IMM-uri”, pentru instrumentul de garanție de portofoliu
neplafonată.
Între lunile august și septembrie 2015, Grupul BEI a consultat din nou piața bancară din
România cu privire la oportunitatea “Inițiativei pentru IMM-uri”, cât și la unele criterii
de implementare. Testarea a fost realizată la cererea CE şi a AM şi a demarat cu
transmiterea prezentării instrumentului și a unui chestionar, atât către Asociația Bancară
Română, cât și individual unui număr de 8 bănci care împreună reprezintă jumătate din
piața bancară româneasca (active totale). Băncile respondente au transmis feedback scris
cu privire la instrumentul propus, iar în zilele de 14-16 septembrie 2015 au avut loc la
București întâlniri între Grupul BEI și aceste bănci.
Rezultatele testării au fost prezentate autorităților romane și CE într-o reuniune

organizată pe 1 octombrie 2015 și sunt, în principal, următoarele:
• Majoritatea băncilor sunt interesate de instrumentul IIMM
• Cele mai interesante caracteristici ale instrumentului au fost considerate a

fi: eliberarea cerinței de capital, acoperirea riscului creditelor IMM, comisionul de
garantare aplicat, tratamentul privind ajutoarele de stat, rata de garantare (până la
80%).
• Cererea potențială totală pentru instrument considerând o perioadă de

implementare de 2 ani, este de aproximativ 670 milioane Euro, cifră condiționată
de aplicarea unui cadru de eligibilitate generalist.
Partenerii vor juca un rol important în pregătirea, implementarea, monitorizarea și

evaluarea programului operațional, inclusiv prin participarea la comitetul de
monitorizare. La selectarea membrilor comitetului de monitorizare vor fi luați în
considerare partenerii relevanți care au fost implicați în elaborarea Programului
Operațional Regional, în special cei reprezentând parteneri socio-economici. Membrii
comitetului de monitorizare vor fi reprezentanții autorităților de management pentru
programele operaționale, ai autorităților de la nivel regional/ local, precum și parteneri
socio-economici relevanți de la nivel regional. Totodată, la reuniunile Comitetului de
Monitorizare vor participa reprezentanți ai Organismelor Intermediare pentru Programul
Operaţional Regional, ai ministerelor care coordonează politici în domenii finanţabile
prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, precum și ai organizaţiilor, instituţiilor
care pot sprijini implementarea Programului Operaţional Regional 2014-2020 (ex.
Agenţia Naţională pentru Rromi, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
EN 323 EN
Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din
România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România, etc).
De asemenea, în scopul implicării partenerilor relevanți, pe parcursul procesului de

implementare a programelor 2014-2020, va fi elaborat un „cod de conduită” care va
prelua la nivel național principiile stabilite prin „Codul European de conduită privind
organizarea parteneriatului” (Reg. UE nr.240/2014) . Se va urmări stabilirea unor
proceduri transparente pentru identificarea partenerilor relevanți, proceduri interne de
consultare bazate pe bune practici, categoriile de informații ce trebuie oferite în diferite
etape ale implementării, etc. Pentru a putea deveni un instrument eficient, ghidul va fi
elaborat în paralel cu operaționalizarea mecanismului de coordonare instituţional
structurat pe trei nivele: (i) Comitetul de Coordonare pentru Managementul Acordului de
Parteneriat (CCMAP), (ii) cinci sub-comitete tematice şi (iii) patru grupuri de lucru
funcţionale sub responsabilitatea şi coordonarea MFE (conform Acordului de Parteneriat
- cap. 2.1) și va fi finalizat la până la sfârșitul lunii mai 2015.
În noiembrie 2014 au fost demarate demersurile în vederea constituirii cadrului de

coordonare a implementării Fondurilor Europene Structurale și de Investiții. Astfel, în
vederea selectării membrilor Comitetului de Coordonare pentru Managementul
Acordului de Parteneriat 2014-2020 (primul nivel de coordonare), Ministerul Fondurilor
Europene a adresat invitația către reprezentanții societății civile la nivel național, regional
sau local de a-și exprima interesul privind participarea la acest Comitet. Au fost primite
peste 120 de expresii interes în selecția cărora s-a avut în vedere reprezentarea echilibrată
a domeniilor relevante pentru implementarea FESI, precum și expertiza și experiența,
organizațiile selectate urmând să fie implicate activ și constructiv în coordonarea
strategică. Totodată, ministerele de linie responsabile de politici publice în diferite
domenii vizate spre finanțare prin FESI și-au desemnat reprezentanți în CCMAP, care
cuprinde în total 60 de membrii dintre care 40% sunt reprezentanță ai societății civile.
7.2.2 Global grants (for the ESF, where appropriate)

7.2.3 Allocation of an amount for capacity building (for the ESF, where appropriate)
EN 324 EN
8. COORDINATION BETWEEN THE FUNDS, THE EAFRD, THE EMFF AND
OTHER UNION AND NATIONAL FUNDING INSTRUMENTS, AND WITH THE
EIB
The mechanisms to ensure coordination between the Funds, the European Agricultural
Fund for Rural Development (EAFRD), the European Maritime and Fisheries Fund
(EMFF) and other Union and national funding instruments, and with the European
Investment Bank (EIB), taking into account the relevant provisions laid down in the
Common Strategic Framework.
Mecanismul de coordonare structurat pe trei niveluri (strategic, interinstituțional tematic,
operațional), stabilit la nivelul AP (cap. 2.1) va asigura coerența intervențiilor, urmărind
complementaritățile și sinergiile reliefate în fazele de programare.
La nivel operațional, în cadrul GLF pentru abordări noi se vor constitui colective
formate din reprezentanți ai AM, OI și, după caz, ai PNCR, organismului unic pentru
FSE, ministerelor responsabile de politicile publice relevante, ADR-urilor. Pentru ariile
care necesită o abordare integrată a intervențiilor vor fi stabilite principii de
implementare adecvate (coordonarea lansării apelurilor de proiecte, punctaje
suplimentare, criterii de selecție care să garanteze abordarea integrată, selecție
comună). Aceste principii vor fi formalizate în cadrul unor protocoale de coordonare
asumate de AM implicate. Identificarea acțiunilor care necesită o abordare integrată şi
semnarea protocoalelor de colaborare vor fi coordonate de MFE.
Acesta va fi cazul abordărilor integrate de tip CLLD şi non-CLLD. Un exemplu de

abordare integrată non-CLLD, este finanţarea (prin POR) infrastructurii medicale, prin
care se vizează o calitate sporită a infrastructurii în paralel cu finanţarea măsurilor de tip
„soft” (prin POCU) în domeniul serviciilor medicale, prin care se urmăreşte creşterea
calităţii acestor servicii. Aceste măsuri vor fi întregite de cele finanţate din POC vizând
tele-medicina şi e-health. În mod similar, se vor derula şi proiectele vizând infrastructura
de servicii sociale și de educație (POR), complementate de cele privind îmbunătăţirea
serviciilor sociale acompaniate și de măsurile de creștere a participării la educație
(POCU), precum şi de investiţiile naţionale din POC în PAPI. Aceste intervenţii,
finanţate din POR şi POCU, vor fi complementate de PNDR.
În ceea ce privește intervențiile de tip CLLD, coordonarea intervențiilor pentru zona

urbană peste 20.000 locuitori, între intervențiile FSE și FEDR se va asigura prin pachetul
de proiecte integrate propus de GAL, ulterior selectării strategiilor de dezvoltare a
comunității, ce va fi evaluat în cadrul unor comitete comune de selecție formate din
reprezentanți ai AM POCU, POR și POC, ai organismului unic FSE și ai PNCR. Acest
mecanism va asigura, de asemenea, conformitatea proiectelor propuse cu măsurile și
acțiunile specificate în strategie.
În ceea ce privește intervențiile privind incluziunea socială, în special a celor aparținând

etniei Roma, atât organismul unic pentru FSE, cât și PNCR vor fi implicate pe tot
parcursul procesului de implementare, inclusiv din faza proiectării apelurilor de proiecte,
pentru intervențiile finanțate prin POR și PNDR. Organismul unic pentru FSE este
organism intermediar pentru POCU constituit la nivelul MMFPSPV, iar PNCR va
funcționa în cadrul MFE, atribuțiile sale fiind detaliate în conținutul revizuit al Strategiei
Naționale pentru Romi.
EN 325 EN
Pentru proiectele integrate care nu au anvergură națională și care nu fac parte dintr-o
strategie teritorială integrată CLLD/LEADER, se are în vedere posibilitatea ca AM ale
PO vizate să poată face o analiză preliminară a modului în care intervențiile propuse
susțin obiectivele specifice ale programelor și, prin abordarea integrată, consolidează
impactul social/economic al investiției FESI.
Arhitectura sistemului MySMIS va permite AM potențial implicate în finanțarea unui

proiect integrat, pe perioada selecției, o analiză preliminară a acestor proiecte nu numai
din punct de vedere al eligibilității ci și a justificării solide a opțiunii de finanțare din mai
multe surse.
OT 1 – Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării. Prin AP1 POR

va finanța activități dedicate entităților de inovare şi transfer tehnologic. Sprijinul se
adresează în special structurilor care au capacitatea de a sprijini firmele, în special IMM-
urile din zonele/sectoarele cu potenţial de creştere economică, prin concentrarea pe
specializare inteligentă şi atingerea masei critice a IMM-urilor inovative. Aceste activități
sunt complementare activităților finanțate din POR în principal cu intervențiile adresate
antreprenoriatului și modelelor de afaceri din AP 2 POR care susţine IMM-urile, în
special cele inovative.
Complementaritatea şi demarcarea între POR și POC constă în faptul că POC urmăreşte

sprijinirea instituţiilor care produc cercetare (oferta de CDI) pentru diseminarea
rezultatelor în piaţă, în timp ce POR se adresează nevoilor de inovare din piaţă (cererea
de CDI), prin faptul că sprijină intermedierea cererii cu oferta de inovare în vederea
modelării produsului cercetării în funcţie de nevoile firmelor.
Investițiile finanțate din POR șunt complementare celor finanțate din POCU – AP 6,
întrucât acestea vizează dezvoltarea parteneriatelor între universități, mediul academic și
de cercetare și companii, în scopul facilitării inserției pe piața muncii a viitorilor
absolvenții de învățământ terțiar universitar și non universitar.
Prin intermediul intervențiilor POR se asigură complementarea intervențiilor cu cele

ale Horizon 2020 care vizează dezvoltarea cererii, îndeosebi în ceea ce privește
achiziționarea publică a inovațiilor înainte de comercializare și prima achiziționare
comercială a inovațiilor, precum și cu programul COSME care susţine consolidarea
competitivității și sustenabilității întreprinderilor europene prin atragerea de soluţii
inovative prin transfer tehnologic.
OT 3 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului

agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii. POR prevede în cadrul AP 2, măsuri
suport pentru sprijinirea competitivității IMM-urilor, complementare cu acțiunile PNDR
care va sprijini dezvoltarea întreprinderilor agricole din mediul urban şi rural şi a
microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici non-agricole din mediul rural, POCU - AP
3, care va sprijini crearea de întreprinderi şi susţinerea acestora în primul an de viaţă,
POC – AP 1 și 2, care va sprijini IMM-urile care au ca domeniu de activitate cercetarea,
precum și utilizarea TIC pentru dezvoltarea afacerilor, POP care finanţează investiţii
productive în acvacultură şi activităţi productive în unităţile de acvacultură, precum şi
investiţii în prelucrarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, Horizon 2020 care
EN 326 EN
sustine activ IMM-urile, oferind sprijin financiar direct pentru a sprjini indirect
capacitatea lor de inovare și COSME care susţine încurajarea culturii antreprenoriale și
promovarea înființării și dezvoltării IMM-urilor.
OT 4 – Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon

în toate sectoarele. POR finanțează în cadrul AP 3 investiții în creșterea eficienței
energetice a clădirilor publice, rezidențiale și iluminat public, care, corelate cu investițiile
în sistemele centralizate de alimentare cu energie termică promovate prin POIM, vor
contribui la eficientizarea consumului de energie la nivel local. Va fi acordată prioritate
la finanțare investițiilor POR localizate în orașele pentru care se vor realiza investiții în
modernizarea rețelei de transport și distribuție a agentului termic. Investițiile AP 3 vor fi
complementare cu cele privind dezvoltarea competențelor sectoriale (POCU), inovații în
eficiență energetică sau difuzia de noi tehnologii în IMM-uri.
OT 6 – Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor. În cadrul

AP 5 POR se va asigura complementaritatea cu PNDR. Astfel, în timp ce POR va finanța
măsuri care vizează patrimonial UNESCO, patrimonial cultural național (urban, rural) și
patrimoniul local din mediul urban, PNDR va finanța investiţii privind păstrarea,
conservarea şi renovarea patrimoniului cultural local din mediul rural, inclusiv
așezăminte monahale, indiferent dacă acestea se află înscrise pe Lista Monumentelor
Istorice. Complementar cu POC, intervenţiile prin POR vor finanţa pentru acest domeniu
inclusiv digitizarea itemilor imobili.
Intervențiile din POR privind regenerarea și revitalizarea urbană sunt complementare cu

acţiunile din POIM privind investițiile pentru reducerea suprafeţelor poluate istoric,
precum și cu cele finanțate prin POC, privind inovarea legată de arhitectura si designul
spațiilor urbane revitalizate.
OT 7 – Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din

cadrul infrastructurilor reţelelor majore. POR finanțează prin intermediul AP 6
investiții în infrastructura secundară de transport, complementar investițiilor finanțate
POIM, care sprijină investiții în coridoarele majore de transport TEN T. precum şi
investiţiilor finaţate prin PNDR, care sprijină investiţii în reţeaua de drumuri de interes
local.
OT 8 – Promovarea ocupării forței de muncă sustenabile și de calitate și sprijinirea

mobilității forței de muncă. AP 7 POR va finanța investiții care să contribuie la
valorificarea durabilă a resurselor turistice și la creșterea gradului de ocupare a forței de
muncă. PNDR va finanța proiecte de investiţii private ale microîntreprinderilor şi
întreprinderilor mici care vizează infrastructura agro-turistică de cazare, servicii de
agrement şi alimentaţie publică în spaţiul rural. Prin POP vor fi sprijinite investiţii pentru
diversificarea activităţilor de pescuit în ape interioare prin alte activităţi din afara
pescuitului (inclusiv turism). Complementaritatea va fi realizată pe tip de beneficiar:
autoritate publică locală -POR, alte entități -PNDR. Turismul reprezinta unul dintre
sectoarele economice abordate prin investițiile realizate prin PO CU in vederea cresterii
adaptabilitatii forței de muncă. Pentru AP 13 complementaritatea se va realiza cu PNDR
pentru infrastructura de bază la scară mică, delimitarea urmând a se realiza în funcție de
tipul teritoriului si în funcție de abordarea propusă (LEADR -PNDR).
EN 327 EN
OT 9 – Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. AP 8 POR va fi
complementară cu AP 9 POR prin sinergia intervențiilor în infrastructura de sănătate și
cea de servicii sociale cu cele sprijinite prin CLLD; cu intervenţiile POCA privind
consolidarea structurilor și competențelor la nivelul instituțiilor și autorităților
administrației publice centrale, inclusiv MS. Investiţiile PNDR în infrastructura de bază
la scară mică aferente măsurii 07, vor contribui la sporirea accesibilităţii serviciilor
medicale pentru populaţia din zonele rurale, completând investiţiile în infrastructura
medicală şi socială propuse prin POR. Prin AP 8 POR se va asigura și corelarea cu
investiţiile în sporirea accesibilităţii serviciilor sociale și de asistență medicală, sprijinirea
dez-instituționalizării din cadrul AP 4 POCU.
AP 9 POR se va corela cu AP 8 a POR, prin complementaritatea intervențiilor în

infrastructura de sănătate și cea de servicii sociale cu cele sprijinite prin intermediul
CLLD, cu AP 5 POCU care sprijină dezvoltarea serviciilor sociale și serviciilor
comunitare integrate medicale și sociale, cu cele ale PNDR (Măsura 19), precum și cu
asistența non-financiară furnizată prin FEAD. Intervențiile integrate finanțate din AP 9
POR vor fi complementare cu acțiunile programelor naţionale de investiţii din domeniile
sănătăţii şi al asistenţei sociale, precum şi cu cele dedicate incluziunii romilor. MS
derulează PNACAS, care, prin activităţile propuse (formarea de asistenţi medicali
comunitari şi mediatori sanitari comunitari romi) complementează, prin partea de servicii
asigurate, investiţiile în infrastructură derulate prin POR. AP 8 și 9 POR se va corela şi
cu POC în ceea ce priveşte domeniile e-health şi e –inclusion.
Investițiile privind regenerarea fizică, economică și socială promovate prin intermediul

AP 4, PI 4.3 vor fi implementate în mod complementar și integrat cu activitățile de tip
FSE promovate prin PO CU, în special cu cele din AP 3 și 4.
OT 10 – Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

Investițiile din AP 10 POR vor fi complementare cu investițiile finanțate prin PNDR
care vizează investiții pentru creșe și grădinițe ce nu fac parte dintr-o școală, din mediul
rural și, de asemenea, pentru instituțiile de învățământ secundar superior (licee
tehnologice și școli profesionale) cu profil agricol din mediul rural. Prin mecanismul de
coordonare se va asigura corelarea intervențiilor AP 10 POR cu cele finanțate prin POCU
și POC.
OT 11 – Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică eficientă.

Prin finanțarea sistemului de cadastru în mediul rural, se va asigura o utilizare sinergică a
fondurilor FEDR cu FEADR, în măsura în care prin investițiile din POR se vor clarifica
probleme legate de identificarea și parcelarea terenurilor din mediul rural și se va facilita
accesul la finanțare a potențialilor beneficiari din mediul rural prin PNDR.
POR finanțează, de asemenea, investiții care contribuie la implementarea complementară

a unor strategii și instrumente de dezvoltare teritoriale, respectiv ITI, dezvoltare urbană,
SUERD și CLLD.
Coordonarea finanțării investițiilor din Delta Dunării prin intermediul ITI se va face la
nivelul AP, fiind stabilit un comitet de coordonare ITI la nivelul MFE care cuprinde
EN 328 EN
reprezentanți ai tuturor AM care vor finanța prin PO relevante proiectele din cadrul
SIDD.
Având în vedere domeniile de finanțare relevante pentru autoritățile locale din mediul
urban în cadrul POR, proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare
urbană vor fi finanțate cu prioritate în celelalte axe prioritare ale POR, precum și în
celelalte PO relevante, prin acordarea unui punctaj suplimentar.
Coordonarea orizontală între programele operaționale și SUERD se va realiza la nivelul

grupului de lucru funcțional – coeziune teritorială și de cooperare teritorială europeană.
Investițiile în cadrul POR se concentrează în special asupra unor măsuri concrete de

investiții, în sinergie cu proiectele de conștienizarea și educație în domeniul
managementului eficient al resurselor naturale și al schimbărilor climatice propuse spre
finanțare prin LIFE.
EN 329 EN
9. EX-ANTE CONDITIONALITIES
9.1 Ex-ante conditionalities

Information on the assessment of the applicability and the fulfilment of ex-ante
conditionalities (optional).
Condiționalitățile ex-ante reprezintă o parte importantă a pregătirilor pentru perioada de
programare 2014-2020. România a demarat procesul de identificare a condiționalităților
ex-ante aplicabile începând cu luna noiembrie 2012 și a realizat o primă analiză a
gradului de îndeplinire al acestora, conform criteriilor definite.
Pentru condiționalitățile ex-ante neîndeplinite, în perioada februarie-martie 2013

Guvernul României a adoptat în o serie de planuri de acțiune pentru stabilirea măsurilor
necesare, autorităților responsabile și calendarului pentru realizarea măsurilor necesare
până cel târziu la data de 31 decembrie 2016. Aceste planuri au fost actualizat în luna
februarie 2014, pe baza Ghidului Comisiei Europene privind condiționalitățile ex-ante.
Acțiunile/activitățile finanțate în cadrul axei prioritare 8 – Dezvoltarea infrastructurii de

sănătate şi sociale vor fi demarate doar după finalizarea cartografierii măsurilor necesare
pentru stimularea eficienței în sectorul sănătății, prin aplicarea de modele de prestare a
serviciilor și infrastructură și obținerea acorduluiserviciilor Comisiei privind îndeplinirea
condiționalității ex-ante aplicabile. În momentul stabilirii unui acord între cele două părți
privind îndeplinirea condiționalităților ex-ante, nu va fi necesară modificarea
programului operațional.
De asemenea, pentru criteriul 4 din cadrul conditionalității ex-ante 1.1 privind activitățile
de cercetare și inovare, operaționalizarea Mecanismului de orientare strategică bazat pe
descoperire antreprenorială include o serie de acțiuni care să asigurare un proces continuu
de identificare a oportunităților emergente de piață cu avantaj competitiv pentru România
sau regiunile sale. Elaborarea RIS-urilor regionale, precum și dezvoltarea unor
mecanisme de descoperire antreprenorială pot aduce elemente noi. Astfel, foile de
parcurs pentru domeniile de specializare inteligentă vor fi actualizate pentru a lua în
considerare dimensiunea regională. Odată ce foile de parcurs vor fi astfel actualizate, va
fi permis sprijinul FEDR pentru actiunile prevazute în AP 1, privind noile elementele.
Ulterior, aceste actualizări vor fi reflectate în SNCDI, cu ocazia următoarei revizuiri a
acesteia.
Aceste mecanisme care implică actori antreprenoriali de la nivel central și regional vor
identifica și susține:
 Domeniile/subdomeniile, sectoarele/subsectoarele economice reprezentative

pentru regiune;
 Modele de dezvoltare a unui mediu antreprenorial la nivel regional bazat

pespecificul și nivelul de dezvoltare regională/zonală;
Clusterele, centrele de transfer, alte entități de transfer tehnologic, întreprinderi care pot
deveni actori antreprenoriali cu șanse în cunoașterea/dezvoltarea antreprenorială.
EN 330 EN
Table 24: Applicable ex-ante conditionalities and assessment of their fulfilment
Ex-ante conditionality Priority axes to which Ex-ante
conditionality applies conditionality
fulfilled
(Yes/No/Partially)
T.01.1 - Research and innovation: The existence of a AP1 - Promovarea Partially
national or regional smart specialisation strategy in transferului tehnologic
line with the National Reform Program, to leverage
private research and innovation expenditure, which
complies with the features of well performing
national or regional R&I systems.
T.03.1 - Specific actions have been carried out to AP2 - Îmbunătăţirea Yes
underpin the promotion of entrepreneurship taking competitivităţii
into account the Small Business Act (SBA). întreprinderilor mici şi
mijlocii
T.04.1 - Actions have been carried out to promote AP3 - Sprijinirea Yes
cost effective improvements of energy end use tranziției catre o
efficiency and cost effective investment in energy economie cu emisii
efficiency when constructing or renovating scăzute de carbon
buildings. AP4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane
durabile
T.09.1 - The existence and the implementation of a AP8 - Dezvoltarea Partially
national strategic policy framework for poverty infrastructurii de sănătate
reduction aiming at the active inclusion of people şi sociale
excluded from the labour market in the light of the AP9 - Sprijinirea
Employment guidelines. regenerării economice și
sociale a comunităților
defavorizate din mediul
urban
T.09.2 - A national Roma inclusion strategic policy AP8 - Dezvoltarea Yes
framework is in place. infrastructurii de sănătate
şi sociale
AP9 - Sprijinirea
regenerării economice și
urban
T.09.3 - Health: The existence of a national or AP8 - Dezvoltarea Partially
regional strategic policy framework for health within infrastructurii de sănătate
the limits of Article 168 TFEU ensuring economic şi sociale
sustainability. AP9 - Sprijinirea
urban
T.10.1 - Early school leaving: The existence of a AP10 - Îmbunătățirea Partially
strategic policy framework to reduce early school infrastructurii
leaving (ESL) within the limits of Article 165 TFEU. educaționale
T.10.2 - Higher education: the existence of a AP10 - Îmbunătățirea Partially
national or regional strategic policy framework for infrastructurii
increasing tertiary education attainment, quality and educaționale
efficiency within the limits of Article 165 TFEU.
T.10.3 - Lifelong learning (LL): The existence of a AP10 - Îmbunătățirea Partially
national and/or regional strategic policy framework infrastructurii
for lifelong learning within the limits of Article 165 educaționale
TFEU.
T.10.4 - The existence of a national or regional AP10 - Îmbunătățirea Partially
strategic policy framework for increasing the quality infrastructurii
and efficiency of VET systems within the limits of educaționale
Article 165 TFEU.
EN 331 EN
fulfilled
(Yes/No/Partially)
T.11.1 - The existence of a strategic policy AP11 - Extinderea Partially
framework for reinforcing the Member State's geografică a sistemului
administrative efficiency including public de înregistrare a
administration. proprietăţilor în cadastru
şi cartea funciară
G.1 - The existence of administrative capacity for AP11 - Extinderea Yes
the implementation and application of Union anti- geografică a sistemului
discrimination law and policy in the field of ESI de înregistrare a
Funds. proprietăţilor în cadastru
G.2 - The existence of administrative capacity for AP11 - Extinderea Yes
the implementation and application of Union gender geografică a sistemului
equality law and policy in the field of ESI Funds. de înregistrare a
proprietăţilor în cadastru
G.3 - The existence of administrative capacity for AP10 - Îmbunătățirea Yes
the implementation and application of the United infrastructurii
Nations Convention on the rights of persons with educaționale
disabilities (UNCRPD) in the field of ESI Funds in AP4 - Sprijinirea
accordance with Council Decision 2010/48/EC. dezvoltării urbane
durabile
AP6 - Îmbunătăţirea
infrastructurii de
importanţă regională,
precum şi a sistemelor de
transport durabile
AP7 - Diversificarea
economiilor locale prin
dezvoltarea durabilă a
turismului
AP8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate
şi sociale
AP9 - Sprijinirea
urban
G.4 - The existence of arrangements for the AP10 - Îmbunătățirea No
effective application of Union public procurement infrastructurii
law in the field of the ESI Funds. educaționale
AP12 - Asistență tehnică
AP3 - Sprijinirea
tranziției catre o
economie cu emisii
scăzute de carbon
AP4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane
durabile
infrastructurii de
transport durabile
turismului
AP8 - Dezvoltarea
EN 332 EN
fulfilled
(Yes/No/Partially)
şi sociale
AP9 - Sprijinirea
urban
G.5 - The existence of arrangements for the AP1 - Promovarea Partially
effective application of Union State aid rules in the transferului tehnologic
field of the ESI Funds. AP2 - Îmbunătăţirea
competitivităţii
întreprinderilor mici şi
mijlocii
G.6 - The existence of arrangements for the AP4 - Sprijinirea Partially
effective application of Union environmental dezvoltării urbane
legislation related to EIA and SEA. durabile
G.7 - The existence of a statistical basis necessary to AP1 - Promovarea Partially
undertake evaluations to assess the effectiveness and transferului tehnologic
impact of the programmes. The existence of a system AP10 - Îmbunătățirea
of result indicators necessary to select actions, which infrastructurii
most effectively contribute to desired results, to educaționale
monitor progress towards results and to undertake AP11 - Extinderea
impact evaluation. geografică a sistemului
de înregistrare a
proprietăţilor în cadastru
competitivităţii
mijlocii
AP3 - Sprijinirea
tranziției catre o
economie cu emisii
scăzute de carbon
AP4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane
durabile
infrastructurii de
transport durabile
turismului
AP8 - Dezvoltarea
şi sociale
AP9 - Sprijinirea
urban
EN 333 EN
Ex-ante Criteria Criter Reference Explanations
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.01.1 - 1 - A Yes http://www.research.edu.ro/ro/ articol/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si- SNCDI este cadrul de politică publică
Research national or inovare-2014-2020 națională care include și orientările de
and regional specializare inteligentă.
innovation: smart
The specialisati SNCDI a fost aprobat prin HG nr.
existence of on strategy 929/2014.
a national is in place
or regional that:
smart
specialisati
on strategy
in line with
the National
Reform
Program, to
leverage
private
research
and
innovation
expenditure
, which
complies
with the
features of
well
performing
national or
regional
R&I
systems.
EN 334 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.01.1 - 2 - is based Yes http://www.research.edu.ro/ro/a rticol/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si- Cap.1 (previzualizare metodologică) a
Research on a SWOT inovare-2014-2020 SNCDI conține o descriere a
and or similar metodologiei folosite pentru
innovation: analysis to prioritizarea și concentrarea resurselor.
The concentrate Strategia definește un mixt de politici
existence of resources concentrate pe un număr limitat de
a national on a limited priorități selectate prin metode de
or regional set of previziune moderne pornind de la o
smart research analiza a potențialului de dezvoltare
specialisati and bazat pe cercetare-inovare
on strategy innovation (http://www.poscce.edu.ro/uploads/pro
in line with priorities; gramare-2014-2020/final-report-12-
the National aprilie.pdf) și având în vedere alte
Reform strategii relevante, în particular cu
Program, to Orizont 2020, SNC și SNS.
leverage
private
research
and
innovation
expenditure
, which
complies
with the
features of
well
performing
national or
regional
R&I
systems.
EN 335 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.01.1 - 3 - outlines Yes http://www.research.ro/ro/artico l/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si-inovare- Capitolul 4 al SNCDI descrie măsurile
Research measures to 2014-2020. pentru stimularea investiţiilor private
and stimulate CDI: 4.1 "Crearea unui mediu stimulativ
innovation: private pentru sectorul privat" şi 4.2 "Sprijin
The RTD pentru procesul de specializare
existence of investment; inteligenta".
a national Unele măsuri vor putea fi implementate
or regional și prin: POC, POR, POCU, PNCDI III.
smart Pentru a sprijini activitatea de CDI sunt
specialisati propuse măsuri fiscale şi instrumente
on strategy financiare (seed capital, venture capital
in line with and growth, microcredite etc.)
the National Cu toate acestea, sunt necesare măsuri
Reform pentru sporirea eficienței și creșterea
Program, to procesului de descoperire
leverage antreprenorială și integrarea sistemului
private CD I din economia națională.
research
and
innovation
expenditure
, which
complies
with the
features of
well
performing
national or
regional
R&I
systems.
EN 336 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.01.1 - 4 - contains No http://www.research.ro/ro/artico l/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si-inovare- SNCDI conține un mecanism de
Research a 2014-2020 monitorizare şi evaluare stabilit pe baza
and monitoring de indicatori şi obiective. Capitolul 5
innovation: mechanism. "ţinte" prezintă indicatori cu obiective si
The capitolul 6 "guvernare" prezintă
existence of structura de guvernare si un mecanism
a national de monitorizare, precum si o descriere
or regional modulului de reactive la constatările
smart monitorizării.
specialisati Cu toate acestea, sunt necesare măsuri
on strategy pentru sporirea eficienței și creșterea
in line with procesului de descoperire
the National antreprenorială și integrarea sistemului
Reform CD I din economia națională.
Program, to
leverage
private
research
and
innovation
expenditure
, which
complies
with the
features of
well
performing
national or
regional
R&I
systems.
EN 337 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.01.1 - 5 - A Yes http://www.research.ro/ro/artic ol/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si-inovare- Cadrul multianual pentru resursele
Research framework 2014-2020 bugetare disponibile pentru cercetare şi
and outlining inovare este parte din SNCDI.
innovation: available
The budgetary
existence of resources
a national for research
or regional and
smart innovation
specialisati has been
on strategy adopted.
in line with
the National
Reform
Program, to
leverage
private
research
and
innovation
expenditure
, which
complies
with the
features of
well
performing
national or
regional
R&I
systems.
EN 338 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.03.1 - 1 - The Yes https://portal.onrc.ro http://www.imm.gov.ro/59/Activitati-si-acte-legislative Un portal dedicat pentru servicii on-line
Specific specific pentru mediul de afaceri a fost
actions actions are: implementat de catre Oficiul Național al
have been measures Registrului Comerțului și Ministerul
carried out have been Finanțelor Publice. Măsura ajută
to underpin put in place antreprenorii să reducă timpul de inițiere
the with the a unei afaceri la 3 zile și să reducă
promotion objective of implicit costurile. Oficiul Național al
of reducing Registrului Comerțului obține elctronic
entrepreneu the time de la Ministerul Finanțelor Publice
rship taking and cost certificatul de atestare a documentelor
into account involved in pentru întreprindere în cadrul perioadei
the Small setting-up a de înregistrare de 3 zile.
Business business Reducrea timpului de înființare a unei
Act (SBA). taking noi întreprinderi la 3 zile și stabilirea
account of unui cost mediu de 100 Euro s-a relizat
the targets din 2012 (HG nr. 902/2012 privind
of the SBA; aprobarea taxelor si tarifelor pentru
operatiunile efectuate de Oficiul
National al Registrului Comertului si
oficiile registrului comertului de pe
langa tribunale a fost publicata in MO
nr. 667, din 24 septembrie 2012).
T.03.1 - 2 - The Yes Conform inventarului realizat de MEIMMMA. Ministerul Energiei, IMM-urilor şi
Specific specific Mediului de Afaceri a procedat la
actions actions are: inventarierea licenţelor şi autorizaţiilor
have been measures necesare pentru a se iniţia şi desfăşura
carried out have been activitatea specifică a unei întreprinderi.
to underpin put in place Durata necesară obţinerii fiecărui
the with the document se încadrează în perioada
EN 339 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
promotion objective of maximă de 3 luni prevăzută de SBA.
of reducing
entrepreneu the time
rship taking needed to
into account get licenses
the Small and permits
Business to take up
Act (SBA). and perform
the specific
activity of
an
enterprise
taking
account of
the targets
of the SBA;
T.03.1 - 3 - The Yes http://www.imm.gov.ro/46/Legislatie-IMM http://imm.gov.ro/93/Testul-IMM Legea 346/2004 (cu modificările și
Specific specific completările ulterioare) – art.25(4) –
actions actions are: stabileste un un Comitet Consultativ
have been mechanism pentru Dezvoltarea sectorului IMM, în
carried out is in place care sunt incluși reprezentanți ai
to underpin to monitor Camerelor de comerț și industrie, IMM-
the the urilor, organizațiilor non-
promotion implementa guvernamentale, autorutăți specializate
of tion of the din administrația publică centrală,
entrepreneu measures of precum și autorități locale. Art.9
rship taking the SBA stabilește de asemenea un Grup pentru
into account which have evaluarea impactului economic al
the Small been put in actelor normative asupra întreprinderilor
Business place and mici şi mijlocii.
Act (SBA). assess the Legea 346/2004 (modificată și
EN 340 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
impact on completată prin Legea 62/2014) art9.
SMEs. stabilește un Grup de Lucru prin care
este introdusă evaluarea impactul
inițiativelor legislative asupra
întreprinderilor mici și mijlocii. De
asemenea, art91 stabilește obligația de a
introduce și utiliza”Testul IMM” pentru
a evalua impactul inițiativelor legislative
asupra mediului de afaceri, conform
principiilor “o singură dată” (Only
once), „Gândiţi mai întâi la scară mică”
(think small first) ”numărul constant”
(one in/one out).
T.04.1 - 1 - The Yes Legea nr.159/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 care Legislația națională care transpune
Actions actions are: transpune Directiva UE/31/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.283 din 20 condițiile referitoare la performanța
have been measures to energetică a clădirilor este următoarea:
carried out ensure
mai 2013 http://www.mdrt.ro/userfiles/lege_modificare_372_2005.pdf - Ordinul Ministerului Transporturilor,
to promote minimum Construcțiilor și Turismului nr.157/2007
cost requirement pentru aprobarea reglementărilor tehnice
effective s are in “Metodologie de calcul a performanței
improveme place energetice a clădirilor ”;
nts of related to - Ordin al Ministerului Dezvoltării
energy end the energy Regionale și Locuințelor nr.1071/2009
use performanc privind modificarea și completarea
efficiency e of ordinului Ministerului Transporturilor,
and cost buildings Construcțiilor și Turismului nr.157/2007
effective consistent pentru aprobarea reglementărilor tehnice
investment with Article “Metodologie de calcul a performanței
in energy 3, Article 4 energetice a clădirilor ”;
efficiency and Article - Ordin al Ministerului Dezvoltării
EN 341 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
when 5 of Regionale și Turismului nr.1217/2010 în
constructin Directive completarea anexei nr.4 “Partea IV –
g or 2010/31/EU Breviar de calcul al performanței
renovating of the energetice a clădirilor și apartamentelor,
buildings. European indicativ Mc 001/4-2009” la Ordinul
Parliament Ministerului Transporturilor,
and of the Construcțiilor și Turismului nr.157/2007
Council; pentru aprobarea reglementărilor tehnice
"Metodologia de calcul al performanței
energetice a clădirilor
T.04.1 - 2 - The Yes Ordin al Ministerului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.157/2007 pentru
Actions actions are: aprobarea reglementărilor tehnice "Metodologia de calcul al performanței energetice
have been measures
carried out necessary to
a clădirilor" cu modificările și completările ulterioare: - Partea III – Certificatul de
to promote establish a audit și de performanță a clădirii – Capitolul III 2.3, anexa 7 și 8 – Informații
cost system of privind certificarea clădirilor
effective certification
improveme of the
nts of energy
energy end performanc
use e of
efficiency buildings
and cost consistent
effective with Article
investment 11 of
in energy Directive
efficiency 2010/31/EU
when ;
constructin
g or
renovating
EN 342 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
buildings.
T.04.1 - 3 - The Yes Pentru clădiri rezidențiale: - OUG 18/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr.
Actions actions are: 158/20011, cu modificările și completările ulterioare - OUG 69/2010, aprobată cu
have been measures to
carried out ensure
modificări prin Legea nr.76/2011
to promote strategic
cost planning on
effective energy
improveme efficiency,
nts of consistent
energy end with Article
use 3 of
efficiency Directive
and cost 2012/27/EU
effective of the
investment European
in energy Parliament
efficiency and of the
when Council;
constructin
g or
renovating
buildings.
T.04.1 - 4 - The Yes HG 22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizatorilor finali de După cum se menționează deja prin
Actions actions are: energie regenerabilă (art.9) HG nr.1007/2004 pentru aprobarea furnizării energiei Legea energiei nr.13/2007 pentru fiecare
have been measures punct de consum de energie electrică
carried out consistent
electrice consumatorilor (art.85 și 128) trebuie să fie montat ulterior contoare de
to promote with Article energie individuale. Aceiași situație se
EN 343 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
cost 13 of aplică și pieței gazelor naturale unde
effective Directive aprox. 6% din astfel de metri se află în
improveme 2006/32/EC clădiri cu grupuri de apartamente. ( pe o
nts of of the scară sau pentru întregul bloc). Pentru
energy end European energia termică acestea contoare sunt
use Parliament instalate în perimetrul clădirii. Sunt
efficiency and of the preconizate proiecte de contorizare
and cost Council on inteligente.
effective energy end-
investment use
in energy efficiency
efficiency and energy
when services to
constructin ensure the
g or provision to
renovating final
buildings. customers
of
individual
meters in so
far as it is
technically
possible,
financially
reasonable
and
proportiona
te in
relation to
the
potential
EN 344 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
energy
savings.
T.09.1 - 1 - A No Elaborarea Strategiei naționale privind

The national incluziunea socială și reducerea sărăciei
existence strategic 2014-2020 este o măsură suplimentară
and the policy asumată de Guvernul român pentru
implementa framework promovarea incluziunii sociale,
tion of a for poverty combaterea sărăciei și îmbunătățirea
national reduction, politicilor existente, urmărind reducerea
strategic aiming at persoanelor aflate în risc de sărăcie sau
policy active excluziune socială cu 580.000 persoane
framework inclusion, is până în 2020.
for poverty in place Varianta finală a strategiei și a planului
reduction that: de acţiune, au fost postate in consultare
aiming at publica pe site-ul www.mmuncii.ro in
the active luna decembrie 2014.
inclusion of În data de 27.03.2015 a avut loc
people dezbaterea publica a Proiectului de HG
excluded privind aprobarea Strategiei si planului
from the de actiune aferent (minuta se poate gasi
labour pe site-ul www.mmuncii.ro)
market in În prezent, proiectul de HG se află pe
the light of circuitul de avizare interministeriala,
the urmând a fi aprobat în Guvern până la
Employmen mijlocul lunii iunie 2015.
t guidelines.
T.09.1 - 2 - provides No Lg 416/2001 venitul minim garantat Lg 116/2002 prevenirea şi combaterea Draftul de strategie cuprinde analize
The a sufficient marginalizării sociale Lg 76/2002 sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea cantitative şi calitative care vizează
existence evidence 1Documentare
ocupării forţei de muncă OUG 70/2011 măsurile de protecţie socială în perioada
EN 345 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
and the base to sezonului rece Lg 277/2010 alocaţia pentru susţinerea familiei Lg 61/2003 alocaţia 2Cercetări calitative-Studii de caz-
implementa develop de stat pentru copii OUG 111/2010 concediul şi indemnizaţia lunară pentru interviuri,focus-grupuri
tion of a policies for 3Cercetări cantitative- Baze de date
national poverty
creşterea copiilor Lg 272/2004 protectia si promovarea drepturilor copilului (medici,farmaciști, AMC/ MS,servicii
strategic reduction pentru vârstnici și persoane cu
policy and monitor dizabilități,protecția copilului),
framework developmen recensăminte (locuirea,asistenți sociali
for poverty ts; din SPAS), chestionare (nevoi/servicii
reduction de educație), comunitățile sursă pentru
aiming at sistemul de protecție a copilului
the active 4Analize date:sărăcie/deprivare
inclusion of materială/grupuri vulnerabile,evoluția
people sărăciei, segmentare NEETD/grup țintă,
excluded profilare grupuri vulnerabile(mame
from the minore, copii cu părinți plecați în
labour străinătate, persoane cu
market in dizabilități,bătrâni
the light of singuri),recensăminte(copii ce nu merg
the la școală,persoane fără adăpost),
Employmen identificare sate sărace, comunități
t guidelines. rurale marginalizate și suprapunere cu
comunități romi
Alte analize: rolului ANOFM, facilități
pentru persoane cu dizabilități,programe
privind nutriția în școli și testarea
mijloacelor, fonduri europene/urban.
T.09.1 - 3 - contains No Strategia Națională privind promovarea
The measures incluziunii sociale și combaterea sărăciei
existence supporting 2014-2020 va include măsuri de
and the the sprijinire a realizării ţintei naționale
implementa achievemen pentru sărăcie și excluziune (astfel cum
EN 346 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
tion of a t of the sunt definite în PNR) și va acoperi
national national următoarele secțiuni:
strategic poverty and - Politicile de ocupare a forței de muncă
policy social și privind piața muncii (inclusiv
framework exclusion măsurile care favorizează sectorul
for poverty target (as economiei sociale)
reduction defined in - Protecția socială (prestații de asistență
aiming at the National socială, servicii sociale, pensii)
the active Reform - Protecția gospodăriilor sărace față de
inclusion of Programme creșterea tarifelor la energie
people ), which - Educație, sănătate și condițiile de
excluded includes the locuire
from the promotion - Sărăcia din mediul rural, și
labour of - Dimensiuni regionale ale sărăciei și
market in sustainable incluziunea socială
the light of and quality Strategia Națională privind promovarea
the employmen incluziunii sociale și combaterea sărăciei
Employmen t este o strategie orizontală, ce
t guidelines. opportunitie intersectează diverse strategii sectoriale,
s for people și reprezintă una dintre strategiile cheie
at the pentru atingerea obiectivelor Strategiei
highest risk Europa 2020.
of social
exclusion,
including
people from
marginalise
d
communitie
s;
EN 347 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.09.1 - 4 - involves Yes Elaborarea analizelor socio-economice respectiv Incluziunea socială și În procesul de elaborare a Strategiei au
The relevant Antreprenoriatul social și economia socială, documente care au stat la baza acestei fost implicaţi şi consultaţi actorii
existence stakeholder relevanţi.
and the s in
strategii, au fost realizate prin implicarea reprezentanților societății civile, ONG-uri Actele legislative în domeniul
implementa combating (aproximativ 140 de entități relevante în domeniu incluziunii sociale). Experții BM incluziunii sociale și combaterii sărăciei
tion of a poverty; au organizat reuniuni tematice pe domenii de interes cu acele entități/ persoane ce sunt elaborate de către MMFPSPV
national identificate ca având competențe în domeniul incluziunii sociale și al combaterii sunt prezentate pentru consultare publică
strategic sărăciei. (această prevedere este stipulată de
policy lege).
framework Proiectul de HG privind aprobarea
for poverty strategiei si a planului aferent a fost
reduction postat pe site-ul MMFPSPV in vederea
aiming at consultarii si au fost organizate si
the active dezbateri publice cu toti factorii
inclusion of interesati.
people Analiza socio-economică în ceea ce
excluded priveşte incluziunea socială și economia
from the socială a fost elaborată cu contributia a
labour peste 100 de actori relevanți, respectiv
market in 40 actori relevanți.
the light of
the
Employmen
t guidelines.
T.09.1 - 5 - Yes http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-indezbatere/3172- -Măsurile sunt incluse în proiectul
The depending 2014-02-03-proiecthgstrategiecopii Strategiei Naționale pentru protecţia şi
existence on the promovarea dreptului copiilor 2014-
and the identified
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/3191- 2020
implementa needs, 2014-02-12-strategie-dppd
tion of a includes -Măsurile sunt incluse în proiectul
national measures Strategiei naționale privind incluziunea
EN 348 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
strategic for the shift socială a persoanelor cu dizabilităţi 2014
policy from – 2020.
framework institutional
for poverty to
reduction community
aiming at based care;
the active
inclusion of
people
excluded
from the
labour
market in
the light of
the
Employmen
t guidelines.
T.09.1 - 6 - Upon Yes http://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/downdocs/pos_dru11.pdf Prin POSDRU 2007-2013 axa 7 a fost
The request and furnizat sprijin pentru beneficiari.
existence where În cadrul Axei prioritare de AT – PO
and the justified, Capital Uman 2014-2020 sunt incluse
implementa relevant măsuri prin care se va acorda sprijin
tion of a stakeholder solicitanților mici pentru pregătirea de
national s will be propuneri de proiecte, dar, de asemenea,
strategic provided în cursul implementării. În plus, aceste
policy with intervenții care urmează a fi
framework support for implementate în cadrul schemei global
for poverty submitting grants, administratorul global grant-ului
reduction project va oferi sprijin beneficiarilor mici.
aiming at applications
the active and for
EN 349 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
inclusion of implementi
people ng and
excluded managing
from the the selected
labour projects.
market in
the light of
the
Employmen
t guidelines.
T.09.2 - A 1 - A Yes http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf Strategia de incluziune a cetățenilor
national national români aparținând minorității rome
Roma Roma pentru perioada 2015-2020” a fost
inclusion inclusion adoptată prin hotărare de Guvern,in data
strategic strategic de 14 ianuarie 2015
policy policy
framework framework
is in place. is in place
that:
T.09.2 - A 2 - sets Yes http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf pag Strategia conține direcțiile de acțiune
national achievable 18-26 care vizează îndeplinirea celor 4
Roma national obiective ale UE de integrare a
inclusion goals for populaţiei de etnie Roma, referitoare la
strategic Roma educaţie, ocuparea unui loc de muncă,
policy integration servicii medicale şi locuinţe.
framework to bridge Strategia de incluziune a cetățenilor
is in place. the gap români aparținând minorității rome
with the pentru perioada 2015-2020” a fost
general adoptată prin hotărare de Guvern,in data
population. de 14 ianuarie 2015
These
EN 350 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
targets
should
address the
four EU
Roma
integration
goals
relating to
access to
education,
employmen
t, healthcare
and
housing;
T.09.2 - A 3 - Yes http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf Forma include rezultate preluate din
national identifies Anexa 2 - Pag 47-58 două studii:
Roma where 1.”Studiu privind consultarea şi
inclusion relevant diagnosticul politicilor de susţinere
strategic those privind integrarea romilor în România”
policy disadvantag 2. “Elaborarea strategiilor de integrare
framework ed micro- pentru zonele sărace şi comunităţile
is in place. regions or dezavantajate” (cercetare a Băncii
segregated Mondiale/MDRAP)
neighbourh
oods, where
communitie
s are most
deprived,
using
already
available
EN 351 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
socio-
economic
and
territorial
indicators
(i.e. very
low
educational
level, long-
term
unemploym
ent, etc);
T.09.2 - A 4 - includes Yes http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf Pag Strategia include un mecanism solid de
national strong 45-46 monitorizare si metoda de revizuire care
Roma monitoring permite revizuirea acesteia pe baza
inclusion methods to rezultatelor monitorizării.
strategic evaluate the
policy impact of
framework Roma
is in place. integration
actions and
a review
mechanism
for the
adaptation
of the
strategy;
T.09.2 - A 5 - is Yes http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf pag Strategia asigură implicarea societăţii
national designed, 42 civile şi a autorităţilor locale şi regionale
Roma implemente (grupuri de lucru comune, grupuri de
inclusion d and iniţiativă locale, grupuri de lucru locale,
EN 352 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
strategic monitored departamente judeţene pentru populaţia
policy in close de etnie Roma) în implementarea şi
framework cooperation monitorizarea strategiei
is in place. and Strategia de incluziune a cetățenilor
continuous români aparținând minorității rome
dialogue pentru perioada 2015-2020” a fost
with Roma adoptată prin hotărare de Guvern,in data
civil de 14 ianuarie 2015.
society,
regional
and local
authorities.
T.09.2 - A 6 - Upon Yes http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014- Agenţia Naţională pentru
national request and 2020/po/VO.POAT.2014-2020.pdf http://www.fonduri- Romi/Secretariatul General al
Roma where Guvernului vor beneficia de asistenţă
inclusion justified,
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/po/VO.POCU.2014-2020.pdf tehnică prin POAT 2014-2020 şi POCU
strategic relevant 2014-2020 în vederea susţinerii
policy stakeholder beneficiarilor/autorităţilor publice locale
framework s will be ce iniţiază proiecte în domeniile
is in place. provided acoperite de Strategie.
with
support for
submitting
project
applications
and for
implementi
ng and
managing
the selected
projects.
EN 353 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.09.3 - 1 - A Yes http://ms.gov.ro/?pag=13 Strategia a fost aprobată prin HG
Health: The national or 1028/2014 în ședința de Guvern din data
existence of regional de 18 noiembrie 2014, publicata în MO
a national strategic nr. 861 şi 861 bis din 8 decembrie 2014.
or regional policy
strategic framework
policy for health is
framework in place that
for health contains:
within the
limits of
Article 168
TFEU
ensuring
economic
sustainabilit
y.
T.09.3 - 2 - Yes http://ms.gov.ro/?pag=13 Strategia conține măsuri privind accesul,
Health: The coordinated care se referă la:
existence of measures to - Organizarea îngrijirii (ore de
a national improve deschidere (inclusiv accesul 24 ore din
or regional access to 24), schimburile de personal medical,
strategic health gestionarea listelor de așteptare,
policy services; îngrijirea primară, cote GP de pacienți,
framework asigurarea funcției de gatekeeping ,
for health alegerea furnizorilor , îngrijirea
within the pacienților acasă sau în sistem);
limits of - Accesul teritorial
Article 168 (disponibilitatea și locația serviciilor și a
TFEU personalului);
ensuring - Accesul fizic (accesul pentru
EN 354 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
economic persoanele cu dizabilități);
sustainabilit - Asigurarea, accesibilitatea și
y. măsurile de combatere a factorilor socio-
economici care afectează accesul;
- Inițiative extinse pentru
grupurile greu accesibile, marginale sau
vulnerabile;
- Măsuri pentru îmbunătățirea
accesului la eSănătate și telemedicină;
- Accesul la produsele
farmaceutice și la alte produse medicale;
sau alte măsuri menite să
îmbunătățească accesul la serviciile de
sănătate.
T.09.3 - 3 - No http://ms.gov.ro/?pag=13 Strategia conține măsuri privind:

Health: The measures to - Modele de furnizare de servicii
existence of stimulate - Infrastructură, inclusiv
a national efficiency cartografierea nevoilor de infrastructură
or regional in the (ex. Concentarea serviciilor specializate,
strategic health disponibilitatea și accesibilitatea tuturor
policy sector, serviciilor).;
framework through - alte măsuri pentru stimularea
for health deployment eficienței în sectorul de sănătate.
within the of service Detalierea cartării serviciilor de sănătate
limits of delivery şi elaborarea de recomandări în vederea
Article 168 models and optimizării fluxurilor de pacienţi, a
TFEU infrastructu investiţiilor în infrastructura fizică şi în
ensuring re; echipamente pentru asigurarea acoperirii
economic eficiente a serviciilor de sănătate la
sustainabilit nivel naţional se va realiza in cadrul
EN 355 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
y. unui proiect finantat prin POAT -
“Pregătirea implementării și definirea
cadrului de monitorizare şi evaluare a
Strategiei Naționale de Sănătate”,
implementat in perioada 6 octombrie
2014 - 6 decembrie 2015.
T.09.3 - 4 - a No http://ms.gov.ro/?pag=13 Referitor la monitorizarea și revizuirea
Health: The monitoring sistemului, strategia conține un plan
existence of and review pentru revizuire și monitorizare (anexa
a national system. nr. 2). Acesta va fi dezvoltat/
or regional operaționalizat printr-un proiect finanțat
strategic în cadrul PO AT.
policy
framework
for health
within the
limits of
Article 168
TFEU
ensuring
economic
sustainabilit
y.
T.09.3 - 5 - A Yes http://ms.gov.ro/?pag=13 În ceea ce privește cadrul care specifică
Health: The Member resursele bugetare disponibile estimative
existence of State or și o concentrare eficientă din punctul de
a national region has vedere al costurilor resurselor asupra
or regional adopted a nevoilor stabilite ca priorități pentru
strategic framework sănătate, principalele priorități de
policy outlining investiții din FESI sunt prezentate în
framework available implementarea planului din Strategie.
EN 356 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
for health budgetary Criteriile de selecție pentru investiții
within the resources care vor fi finanțate din FESI 2014-
limits of on an 2020, precum și lista cu investițiile
Article 168 indicative prioritare de la nivel național, sunt
TFEU basis and a prezentate în capitolul Sănătate din
ensuring cost- cadrul Acordului de Parteneriat.
economic effective
sustainabilit concentrati
y. on of
resources
on
prioritised
needs for
health care.
T.10.1 - 1 - A Yes Proiectul de “Cadru Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii”, pag.11, Sistemul SIIIR este în plin proces de
Early system for pct. 1.1, 1.2; pag.80-83; anexa 4; anexa 5; Sistemul de colectare a datelor (SIIIR) populare a bazei de date cu informații,
school collecting cu termen finele anului, prin urmare
leaving: and
este dezvoltat in proiectul finanţat în cadrul PO DCA si integreaza Baza de date informațiile afișate pot fi incomplete.
The analysing naţională pentru Educație. Date informative publice, extrase în timp real din SIIIR,
existence of data and pot fi vizualizate accesând adresa: https://www.siiir.edu.ro/carto/ (există în dreapta
a strategic information posibilitatea de a alege limba de afișare română/engleză).
policy on ESL at
framework relevant
to reduce levels is in
early school place that:
leaving
(ESL)
within the
limits of
Article 165
TFEU.
EN 357 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.10.1 - 2 - provides Yes Proiectul de “Cadru Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii”, pag.11, Sistemul SIIIR este în plin proces de
Early a sufficient pct. 1.1, 1.2; pag.80-83; anexa 4; anexa 5; Sistemul de colectare a datelor (SIIIR) populare a bazei de date cu informații,
school evidence- cu termen finele anului, prin urmare
leaving: base to
este dezvoltat in proiectul finanţat în cadrul PO DCA si integreaza Baza de date informațiile afișate pot fi incomplete.
The develop naţională pentru Educație. Date informative publice, extrase în timp real din SIIIR,
existence of targeted pot fi vizualizate accesând adresa: https://www.siiir.edu.ro/carto/ (există în dreapta
a strategic policies and posibilitatea de a alege limba de afișare română/engleză).
policy monitors
framework developmen
to reduce ts.
early school
leaving
(ESL)
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.1 - 3 - A No “Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii” este în etapa de Proiectul de cadru strategic s-a realizat
Early strategic consultare publica la nivelul Ministerului Educatiei Nationale. (a se vedea la link: in conformitate cu prevederile Legii
school policy educaţiei naţionale (Legea nr. 1/2011,
leaving: framework
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/). Dupa etapa de consultare publica vor fi modificată prin Ordonanţa Guvernului
The on ESL is parcurse etapele adoptarii cadrului strategic conform reglementarilor in vigoare; nr. 177/2013).
existence of in place In cadrul perioadei de elaborare a
a strategic that: Cadrului strategic de Reducere a
policy Părăsirii Timpurii a Şcolii s-a derulat o
framework etapa de consultare cu actori relevanti
to reduce din sectorul educational finalizata cu un
early school Raport de consultare publica eliberat
leaving MEN de expertii Bancii Mondiale in
(ESL) data de 14.03.2014.
within the
EN 358 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.1 - 4 - is based No Proiectul documentului “Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a La pag.113-116 din draftul final de
Early on Şcolii”, anexe, pag.113-116; draftul final de cadru strategic contine referinte la cadru strategic identificam elemente
school evidence; consistente de cadru legislativ national
leaving:
costuri de derulare a proiectelor implementate in cadrul POSDRU 2007-2013. (a se in vigoare in Romania pentru domeniul
The vedea la link: http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/). invatamantului preuniversitar (inclusiv
existence of in legatura cu reducerea parasirii
a strategic timpurii a scolii) din care reiese faptul ca
policy se furnizeaza dovezi suficiente pentru
framework fundamentarea politicilor si cadrului
to reduce strategic sectorial pe o legislatie
early school relevanta si aplicabila.
leaving
(ESL)
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.1 - 5 - covers Yes Lg 263/2007 creșe Lg 448/2006 drepturile persoanelor cu dizabilități Listarea unei parti din legislatia
Early relevant www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/protectie-sociala/123-legislatie- aplicabila pentru pct.5 sustine
school educational argumentul explicitat mai sus.
leaving: sectors
persoane-cu-handicap HG1252/2012 metodologia organizării și funcționării
The including creșelor Ordin 5160 si 5333/ 2005 implementarea ADS Anexa1/ Anexa2 Ordin
existence of early 5248/2011 aplicararea ADS Ordin 5574 serviciile de sprijin educational cerințe
a strategic childhood educaționale speciale www.cjrae-
policy developmen ilfov.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=53&Ite
framework t, targets in
to reduce particular
mid=224
EN 359 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
early school vulnerable
leaving groups that
(ESL) are most at
within the risk of ESL
limits of including
Article 165 people from
TFEU. marginalise
d
communitie
s, and
addresses
prevention,
intervention
and
compensati
on
measures;
T.10.1 - 6 - involves No Proiectul documentului “Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a
Early all policy Şcolii”, pag.7, pct 8, pag.33-36; pag.84-86, anexe, pag.113-116 etc. (a se vedea la
school sectors and
leaving: stakeholder
link: http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
The s that are
existence of relevant to
a strategic addressing
policy ESL.
framework
to reduce
early school
leaving
(ESL)
within the
EN 360 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.2 - 1 - A No “Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului Proiectul de cadru strategic s-a realizat
Higher national or terțiar din România” este în etapa de consultare publica la nivelul Ministerului in conformitate cu prevederile Legii
education: regional educaţiei naţionale (Legea nr. 1/2011,
the strategic
Educatiei Nationale. (a se vedea la link: modificată prin Ordonanţa Guvernului
existence of policy http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/). Dupa etapa de consultare publica vor fi nr. 177/2013).
a national framework parcurse etapele adoptarii cadrului strategic conform reglementarilor in vigoare. In cadrul perioadei de elaborare a
or regional for tertiary Cadrului strategic s-a derulat o etapa de
strategic education is consultare cu actori relevanti din
policy in place sectorul invatamantului tertiar finalizata
framework with the cu un Raport de consultare eliberat
for following MEN de expertii Bancii Mondiale in
increasing elements: data de 24.06.2014.
tertiary
education
attainment,
quality and
efficiency
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.2 - 2 - where No Versiunea finală a Cadrului Strategic pentru Creșterea participării, calității și
Higher necessary, eficienței învățământului terțiar din România, 15 iunie 2014, Pag. 9 Obiective ale
education: measures to
the increase
Strategiei Europa 2020 – situația actuală. Ordin de ministru MECTS nr. 3781/2010
existence of participatio care aproba regulam. privind organizarea si functionarea Agentiei de credite si burse
a national n and pentru studenti
EN 361 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
or regional attainment
strategic that:
policy
framework
for
increasing
tertiary
education
attainment,
quality and
efficiency
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.2 - 3 - increase No Versiunea finală a Cadrului Strategic pentru Creșterea participării, calității și
Higher higher eficienței învățământului terțiar din România (pag.. 69 (secţiunea 5), pag. 97 (anexa
education: education
the participatio
3), pag. 110 (anexa 7) etc. Ordin de ministru MECTS nr. 3781/2010 care aproba
existence of n among regulam. privind organizarea si functionarea Agentiei de credite si burse pentru
a national low income studenti.
or regional groups and
strategic other under-
policy represented
framework groups with
for special
increasing regard to
tertiary disadvantag
education ed people,
attainment, including
quality and people from
EN 362 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
efficiency marginalise
within the d
limits of communitie
Article 165 s;
TFEU.
T.10.2 - 4 - reduce No Versiunea finală a Cadrului Strategic pentru creșterea participării, calității și
Higher drop-out eficienței învățământului terțiar din România, 15 iunie 2014, Pag. 9 , 27, 31, 39. La
education: rates/impro
the ve
pag. 69-70 sunt prezentate date statistice. Ordin de ministru MECTS nr. 3781/2010
existence of completion care aproba regulam. privind organizarea si functionarea Agentiei de credite si burse
a national rates; pentru studenti.
or regional
strategic
policy
framework
for
increasing
tertiary
education
attainment,
quality and
efficiency
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.2 - 5 - Yes Versiunea finală a Cadrului Strategic pentru Creșterea participării, calității și In completarea draftului final de cadru
Higher encourage eficienței învățământului terțiar din România, (Inovatie: Pag. 19, 41, 43, 48, pag. 97 strategic identificam elemente
education: innovative consistente de cadru legislativ national
the content and
(Anexa 3). HG nr.580/2014 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor si in vigoare in Romania pentru domeniul
existence of programme specializarilor/programelor de studii universitare si a structurilor institutiilor de invatamantului tertiar universitar din
EN 363 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
a national design; invatamant superior pentru anul universiatr 2014-2015 care reiese faptul ca se furnizeaza
or regional dovezi suficiente pentru fundamentarea
strategic politicilor si cadrului strategic sectorial
policy pe o legislatie relevanta si aplicabila
framework anual institutiilor de invatamant
for superior.
increasing
tertiary
education
attainment,
quality and
efficiency
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.2 - 6 - No Versiunea finală a Cadrului Strategic pentru Creșterea participării, calității și
Higher measures to eficienței învățământului terțiar din România, pag. 43, 48. Legea privind practica
education: increase
the employabili
elevilor și studenților nr. 258/2007, cu modificarile ulterioare.
existence of ty and
a national entrepreneu
or regional rship that:
strategic
policy
framework
for
increasing
tertiary
education
attainment,
EN 364 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
quality and
efficiency
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.2 - 7 - No Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului In completarea draftului final de cadru
Higher encourage terțiar din România (pag. 39, 45, 48, Anexa 7 etc. ) Metodologia-cadru privind strategic identificam elemente de cadru
education: the legislativ national in vigoare in
the developmen
organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, organizat la Romania pentru domeniul
existence of t of nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în anul invatamantului tertiar nonuniversitar din
a national "transversal şcolar 2014-2015, aprobată prin Ordinul nr. 4542/2014 şi publicat în Monitorul care reiese faptul ca se sustine
or regional skills", Oficial, Partea I, nr. 663 din 09.09.2014 dezvoltarea „competențelor
strategic including transversale”, inclusiv spiritul
policy entrepreneu antreprenorial, prin programele
framework rship in relevante de învățământ tertiar
for relevant nonuniversitar.
increasing higher
tertiary education
education programme
attainment, s;
quality and
efficiency
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.2 - 8 - reduce No Versiunea finală a Cadrului Strategic pentru Creșterea participării, calității și
Higher gender eficienței învățământului terțiar din România (pag. 36, 39, Anexa 3, Anexa 7 etc.)
education: differences
the in terms of
Legea nr. 48/2002 privind prevenirea și sanționarea tuturor formelor de
EN 365 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
existence of academic discriminare, http://www.anr.gov.ro/html/Legislatie.html
a national and
or regional vocational
strategic choices.
policy
framework
for
increasing
tertiary
education
attainment,
quality and
efficiency
within the
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.3 - 1 - A No “Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii” este în etapa de Proiectul de cadru strategic s-a realizat
Lifelong national or consultare publica la nivelul Ministerului Educatiei Nationale. (a se vedea la link: in conformitate cu prevederile Legii
learning regional educaţiei naţionale (Legea nr. 1/2011,
(LL): The strategic
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/). Dupa etapa de consultare publica vor fi modificată prin Ordonanţa Guvernului
existence of policy parcurse etapele adoptarii cadrului strategic conform reglementarilor in vigoare. nr. 177/2013)
a national framework In cadrul perioadei de elaborare a
and/or for lifelong Cadrului strategic s-a derulat o etapa de
regional learning is consultare cu actori relevanti din
strategic in place that sectorul educational finalizata cu un
policy contains Raport de consultare publica eliberat
framework measures: MEN de expertii Bancii Mondiale in
for lifelong data de 31.05.2014.
learning
within the
EN 366 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
limits of
Article 165
TFEU.
T.10.3 - 2 - to No Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii, pag.6, pct. 8; pag.23-24; In completarea draftului final de cadru
Lifelong support the pag. 40, pct. 127-131; pag. 42, pct. 133,134,135,136-138; pag.37. Lg 335/2013 strategic identificam elemente
learning developing consistente de cadru legislativ national
(LL): The and linking
efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior Lg voluntariatului in vigoare in Romania pentru domeniul
existence of services for 195/2001 Metodologia de organizare şi funcţionare a Centrelor Comunitare de invatarii pe tot parcursul vietii din care
a national LL, Învăţare Permanentă (2011) Metodologia privind serviciile de consiliere şi orientare reiese faptul ca se furnizeaza dovezi
and/or including a carierei pe tot parcursul vieţii (2012). suficiente pentru fundamentarea
regional their politicilor si cadrului strategic sectorial
strategic implementa pe o legislatie relevanta si aplicabila
policy tion and institutiilor care ofera servicii de
framework skills formare initiala si continua.
for lifelong upgrading O listare consistenta a cadrului
learning (i.e. legislativ, in vigoare, pentru domeniul
within the validation, invatarii pe tot parcursul vietii din
limits of guidance, Romania este disponibila la pag.83-85
Article 165 education din draftul final de cadru strategic
TFEU. and disponibil la link:
training) http://www.edu.ro/index.php/articles/c4
and 02/
providing
for the
involvemen
t of, and
partnership
with
relevant
stakeholder
EN 367 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
s;
T.10.3 - 3 - for the No Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii, pag 15-17; pag.45-47;
Lifelong provision of pag.67 (anexa 4); pag.45.
learning skills
(LL): The developmen
existence of t for various
a national target
and/or groups
regional where these
strategic are
policy identified as
framework priorities in
for lifelong national or
learning regional
within the strategic
limits of policy
Article 165 frameworks
TFEU. (for
example
young
people in
vocational
training,
adults,
parents
returning to
the labour
market, low
EN 368 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
skilled and
older
workers,
migrants
and other
disadvantag
ed groups,
in particular
people with
disabilities)
;
T.10.3 - 4 - to widen Yes Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii, pag. 30 (pct.94) pag.38- Exista, in prezent Cadrul national al
Lifelong access to 41. Hotărârea Guvernului privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor calificarilor elaborat in conformitate cu
learning LL EQF, Cadrul national de referinta pentru
(LL): The including
(918/2013); Metodologia de utilizare a instrumentelor Europass şi Youthpass (2012) asigurarea calitatii în educatia si
existence of through formarea profesionala, elaborat in
a national efforts to conformitate cu EQAVET, precum si
and/or effectively conditiile pentru implementarea ECVET
regional implement si un cadru metodologic de recunoastere
strategic transparenc a rezultatelor invatarii in contexte non-
policy y tools (for formale si informale, etc.)
framework example the
for lifelong European
learning Qualificatio
within the ns
limits of Framework,
Article 165 National
TFEU. Qualificatio
ns
Framework,
European
EN 369 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
Credit
system for
Vocational
Education
and
Training,
European
Quality
Assurance
in
Vocational
Education
and
Training);
T.10.3 - 5 - to No Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii, pag. 11-16; Legea
Lifelong improve the privind formarea profesională a adulţilor (Ordonanţa de Guvern nr. 129/2000,
learning labour
(LL): The market
modificată prin Legea nr. 167/2013) Legea privind ucenicia la locul de muncă
existence of relevance of (Legea nr. 279/2005, modificată prin Legea nr. 179/2013);
a national education
and/or and training
regional and to adapt
strategic it to the
policy needs of
framework identified
for lifelong target
learning groups (for
within the example
limits of young
Article 165 people in
TFEU. vocational
EN 370 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
training,
adults,
parents
returning to
the labour
market,
low-skilled
and older
workers,
migrants
and other
disadvantag
ed groups,
in particular
people with
disabilities).
T.10.4 - 1 - A No Proiectul Strategiei Educației și Formării profesionale din România pentru perioada
The national or 2014 – 2020 Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii, 29 mai
existence of regional
a national strategic
2014, pag. 5
or regional policy
strategic framework
policy is in place
framework for
for increasing
increasing the quality
the quality and
and efficiency
efficiency of VET
of VET systems
systems within the
EN 371 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
within the limits of
limits of Article 165
Article 165 TFEU
TFEU. which
includes
measures
for the
following:
T.10.4 - 2 - to Yes Proiectul Strategiei Educației și Formării profesionale din România pentru perioada Exista, in prezent, instrumente de
The improve the 2014–2020, pg28–30/34–35 Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul planificare strategica a ofertei de
existence of labour educatie si formare profesionala,
a national market
vieţii, 29 mai 2014, Pg 15-16, pg 41 (art 130) Raportul naţional asupra respectiv Planuri Regionale si Planuri
or regional relevance of implementării Cadrului strategic de cooperare europeană în domeniul educaţiei şi Locale de Actiune pentru VET:
strategic VET formării Strategia naţională de stimulare a participării la formarea continuă a PRAI/PLAI; de asemenea - un studiu
policy systems in angajaţilor axată pe categorii dezavantajate Analiza de nevoi privind educaţia şi previzional privind nevoile de formare
framework close formarea profesională profesionala
for cooperation
increasing with
the quality relevant
and stakeholder
efficiency s including
of VET through
systems mechanism
within the s for skills
limits of anticipation
Article 165 , adaptation
TFEU. of curricula
and the
strengtheni
ng of work-
based
EN 372 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
learning
provision in
its different
forms;
T.10.4 - 3 - to Yes Proiectul Strategiei Educației și Formării profesionale din România pentru perioada Este în curs de aprobare Metodologia de
The increase the 2014 – 2020, p30 – 34 Proiectul Strategiei pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii p revizuire a standardelor de pregătire
existence of quality and profesională, care include, între
a national attractivene
18, 40 Metodologia de utilizare a instrumentelor Europass şi Youthpass Cadrul elementele de actualitate introducerea
or regional ss of VET Naţional de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional şi Tehnic Grupul creditelor ECVET.
strategic including Național pentru Asigurarea Calității – Punct Național de Referință al Rețelei De asemenea condițiile necesare
policy through EQAVET Strategie de implementare EQARF Manualul de scriere a unităţilor de implementării ECVET sunt create:
framework establishing competenţă, OMEN 3974/2005 ‐- Calificări dezvoltate în termeni de
for a national rezultate ale învățării;
increasing approach ‐- Instrumente de recunoaștere
the quality for quality reciprocă a rezultatelor învățării
and assurance dobândite pe parcursul mobilităților;
efficiency for VET ‐- Informarea și formarea
of VET (for stakeholderilor de către echipa națională
systems example in ECVET
within the line with
limits of the,
Article 165 European
TFEU. Quality
Assurance
Reference
Framework
for
Vocational
Education
and
Training)
EN 373 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
and
implementi
ng the
transparenc
y and
recognition
tools, for
example
European
Credit
system for
Vocational
Education
and
Training.
(ECVET).
T.11.1 - 1 - A Yes http://www.mdrt.ro/userfiles/strategie_adm_publica.pdf Strategia pentru consolidarea
The strategic administrație publice 2014-2020 a fost
existence of policy aprobată prin HG nr. 909/2014,
a strategic framework publicată în MO nr. 834bis)
policy for
framework reinforcing
for a Member
reinforcing State's
the Member public
State's authorities'
administrati administrati
ve ve
efficiency efficiency
including and their
public skills with
EN 374 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
administrati the
on. following
elements
are in place
and in the
process of
being
implemente
d:
T.11.1 - 2 - an Yes http://www.mdrt.ro/userfiles/strategie_adm_publica.pdf Analiza acțiunilor de reformă – realizată
The analysis and (analiza socio-economică, analiza
existence of strategic cauzelor structurale, alte documente).
a strategic planning of Planificarea strategică a acțiunilor de
policy legal, reformă - realizată prin aprobarea
framework organisatio Strategiei pentru consolidarea
for nal and/or administrație publice 2014-2020 (HG
reinforcing procedural 909/2014, publicată în MO nr. 834 bis).
the Member reform
State's actions;
administrati
ve
efficiency
including
public
administrati
on.
T.11.1 - 3 - the No Se va realiza prin implementarea unor
The developmen măsuri din cadrul Strategiei pentru
existence of t of quality Consolidarea Administrației Publice
a strategic managemen 2014-2020, respectiv primele două
policy t systems; măsuri ale direcției de acțiune II.6.2
EN 375 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
framework Creșterea gradului de utilizare a
for sistemelor și instrumentelor de
reinforcing management al calității în administrația
the Member publică. Termen final: aprilie 2015
State's
administrati
ve
efficiency
including
public
administrati
on.
T.11.1 - 4 - No Pentru mediul de afaceri se va realiza
The integrated prin continuarea implementării
existence of actions for planurilor de simplificare elaborate,
a strategic simplificati includerea metodologiei standard de
policy on and măsurare a costurilor administrative în
framework rationalisati instrumentele de motivare și
for on of fundamentare a politicilor publice și
reinforcing administrati reglementărilor și elaborarea și
the Member ve implementarea Strategiei privind mai
State's procedures; buna reglementare. Termen final:
administrati septembrie 2015 Pentru cetățeni - se va
ve realiza prin implementarea direcțiilor de
efficiency acțiune III.1.1. și III.1.2 din cadrul
including obiectivului specific III.1. Reducerea
public birocrației pentru cetățeni al Strategiei
administrati pentru consolidarea administrației
on. publice 2014-2020. Termen final: iulie
2015
EN 376 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
T.11.1 - 5 - the No Se realizează prin elaborarea:
The developmen - Strategiei pentru consolidarea
existence of t and administrației publice 2014-2020 –
a strategic implementa realizat: octombrie 2014; - Strategiei de
policy tion of dezvoltare a funcției publice pentru
framework human perioada 2014-2020 și implementarea
for resources unor instrumente informatice pilot
reinforcing strategies pentru gestionarea RU- termen final:
the Member and policies semestrul I 2015
State's covering
administrati the main
ve gaps
efficiency identified in
including this field;
public
administrati
on.
T.11.1 - 6 - the No Se realizează prin elaborarea:
The developmen - Strategiei pentru consolidarea
existence of t of skills at administrației publice 2014-2020 –
a strategic all levels of realizat: octombrie 2014 - Strategiei
policy the privind formarea profesională 2014-
framework professional 2020 – termen final: decembrie 2015
for hierarchy
reinforcing within
the Member public
State's authorities;
administrati
ve
efficiency
including
EN 377 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
public
administrati
on.
T.11.1 - 7 - the No Strategia pentru consolidarea
The developmen administrație publice 2014-2020,
existence of t of aprobată prin HG 909/2014, publicată în
a strategic procedures MO nr. nr. 834bis, prevede cadrul
policy and tools instituțional pentru monitorizare și
framework for evaluare. Metodologia de monitorizare
for monitoring și evaluare a Strategiei urmează să fie
reinforcing and elaborată și aprobată de către
the Member evaluation. CNCISCAP ,
State's http://www.mdrt.ro/userfiles/strategie_a
administrati dm_publica.pdf
ve
efficiency
including
public
administrati
on.
G.1 - The 1 - Yes www.cncd.org.ro/legislatie/ În comitetele de monitorizare pentru PO
existence of Arrangeme 2014-2020 este implicat și CNCD.
administrati nts in De asemenea, s-a elaborat un proiect al
ve capacity accordance documentului-cadru pentru consultarea
for the with the și, respectiv, implicarea organismelor
implementa institutional responsabile de antidiscriminare și un
tion and and legal proiect de protocol între CNCD și AM-
application framework uri, documentul aflându-se în proces de
of Union of Member consultare.
anti- States for În conformitate cu art 2 alin f din HG
EN 378 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
discriminati the 1194/2001, Consiliul National pentru
on law and involvemen Combaterea Discriminarii are atrubutii
policy in t of bodies privind urmarirea aplicarii si respectarii,
the field of responsible de catre autoritatile publice, persoanele
ESI Funds. for the juridice si persoanele fizice, a
promotion dispozitiilor normative ce privesc
of equal prevenirea, sanctionarea si eliminarea
treatment of tuturor formelor de discriminare.
all persons
throughout
the
preparation
and
implementa
tion of
programme
s, including
the
provision of
advice on
equality in
ESI fund
related
activities.
G.1 - The 2 - Yes http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/Lansarea-proiectului- Se implementează Contractul de
existence of Arrangeme Formare-in-domeniul-antidiscriminarii-egalitatii-de-gen-si-al-drepturilor- finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014
administrati nts for pentru proiectul "Formare în domeniul
ve capacity training for
persoanelor-cu-dizabilitati-212/ http://www.fonduri-
antidiscriminării, egalității de gen și al
for the staff of the ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
drepturilor persoanelor cu dizabilități",
implementa authorities 62/Informative/anunturi/06.08.2014/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf adresat angajaților din Autoritățile de
tion and involved in
EN 379 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
application the Management, Organismele
of Union managemen Intermediare, Autoritatea de Audit,
anti- t and Autoritatea de Certificare și Plăți și
discriminati control of Ministerul Fondurilor Europene"
on law and the ESI Rezultate așteptate. Cursurile vor fi
policy in Funds in continue până la finalul anului 2015.
the field of the fields of Până în prezent s-au făcut cursuri pentru
ESI Funds. Union anti modulul 1 antidiscriminare, fiind
discriminati instruițe 346 persoane din totalul de 602.
on law and În luna februarie 2015 vor demara
policy. modulul 2 și 3 al proiectului care
vizează instruiri privind egalitatea de
șanse între femei și bărbați și drepturile
persoanelor cu dizabilități.
G.2 - The 1 - Yes www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/egalitate-de-sanse-intre-femei-si- Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
existence of Arrangeme barbati/1849-legislatia-in-domeniul-egalitatii-de-sanse-intre-femei-si-barbati Sociale şi Persoanelor Vârstnice este
administrati nts in membru în Comitetele de monitorizare
ve capacity accordance
www.fonduri- ale programelor operaționale 2007-2013.
for the with the ue.ro/poscce/fonduri_structurale/cmonitorizare/HG_CM_POS_CCE_Nr_1227_200 Conform art 4, lit c, punctul 3 din HG
implementa institutional 7_230109.PDF www.fonduri- 344/2014 privind organizarea şi
tion and and legal ue.ro/posdru/images/doc/rof_cm_modificat_dupa_consultare_final.pdf funcţionarea Ministerului Muncii,
application framework www.mdrl.ro/_documente/POR/hotarari/Componenta%20CM%20POR%20- Familiei, Protecţiei Sociale şi
of Union of Member Persoanelor Vârstnice, acesta are
gender States for
%20anexa%201%20regulament.pdf atributii privind elaborarea și aplicarea
equality law the www.poat.ro/upload/poat_docs/regulament%20cm%20poat.pdf politicilor şi planurilor naţionale de
and policy involvemen acţiune ale Guvernului în domeniul
in the field t of bodies egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
of ESI responsible În comitetele de monitorizare pentru PO
Funds. for gender 2014-2020 este implicat și CNCD.
equality De asemenea, s-a elaborat un proiect al
throughout documentului-cadru pentru consultarea
EN 380 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
the și, respectiv, implicarea organismelor
preparation responsabile de antidiscriminare și un
and proiect de protocol între CNCD și AM-
implementa uri, documentul aflându-se în proces de
tion of consultare.
programme
s, including
the
provision of
advice on
gender
equality in
ESI Fund-
related
activities.
tion and involved in Management, Organismele
application the Intermediare, Autoritatea de Audit,
of Union managemen Autoritatea de Certificare și Plăți și
gender t and
Ministerul Fondurilor Europene"
equality law control of
and policy the ESI Rezultate așteptate. Cursurile vor fi
in the field Funds in continue până la finalul anului 2015.
of ESI the fields of Până în prezent s-au făcut cursuri pentru
Funds. Union modului 1 antidiscriminare, fiind
gender instruițe 346 persoane. În luna februarie
EN 381 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
equality law 2015 vor demera modulul 2 și 3 al
and policy proiectului care vizează instruiri privind
as well as egalitateai de șanse între femei și bărbați
on gender și drepturile persoanelor cu dizabilități.
mainstream
ing.
G.3 - The 1 - Yes http://www.cncd.org.ro/legislatie/ MMFPSPV este membru în Comitetele
existence of Arrangeme http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/protectie-sociala/112:legislatie- de monitorizare ale programelor
administrati nts in operaționale 2007-2013.
ve capacity accordance
combaterea-discriminarii/ www.fonduri- Conform art.4 litera i) pct 1 din HG
for the with the ue.ro/poscce/fonduri_structurale/cmonitorizare/HG_CM_POS_CCE_Nr_1227_200 344/2014, MMFPSPV elaborează,
implementa institutional 7_230109.PDF www.fonduri- coordonează şi monitorizează
tion and and legal ue.ro/posdru/images/doc/rof_cm_modificat_dupa_consultare_final.pdf implementarea strategiei naţionale în
application framework www.mdrl.ro/_documente/POR/hotarari/Componenta%20CM%20POR%20- domeniul handicapului şi a planului
of the of Member naţional de acţiune.
United States for
%20anexa%201%20regulament.pdf În comitete de monitorizare pentru PO
Nations the www.poat.ro/upload/poat_docs/regulament%20cm%20poat.pdf 2014-2020, alături de aceste organisme
Convention consultation sunt implicate și CNCD si Direcţia
on the and Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi din
rights of involvemen MMFPSPV .
persons t of bodies De asemenea, s-a elaborat un proiect al
with in charge of documentului-cadru pentru consultarea
disabilities protection și, respectiv, implicarea organismelor
(UNCRPD) of rights of responsabile de antidiscriminare și un
in the field persons proiect de protocol între MMFPSPV,
of ESI with CNCD și AM-uri, documentul aflându-
Funds in disabilities se în proces de consultare.
accordance or În conformitate cu art 2 alin f din HG
with representati 1194/2001, CNCD are atributii privind
Council ve urmarirea aplicarii si respectarii, de catre
Decision organisatio autoritatile publice, persoanele juridice
EN 382 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
2010/48/EC ns of si persoanele fizice, a dispozitiilor
. persons normative ce privesc prevenirea,
with sanctionarea si eliminarea tuturor
disabilities formelor de discriminare.
and other
relevant
stakeholder
s
throughout
the
preparation
and
implementa
tion of
programme
s.
tion and involved in Management, Organismele
application the Intermediare, Autoritatea de Audit,
of the managemen Autoritatea de Certificare și Plăți și
United t and
Ministerul Fondurilor Europene"
Nations control of
Convention the ESI Rezultate așteptate. Cursurile vor fi
on the Funds in continue până la finalul anului 2015.
rights of the fields of Până în prezent s-au făcut cursuri pe
persons applicable antidiscriminare, fiind instruițe 346
EN 383 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
with Union and persoane. În luna februarie 2015 vor
disabilities national demera modulul 2 și 3 al proiectului care
(UNCRPD) disability vizează instruiri privind egalitateai de
in the field law and șanse între femei și bărbați și drepturile
of ESI policy, persoanelor cu dizabilități.
Funds in including
accordance accessibilit
with y and the
Council practical
Decision application
2010/48/EC of the
. UNCRPD
as reflected
in Union
and national
legislation,
as
appropriate.
G.3 - The 3 - Yes http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/protectie-sociala/ppd/renph Conform art2 Legea 221/2010 de
existence of Arrangeme http://www.prestatiisociale.ro/index.php/welcome/page/inspectie-sociala/49/ ratificare a CDPD, MMFPSPV prin
administrati nts to DPPD, este autoritate de coordonare
ve capacity ensure
http://www.fonduri-ue.ro/documente-programare/documente-cadru-de- pentru implementarea Convenţiei.
for the monitoring implementare Aplicarea art9 UNCRPD este realizată
implementa of the prin Legea 448/2006 privind protecția și
tion and implementa promovarea drepturilor persoanelor cu
application tion of dizabilități,
of the Article 9 of Agenţia Naţională pentru Plăţi şi
United the Inspecţie Socială are reprezentare
Nations UNCRPD teritoriala si atributii de inspecţie privind
Convention in relation sistemul naţional de asistenţă socială și
on the to the ESI participă la monitorizarea implementarii
EN 384 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
rights of Funds art9 din UNCRPD pe parcursul
persons throughout pregătirii și implementării programelor.
with the Legislaţia românească garantează
disabilities preparation drepturi egale pentru cetăţeni în scopul
(UNCRPD) and the participării fără discriminare la viaţa
in the field implementa economică şi socială, inclusiv în
of ESI tion of the procesul de
Funds in programme evaluare/selecţie/implementare a
accordance s. proiectelor finanţate în cadrul PO.
with DCI 2007-2013 conțin măsuri pentru
Council asigurarea accesibilității persoanelor cu
Decision dizabilități. Acestea se vor regăsi și în
2010/48/EC ghidurile aferente perioadei 2014-2020.
.
G.4 - The 1 - No Cadrul legislativ național privind
existence of Arrangeme achizițiile publice este armonizat cu
arrangemen nts for the acquis-ul comunitar (OUG nr. 34/2006,
ts for the effective HG nr. 925/2006, legislație de nivel
effective application terțiar).
application of Union Prevederile legislative au fost detaliate
of Union public în protocoale între AM-uri, ANRMAP și
public procuremen UCVAP, pentru a defini mecanismul de
procuremen t rules cooperare și feedback, momentul și
t law in the through amploarea verificărilor făcute de fiecare
field of the appropriate instituție și termenele limită procedurale.
ESI Funds. mechanism Prin memorandum guvernamental a fost
s. instituit mecanismul pentru identificarea
ex-ante a conflictului de interese care
prevede acordarea către ANI a tuturor
competențelor necesare verificării
conflictului de interese la
EN 385 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
procedurile de atribuire a contractelor
de achiziții publice.
Prin memorandum au fost stabilite liste

de verificare care asigură identificarea
neregulilor la nivel orizontal. OUG
66/2011 stabilește corecțiile ce trebuie
aplicate în caz de nereguli.
G.4 - The 2 - No OUG 34/2006 care reglementează

existence of Arrangeme domeniul achiziţiilor publice stabileşte
arrangemen nts which principiile care stau la baza atribuiri
ts for the ensure contractelor de achiziții publice:
effective transparent nediscriminarea, tratamentul egal;
application contract recunoașterea reciprocă; transparența,
of Union award proporționalitatea; eficiența utilizării
public procedures. fondurilor publice și asumarea
procuremen răspunderii.
t law in the Verificările ex-ante realizate de
field of the ANRMAP/UCVAP asigură îndrumare
ESI Funds. pentru autoritățile contractante.
Redactarea documentelor de licitaţie şi
evaluarea de oferte se face de către
sutoritatea contractantă cu respectarea
legislaţiei terţiare, evitându-se apariția
situaţiilor identificate de către Comisia
Europeană/AA.
SEAP este actualizat constant conform
modificărilor legislative și este gestionat
de MSI, acesta conţinând toate invitaţiile
pentru depunerea de oferte cu o valoare
EN 386 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
estimată mai mică decât pragul
specificat în directivele UE
Pentru achiziţiile directe cu o valoare
mai mare de 5000 € sunt trimise
notificari în sistem de catre autoritatile
contractante
www.e-licitatie.ro
G.4 - The 3 - No S-au organizat sesiuni de formare pentru

existence of Arrangeme personalul implicat în aplicarea
arrangemen nts for legislației UE privind achizițiile publice
ts for the training and la toate nivelurile relevante (AM-uri,
effective disseminati OI-uri, AC, AA și beneficiari).
application on of Proiectul „Sprijin pentru personalul
of Union information implicat în gestionarea instrumentelor
public for staff structurale pentru a optimiza sistemul de
procuremen involved in achiziții publice” asigură diseminarea și
t law in the the schimbul de informații privind domeniul
field of the implementa achizițiilor publice si organizarea de
ESI Funds. tion of the grupuri de lucru comune (ANRMAP,
ESI funds. UCVAP, MFE, ACP, AA și AM-uri).
Proiectul „Instruire aplicată pentru
continuarea întăririi capacității
instituționale a administrației publice din
România pentru o gestionare eficientă a
fondurilor structurale, va furniza
programe de formare în gestionarea
instrumentelor structurale și a
achizițiilor publice pentru toate
organismele implicate în aplicarea
normelor privind achizițiile publice în
EN 387 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
domeniul fondurilor ESI.
SEAP oferă informații pentru tot
personalul care aplică normele UE
privind achizițiile publice.
G.4 - The 4 - No Autoritatea Națională pentru
existence of Arrangeme Reglementarea și Monitorizarea
arrangemen nts to Achizițiilor Publice (ANRMAP) are un
ts for the ensure rol fundamental în elaborarea,
effective administrati promovarea și aplicarea politicii de
application ve capacity achiziții publice.
of Union for Ministerul Fondurilor Europene a
public implementa elaborat un Ghid privind principalele
procuremen tion and riscuri în domeniul achizițiilor publice.
t law in the application Ghidul se bazează pe recomandările
field of the of Union Comisiei Europene emise în urma
ESI Funds. public misiunilor de audit. Acest ghid ajută
procuremen beneficiarii să evite greșelile în acest
t rules. domeniu.
În prezent este în vigoare o
documentație standardizată pentru
proiectele de infrastructură (sectorul
mediului și al transportului), folosită de
către Autoritățile Contractante.
http://www.anrmap.ro/documente
G.5 - The 1 - No
existence of Arrangeme
arrangemen nts for the
ts for the effective
effective application
application of Union
of Union State aid
EN 388 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
State aid rules.
rules in the
field of the
ESI Funds.
G.5 - The 2 - Yes www.renascc.eu www.ajutordestat.ro www.ajutordestat.eu Incepand cu 1 ianuarie 2007 legislatia
existence of Arrangeme ajutorului de stat este direct aplicabila in
arrangemen nts for Romania. La nivel national Consiliul
ts for the training and Concurentei (CC), institutie
effective disseminati independenta, indeplineste rolul de
application on of punct de contact in domeniul ajutorului
of Union information de stat intre autoritatile romane si
State aid for staff Comisia Europeana (OUG nr. 77/2014
rules in the involved in privind procedurile naţionale în
field of the the domeniul ajutorului de stat, precum şi
ESI Funds. implementa pentru modificarea şi completarea Legii
tion of the concurenţei nr. 21/1996).
ESI funds. De asemenea, experți în domeniul
ajutorului de stat din cadrul CC sunt
implicati in grupul de lucru pentru
elaborarea PO, oferind expertilor din
cadrul AM asistenta de specialitatea in
identificarea elementelor de ajutor de
stat specifice programului, incadrarea
acestora pe regulamentele de ajutor de
stat aplicabile, precum si in elaborarea
propriu-zisa a schemelor de ajutor de
stat. Personalul dinn cadrul sistemului
de gestionare FESI a beneficiat de
cursuri de formare profesională pe ajutor
de stat.
EN 389 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
G.5 - The 3 - Yes www.renascc.eu www.ajutordestat.ro www.ajutordestat.eu CC este organismul central care asigura
existence of Arrangeme la nivel national respectarea regulilor
arrangemen nts to ajutorului de stat potrivit OUG nr.
ts for the ensure 77/2014 privind procedurile naţionale în
effective administrati domeniul ajutorului de stat, precum şi
application ve capacity pentru modificarea şi completarea Legii
of Union for concurenţei nr. 21/1996. Totodata, CC
State aid implementa ofera asistenta din punct de vedere legal
rules in the tion and si practic privind aplicabilitatea
field of the application legislatiei ajutorului de stat in
ESI Funds. of Union programele operationale. CC are
State aid capacitatea administrativa necesara
rules. indeplinirii obligatiilor sale legate
ajutoarele de stat acordate la nivel
national (atat din fonduri europene,cat si
din fonduri dela bugetul de stat).
G.6 - The 1 - Yes Directivele EIM/ESM sunt EIM – prin HG nr. 445/2009 Există mecanisme pentru asigurarea
existence of Arrangeme http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/ calității informațiilor folosite în procesul
arrangemen nts for the EIM (HG nr. 445/2009) și ghiduri
ts for the effective
HG445_13_iulie2009_EIA.pdf ESM – prin HG nr. 1076/2004 metodologice aplicabile etapelor
effective application http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/ procedurii-cadru EIA (Ordinul nr.
application of Directive HG-SEA-ROMANA.pdf Instituțional procedura EIM/ESM este pusă în aplicare 863/2002).
of Union 2011/92/EU unitar, de fiecare agenție județeană pentru protecția mediului, de ANPM și MMSC, Se aplică măsuri juridice privind experții
environmen of the conform OM nr. 135/2010 și prin HG nr. 1000/2012. acreditați/calificați care elaborează
tal European documentația EIM-MO nr. 1026/2009:
legislation Parliament Publicul are oportunitatea de a participa
related to and of the la procedurile de decizie în materie de
EIA and Council mediu (art 15 și 16-HG nr.
SEA. (EIA) and 445/2009,OM nr. 135/2010, art.28-33-
of Directive HG 1076/2004, Ghidul privind
2001/42/EC consultarea publicului în cadrul
EN 390 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
of the procedurilor EIM și ESM).
European Accesul la justiție al publicului se face
Parliament pe baza art 24 și 25 din HG nr. 445/2009
and of the și Legea nr 86/2000 de ratificare a
Council Convenției Aarhus.
(SEA). Există procedura de evaluare a
impactului asupra mediului în context
transfrontieră și de participare a
publicului la luarea deciziei în cazul
proiectelor cu impact transfrontieră
(ordinul 864/2002).
G.6 - The 2 - No În 2007, 2008, 2010 autoritățile de

existence of Arrangeme mediu au beneficiat de formare privind
arrangemen nts for aplicarea: dispozițiilor EIM și ESM;
ts for the training and orientărilor referitoare la planurile
effective disseminati energetice, industriale, spațiale și de
application on of transport; a ghidurilor specifice fiecărui
of Union information sector cu privire la ape, ape reziduale,
environmen for staff deșeuri, încălzire și transport; a
tal involved in cerințelor în sensul anexei 21 la
legislation the Regulamentul nr. 1083/2006.
related to implementa România aplică un sistem de difuzare și
EIA and tion of the schimb de informații pentru personalul
SEA. EIA and implicat în punerea în aplicare a
SEA Directivei EIM și a Directivei ESM. Pe
Directives. site-urile MECC și ANPA au fost
publicate informații cu privire la punerea
în aplicare a Directivei EIM și a
Directivei ESM.
În perioada 2014-2020, formarea
EN 391 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
autorităților de mediu se va desfășura pe
baza strategiei și planului pentru
formarea personalului implicat în
punerea în aplicare a EIM și ESM la
toate nivelurile relevante. Formarea se
va desfășura în două etape: 2014-2016 și
2017-2020, folosind fonduri din
perioadele de programare 2007-2013 și
2014-2020.
G.6 - The 3 - Yes Ghiduri: EIM pentru tipuri de proiecte de infrastructură La nivelul APM-urilor și ANPM sunt
existence of Arrangeme http://www.anpm.ro/ghiduri_eia ESM pentru anumite planificări sectoriale structuri cu funcții și personal specializat
arrangemen nts to privind EIA/SEA.
ts for the ensure
http://www.anpm.ro/articole/avizul_de_mediu evaluarea efectelor planurilor sau Procedura EIM/ESM este aplicată
effective sufficient proiectelor asupra ariilor protejate consecvent la nivelul autorităților în
application administrati http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/ conformitate cu competențele instituite
of Union ve capacity. Evaluarea-adecvata.pdf aplicarea procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și în OM nr. 135/2010 și HG nr.
environmen programe 1000/2012.
tal Legislația specifică include elemente
legislation
http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/legislatie_orizontala/04sea.pdf care contribuie la asigurarea
related to informațiilor folosite în procedurile EIM
EIA and și ESM, astfel:
SEA. – HG nr. 445/2009 stabilește
procedura pentru evaluarea impactului
asupra mediului desfășurată de
autoritățile centrale sau locale pentru
protecția mediului, cu participarea
autorităților publice sau locale,
– OM nr. 1026/2009 stabilește
procedura prin care sunt înregistrați, în
Registrul național, experții care
elaborează rapoartele EIM, ESM și EM;
EN 392 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
– Ordinul ministrului apelor și
protecției mediului nr. 863/2002 privind
aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluarea a impactului asupra mediului.
G.7 - The 1 - No http://www.fonduri-ue.ro/propunerea-oficiala-a-acordului-de-parteneriat-2014-2020 Capitolul 4.1 al Acordului de Parteneriat

existence of Arrangeme Raport de evaluare a sistemelor electronice (se poate face disponibil la cerere) furnizează informații privind sistemele
a statistical nts for electronice existenteși acțiunile
basis timely
Front-office: https://www.mysmis.ro/ Documentația tehnică aferentă planificate pentru a permite gradual
necessary to collection SMIS/MYSMIS: Proceduri de realizare a copiilor de siguranta ale bazei de date schimbul de informații între beneficiari
undertake and SMIS, Proceduri de recuperare a sistemului informatic SMIS (de furnizat la cerere) și autoritățile responsabile de
evaluations aggregation http://www.dataprotection.ro/?page=legislatie_primara managementul și controlul fondurilor.
to assess of statistical Astfel, aranjamentele de colectare,
the data with stocare, prevenire acoruperii/pierderii și
effectivenes the protecție a datelor, precum și locația de
s and following păstrare a acestora sunt deja realizate,
impact of elements fiind necesare doar ajustări la cerințele
the are in place: adiționale ale Regulamentului delegat
programme the (UE) nr. 480/2014.
s. The identificatio În POR sunt stabilite sursa datelor și
existence of n of sources frecvența raportării pentru fiecare
a system of and indicator de realizare și de rezultat.
result mechanism Pentru îndeplinirea în totalitate a
indicators s to ensure criteriului este necesară stabilirea
necessary to statistical organismelor responsabile pentru
select validation. colectarea datelor de la sursa de date, a
actions, resurselor umane aferente, a termenelor
which most de colectare a datelor, a conținutului
effectively datelor și a modalităților de procesare a
contribute acestora.
EN 393 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
to desired
results, to
monitor
progress
towards
results and
to
undertake
impact
evaluation.
G.7 - The 2 - No http://www.inforegio.ro/ro/raportari.html Rapoartele anuale de implementare
existence of Arrangeme aferente POR 2007-2013 sunt
a statistical nts for disponibile publicului pe website-ul
basis timely oficial al programului
necessary to collection (www.inforegio.ro) si al MDRAP
undertake and (www.mdrap.ro)
evaluations aggregation Este necesară stabilirea măsurilor pentru
to assess of statistical publicarea datelor agregate.
the data with
effectivenes the
s and following
impact of elements
the are in place:
programme arrangemen
s. The ts for
existence of publication
a system of and public
result availability
indicators of
necessary to aggregated
select data.
EN 394 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
actions,
which most
effectively
contribute
to desired
results, to
monitor
progress
towards
results and
to
undertake
impact
evaluation.
G.7 - The 3 - An Yes POR 2014-2020 Raportul de evaluare ex-ante transmis prin SFC 2014 ca anexă la În POR au fost stabiliți indicatori de
existence of effective POR rezultat relevanți, care au fost analizați
a statistical system of în raportul de evaluare ex-ante prin
basis result prisma subcriteriilor menționate măsurii
necessary to indicators în care indicatorii de rezultat acoperă
undertake including: obiectivele specifice, precum și a
evaluations the clarității și relevanței indicatorilor de
to assess selection of rezultat.
the result
effectivenes indicators
s and for each
impact of programme
the providing
programme information
s. The on what
existence of motivates
a system of the
EN 395 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
result selection of
indicators policy
necessary to actions
select financed by
actions, the
which most programme.
effectively
contribute
to desired
results, to
monitor
progress
towards
results and
to
undertake
impact
evaluation.
G.7 - The 4 - An No POR 2014-2020 Raportul de evaluare ex-ante transmis prin SFC 2014 ca anexă la În POR au fost stabilite ținte pentru
existence of effective POR indicatorii de rezultat care au fost
a statistical system of analizați în raportul de evaluare ex-ante
basis result prin prisma subcriteriilor menționate
necessary to indicators privind relevanța, claritatea și
undertake including: plauzabilitatea indicatorilor .
evaluations the De asemenea, este necesară finalizarea
to assess establishme procedurilor prin care se asigură că
the nt of targets datele se colectează și agregă în timp
effectivenes for these util, astfel încât să servească
s and indicators. necesităților de raportare.
impact of
the
EN 396 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
programme
s. The
existence of
a system of
result
indicators
necessary to
select
actions,
which most
effectively
contribute
to desired
results, to
monitor
progress
towards
results and
to
undertake
impact
evaluation.
G.7 - The 5 - An No POR 2014-2020 Raportul de evaluare ex-ante transmis prin SFC 2014 ca anexă la În POR au fost stabiliți indicatori de
existence of effective POR. rezultat care au fost analizați în raportul
a statistical system of de evaluare ex-ante prin prisma
basis result subcriteriilor menționate privind
necessary to indicators robustețea, validarea statistică, claritatea
undertake including: interpretării normative și senzitivitatea
evaluations the la intervențiile propuse.
to assess consistency De asemenea, este necesară finalizarea
the of each procedurilor prin care se asigură că
EN 397 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
effectivenes indicator datele se colectează și agregă în timp
s and with the util, astfel încât să servească
impact of following necesităților de raportare.
the requisites:
programme robustness
s. The and
existence of statistical
a system of validation,
result clarity of
indicators normative
necessary to interpretatio
select n,
actions, responsiven
which most ess to
effectively policy,
contribute timely
to desired collection
results, to of data.
monitor
progress
towards
results and
to
undertake
impact
evaluation.
G.7 - The 6 - No Este necesară finalizarea procedurilor
existence of Procedures prin care se asigură că datele aferente
a statistical in place to proiectelor se colectează și agregă în
basis ensure that timp util pentru a servi necesităților de
necessary to all raportare.
EN 398 EN
conditional ia
ity fulfill
ed
(Yes/
No)
undertake operations De asemenea, este necesară elaborarea
evaluations financed by planului de evaluare a POR care să
to assess the identifice nevoile adiționale de date.
the programme Odată identificată această nevoie, vor fi
effectivenes adopt an stabilite procedurile/ aranjamentele de
s and effective colectare sau accesare a acestora.
impact of system of
the indicators.
programme
s. The
existence of
a system of
result
indicators
necessary to
select
actions,
which most
effectively
contribute
to desired
results, to
monitor
progress
towards
results and
to
undertake
impact
evaluation.
EN 399 EN
9.2 Description of actions to fulfil ex-ante conditionalities, responsible bodies and timetable
Table 25: Actions to fulfil applicable general ex-ante conditionalities

General ex-ante conditionality Criteria not fulfilled Actions to be taken Deadline Bodies
(date) responsible
G.4 - The existence of arrangements for the 1 - Arrangements for the effective Planul de actiuni se poate vedea in anexa POR. 31-Dec- Conform
effective application of Union public application of Union public 2016 anexei POR.
procurement law in the field of the ESI Funds. procurement rules through appropriate
mechanisms.
G.4 - The existence of arrangements for the 2 - Arrangements which ensure Planul de actiuni se poate vedea in anexa POR. 31-Dec- Conform
effective application of Union public transparent contract award procedures. 2016 anexei POR.
procurement law in the field of the ESI Funds.
G.4 - The existence of arrangements for the 3 - Arrangements for training and Planul de actiuni se poate vedea in anexa POR. 31-Dec- Conform
effective application of Union public dissemination of information for staff 2016 anexei POR.
procurement law in the field of the ESI Funds. involved in the implementation of the
ESI funds.
G.4 - The existence of arrangements for the 4 - Arrangements to ensure Planul de actiuni se poate vedea in anexa POR. 31-Dec- Conform
effective application of Union public administrative capacity for 2016 anexei POR.
procurement law in the field of the ESI Funds. implementation and application of
Union public procurement rules.
G.5 - The existence of arrangements for the 1 - Arrangements for the effective Elaborarea unei baze de date care permite verificarea ex 31-Dec- Consiliul
effective application of Union State aid rules in application of Union State aid rules. ante a eligibilităţii beneficiarilor pentru acordarea 2015 Concurenței
the field of the ESI Funds. ajutoarelor de stat/ajutoarelor de minimis, constând în:
- Încheiere Protocol de cooperare între Consiliul
Concurenței, Ministerul Fondurilor Europene și Serviciul
de Telecomunicații Speciale pentru crearea, utilizarea și
dezvoltarea/modificarea ulterioară a bazei de date
(inclusiv modificarea legislaţiei naţionale privind ajutorul
de stat).
- Procedura de achiziție de echipament și licențe
informatice
- Achiziționarea echipamentului.
- Încărcarea datelor din SMIS ca parte a etapei de
testare
- Actualizarea bazei de date în timp real (inclusiv
importul de date din SMIS în timp real).
EN 400 EN
(date) responsible
- Modificarea legislației naționale privind ajutorul
de stat pentru a introduce obligația ca
inițiatorii/concedenții ajutorului de stat să folosească baza
de date.
G.6 - The existence of arrangements for the 2 - Arrangements for training and Identificarea necesității existenței unor noi ghiduri și 30-Nov- Ministrul
effective application of Union environmental dissemination of information for staff instrumente metodologice similare, pentru proiectele care 2016 Mediului,
legislation related to EIA and SEA. involved in the implementation of the nu sunt acoperite prin ghidurile JASPERS. Apelor și
EIA and SEA Directives. Pădurilor
G.6 - The existence of arrangements for the 2 - Arrangements for training and Pentru perioada 2014-2020 formarea autorităților 30-Nov- Ministrul
effective application of Union environmental dissemination of information for staff competente și implicate în punerea în aplicare a 2016 Mediului,
legislation related to EIA and SEA. involved in the implementation of the Directivelor EIM/ESM la toate nivelurile relevante va fi Apelor și
EIA and SEA Directives. realizată pe baza strategiei și planului elaborat prin Pădurilor
asistența JASPERS.
Strategia și planul cuprind 2 cicluri:
- Primul ciclu (2014 – 2016) va fi organizat în
două etape:
o formare EIM: 15 sesiuni, 3 zile pentru fiecare
sesiune;
o formare ESM: 15 sesiuni, 3 zile pentru fiecare
sesiune.
- Punerea în aplicare a celei de-a doua etape din
primul ciclu.
G.7 - The existence of a statistical basis 1 - Arrangements for timely collection 1.Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare 30-Jul- MDRAP/ AM
necessary to undertake evaluations to assess the and aggregation of statistical data with (incusiv indicatorii financiari și fizici ai POR), care vor 2015 POR
effectiveness and impact of the programmes. The the following elements are in place: the conține informații privind organismele responsabile
existence of a system of result indicators identification of sources and pentru colectarea datelor (inclusiv microdate), resursele
necessary to select actions, which most mechanisms to ensure statistical umane dedicate, termenele de colectare a datelor,
effectively contribute to desired results, to validation. conținutul datelor și modalitățile de procesare a acestora.
monitor progress towards results and to 2. Adaptarea SMIS/MySMIS la cerințele Regulamentului
undertake impact evaluation. Delegat (UE) nr. 480/2014.
G.7 - The existence of a statistical basis 2 - Arrangements for timely collection Elaborarea și aprobarea în CM a Strategiei de 30-Jul- MDRAP/
necessary to undertake evaluations to assess the and aggregation of statistical data with Comunicare, care va include măsurile pentru publicarea și 2015 AMPOR
effectiveness and impact of the programmes. The the following elements are in place: punerea la dispoziția publicului a datelor agregate.
existence of a system of result indicators arrangements for publication and public
necessary to select actions, which most availability of aggregated data.
EN 401 EN
(date) responsible
effectively contribute to desired results, to
monitor progress towards results and to
undertake impact evaluation.
G.7 - The existence of a statistical basis 4 - An effective system of result Identificarea valorilor de bază lipsă, pe bază de dovezi, în 30-Jun- MFE
necessary to undertake evaluations to assess the indicators including: the establishment special prin sondaje externalizate. 2016
effectiveness and impact of the programmes. The of targets for these indicators.
existence of a system of result indicators
necessary to select actions, which most
effectively contribute to desired results, to
monitor progress towards results and to
G.7 - The existence of a statistical basis 5 - An effective system of result Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare 30-Jul- MDRAP/
necessary to undertake evaluations to assess the indicators including: the consistency of (inclusiv privind indicatorii financiari și fizici ai POR), 2015 AMPOR
effectiveness and impact of the programmes. The each indicator with the following care vor conține informații privind organismele
existence of a system of result indicators requisites: robustness and statistical responsabile pentru colectarea datelor (inclusiv
necessary to select actions, which most validation, clarity of normative microdate), resursele umane dedicate, termenele de
effectively contribute to desired results, to interpretation, responsiveness to policy, colectare a datelor, conținutul datelor și modalitățile de
monitor progress towards results and to timely collection of data. procesare a acestora.
G.7 - The existence of a statistical basis 6 - Procedures in place to ensure that all 1. Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare 30-Jul- MDRAP/
necessary to undertake evaluations to assess the operations financed by the programme (inclusiv privind indicatorii financiari și fizici ai POR), 2015 AMPOR
effectiveness and impact of the programmes. The adopt an effective system of indicators. care vor conține informații privind organismele
existence of a system of result indicators responsabile pentru colectarea datelor, resursele umane
necessary to select actions, which most dedicate, termenele de colectare a datelor, conținutul
effectively contribute to desired results, to datelor și modalitățile de procesare a acestora.
monitor progress towards results and to 2. Elaborarea și aprobarea în CM a Planului de Evaluare a
undertake impact evaluation. Programului care va identifica datele necesare evaluărilor
și realizarea ulterioară a aranjamentelor de colectare sau
accesare a datelor necesare evaluărilor de impact, altele
decât cele furnizate de sistemul de monitorizare.
Table 26: Actions to fulfil applicable thematic ex-ante conditionalities

Thematic ex-ante conditionality Criteria not fulfilled Actions to be taken Deadline Bodies
(date) responsible
EN 402 EN
(date) responsible
T.01.1 - Research and innovation: 4 - contains a monitoring mechanism. 2. Consiliul Național pentru Competitivitate (sau similar) este 30-Jun- MECS
The existence of a national or constituit și devine operațional, în calitate de organism 2015
regional smart specialisation interministerial de coordonare a politicilor publice pentru a promova
strategy in line with the National competitivitatea economică
Reform Program, to leverage
private research and innovation
expenditure, which complies with
the features of well performing
T.01.1 - Research and innovation: 4 - contains a monitoring mechanism. 3. Dezvoltarea de foi de parcurs actualizate pentru domeniile de 30-Jun- MECS
The existence of a national or specializare inteligenta, ca urmare a contribuției mecanismului de 2016
regional smart specialisation orientare strategică
strategy in line with the National
T.01.1 - Research and innovation: 4 - contains a monitoring mechanism. 4. Consiliul Național pentru Competitivitate (sau similar) întocmește 30-Jun- MECS
The existence of a national or primul raport de monitorizare, inclusiv concluzii și recomandări, 2016
regional smart specialisation orientări strategice și operaționale pe termen mediu și lung
strategy in line with the National
T.01.1 - Research and innovation: 4 - contains a monitoring mechanism. Mecanism pentru asigurarea participării active a părților interesate la 30-Sep- Ministrul
The existence of a national or procesul continuu de identificare a oportunităților emergente de 2015 Educației și
regional smart specialisation piață, care ar putea construi un avantaj competitiv pentru România Cercetării
strategy in line with the National sau regiunile sale, prin întâlnirea punctelor forte în domeniul Științifice
Reform Program, to leverage cercetării cu nevoile mediului de afaceri; (MECS)
private research and innovation Adoptarea mecanismului de monitorizare detaliat, inclusiv indicatori
expenditure, which complies with selectați și structură de guvernare
EN 403 EN
(date) responsible
T.01.1 - Research and innovation: 4 - contains a monitoring mechanism. Pentru a îmbunătăți eficiența procesului de descoperire 30-Sep- MECS
The existence of a national or antreprenorial și creșterea gradului de integrare a sistemului de CDI 2015
regional smart specialisation în economia națională, următoarele măsuri vor fi puse în aplicare:
strategy in line with the National 1. Mecanismul de orientare strategică propus de SNCDI este
Reform Program, to leverage operațional și este format din:
private research and innovation – organism desemnat (de exemplu, CNPSTI) responsabil cu
expenditure, which complies with coordonarea și facilitarea dezvoltării și punerii în aplicare a RIS3 în
the features of well performing țară și în regiuni, asigurând participarea activă a părților interesate:
national or regional R&I systems. afaceri, cercetare, societatea civilă, administrația;
– cadru sistematic de colectare de date (observator economic,
registru central de bune practici, instrumente analitice calitative și
cantitative), pentru integrare și
analiză, pentru a ajuta la adoptarea unor decizii mai bine
fundamentate; acesta descrie şi modul în care rezultatele
monitorizării vor fi luate în considerare (de exemplu, metoda de
evaluare de parcurs);
T.09.1 - The existence and the 1 - A national strategic policy framework Elaborarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și 30-Jun- Ministerul
implementation of a national for poverty reduction, aiming at active reducerea sărăciei 2014-2020 este o măsură suplimentară asumată de 2015 Muncii, Familiei,
strategic policy framework for inclusion, is in place that: Guvernul român pentru îmbunătățirea politicilor existente, cu scopul Protecţiei Sociale
poverty reduction aiming at the de a reduce numărul de persoane aflate în risc de sărăcie în România. şi Persoanelor
active inclusion of people Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei Vârstnice
excluded from the labour market 2014 - 2020 va fi elaborată cu asistență tehnică (Banca Mondială).
in the light of the Employment
guidelines.
T.09.1 - The existence and the 2 - provides a sufficient evidence base to Elaborarea este o măsură suplimentară asumată de Guvernul român 30-Jun- Ministerul
implementation of a national develop policies for poverty reduction pentru îmbunătățirea politicilor existente, cu scopul de a reduce 2016 Muncii, Familiei,
strategic policy framework for and monitor developments; numărul de persoane aflate în risc de sărăcie în România. Protecţiei Sociale
poverty reduction aiming at the Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei şi Persoanelor
active inclusion of people 2014 - 2020 va fi elaborată cu asistență tehnică (Banca Mondială). Vârstnice
excluded from the labour market Strategia va avea un plan de acțiune operaţional cuprinzător, inclusiv
in the light of the Employment un mecanism de monitorizare, cu indicatori.
guidelines.
EN 404 EN
(date) responsible
T.09.1 - The existence and the 3 - contains measures supporting the Strategia Națională privind promovarea incluziunii sociale și 30-Jun- Ministerul
implementation of a national achievement of the national poverty and combaterea sărăciei 2014-2020 va include măsuri de sprijinire a 2016 Muncii, Familiei,
strategic policy framework for social exclusion target (as defined in the realizării ţintei naționale pentru sărăcie și excluziune (astfel cum Protecţiei Sociale
poverty reduction aiming at the National Reform Programme), which sunt definite în PNR) și va acoperi următoarele secțiuni: şi Persoanelor
active inclusion of people includes the promotion of sustainable - Politicile de ocupare a forței de muncă și privind piața muncii Vârstnice
excluded from the labour market and quality employment opportunities (inclusiv măsurile care favorizează sectorul economiei sociale)
in the light of the Employment for people at the highest risk of social - Protecția socială (prestații de asistență socială, servicii sociale,
guidelines. exclusion, including people from pensii)
marginalised communities; - Protecția gospodăriilor sărace față de creșterea tarifelor la energie
- Educație, sănătate și condițiile de locuire
- Sărăcia din mediul rural, și
- Dimensiuni regionale ale sărăciei și incluziunea socială
Strategia Națională privind promovarea incluziunii sociale și
combaterea sărăciei este o strategie orizontală, ce intersectează
diverse strategii sectoriale, și reprezintă una dintre strategiile cheie
pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
T.09.3 - Health: The existence of a 3 - measures to stimulate efficiency in Strategia conține măsuri privind modele de furnizare de servicii, 31-Dec- Ministerul
national or regional strategic the health sector, through deployment of infrastructura inclusiv cartografierea nevoilor de infrastructură si alte 2015 Sănătăţii
policy framework for health service delivery models and măsuri pentru stimularea eficienței în sectorul de sănătate.
within the limits of Article 168 infrastructure; Prin proiectul „Pregătirea implementării și definirea cadrului de
TFEU ensuring economic monitorizare şi evaluare a Strategiei Naționale de Sănătate”, finantat
sustainability. prin POAT vor fi realizatate 2 studii si analize necesare prioritizarii
infrastructurii de sanatate, astfel:
1. Planurile regionale de servicii - definirea a 8 planuri
regionale de servicii de sănătate - septembrie 2015 - are ca scop
planificarea serviciilor de sănătate la nivel regional prin analiza stării
de sănătate a populației, analiza utilizării serviciilor existente și
modelarea de servicii noi menite să răspundă mai bine nevoilor
populației de la nivel județean;
2. Cartografierea infrastructurii de sanatate - evaluarea
accesibilităţii geografice a serviciilor de sănătate, inclusiv prin
soluţii GIS- septembrie 2015.
T.09.3 - Health: The existence of a 4 - a monitoring and review system. Referitor la monitorizarea și revizuirea sistemului, strategia conține 31-Dec- Ministerul
national or regional strategic un plan pentru revizuire și monitorizare (anexa nr. 2). Acesta va fi 2015 Sănătăţii
policy framework for health
EN 405 EN
(date) responsible
within the limits of Article 168 dezvoltat/ operationalizat prin proiectul "Pregătirea implementării și
TFEU ensuring economic definirea cadrului de monitorizare şi evaluare a Strategiei Naționale
sustainability. de Sănătate", finantat prin POAT.
T.10.1 - Early school leaving: The 3 - A strategic policy framework on ESL Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii este în 30-Jun- MECS
existence of a strategic policy is in place that: etapa de consultare publică pe site-ul Ministerului Educatiei 2015
framework to reduce early school Nationale. A se vedea la link:
leaving (ESL) within the limits of http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Article 165 TFEU. Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii
cadrului strategic conform reglementarilor in vigoare.)
T.10.1 - Early school leaving: The 4 - is based on evidence; Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii va 30-Jun- MECS
existence of a strategic policy include: 2015
framework to reduce early school – o analiză bazată pe date și informații actuale, inclusiv la nivelele
leaving (ESL) within the limits of teritoriale relevante;
Article 165 TFEU. – factorii naționali care declanşeaza AST și datele statistice la
nivelurile teritoriale relevante;
T.10.1 - Early school leaving: The 6 - involves all policy sectors and Strategia va cuprinde: 30-Jun- MECS
existence of a strategic policy stakeholders that are relevant to - Un capitol dedicat în ceea ce privește cadrul partenerial și 2015
framework to reduce early school addressing ESL. consultarea cu principalele părți interesate
leaving (ESL) within the limits of - O abordare integrată, coordonată la nivel national între diferitele
Article 165 TFEU. politici sectoriale / inițiative existente care vizează copiii și tinerii.
T.10.2 - Higher education: the 1 - A national or regional strategic policy Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței 30-Jun- MECS
existence of a national or regional framework for tertiary education is in învățământului terțiar din România este în etapa de consultare 2015
strategic policy framework for place with the following elements: publica pe site-ul Ministerului Educatiei Nationale. (a se vedea la
increasing tertiary education link: http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
attainment, quality and efficiency Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii
within the limits of Article 165 cadrului strategic conform reglementarilor in vigoare
TFEU.
T.10.2 - Higher education: the 2 - where necessary, measures to Cadrul Strategic pentru Creșterea participării va include măsuri 30-Jun- MECS
existence of a national or regional increase participation and attainment pentru creşterea participării şi realizare a obiectivelor. 2015
strategic policy framework for that:
increasing tertiary education
attainment, quality and efficiency
within the limits of Article 165
TFEU.
EN 406 EN
(date) responsible
T.10.2 - Higher education: the 3 - increase higher education Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței 30-Jun- MECS
existence of a national or regional participation among low income groups învățământului terțiar din România va include măsuri pentru a adresa 2015
strategic policy framework for and other under-represented groups with slaba reprezentare în funcție de tipul / profilul populaţiei din
increasing tertiary education special regard to disadvantaged people, comunitățile marginalizate.
attainment, quality and efficiency including people from marginalised
within the limits of Article 165 communities;
TFEU.
T.10.2 - Higher education: the 4 - reduce drop-out rates/improve Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței 30-Jun- MECS
existence of a national or regional completion rates; învățământului terțiar din România va include o analiză a cauzelor 2015
strategic policy framework for abandonului/nefinalizării educaţiei de nivel superior
TFEU.
T.10.2 - Higher education: the 6 - measures to increase employability Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței 30-Jun- MECS
existence of a national or regional and entrepreneurship that: învățământului terțiar din România, pe baza programelor 2015
strategic policy framework for educaționale dezvoltate în perioada 2007-2013, va include măsuri
increasing tertiary education pentru creşterea capacităţii de angajare şi a spiritului antreprenorial.
TFEU.
T.10.2 - Higher education: the 7 - encourage the development of Pe baza evaluării gradului în care programele de învățământ superior 30-Jun- MECS
existence of a national or regional "transversal skills", including îi ajuta pe studenţi să dezvolte abilitățile "transversale" relevante 2015
strategic policy framework for entrepreneurship in relevant higher necesare obținerii unui loc de muncă, strategia va include măsuri de
increasing tertiary education education programmes; încurajare a instituțiilor de învățământ superior pentru a promova
attainment, quality and efficiency dezvoltarea abilităților transversale și antreprenoriale prin
within the limits of Article 165 intermediul programelor lor.
TFEU.
T.10.2 - Higher education: the 8 - reduce gender differences in terms of Pe baza unei analize în vederea evaluării echilibrului de gen în 30-Jun- MECS
existence of a national or regional academic and vocational choices. învățământul superior, strategia va include măsuri pentru a aborda 2015
strategic policy framework for problemele identificate în ceea ce privește dezechilibrele de gen.
TFEU.
EN 407 EN
(date) responsible
T.10.3 - Lifelong learning (LL): 1 - A national or regional strategic policy Strategia Naţională privind învățarea pe tot parcursul vieții este în 30-Jun- MECS
The existence of a national and/or framework for lifelong learning is in etapa de consultare publica pe site-ul Ministerului Educatiei 2015
regional strategic policy place that contains measures: Nationale. (a se vedea la link:
framework for lifelong learning http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
within the limits of Article 165 Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii
TFEU. cadrului strategic conform reglementarilor in vigoare.
T.10.3 - Lifelong learning (LL): 2 - to support the developing and linking Strategia Naţională privind învățarea pe tot parcursul vieții va 30-Jun- MECS
The existence of a national and/or services for LL, including their include: 2015
regional strategic policy implementation and skills upgrading (i.e. - O descriere a modului în care metodele de învățare pe tot parcursul
framework for lifelong learning validation, guidance, education and vieții vor fi integrate / aplicabile la nivel national.
within the limits of Article 165 training) and providing for the - Un capitol dedicat în ceea ce privește cadrul partenerial și
TFEU. involvement of, and partnership with consultarea cu principalele părți interesate.
relevant stakeholders ;
T.10.3 - Lifelong learning (LL): 3 - for the provision of skills Strategia Națională de învățare pe tot parcursul vieții, pe baza unei 30-Jun- MECS
The existence of a national and/or development for various target groups analize a datelor statistice relevante cu privire la grupurile țintă 2015
regional strategic policy where these are identified as priorities in identificate ca fiind prioritare și o prioritizare a lor, va include
framework for lifelong learning national or regional strategic policy măsuri pentru dezvoltarea competențelor în corelație cu intervențiile
within the limits of Article 165 frameworks (for example young people adecvate învăţării pe tot parcursul vieţii.
TFEU. in vocational training, adults, parents Măsurile vor fi corelate cu diferite strategii în domeniul ocupării
returning to the labour market, low forței de muncă, educație și formării profesionale.
skilled and older workers, migrants and
other disadvantaged groups, in particular
people with disabilities);
T.10.3 - Lifelong learning (LL): 5 - to improve the labour market Strategia Națională de învățare pe tot parcursul vieții va include 30-Jun- MECS
The existence of a national and/or relevance of education and training and măsuri adaptate integrate pentru a asigura coordonarea nevoilor de 2015
regional strategic policy to adapt it to the needs of identified pe piața forței de muncă și sistemele de educație și formare.
framework for lifelong learning target groups (for example young people
within the limits of Article 165 in vocational training, adults, parents
TFEU. returning to the labour market, low-
skilled and older workers, migrants and
other disadvantaged groups, in particular
people with disabilities).
T.10.4 - The existence of a 1 - A national or regional strategic policy Cadrul național strategic de politică pentru creșterea calității și 30-Jun- MECS
national or regional strategic framework is in place for increasing the eficienței sistemelor de educație și formare profesională vor fi 2015
policy framework for increasing quality and efficiency of VET systems elaborate în cadrul Strategiei Naţionale privind învățarea pe tot
EN 408 EN
(date) responsible
the quality and efficiency of VET within the limits of Article 165 TFEU parcursul Vieții. Aceasta este în etapa de consultare publica la
systems within the limits of which includes measures for the nivelul Ministerului Educatiei Nationale. (a se vedea la link:
Article 165 TFEU. following: http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii
cadrului strategic conform reglementarilor in vigoare.
T.11.1 - The existence of a 3 - the development of quality Există o evaluare a nevoilor părților interesate, inclusiv a cetățenilor, 31-May- MDRAP
strategic policy framework for management systems; mediul de afaceri și alte părți interesate (parteneri sociali, ONG-uri), 2015
reinforcing the Member State's precum și obiectivele de a îmbunătăți furnizarea acestora prin SMC
administrative efficiency including (principalele decalaje, principalele nevoi, principalele obiective și
public administration. modele utilizate.
T.11.1 - The existence of a 3 - the development of quality Există un set de acțiuni care se referă la stabilirea sau utilizarea SMC 30-Jun- MDRAP
strategic policy framework for management systems; deja stabilite într-un mod durabil. 2015
reinforcing the Member State's
administrative efficiency including
public administration.
T.11.1 - The existence of a 4 - integrated actions for simplification Pentru mediul de afaceri*: 1. Act normativ pentru integrare 30-Sep- CPM -
strategic policy framework for and rationalisation of administrative metodologie de măsurare costuri administrative în instrument de 2015 responsabil
reinforcing the Member State's procedures; fundamentare şi motivare politici publice şi acte normative–februarie MDRAP -
administrative efficiency including 2015 2. Dezvoltare trei analize de impact pilot în MADR, MDRAP responsabil
public administration. și MMFPSPV - iunie 2015 3. Definitivare și generalizare CNCISCAP –
metodologie pentru toate ministerele-septembrie 2015 4. Adoptarea înființat prin HG
Strategie privind o mai buna reglementare 2014-2020-realizat, 909/2014 – are
decembrie 2014. Pentru cetățeni: 1. Analiză nevoi și obiective- rol de coordonare
martie 2015 2. Plan de acțiune integrat-iulie 2015 3. Mecanism
monitorizare sarcini administrative și de revizuire periodică și
completare plan de acțiune-iulie 2015 Îndeplinirea criteriului se va
realiza prin obiectivul specific III1 Reducerea birocrației pentru
cetățeni din SCAP, direcțiile de acțiune III1.1 și III1.2. *Nota:
POCA va susține intervenții în domeniul simplificării administrative
și raționalizării după finalizarea acțiunii 1, si după ce serviciile
Comisiei își exprimă acordul
T.11.1 - The existence of a 5 - the development and implementation 1. Proiect de strategie de dezvoltare a funcţiei publice pentru 31-Dec- CPM -
strategic policy framework for of human resources strategies and perioada 2014-2020- semestrul I 2015* 2015 responsabil
reinforcing the Member State's policies covering the main gaps 2. Implementare sistem analitic pilot de dezvoltare a carierei în MDRAP –
administrative efficiency including identified in this field; funcţia publică - realizat trimestrul II 2014. 3. Implementare sistem responsabil
EN 409 EN
(date) responsible
public administration. de arhivare electronic pentru ANFP** - trimestrul IV 2015 4. Agenția Națională
Elaborare sistem semnătură electronică pentru 1.930 de autorităţi şi a Funcționarilor
instituţii publice** - trimestrul IV 2015 . Demararea susținerii Publici (ANFP) -
intervențiilor prin program va fi condiționată de dezvoltarea planului responsabil
de acțiune Notă:* POCA va susține intervenții în domeniul funcției CNCISCAP –
publice după finalizarea acțiunii 1, și după ce serviciile Comisiei își înființat prin HG
exprimă acordul cu privire la evaluarea României ca respectiva 909/2014 – are
acțiune a fost îndeplinită. rol de coordonare
Notă:**Se va realiza printr-un proiect care se află în curs de
implementare, finanțat din PODCA 2007 – 2013, cod SMIS 36675.
T.11.1 - The existence of a 6 - the development of skills at all levels Elaborarea proiectului de Strategie privind formarea profesională 31-Dec- CPM -
strategic policy framework for of the professional hierarchy within 2014-2020. 2015 responsabil
reinforcing the Member State's public authorities; POCA va susține intervenții de formare în domeniul resurselor MDRAP -
administrative efficiency including umane după finalizarea acțiunii, și după ce serviciile Comisiei își responsabil
public administration. exprimă acordul cu privire la evaluarea României ca respectiva ANFP -
acțiune a fost îndeplinită. responsabil
CNCISCAP –
înființat prin HG
909/2014 – are
rol de coordonare
T.11.1 - The existence of a 7 - the development of procedures and Cadrul instituțional pentru monitorizare și evaluare este stabilit prin 31-Mar- CPM -
strategic policy framework for tools for monitoring and evaluation. Strategia pentru Consolidarea Administrație Publice 2014-2020, 2015 responsabil
reinforcing the Member State's aprobată prin HG 909/2014, publicat în MO nr. 834bis). MDRAP -
administrative efficiency including Metodologia de monitorizare și evaluare a Strategiei urmează să fie responsabil
public administration. elaborată și aprobată de către CNCISCAP – trimestrul I 2015
EN 410 EN
10. REDUCTION OF ADMINISTRATIVE BURDEN FOR BENEFICIARIES
Summary of the assessment of the administrative burden for beneficiaries and, where
necessary, the actions planned accompanied by an indicative timeframe to reduce
administrative burden.
Începând cu anul 2013, la nivelul AM au fost adoptate măsuri pentru reducerea costurilor
administrative care au avut impact inclusiv asupra creșterii absorbției fondurilor
structurale:
 stabilirea unui interval de 20 de zile pentru procesarea cererilor de plată;

 instituirea unui mecanism de decontare a cererilor de plată, care permite
îmbunătățirea fluxului financiar la nivelul beneficiarilor;
 utilizarea unei procedurii simplificate pentru atribuirea contractelor de furnizare
bunuri, servicii sau lucrări, la nivelul beneficiarilor privați.
 elaborarea unui ghid privind principalele riscuri identificate în achizițiile publice.
Prin POAT 2007-2013 a fost finanțat studiul ”Evaluarea sarcinilor administrative

asupra beneficiarilor Fondurilor Structurale si de Investiţii”, care a analizat sarcinile
administrative, datorate obligațiilor de informare care decurg din aplicarea legislației
europene la nivel național, precum și a activităților administrative care sunt necesare
pentru a respecta aceste obligații. Pe această bază au fost calculate costurile
administrative suportate de beneficiarii privați, utilizându-se o variantă simplificată a
Modelului Costului Standard. Principalul scop a fost acela de a evalua costul obligaţiilor
de informare, atât cantitativ, prin cuantificarea financiară a activităţilor administrative cât
şi calitativ, prin identificarea celor mai iritante obligaţii de informare pentru beneficiari şi
identificarea de soluţii practice de reducere a sarcinilor administrative.
Ca urmare a analizei recomandărilor formulate prin proiectul de evaluare, au fost stabilite

o serie de masuri (grupate pe etapele de derulare a unui proiect) care, prin implementarea
lor, pot contribui la reducerea efectivă a sarcinilor administrative asupra beneficiarilor:
Cerere de finanțare
 Reducerea numărului de documente solicitate în etapa depunerii cerererii de

finanțare, prin:
o solicitarea unei declarații pe propia răspundere pentru unele documente,

care vor fi aduse numai în faza de contractare
o realizarea de protocoale cu autoritățile publice pentru interconectarea

bazelor de date
o introducerea, acolo unde este posibil, a unei etape de pre-calificare

(depunerea ideii de proiect), permiţându-se astfel o selecție bazată pe
criteriile strategice de eligibilitate și chiar de capacitate de implementare.
EN 411 EN
 Publicarea până la sfârșitul fiecărui an a calendarului cererilor de proiecte
planificate pentru anul următor și actualizări trimestriale ale acestui calendar.
 Realizarea unui „online tracking system’’pentru verificarea stadiului aplicaţiei și

încărcarea documentelor solicitate în clarificări.
 Înființarea unui ”birou unic” care să furnizeze potențialilor beneficiari informații

legate de fezabilitatea proiectului, de eligibilitate, și concordanță cu obiectivele
programului.
Implementare
 Organizarea de sesiuni de formare post-contractare cu beneficiarii privind

proceduri aplicabile, achiziții publice, management de proiect, cerințe specifice de
raportare, vizite de monitorizare, evaluări şi post-implementare,
 Elaborarea unei liste de cheltuieli neeligibile.
Cererea de plată
Cu toate că introducerea cererii de plată ca modalitate de rambursare rapidă a

cheltuielilor a fost una dintre cele mai apreciate metode de simplificare, vor fi
implementate măsuri suplimentare care să contribuie la îmbunătățiea mecanismului:
 Renunțare la duplicarea documentelor solicitate în cererea de plată și în cererea de

rambursare,
 Posibilitatea efectuării de plăți în valută la nivelul Trezoreriei.
Achiziții publice
Procedura simplificată pentru atribuirea contractelor de furnizare bunuri, servicii sau

lucrări a fost identificată ca o metodă de simplificare deosebit de utilă, dar care trebuie
îmbunătățită prin:
 adăugarea de noi opțiuni, cum ar fi publicarea unui singur anunț cu mai multe
loturi și atribuirea individuală ulterioară,
 posibilitatea de a se păstra documentele atașate,
 posibilitatea de introducere de erate.
EN 412 EN
Rapoarte de progres
 Simplificarea formularului care trebuie să conțină doar informații legate strict de

perioada de raportare.
Rambursarea cheltuielilor
 Reducerea numărului de documente solicitate cum ar fi cele care există deja în

dosarul de licitație sau cele care au fost depuse la o cerere anterioară,
 Aplicarea cheltuielilor indirecte ca metodă de simplificare a costurilor, unde poate

fi aplicată.
Auditare si control
 Integrarea progresivă a gestionării bazate pe riscuri, cu concentrarea verificărilor

și a auditului în zonele în care riscul este evaluat drept cel mai ridicat din punct de
vedere al aspectelor tehnice ale proiectelor, al importanței financiare a proiectelor,
al capacității/istoricului beneficiarului,
 Elaborarea unui manual de audit și control, care să fie cunoscut beneficiarilor

fondurilor europene,
 Eficientzarea vizitelor de monitorizare, maxim 3 vizite, efectuate simultan pentru

monitorizare tehnicăși financiară.
La nivelul fiecărui PO, etapa punerii în aplicare a acțiunilor de simplificare va fi

monitorizată de Comitetul de Monitorizare. Evaluarea impactului punerii în aplicare a
acțiunilor de simplificare va fi prevăzută în planul de evaluare. În vederea continuării
procesului de simplificare, AM va colecta opiniile și propunerile beneficiarilor, o dată la
doi ani, prin intermediul unor chestionare și interviuri.
Una din recomandările studiului, legată de înființarea unui sistem de informare ”ghișeu
unic” este deja în curs de implementare, creându-se un cadru integrat și simplificat
pentru obţinerea de informaţii comprehensive și accesibile privind posibilitățile de
finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere.
Ghișeul unic se va implementa prin Reteua de informare formata din 41 de puncte de

informare (la nivelul fiecărui județ), gestionate de MFE. Această Rețea va constitui un
suport important pentru diseminarea informatiilor în rândul publicului larg și a
segmentelor de public țintă, la nivel național. Vor fi oferite IMM-urilor informații
EN 413 EN
comprehensive și accesibile privind posibilitațile de finanțare din FESI și alte fonduri,
precum și consiliere în acest sens. Autoritațile competente vor putea primi feedback din
partea beneficiarilor vis-a-vis de cadrul administrativ și procedural de accesare a
finanțărilor, contribuind la îmbunatățirea performanței acestora (detalii in Anexă).
Dupa semnarea contractelor de finanțare, informațiile și asistența pentru beneficiarii PO

finanțate din FESI va fi acordată de AM/OI tot cu ajutorul rețelei de informare.
Portalul MySMIS (e-coeziune), elaborat recent, are ca scop facilitarea schimbului de

informații electronice în relația cu beneficiari. MySMIS integrează toate elementele de
reglementare principale ale e-coeziunii (conform cu Actul de punere în aplicare a
normelor privind schimbul electronic de informații cu beneficiarii) referitoare la
„caracteristicile tehnice pentru funcționarea sistemelor informatice și pentru reducerea
sarcinii administrative pentru beneficiari", „principiul de codare unică",
„interoperabilitatea" și „toate schimburile de informații".
EN 414 EN
11. HORIZONTAL PRINCIPLES
11.1 Sustainable development

Description of specific actions to take into account environmental protection
requirements, resource efficiency, climate change mitigation and adaptation, disaster
resilience and risk prevention and management, in the selection of operations.
Programul Operaţional Regional va contribui la susţinerea şi promovarea progreselor
economice şi sociale durabile la nivelul regiunilor din România, acțiunile prevăzute a fi
implementate în perioada 2014-2020 având o contribuție semnificativă la dezvoltarea
durabilă a regiunilor. Dezvoltarea infrastructurii de transport va contribui la optimizarea /
fluidizarea traficului, drumurile de ocolire reducând nivelul poluării, mai ales din
interiorul oraşelor. De asemenea, vor fi protejate habitatele diferitelor specii avi-
faunistice, mai ales în cazul în care artera de transport reabilitată traversează sau se află
în apropierea unei arii naturale protejate.
În acelaşi spirit, promovarea unor alternative de transport la autoturismele individuale şi

prin modernizarea parcului de vehicule destinat transportului public va conduce la
reducerea emisiilor de carbon în aglomerările urbane. Pentru a răspunde provocărilor
legate de Strategia 2020, precum şi pentru a subsuma investiţiile în transportul public
urban vor fi realizate planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a limita emisiile
gazelor cu efect de seră datorate transportului motorizat.
Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va fi

asigurată, în primul rând, prin oferirea opţiunilor de transport alternativ, faptul că oraşele
vor deveni spaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni, scăderea emisiilor de noxe având un
rol important în protejarea sănătăţii locuitorilor şi în promovarea unui viitor mai durabil
pentru toţi. Rezultatul pozitiv va fi amplificat de implementarea unor strategii durabile în
domeniul transportului public şi de schimbare a mentalităţii la nivelul unui număr
relevant de utilizatori de autoturisme în arealul urban.
În vederea îmbunătăţirii calităţii mediului în zonele urbane, acţiunile din cadrul axe
dezvoltare urbană vor contribui la revitalizarea oraşelor, la regenerarea spaţiilor urbane
degradate şi abandonate prin crearea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare durabilă
urbană.
Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei energetice

şi utilizarea durabilă a energiei. Promovarea investiţiilor în acest domeniu cu scopul de a
îmbunătăţi eficienţa energetică în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public în
oraşe va avea ca rezultat reducerea consumului de energie primară la nivelul clădirilor
rezidenţiale şi a sistemelor de iluminat public, concomitent cu reducerea gazelor cu efect
de seră.
De asemenea, acţiunile prevăzute a fi implementate pentru conservarea, protecţia,

promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural se vor concentra asupra
conservării resurselor turistice naţionale, al unui mediu curat, răspunzând astfel
principiilor dezvoltării durabile. În acest sens, dezvoltarea durabilă a turismului trebuie să
se realizeze în concordanţă cu planurile de amenajare a teritoriului, care precizează
nivelul de protecţie în care se înscrie obiectivul care trebuie reabilitat.
EN 415 EN
De asemenea, vor fi luate măsuri de reducere a efectelor investiţiilor realizate prin POR
asupra mediului, în conformitate cu recomandările din Evaluarea Strategică de Mediu,
realizată prin evaluarea ex-ante a programului. În acest sens, în cadrul procesului de
selecţie, toate proiectele vor fi evaluate din perspectiva protecţiei mediului pentru a
determina dacă impactul acţiunii este limitat sau nesemnificativ.
11.2 Equal opportunities and non-discrimination

Description of specific actions to promote equal opportunities and prevent discrimination
based on sex, racial or ethnic origin, religion or belief, disability, age or sexual
orientation during the preparation, design and implementation of the operational
programme and in particular in relation to access to funding, taking account of the needs
of the various target groups at risk of such discrimination and in particular the
requirements for ensuring accessibility for persons with disabilities.
Egalitatea de şanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viaţa
economică şi socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilităţi sau
orientare sexuală.
Conform Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 301/2014 egalitatea de şanse

constituie unul dintre principiile de intervenţie ale Fondurilor Europene Structurale şi de
Investiţii, care trebuie respectat pe tot parcursul implementării acestor fondurilor, atât în
faza de programare cât şi în faza de implementare a programelor operaţionale.
Pentru promovarea egalității de gen în cadrul POR s-a vizat o abordare orizontală prin
care s-a avut în vedere integrarea sistematică a acestui principiu în toate fazele POR ,
respectiv cea de programare , implementare, monitorizare, raportare și evaluare la toate
nivelurile de guvernanță și management, precum și pentru toți actorii implicați. Astfel, în
procesul de elaborare a POR s-a avut în vedere implicarea autorităților cu
responsabilități în domeniul egalității de gen (precum Direcția pentru ocupare și egalitate
de șanse din cadrul MMFPSPV, Agenția Națională pentru Romi, diverse ONG-uri
reprezentative pentru comunitatea roma etc.) și care reprezintă interesele grupurilor țintă
vizate. Un rol important în acest sens l-a avut procesul de consultare publică,ce a oferit
oferind posibilitatea diverșilor stakeholderi interesați să se implice în dezvoltarea POR,
fapt care a condus la rafinarea intervențiilor în scopul maximizării impactului lor.
În cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 accesul la educaţie este apreciat

ca fiind unul din domeniile prioritare de intervenţie pentru promovarea unei societăţi
axate pe respectarea drepturilor omului şi susţinerea diversităţii. Dincolo de intervenţiile
legislative punctuale, combaterea discriminării de gen este condiţionată de existenţa unui
sistem educativ favorabil egalităţii de şanse şi dezvoltării personale prin îmbunătăţirea
condiţiilor infrastructurii educaţionale pentru asigurarea premiselor materiale necesare
unui proces educaţional la nivel european şi creşterea participării populaţiei şcolare şi a
adulţilor la procesul educaţional.
De asemenea, investiţiile realizate prin POR 2014 – 2020 în infrastructura de sănătate şi

socială vor contribui la creşterea calităţii serviciilor, la reducerea inegalităţilor în ceea ce
priveşte starea de sănătate oferite la nivel naţional prin eficientizarea serviciilor integrate
sanitare şi sociale. Totodată Programul Operaţional Regional are în vedere prin
sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban
asigurarea accesului nediscriminatoriu la serviciile de asistenţă socială, pentru toţi
EN 416 EN
cetăţenii, acordând o atenţie specială grupurilor sociale defavorizate (populaţia de etnie
romă, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice fără sprijin, copii din familii
dezorganizate, persoane - victime ale violenţei domestice, etc.). Se urmăreşte astfel
incluziunea socială a acestora şi sporirea gradului lor de independenţă. Mai mult, acest
domeniu de intervenţie prevede crearea facilităţilor de acces precum şi dotări cu
echipamente specifice destinate persoanelor cu dizabilităţi.
De altfel, importanţa accesibilităţii la nivel european a fost recunoscută şi cu prilejul

stabilirii liniilor directoare pentru finanţarea proiectelor europene în exerciţiu financiar
2014 - 2020, Comisia Europeană stabilind că accesibilitatea va fi o condiţionalitate
generală care va trebui îndeplinită de toate statele membre prin instituţionalizarea unor
mecanisme pentru a asigura monitorizarea implementării articolului 9 (Accesibilitate) al
Convenţiei Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi în pregătirea şi
implementarea programelor operaţionale.
În POR 2014-2020 se vor finanţa investiţii în infrastructura socială, care să contribuie la

promovarea incluziunii sociale. O atenţie specială se va acorda persoanelor aparţinând
minorităţii rome, pentru a le ajuta să se integreze pe piaţa muncii şi a le asigura condiţii
optime de locuire. Se vor finanţa investiţii în blocurile de locuinţe în care se
concentrează populaţie cu venituri reduse şi categorii de familii marginalizate şi
vulnerabile, care vor contribui la promovarea incluziunii sociale.
De asemenea, proiectele finanţate în cadrul îmbunătăţirii infrastructurii rutiere de

importanţă regională şi locală vor contribui la scoaterea din izolare a unor comunităţi, la
creşterea gradului de mobilitate a populaţiei zonei, şi implicit la integrarea activă pe piaţa
muncii, îndeosebi a grupurilor sociale dezavantajate şi marginalizate.
Principiul egalităţii de şanse este un criteriu de selecţie a proiectelor, iar potenţialii

beneficiari de asistenţă financiară prin POR au obligaţia să demonstreze că proiectele
propuse nu contravin acestui principiu.
11.3 Equality between men and women

Description of contribution of the operational programme to the promotion of equality
between men and women and, where appropriate, the arrangements to ensure the
integration of the gender perspective at operational programme and operation level.
Egalitatea de gen este drept fundamental, o valoare a Uniunii Europene şi o condiţie
necesară în vederea atingerii obiectivelor UE de creştere, ocupare a forţei de muncă şi
coeziune socială. Una dintre principalele provocări este reprezentată de creşterea gradului
de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor, de îmbunătăţirea situaţiei femeilor pe
piaţa muncii şi de eliminarea diferenţelor dintre genuri. În mod evident, egalitatea de
şanse, în general, şi cea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi în mod particular,
reprezintă un proces social complex, determinat în timp şi condiţionat nu numai de
factori obiectivi (economici cei importanţi), dar şi de factori socio-culturali, subiectivi,
dintre care tradiţiile, obiceiurile şi stereotipurile de gen.
Promovarea perspectivei de gen în politicile din ţara noastră se menţine ca fiind o

constantă la nivel naţional şi, în acest sens, direcţia de specialitate din Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a elaborat şi va implementa cea de-a
EN 417 EN
treia Strategie naţională în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi
bărbaţi şi Planul general de acţiuni pentru implementarea Strategiei, pentru o perioadă de
4 ani, respectiv 2014-2017.
În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, POR va avea în vedere, pe
baza indicatorilor de gen şi în conformitate cu Strategia naţională în domeniul egalităţii
de şanse între femei şi bărbaţi :
 Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii

 Asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională
 Încurajarea femeilor antreprenori
 Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie
În domeniul dezvoltării regionale va fi acordată atenţie egalităţii de gen în special prin

încurajarea participării femeilor la activităţi socio-economice şi de crearea de noi locuri
de muncă prin sprijinirea firmelor şi creearea sau reabilitarea infrastructurii şi serviciilor
care contribuie la reconcilierea între familie şi viaţa profesională şi de asemenea prin
asigurarea accesului egal la noile tehnologii ajutând grupurile sociale defavorizate să
participe la o societate bazată pe cunoaştere.
EN 418 EN
12. SEPARATE ELEMENTS
12.1 Major projects to be implemented during programming period
Table 27: List of major projects

Project Planned Planned start of Planned Priority Axes / Investment Priorities
notification/submission implementation completion
date (year, quarter) (year, quarter) date (year,
quarter)
Construcţia și dotarea 2018, Q2 2018, Q2 2023, Q4 AP8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
spitalului de urgenţă / 9a - Investing in health and social infrastructure
regională în Regiunea which contributes to national, regional and local
Nord Est development, reducing inequalities in terms of health
status, promoting social inclusion through improved
access to social, cultural and recreational services and
the transition from institutional to community-based
services
Nord Vest development, reducing inequalities in terms of health
services
Sud Vest Oltenia development, reducing inequalities in terms of health
services
Extinderea geografică 2017, Q4 2017, Q4 2023, Q4 AP11 - Extinderea geografică a sistemului de
a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea
înregistrare a funciară / 11a - Enhancing institutional capacity of
proprietăților în public authorities and stakeholders and efficient public
cadastru și cartea administration through actions to strengthen the
funciară, în zonele institutional capacity and the efficiency of public
rurale din România administrations and public services related to the
implementation of the ERDF, and in support of actions
under the ESF to strengthen the institutional capacity
and the efficiency of public administration
12.2 Performance framework of operational programme
Table 28: Performance framework by fund and category of region (summary table)
Priority axis Fund Category Indicator or key Measurement Milestone for 2018 Final target (2023)
of region implementation step unit, where
appropriate M W T M W T
AP1 - Promovarea transferului ERDF Less Productive investment: Number of Enterprises 0 179.00
tehnologic developed enterprises receiving grants
AP1 - Promovarea transferului ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 28235294 179,596,374.00
tehnologic developed sistemul contabil al Autorității de
certificare, certificată de această
autoritate
AP1 - Promovarea transferului ERDF Less Entităţi de transfer tehnologic sprijinite Entităţi 4 18.00
tehnologic developed conform contractelor de finanțare
AP1 - Promovarea transferului ERDF Less Număr de întreprinderi care IMM-uri 30 179.00
tehnologic developed beneficiază de grant conform
contractelor de finanțare
AP1 - Promovarea transferului ERDF Less Entităţi de transfer tehnologic sprijinite Entităţi 0 18.00
tehnologic developed
AP10 - Îmbunătățirea ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 58823529 298,998,751.00
infrastructurii educaționale developed sistemul contabil al Autorității de
autoritate
AP10 - Îmbunătățirea ERDF Less Capacitatea infrastructurii de educație Persoane 557 5,570.00
infrastructurii educaționale developed care beneficiază de sprijin - universitar
AP10 - Îmbunătățirea ERDF Less Capacitatea infrastructurii de educație Persoane 1716 17,155.00
infrastructurii educaționale developed care beneficiază de sprijin – școlar
AP10 - Îmbunătățirea ERDF More Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 2500000 53,191,488.00
infrastructurii educaționale developed sistemul contabil al Autorității de
autoritate
AP10 - Îmbunătățirea ERDF More Capacitatea infrastructurii de educație Persoane 114 1,140.00
infrastructurii educaționale developed care beneficiază de sprijin - universitar
AP10 - Îmbunătățirea ERDF More Capacitatea infrastructurii de educație Persoane 191 1,906.00
infrastructurii educaționale developed care beneficiază de sprijin – școlar
AP11 - Extinderea geografică ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 1876471 298,153,983.00
a sistemului de înregistrare a developed sistemul contabil al Autorității de
EN 419 EN
proprietăţilor în cadastru şi certificare, certificată de această
cartea funciară autoritate
AP11 - Extinderea geografică ERDF Less Suprafață de teren pentru înregistrare Hectar 1951201 5,756,387.00
a sistemului de înregistrare a developed în SICCF conform contractelor de
proprietăţilor în cadastru şi achiziție încheiate
cartea funciară
AP11 - Extinderea geografică ERDF Less Suprafață de teren înregistrată în Hectar 0 5,756,387.00
a sistemului de înregistrare a developed Sistemul Integrat de Cadastru și Carte
proprietăţilor în cadastru şi Funciară
cartea funciară
AP13 - Sprijinirea regenerării ERDF Less Urban Development: Public or Square meters 0 100,000.00
orașelor mici și mijlocii developed commercial buildings built or
renovated in urban areas
AP13 - Sprijinirea regenerării ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 0 235,294,118.00
orașelor mici și mijlocii developed sistemul contabil al Autorității de
autoritate
AP13 - Sprijinirea regenerării ERDF Less Operațiuni contractate operatiuni 14 47.00
orașelor mici și mijlocii developed
AP14 - Crearea infrastructurii ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 0 300,000,000.00
spitalelor regionale de urgență developed sistemul contabil al Autorității de
autoritate
AP14 - Crearea infrastructurii ERDF Less Spitale regionale cu studii de Unități 3 3.00
spitalelor regionale de urgență developed fezabilitate elaborate
AP14 - Crearea infrastructurii ERDF Less Spitale regionale construite Unități 0 3.00
spitalelor regionale de urgență developed
AP2 - Îmbunătăţirea ERDF Less Productive investment: Number of Enterprises 150 2,547.00
competitivităţii developed enterprises receiving support
mijlocii
AP2 - Îmbunătăţirea ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 226.470.589 1,152,565,707.00
competitivităţii developed sistemul contabil al Autorității de
întreprinderilor mici şi certificare, certificată de această
mijlocii autoritate
AP3 - Sprijinirea tranziției ERDF Less Energy efficiency: Number of Households 5600 60,591.00
catre o economie cu emisii developed households with improved energy
scăzute de carbon consumption classification
AP3 - Sprijinirea tranziției ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 85.294.118 1,427,522,402.00
catre o economie cu emisii developed sistemul contabil al Autorității de
scăzute de carbon certificare, certificată de această
autoritate
AP3 - Sprijinirea tranziției ERDF Less Operațiuni contractate destinate Operațiuni 10 25.00
catre o economie cu emisii developed transportului public si nemotorizat
scăzute de carbon
AP3 - Sprijinirea tranziției ERDF Less Operațiuni implementate destinate operațiuni 0 25.00
catre o economie cu emisii developed transportului public și nemotorizat
scăzute de carbon
AP3 - Sprijinirea tranziției ERDF More Energy efficiency: Number of Households 1000 18,186.00
catre o economie cu emisii developed households with improved energy
scăzute de carbon consumption classification
AP3 - Sprijinirea tranziției ERDF More Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 20375000 299,986,174.00
catre o economie cu emisii developed sistemul contabil al Autorității de
scăzute de carbon certificare, certificată de această
autoritate
AP3 - Sprijinirea tranziției ERDF More Operațiuni contractate destinate Operațiuni 1 3.00
catre o economie cu emisii developed transportului public si nemotorizat
scăzute de carbon
AP3 - Sprijinirea tranziției ERDF More Operațiuni implementate destinate operațiuni 0 3.00
catre o economie cu emisii developed transportului public și nemotorizat
scăzute de carbon
AP4 - Sprijinirea dezvoltării ERDF Less Urban transport: Total length of new or km 0 50.00
urbane durabile developed improved tram and metro lines
AP4 - Sprijinirea dezvoltării ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 105882353 1,386,858,575.00
urbane durabile developed sistemul contabil al Autorității de
autoritate
AP4 - Sprijinirea dezvoltării ERDF Less Operațiuni contractate destinate Operațiuni 25 50.00
urbane durabile developed transportului public și nemotorizat
AP4 - Sprijinirea dezvoltării ERDF Less Lungime totala a liniilor noi sau Km 25 50.00
urbane durabile developed imbunatatite de tramvai/și metrou
conform contractelor semnate
AP4 - Sprijinirea dezvoltării ERDF Less Operațiuni implementate destinate operațiuni 0 50.00
urbane durabile developed transportului public și nemotorizat
AP5 - Îmbunătățirea mediului ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 54117647 394,351,612.00
urban și conservarea, protecția developed sistemul contabil al Autorității de
și valorificarea durabilă a certificare, certificată de această
patrimoniului cultural autoritate
AP5 - Îmbunătățirea mediului ERDF Less Obiective de patrimoniu cultural Obiective 2 41.00
urban și conservarea, protecția developed restaurate
și valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural
AP5 - Îmbunătățirea mediului ERDF More Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 1250000 40,771,278.00
urban și conservarea, protecția developed sistemul contabil al Autorității de
și valorificarea durabilă a certificare, certificată de această
patrimoniului cultural autoritate
AP5 - Îmbunătățirea mediului ERDF More Obiective de patrimoniu cultural Obiective 1 4.00
urban și conservarea, protecția developed restaurate conform contractelor de
și valorificarea durabilă a finanțare
AP5 - Îmbunătățirea mediului ERDF More Obiective de patrimoniu cultural Obiective 0 4.00
urban și conservarea, protecția developed restaurate
și valorificarea durabilă a
AP6 - Îmbunătăţirea ERDF Less Roads: Total length of reconstructed or km 110 2,055.00
infrastructurii de importanţă developed upgraded roads
regională, precum şi a
sistemelor de transport
durabile
EN 420 EN
AP6 - Îmbunătăţirea ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 289411765 1,029,117,279.00
infrastructurii de importanţă developed sistemul contabil al Autorității de
regională, precum şi a certificare, certificată de această
sistemelor de transport autoritate
durabile
AP6 - Îmbunătăţirea ERDF More Roads: Total length of reconstructed or km 3 20.00
infrastructurii de importanţă developed upgraded roads
regională, precum şi a
sistemelor de transport
durabile
AP6 - Îmbunătăţirea ERDF More Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 1250000 13,297,873.00
infrastructurii de importanţă developed sistemul contabil al Autorității de
regională, precum şi a certificare, certificată de această
sistemelor de transport autoritate
durabile
AP7 - Diversificarea ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 18823529 117,337,999.00
economiilor locale prin developed sistemul contabil al Autorității de
dezvoltarea durabilă a certificare, certificată de această
turismului autoritate
AP7 - Diversificarea ERDF Less Suprafață spații deschise/ clădiri Metri pătrați 2000 102,077.00
economiilor locale prin developed create/ reabilitate în stațiuni turistice/
dezvoltarea durabilă a Delta Dunării
turismului
AP8 - Dezvoltarea ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 35882353 497,248,328.00
infrastructurii de sănătate şi developed sistemul contabil al Autorității de
sociale certificare, certificată de această
autoritate
AP8 - Dezvoltarea ERDF Less Beneficiari de infrastructură medicală Persoane 23000 230,000.00
infrastructurii de sănătate şi developed construită/ reabilitată/ modernizată/
sociale extinsă/ dotată (pentru servicii
medicale comunitare și ambulatorii)
AP8 - Dezvoltarea ERDF Less Ambulante achizitionate unitati 100 1,140.00
infrastructurii de sănătate şi developed
sociale
AP9 - Sprijinirea regenerării ERDF Less Urban Development: Public or Square meters 0 45,060.00
economice și sociale a developed commercial buildings built or
comunităților defavorizate din renovated in urban areas
mediul urban
AP9 - Sprijinirea regenerării ERDF Less Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 2105263 79,585,667.00
economice și sociale a developed sistemul contabil al Autorității de
comunităților defavorizate din certificare, certificată de această
mediul urban autoritate
AP9 - Sprijinirea regenerării ERDF Less Clădiri publice sau comerciale Metri pătrați 9600 48,000.00
economice și sociale a developed construite sau renovate în zonele
comunităților defavorizate din urbane conform contractelor încheiate
mediul urban
AP9 - Sprijinirea regenerării ERDF More Urban Development: Public or Square meters 0 5,180.00
economice și sociale a developed commercial buildings built or
comunităților defavorizate din renovated in urban areas
mediul urban
AP9 - Sprijinirea regenerării ERDF More Suma totală a cheltuielilor eligibile din euro 555556 9,598,110.00
economice și sociale a developed sistemul contabil al Autorității de
comunităților defavorizate din certificare, certificată de această
mediul urban autoritate
AP9 - Sprijinirea regenerării ERDF More Clădiri publice sau comerciale Metri pătrați 1200 6,000.00
economice și sociale a developed construite sau renovate în zonele
comunităților defavorizate din urbane conform contractelor încheiate
mediul urban
12.3 Relevant partners involved in preparation of programme

1. Ministerul Fondurilor Europene
2. Ministerul Afacerilor Interne
3. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
4. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
5. Ministerul Transporturilor
6. Ministerul Economiei
7. Ministerul Educaţiei Naţionale
8. Ministerul Culturii
9. Ministerul Sănătăţii
10. Ministerul pentru Societatea Informaţională
11. Ministerul Justiţiei
12. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
13. Agenţia Naţională pentru Romi
14. Consiliul Economic şi Social
15. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene
16. Asociaţia Municipiilor din România
17. Asociaţia Oraşelor din România
18. Asociaţia Comunelor din România
19. Ferderaţia Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România
20. Federaţia Autorităţilor Locale din România
EN 421 EN
21. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est
22. Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia
23. Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est
24. Agenţia de Dezvoltare Regională BI
25. Agenţia de Dezvoltare Regională Vest
26. Agenţia de Dezvoltare Regională SV Oltenia
27. Agenţia de Dezvoltare Regională NV
28. Agenţia de Dezvoltare Regională Centru
29. Consiliul de Dezvoltare Regională NE
30. Consiliul de Dezvoltare Regională SE
31. Consiliul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia
32. Consiliul de Dezvoltare Regională SV Oltenia
33. Consiliul de Dezvoltare Regională Vest
34. Consiliul de Dezvoltare Regională de Dezvoltare Regională NV
35. Consiliul de Dezvoltare Regională Centru
36. Consiliul de Dezvoltare Regională BI
37. Patriarhia Română
38. Asociaţia Profesională Drumuri şi Poduri
39. Fondul Român de Dezvoltare Socială
40. Institutul Naţional de Statistică
41. Consiliul Concurenţei
42. Comisia Naţională de Prognoză
43. ROMACT- Programul European pentru Integrarea Romilor
44. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii
45. ANCS- Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică
46. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
47. Camera de Comerţ şi Industrie a României
48. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Timiş
49. Camera de Comerţ şi Industrie Ilfov
50. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti
51. Consiliul de Coordonare Naţională a Pactelor Regionale pentru Ocuparea şi Incluziunea Socială-
Asociaţia ,,Pactul Regional pentru Ocuparea şi Incluziune Socială Bucureşti-Ilfov”
52. Fundaţia SOROS România
53. Asociaţia Naţională a Staţiunilor Turistice din România
54. Centrul de Geografie Regională-Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca
55. Centrul de Studii Europene-Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
56. ACRAFE-Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene
57. AMCOR-Asociaţia Consultanţilor în Management din România
58. Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat
59. BPIE-Institutul European în Performanţa Energetică a Clădirilor
60. Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România
61. Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii
62. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi
63. Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri
64. Autoritatea Naţională de Reglementare Energie
65. Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice
66. Institutul de Politici Publice
67. UNICEF
68. Fundaţia pentru o Societate Deschisă
69. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
70. Banca Europeană de Investiţii
71. Banca Mondială
72. Administraţia Naţională a Penitenciarelor
73. Hope and Homes for Children Romania
EN 422 EN
74. Asociaţia Română pentru Iluminat
75. Deloitte
76. Ernst&Young
77. GIZ-Societatea Germană pentru Cooperarea Internaţională
78. GEA-Strategy&Consulting S.A
79. Primaria Municipiului Bucuresti
80. Asociația Română de Biomasă și Biogaz
81. Mitropolia Moldovei și Bucovinei
82. Asociația Română a Băncilor
83. Institutul de Studii și Proiectări Energetice
84. Autoritățile Publice Locale
85. Agentia ”ÎMPREUNĂ” pentru Dezvoltare Comunitară
86. Romani Criss
87. CNCD - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
88. ADIS - Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială
89. Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN
EN 423 EN
EN 424 EN
Documents
Document Local Commission Sent Sent
Document title Document type Files
date reference reference date By
Anexa POR - Sectiunea 9 - Plan actiune achizitii pblice Supplementary 08-May- Ares(2018)5182910 Anexa POR - Sectiunea 9 - Plan actiune achizitii pblice 09- nradluiz
information 2015 Oct-
2018
Anexa POR - Sectiunea 9 - Conditionalitatea ex-ante G6 - Planul de Supplementary 08-May- Ares(2018)5182910 Anexa POR - Sectiunea 9 - Conditionalitatea ex-ante G6 - Planul de 09- nradluiz
actiune pentru indeplinirea conditionalitatii EIA/ SEA information 2015 actiune pentru indeplinirea conditionalitatii EIA/ SEA Oct-
2018
Anexa POR - Sectiunea 4.1 - Mecanism CLLD Supplementary 08-May- Ares(2018)5182910 Anexa POR - Sectiunea 4.1 - Mecanism CLLD 09- nradluiz
2018
Anexa POR - Axa prioritara 1 - mecanism de implementare Supplementary 08-May- Ares(2018)5182910 Anexa POR - Axa prioritara 1 - mecanism de implementare 09- nradluiz
2018
Anexa POR - Axa prioritara 2 - centralizator domenii IMM Supplementary 08-May- Ares(2018)5182910 Anexa POR - Axa prioritara 2 - centralizator domenii IMM 09- nradluiz
2018
Anexa POR - Sectiunea 10 - Descriere sistem ghiseu unic Supplementary 08-May- Ares(2018)5182910 Anexa POR - Sectiunea 10 - Descriere sistem ghiseu unic 09- nradluiz
2018
Anexa POR - Sectiunea 9 - conditionalitatea ex-ante 9.3 -Stadiul Supplementary 08-May- Ares(2018)5182910 Anexa POR - Sectiunea 9 - conditionalitatea ex-ante 9.3 -Stadiul 09- nradluiz
implementarii Proiectului pregatirea implementarii si definirea information 2015 implementarii Proiectului pregatirea implementarii si definirea Oct-
cadrului de monitorizare si evaluare a Strategiei Nationale de cadrului de monitorizare si evaluare a Strategiei Nationale de 2018
Sanatate Sanatate
Abrevieri Supplementary 09-Jul-2018 Ares(2018)5182910 Abrevieri 09- nradluiz
information Oct-
2018
Submitted annexes by the Commission implementing regulation laying down the model of the programme
Programme Document Local Commission
Document title Document type Files Sent date Sent By
version date reference reference
Sinteza Programului Operational Regional 2014 - Citizens' summary 1.2 08-May-2015 Ares(2015)2523760 Sinteza Programului Operational Regional 2014 - 16-Jun- nbaicolu
2020 2020 2015
Draft - Declaratie procedura SEA pentru POR Report of the ex-ante 1.2 11-May-2015 Ares(2015)2523760 Draft - Declaratie procedura SEA pentru POR 2014 16-Jun- nbaicolu
2014 - 2020 evaluation - 2020 2015
Programme Snapshot of data before send Snapshot of data before 5.3 09-Oct-2018 Ares(2018)5182910 Programme Snapshot of data before send 09-Oct- nradluiz
2014RO16RFOP002 5.3 send 2014RO16RFOP002 5.3 ro 2018
EN 425 EN
Latest validation results
Severity Code Message

Info Programme version has been validated.
Warning 2.6.2 The financing plan per priority axis (Table 18a) has an empty or zero value for priority axis "AP2", Fund "ERDF", category of region "More
developed"
Warning 2.13.1 The total Union support (main+performance) per Fund/year (ERDF/2016) in Table 17 should be equal to the total Union support for the
programme/Fund/year in the last partnership agreement sent to the Commission (2014RO16M8PA001 5.1) : 941,392,371.00 - 841,392,371.00
Warning 2.19.2 The sum of the annual EU Support per fund "YEI" and per year "2017", must be smaller or equal than the corresponding annual EU Support
specified in the Financial Perspectives: "18,801,785.00", "0.00".
EN 426 EN

Programul Operational Regional 2014 2020 Versiunea Aprobata Octombrie 2018 PDF

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Programul Operational Regional 2014 2020 Versiunea Aprobata Octombrie 2018 PDF

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

OPERATIONAL PROGRAMME UNDER THE 'INVESTMENT FOR

GROWTH AND JOBS' GOAL

2.B DESCRIPTION OF THE PRIORITY AXES FOR TECHNICAL ASSISTANCE................................................293

5. SPECIFIC NEEDS OF GEOGRAPHICAL AREAS MOST AFFECTED BY POVERTY OR TARGET GROUPS

9. EX-ANTE CONDITIONALITIES .................................................................................................................................330

POR 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind

Viziunea strategică a POR 2014-2020 are la bază nevoi de dezvoltare, identificate și

 Transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare

Sprijinul CD este extrem de scăzut în raport cu obiectivele 2020 (3%-UE şi 2%-RO),

In 2014, conform „Innovation Union Scoreboard”, RO este inclusă în categoria

Regiunile se caracterizată printr-o structură economică bazată pe industrii care, pe lângă

 Sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra

RO prezintă serioase decalaje de competitivitate în raport cu statele UE, la nivelul tuturor

Competitivitatea economică are la bază determinanți la nivel macro - pe componentele de

În RO, sectorul IMM-urilor constituie structura de bază a economiei, reprezentând

 Grad redus de cultură antreprenorială–reflectat prin densitatea relativ scăzută a

IMM-urile au beneficiat de sprijin prin structurile de incubare a afacerilor, dar a fost

 Consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în

Sectorul clădirilor este un mare consumator de energie și contribuie major la emisiile de

Clădirile nerezidențiale ocupă un loc important în fondul de clădiri din RO privind

Fondul de clădiri din RO a fost construit la standarde scăzute în timpul regimului

Conform ANRSC, în 2013, 82 localități beneficiază de sisteme centralizate de producere

 Nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de seră și poluare generate de

 Zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător la nivelul

Trecerea la sistemul economiei de piață a generat schimbări majore la nivelul structurii și

Analiza datelor statistice indică o tendinţă de extindere necontrolată a spaţiului urban

Investițiile privind modernizarea, reutilizarea și refuncționalizarea diferitelor zone din

 Resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate

Patrimoniul cultural este ameninţat de efectele combinate ale schimbărilor climatice/ de

Strategia în domeniul Culturii și Patrimoniului Național 2014-2020 identifică 30108

Starea de conservare a obiectivelor de patrimoniul cultural, devenite simboluri ale

Cantitatea şi calitatea infrastructurii de transport precum şi gradul de acces la aceasta

Recesiunea a diminuat volumul investițiilor în infrastructura de transport, afectând starea

La nivelul regiunilor au fost inventariate sectoarele de drum județean care asigură

 Potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru

Turismul are o contribuție directă semnificativă la ocuparea forței de muncă,

Sectorul balnear este incorect perceput ca adresându-se exclusiv persoanelor cu probleme

PDR-urile identifică dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare pe baza

 Infrastructurile de bază, educaționale, de sănătate și de servicii sociale

Se observă discrepanţe mari urban-rural în furnizarea serviciilor sociale, în special din

RO înregistrează la indicatori de sănătate diferenţe mari în comparație cu media UE

Sistemul sanitar prezintă infrastructură şi echipamente subdezvoltate/depăşite, capacitate

Conform Strategiei în domeniul sănătății, în 2011, ponderea nevoilor medicale

Infrastructura ambulatoriilor este deficitară şi inegal distribuită: numărul ambulatoriilor

Complementar investițiilor în screening-ul diverselor patologiise impune acordarea unei

Un sistem de sănătate performant nu poate funcționa în absența dezvoltării platformei de

În ceea ce privește îngrijirea medicală de urgență, starea de operativitate a ambulanțelor

Serviciile comunitare integrate de asistenţă medicală şi socială şi medierea sanitară

În cazul multora dintre spitalele judeţene de urgenţă, pe lângă uzură fizică și

Accesul universal la învățământul obligatoriu reprezintă un obiectiv important pentru

Investițiile în infrastructură și în dezvoltarea instituțională pentru educația copiilor

Actul educațional se desfășoară în unități din învățământul primar și gimnazial dintre

Restructurarea sistemului IVET, din cauza ratelor de înscriere scăzute și a infrastructurii

 Nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea

RO se caracterizează prin existenţa a 2 sisteme de înregistrare a proprietăților, ca urmare

Lipsa informaţiilor referitoare la proprietăţi duce la întârzieri în confirmarea valabilităţii

Absenţa unui sistem eficient de cadastru reprezintă un obstacol mare în dezvoltarea şi

Pentru sprijinul acordat beneficiarilor, 2007-2013 demonstrează, în raport cu alte PO, că

Nevoile de dezvoltare identificate se regăsesc în toate regiunile. Astfel, POR 2014–2020

În acest context, POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea

POR 2014-2020 asigură corelarea consolidată între dezvoltarea regională, abordarea

Prioritățile de finanțare POR 2014-2020 au fostaliniate OT specifice FESI 2014-2020,

Inovarea este esenţială pentru creşterea productivităţii regionale, întrucât competitivitatea