TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU

PRODUSUL PANTALONI BARBATESTI TIP
BERMUDE
 Planul proiectului

Cap.I. Argument
1. Produs Etalon
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.II. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Fisa tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6. Norma interna
2.7.Norma de consum
2.8.Pregatirea materialelor pentru croit
2.8.1.Croirea materialelor
2.9.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.10.Procesul tehnologic de confectionare
Cap.III.Norme de protectia muncii

Bibliografie
Anexe
 Cap.I Argument

Creatorii de modă au stabilit, noile tendinţe în modă pentru vara anului 2013. Vara
aceasta se vor purta haine lejere, în combinaţii cât mai spectaculoase,cu motive florale, care vor
atrage atenţia. Ca şi anul trecut, un tricou în culori deschise, purtat cu bermude şi mocasini va fi
o ţinută perfectă pentru sexul masculin.
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind
functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului comoditate
in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si
spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui
produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se
exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin
diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea
anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.
Creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de
piata de desfacere.
În perioada actuală, cerinţele utilizatorilor de îmbrăcăminte suferă schimbări importante,
ca de exemplu:
 orientarea spre o îmbrăcăminte cu grad ridicat de funcţionalitate(confortabilă, lejeră,
uşor de întreţinut);
 un accent deosebit pe cerinţele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenţei la un
anumit grup sociocultural, sau a respectării unor tradiţii sau tabuuri;
 orientarea spre raportul calitate – preţ, ca o consecinţă a faptului căse doreşte o mare
varietate de produse, la un preţ unitar scăzut.
Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon barbatesti tip bermude.
 1. Produs Etalon

Stabileşte aspectul, forma şi caracteristicile finale ale produsului. Elaborarea are doua etape:
proiectarea (desenarea modelului, analiza tehnico-artistică a desenului) si confecţionarea
(construirea tiparului, croirea produsului, confecţionarea produsului, analiza tehnică a modelului
creat)

1.1 Schita modelului

 1.2 Descrierea modelului

Pantalonul clasic pentru barbati se utilizeaza in toate anotimpurile anului si se

confectioneaza din materiale diferite. Detaliile principale difera intre ele ca forma si detalii anexe,
detaliul de spate fiind mai lat. Ajustarea spatelui pe solduri se face prin pense montate in
interiorul tiparului.
Modelul ales de mine este pantalonul pentru barbati tip bermude este compus din
urmatoarele detalii: fata,spate, betelie si buzunare interioare la fata. Fiind un model tip sport se
poate purta in zilele de vara pentru tinute usoare. Pantalonul este confectionat dintr-o tesatura
de bumbac tip doc , material ce se comporta foarte bine in timpul purtarii, fiind un material
nesifonabil ce se intretine usor, cu mare permeabilitate la aer .
Culoarea este gri deschis; acest pantalon putandu-se purta in sezonul de vara.
Modelul meu este cu doua buzunare taiate la fata, betelia pantalonului fiind dintr-un patent
elastic ( tricot din fir de poliester). La terminatie pantalonul este prevazut cu mansete din acelasi
patent elastic, terminatia fiind sub linia genunchiului.
Pantalonul nu este prevazut cu slit la fata.
Betelia se fixeaza prin intermediul unui snur care se leaga.
Este un model care se poate purta la toate varstele si este totdeauna la moda

1.3 Detalierea produsului

Detaliile produsului sunt:

Detalii principale -fata
-spate
-betelie

Detalii secundare : -buzunare interioare

-mansete
 CapII Proiectarea documentaţiei tehnice

Elaborarea documentaţiei tehnice începe cu activităţi de creaţie a noilor modele de

confecţii care se realizează pe baza analizei asupra tendinţei modei pe plan mondial.
Ansamblul documentaţiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia
care caracterizează modelul nou creat şi care trebuie să asigure realizarea lor industrială în toate
fazele procesului de fabricaţie.
Îmbrăcămintea în funcţie de sprijinul pe corp se clasifică în:
1 îmbrăcămintea fixată pe umeri:
A. îmbrăcămintea scurtă (mini) având linia de terminaţie la nivelul taliei;este
destinată produselor ca:
-bluze
-pulovere
-veste
-bluzoane.
B.îmbrăcămintea medie (midi) cu linia de terminaţie la nivelul şoldului;este
specifică produselor ca: -jachete
-sacouri
-vestoane
-cămăşi pentru bărbaţi
-maieuri din tricot.
C.îmbrăcămintea lungă (normală) al cărei linie de terminaţie se situează la nivelul
genunchilor; cuprinde produse ca: -rochii
-pardesiuri
-paltoane
-mantale.
D.îmbrăcămintea foarte lungă(maxi) a cărei linie de terminaţie se situează la nivelul gleznei
picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de seară
-paltoane
-pardesiuri
-cămăşi de noapte.
La îmbrăcămintea fixată pe umeri lungimea de bază se consideră de la răscroitura gâtului
până la terminaţia inferioară stabilită de modă.
2.îmbrăcămintea fixată pe talie:
A.îmbrăcămintea scurtă cu terminaţia la nivelul coapsei picioarelor;cuprinde produse
ca:pantalon scurt,fuste scurte.
B.îmbrăcăminte cu lungime medie cu terminaţia la linia genunchilor;cuprinde fuste de
toate categoriile, pantalon pescăreşti şi pantalon pentru golf.
C.îmbrăcămintea foarte lungă cu terminaţia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde
pantalon şi fuste model maxi.
La îmbrăcămintea fixată pe talie,lungimea se măsoară de la linia taliei la linia
terminaţiei inferioare situată în funcţie de model.
Elementele care formează documentaţia tehnică sunt următoarele:
-produsul etalon
-norme interne si standarde
-şabloanele
-consumul specific (la material de bază si auxiliare
-utilaje existente în secţiile de fabricaţiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecţionare.
 2.1. Fisa tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea
prototipului.
Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.
Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.
Faza de proiectare cuprinde doua etape :
a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse
executandu-se si alte variante .
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.
In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele
dimensiuni principale ale corpului :
IC=inaltimea corpului
Pb=Perimetrul bustuluii
Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a
elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din
care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se
executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele
dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele
admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la
controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la
dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la
croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi
egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza
pete sau urme de degradare.
 2.2. Materiale de bază şi auxiliare

Ţesăturile constituie materia primă de bază pentru confecţionarea îmbrăcămintei.

Ţesăturile trebuie să îndeplinească o serie de proprietăţi fizico mecanice din care cele mai
importante sunt:
- rezistenţa la frecare
- rezistenta la spălare şi lumină
- elasticitatea
- tuşeul
- higroscopicitatea
Aceste proprietăţi depind în mare măsură de felul materiei prime folosite pentru
producerea ţesăturilor.
Materiale de bază folosite în producţia îmbrăcămintei sunt:
-ţesăturile
-blănurile
-tricoturile
-piei şi înlocuitor
Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea a două sisteme de fire unul de
bătătură şi unul de urzeală.
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului pantalon tip bermude este un
doc subtire.Are urmatoarele caracteristici:doc ,latime 1,50 din tesatura de bumbac.
Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbracaminte exterioara.
Materialele auxiliare sunt: -Captuselile
-Intariturile
-Furniturile
-Garniturile

Alegerea materiei prime se face în funcţie de scopul confecţionării produselor respective.

Ele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model.
Comoditatea la utilizare exprimă gradul de plăcere cu care se poartă un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectată de lejeritatea mişcărilor pe care le simt purtătorii pe
corp şi frumuseţea lui. Comoditatea este strâns legată de culorile materialului folosit pentru
confecţionarea pe linia modelului şi de factorii igienici ai produsului.
Din punct de vedere al rezistenţei materialului, trebuie să aibă o bună comportare la
solicitări, în timpul purtării şi spălării. De asemenea este indicat materialului să aibă un indice de
şifonabilitate cât mai redusă.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul să aibă culori potrivite,
tuşeuri plăcute şi flexibilitate bună.
Materialele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model şi produs.
Acestea pot fi: ţesături, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau în considerare trei grupe de
însuşiri şi anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprietăţi fiziologice
Durabilitatea materialelor (ţesături, tricoturi) este proprietatea de a se purta fără a se
distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
 Acest indiciu caracterizează comportarea în exploatare într-o măsura mai mare decât
sarcina la rupere sau la alungire, rezistenţa.
În timpul purtării firul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt suprapuse aproape
niciodată acţiunii instantanee de intindere care să depăşească rezistenţa de rupere.
Materialul se distruge ca urmare a acţiunii unei sarcini îndelungate şi repetate progresiv
sau regresiv care nu se manifestă neapărat şi întotdeuna prin ruperea materialului şi în general
prin schimbarea formei datorită informaţiilor plastice.
Rezistenţa la uzură prin frecare este unul din paramerii cei mai importanţi pentru apreciera
durabilităţii în exploatare a ţesăturilor şi a tricoturilor. Importanţa deosebită prezintă faptul
că în cazul acestei proprietăţi, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obişnuite
prin proba practică de purtare.

Materialele de bază. Caracteristicile materialului de bază

Materialul ales pentru confecţionarea pantalonului prezintă următoarele caracteristici:

Desimea ţesăturii este de 27 fire = lcm urzeala, 15 fire = lcm bătătură
Compoziţia fibroasă: tesătura este din fibră de bumbac.
Pentru confecţionarea pantalonului în modelul propus se folosesc materiale de bază şi materiale
auxiliare. Materialul de bază este o ţesătură tip doc , care conferă, durabilitate şi proprietăţi
fiziologice corespunzătoare. Tot ca material de baza se foloseste un patent din tricot atat la
betelie cat si la mansetele de la terminatie.
Ca proprietăţi de prelucarare ţesătura aleasă pentru confecţionarea pantalonului se prelucrează
uşor atât de operaţiile de coasere ca şi tratamentul umido termic.
Am avut în vedere faptul că pantalonul fiind un produs de imbracaminte care constituie al
doilea strat al ansamblului vestimentar va trebui să asigure o bună permeabilitate la aer şi să
asigure un indiciu indicat de confort, să aibă aspect plăcut şi să fie uşor de întreţinut.

Materiale auxiliare

În afara de materialului de bază la confecţionarea produselor de îmbrăcăminte mai sunt

necesare şi o serie de materiale a căror necesitate este impusă de aspectul şi forma produsului.
Rolul materialelor auxiliare şi a materialelor neţesute este de a întreţine forma iniţială a
produselor de îmbrăcăminte până la uzura totală a acestora, de a mari gradul termoizolator şi
de a contribui la completarea însuşirilor estetice ale produselor de îmbrăcăminte. Aceste
materiale pot fi împărţite după funcţie:
- căptuşeli
- întărituri

Furnituri si garnituri

Reprezintă o categorie importantă de materiale folosite la confectionarea unui produs.

După provenienţa şi mod de fabricaţie, furniturile diferă ca gamă, aspect şi proprietăţi.
Cele mai folosite furnituri sunt: aţa de cusut, aţa pentru butonieră, nasturi, copci, fermoare,
accesorii şi alte materiale secundare confecţionării îmbrăcămintei, pungi de buzunare.
Pentru confecţionarea pantalonului se pot folosi următoarele furnituri:
Aţa de cusut este un fir răsucit din două sau mai multe fire răsucite în sens invers torsionării.
Aţa de cusut se alege în funcţie de bază. Astfel pentru ţesături din bumbac, lână, mătase se va
folosi aţa din bumbac sau tip mătase.
Fineţea firului de aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialului. Se recomandă ca firul de
aţă să aibă o fineţe mai mare decât firul materialului de bază. Culoarea aţei de cusut se
stabileşte în funcţie de culoarea materialului de bază cu o nuanţă mai închisă.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:moleschin pentru buzunare ,ata
de cusut,snur in betelie.
 2.3 Construcţia pantalonului clasic pentru barbati

1 Dimensiuni principale
Ic=172cm
Pb=48cm

2:Calculul dimensiunilor de baza

Ld=Ic\10+k=172\10=17.2 cm
Pt=Pb-4=48-4=44 cm
Ps=Pb+4=48+4=52 cm

3:Trasarea linilor de baza

AB=Pb\4+12,5=48\4+12,5=12+12,5=24,5
AL=N+Z-K=100cm
AC=Al\2+7=100\2+7=50+7=57cm
BB,Pb\4+4=48\4+4=16 B1 B2 =BB1=16
B2 B3=PD\10+0,8=48\10+0,8=5,6
B2 B4=PD\5=48\5=9,6cm

4:Trasarea linilor de contur

A2 A2=0,5
B3b=bb1=b1 b2=6\3=2
LC1=latimea pliului lateral=3,5cm
A2 A4=40\2+Lc=40\2+3,5=23,5cm
A1 A3=Lc=3,5cm
C1 C2=C1 C3=44\4=11
L1L2=L1L3=C1C2=11+2=13cm
BB=2
AAS=40\10+0,8=4,8
C2 C4=L2 L4=2
C3 C5=3
L3 L5=2

5:Latimea spatiului la taliei

A5 A6=Pt\2+R=40\2+7,5=28
R=R1+R2=2,5+5=7,5
R1=rezervarea pentru pense
R2=rezervarea pentru cusaturi
A6A7=4
A5 P=Pd\5+1=48\5+1=10,6 cm
PP=1
PP1=PD\5=48\5=9,6cm
Pa=Pa1=2,5\2=1,25
L,l=0,5
L,l=1

6:Constructia betelei
AB=Pt+7=40+7=47
AA=BB=6
 2.4 Transformarea tiparelor în model

Tiparul de model este obţinut prin transformarea tiparului de bază în funcţie de caracteristicile
modelului.
Modelul meu se transforma in felul urmator.Se micsoreaza lungimea pantalonului pana la nivelul
genunchilor. Una dintre pensele de la spate se elimina cusatura laterala mutandu-se spre
interior. Fiind un pantalon tip sport se modifica largimea pantalonului pe linia genunchilor(se
mareste). Se coboara talia cu 7 cm . La fata tiparul se taie oblic pentru realizarea buzunarelor
interioare.Largimea la nivelul genunchilor se mareste exact ca si la spate iar linia terminatiei
este la acelasi nivel cu spatele.

2.5 Construcţia şabloanelor.

Şabloanele se obţin prin suprafaţa tiparelor pe liniile de contur, valorile pentru rezervele de
coasere şi tiv.

Tipuri de şabloane

1. Şabloanele principale, sunt şabloanele detaliului realizat din material de bază

2. Şabloanele derivate, sunt şabloanele detaliului din materiale auxiliare, căptuşeli, întărituri.
Şabloanele derivate se obţin din şabloanele de bază pentru adăugarea tiparului de model.
În cazul produsului meu s-au prevăzut următoarele rezerve pentru cusături şi tivuri:
- rezervele pentru cusături drepte: l cm
- rezervele pentru linia taliei: 1,5 cm
- rezerve pentru tiv: l cm

Şablonarea - este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material conform
încadrării stabilite anterior.
Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modelul în care se realizează şablonarea.
a. şablonarea manuală - trasând conturul fiecărui şablon, succesiv pe material, cu creta de
croitorie sau creionul special.
b. şablonarea cu trafarete - transferul este un complet de şabloane imprimate pe un material
rigid. Conturul şabloanelor este perforat. Se aşează trafaretul peste şablon şi se pulverizează
praf de cretă peste toate perforaţiile; apoi se ridică trafaretele, rămânând imprimate conturul
şabloanelor.
c. şablonare automatizată - se face pe calculator unde se stabileşte încadrarea optimă,
consumul de material, transferarea şabloanelor pe hârtii la scara 1:1

Încadrarea este obţinută prin asezarea şabloanelor unuia sau mai multor produse pe o
foaie de material. încadrarea este urmată de şabloane realizându-se astfel conturarea
detaliilor înacadrate. Condiţii ce trebuie respectate:
1. La asezarea şabloanelor trebuie să se respecte direcţia firului drept din urzeală astfel
încât să corespundă cu direcţia trasată pe şablon
2. Trebuie să se respecte indicaţiile înscrise pe şabloane
3. Şabloanele trebuie aşezate astfel încât consumul de material să fie cât mai mic, iar
suprafaţa materialului să fie cât mai bine utilizată.
4. În cazul materialelor cu fire superficiale toate şabloanele se vor aşeza pe material în
acelaşi sens astfel încât să nu apară luciu diferit.
 5. În cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aşezate să se continuie de pe un
detaliu pe altul.

Metode de încadrare
După lăţimea materialului
Şabloane pe material desfăcut:
- se vor încadra toate detaliile produsului
- se utilizează cel mai des deoarece suprafaţa materialului este mai bine utilizată
Şabloane pe material nedesfăcut;
- detaliile perechi se conturează o singură dată
- detaliile simetrice se aşează cu axa de simetrie la marginea îndoită a materialului
Dezavantaje: suprafaţa materialului nu este utilizata întotdeauna la maxim.
După numărul de produse de încadrare
În funcţie de numărul de produse ce se încadrează pe aceeaşi foaie de material, şabloanele pot
fi:
- şabloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
- şabloanele combinate, cuprind două sau mai multe produse pe aceeaşi foaie de material.
Pentru produsul meu se poate realiza încadrarea simplă pe material nedesfacut.

2.6 Norma interna

Norma internă este partea din documentaţia tehnică industrială care stabileşte
condiţiile tehnice dimensionale şi de confecţionarea produsului. Are două forme:
- forma departamentală, este documentul tehnic ce stabileşte dimensiunile principale
pe grupe de produse de îmbrăcăminte. Scopul normei departamentale este stabilirea
dimensiunilor principale la produsele ce urmează să se confecţioneze în cadrul întreprinderii.
- norma de întreprindere cuprinde trei părţi şi anume:
a) Noţiuni generale asupra produsului în care se indică principalele
caracteristici şi anume:
- materialele folosite pentru confecţionare
- aspectul general al produsului în faza finală
- caracteristicile detaliilor principale
b) Condiţiile tehnologice dimensionale ale produsului şi detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se întocmesc în ordinea importanţei detaliilor şi pe grupe
dimensionale sub formă de tabel
c) Modul de confecţionare al produsului
- desimea cusăturii
- modul de confecţionare a întăriturii, materiale folosite
Reprezintă o parte a documentaţiei tehnice care stabileşte dimensiunile principale ale
produsului.

2.7 Norma de consum

Reprezintă cantitatea de materiale necesară realizării unui produs

Determinarea normei de consum cuprinde lucrările:

1. Formarea combinaţiilor – stabileşte formaţiile în care se amplasează şabloanele pe suprafata

materialului. Operaţia de amplasare a şabloanelor pe material se numeşte încadrare.
Încadrările pot fi:
-simple, în care pe suprafaţa materialului se amplasează şabloanele unui singur produs
-combinate, în care pe suprafaţa materialului se amplasează şabloanele a două sau mai multe
produse. La aceste încadrări se urmăreşte să se cupleze o mărime mare cu una mică şi mărimile
să se combine în aceeaşi proporţie

2. Elaborarea încadrărilor – se realizează în urma operaţiei de formare a combinaţiilor.

Şabloanele se încadrează pe material dublu sau desfăcut.
- Încadrarea pe material dublu lat, în care materialul este dublat, iar şabloanele se amplasează
numai pe jumătate.
- Încadrarea pe material desfăcut, în care şabloanele se aşază pe întreaga lăţime.

2.8. Pregătirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de producţie în care materialul se pregăteşte înaintea croirii cu scopul
valorificării maxime a acestuia şi obţinerea unor produse finite de calitate. Pregătirea materialului
pentru croit cuprinde următoarele operaţii: controlul, călcarea, sortarea, şablonarea, calculul
loturilor şi şpănuirea.

CONTROLUL- reprezintă operaţia de verificare în întregime a lotului de material lansat în

fabricaţie din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecărui balot de material lansat şi a defectelor
neadmise pe produsul finit în vederea eliminării lor.
Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CĂLCAREA- este operaţia de eliminare a şifonărilor înaintea croirii. Industrial se realizează cu

calandre.

SORTAREA- este operaţia de grupare a baloţilor de aceeaşi lăţime, desen, culoare şi

depozitarea lor în rafturi speciale.
Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure lăţimi în cadrul unui şpan.
Mijloace: rafturi compartimentate.

ŞABLONAREA MATERIALELOR- este operaţia de aşezare a şabloanelor, reperelor componente

ale unui produs pe suprafaţa unei foi de material şi reproducerea lor prin conturare.
Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cuţitul maşinii de croit, (foarfecă) determinarea
necesarului de material pentru realizarea numărului de produse stabilit a se confecţiona şi
aşezarea încadrării obţinute deasupra şpanului în vederea decupării acestora.

ŞPĂNUIREA MATERIALULUI- este operaţia prin care materialul se aşează în straturi

suprapuse cu lungimi şi lăţimi egale. După felul de aşezare a straturilor şpănuite poate fi pe dublu
lat sau desfăcut, cu faţa într-un sens sau faţă la faţă. Şpănuirea pe dublu lat se aplică la produse
în care detaliile sunt desenate numai pe jumătate iar piesele rezultate sunt perechi. Şpănuirea
materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor de şpănuit.

2.8.1.Croirea materialelor

Croirea este o etapă a procesului de producţie prin care materialul ce a fost pregătit pentru
croit este transformat în semifabricate (piesele croite). Operaţiile ce trebuie executate la croire
sunt:
 - spanuirea materialelor
- secţionarea spânului
- decuparea detaliilor
- controlul şi formarea pachetelor
1. Spanuirea este operaţia prin care materialul se aşează în straturi
suprapuse, ce au lungimea şi lăţimea egală cu încadrarea condiţiei tehnice ce
trebuie respectate la spanuirea materialelor:
- materialele se aşează în spân astfel încât una din marginile spanului să formeze o linie
perfect verticală
- tăierea straturilor de material trebuie să se facă cu precizie, pentru a asigura capetele
spânului drepte
- materialele cu fire superficiale (catifea, pluş) se aşează în span in acelaşi sens,
respectându-se orientarea firelor de la suprafaţă
- straturile de material se depun în span fără a fi tensionate şi fără a forma cute
- materialele cu desene şi carouri se depun în span corespunzător desenelor de pe
şablonul respectiv
- nu se repartizează în acelaşi span materialele cu lăţimi diferite, compoziţii fibroase
diferite, sau nuanţe diferite
- la spănuire se efectuează şi preparaţia, adică eliminarea defectelor ce influenţează
calitatea produsului.
2. Spănuirea este operaţia de taiere a spanului pe secţiuni, pentru a putea fi
transportate mai uşor la maşina fixă de croit.

Condiţii tehnice ce trebuie respectate la secţionarea spanului:

- linia de secţionare trebuie respectata strict, evitându-se abaterile de la conturul stabilit

prin şablonare
- foile din span trebuie să nu-şi modifice poziţia şi să se evite îmbinarea spanului
- secţiunile rezultate din span trebuie să aibă o mărime care să permită transportul optim
la maşina de decupat
- spanul se fixează prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziţia
foilor
Maşinile de secţionat span sunt maşini mobile, ce pot deplasa pe masa care se afla spanul:
- Maşina de tăiat cu cuţit disc
- Maşina de tăiat cu cuţit vertical
În cazul produsului fustă scurtă în şase clini cu cute nu s-au realizat operaţiile de spanuire şi
secţionare întrucât este un produs unic, ce a fost proiectat individual.
3. Decuparea detaliilor este operaţia prin care se separă detaliile ce au fost conturate pe
suprafaţa materialului, conform încadrării.
Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:
- tăierea se va face numai după conturul trasat pe material pentru a nu se modifica
dimensiunile si forma detaliilor
- la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici
- spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de
coasere
- detaliile decupate din span se formează in pachete pe mărimi de produse
corespunzătoare şabloanele utilizate
- starturile de material sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente încălzite
Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor fixe cu cuţit banda:
- Maşini de decupat cu trei roţi
- Maşini de decupat cu patru roţi
În cazul produsului fustă în şase clini cu cute se poate folosi decuparea manuală a
detaliilor.
Controlul şi formarea pachetelor este operaţia prin care detaliile rezultate în
urma croirii sunt controlate şi apoi împachetate pentru a fi confecţionate.
Controlul semifabricatelor se face:
- calitativ: se aşează şablonul peste detalii şi se verifica forma şi dimensiunie acestora;
dacă au fost corect decupate, dacă nu s-au deplasat starturile din spân în timpul tăierii
- cantitativ: în cazul pachetelor de detalii decupate din spân se număra prin sondaj
detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numărul lor corespunde cu numărul foilor
din spân.
Formarea pachetelor se face în paralel cu controlul:
- se formează pachete ce conţin toate detaliile unui produs
- se aşează în exterior detaliile mari şi în interior cele mici
După parcurgerea operaţiilor de pregătire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la
etapa următoare a procesului tehnologic, confecţionare .
 2.9 Elaborarea încadrării şabloanelor

Lungimea incadrarii 0.8 m.

Latimea incadrarii 0.75 cm ( pe dublu)

Calculul necesarului de material şi calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de următoarele dimensiuni:

lungimea încadrării=lungimea produsului+rezervele de tiv şi cusătură = 1m
latimea încadrării =0.75 m
Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:
-aţa de pentru tighel Nm 48/3
-aţă pentru surfilat Nm 54/3
-panza moleschin pentru buzunarele interioare
Calculul normei de consum
Cs=consum specific
Ip=indicele de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu+ Ip=100%
Ssab=suprafaţa şabloanelor
Sinc=suprafaţa încadrării
n=numărul de bucăţi
Cs=
Sinc=Linc x linc=
Pentru ca încadrarea să fie cât mai bună indicile de pierderi trebuie să aibă o valoare cât mai mică
astfel încât suprafaţa şabloanelor să fie peste 80% din suprafaţa încadrării.

2.10 Procesul tehnologic de confecţionare

Nr, Denumirea Denumirea Denumirea Utilaje folosite

Crt. operaţiei Detalilor cusăturii

1 Surfilarea detalilor Faţă spate Cusătură de Maşina triploc

surfilare
2 Prelucrarea buzunarelor la Buzunare faţă Cusătură de Masina simplă
faţă tighel
3 Aşamblarea pungii de buzunar Cusătură simplă Maşina simplă
buzunar
4 Tighelirea buzunarul pe faţă+ buzunar Cusătură de Maşina siumplă
faţă tighel
5 Asamblarea cusăturilor Faţă+spate Cusătură tighel Maşina simplă
laterale
6 Descălcarea cusătură Faţă+spate călcare Fier de călcat
laterală
7 Asamblarea cusătură Faţă+ spate Cusătură de Maşina simplă
interioare tighel
8 Descălcarea cusăturilor Faţă+ spate călcare Fier de călcat
interioare
9 Coaserea turului produs Cusătură de Maşina simplă
 pantalonului si a fetei cu tighel
2 cusături
10 Coaserea beteliei si a Betelie Cusături de Maşina triplock
mansetelor la capăt şi incheiat sutfilat
întoacerea
11 Aplicarea beteliei pe produs Cusătură de Maşina triplock
pantaloni incheiat surfilat
12 Tighelirea beteliei Produs Cusatura de Masina simpla
tighel
13 Aplicarea mansetelor produs Cusătură de Maşina triplock
incheiat surfilat
14 Executarea tivului prin Produs Cusatura de Masina simpla
indoire tighel
15 Introducerea snurului in produs Manual
betelie
16 Cusăţirea de aţe produs Manual foarfecă
17 Călcarea finală produs călcare Fier de călcat
 Cap. III Norme de protectia muncii

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o

componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a
personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul
de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin
semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu
conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite
anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte
comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte
de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a
utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de
momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea
lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare,
blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa
terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea
accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte
defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc.
In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa
de curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si
distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au
transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi
uitate.
 In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa
obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate
conditiilor concrete existente la locul incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede
cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-
se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide
combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau
transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune
care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara
trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei,
dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de
protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de
echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice
Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda “Burda”