Proiect didactic

Data :
Clasa : a – XI – a A / Matematică – Informatică
OBIECTUL: Matematică
Unitatea de învăţare : Limite de funcţii
Titlul lecţiei : definiţia limitei unei funcţii într - un punct cu
vecinătăţi
Tipul lecţiei : Lecţie de verificare şi dobândire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE SPECIFICE :
3. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferenţial în rezolvarea unor
probleme şi modelarea unor procese
4. Exprimarea cu ajutorul noţiunilor de limită, continuitate, derivabilitate,
monotonie, a unor proprietăţi cantitative şi calitative ale unei funcţii
5. Studierea unor funcţii din punct de vedere cantitativ şi calitativ utilizând diverse
procedee: majorări, minorări pe un interval dat, proprietăţile algebrice şi de ordine
ale mulţimii numerelor reale în studiul calitativ local, utilizarea reprezentării
grafice a unei funcţii pentru verificarea unor rezultate şi pentru identificarea unor
proprietăţi
6. Explorarea unor proprietăţi cu caracter local şi/ sau global ale unor funcţii
utilizând continuitatea , derivabilitatea sau reprezentarea grafică .

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
1. Prin rezolvarea exerciţiilor la tablă , elevii să demonstreze că
pot aplica în rezolvarea exerciţiilor , criteriul raportului ,
lema lui Stolz – Cesaro şi criteriul radicalului şi pot opera liber
cu ele .
2. Elevul să – şi însuşească noţiunea de punct de acumulare , definiţia
limitei unei funcţii într - un punct cu vecinătăţi şi teoremele de
caracterizare a limitei unei funcţii .
3. Folosirea corectă a limbajului matematic şi exprimarea
orală , scrisă privind noţiunea de punct de acumulare , definiţia
limitei unei funcţii într - un punct cu vecinătăţi şi teoremele de
caracterizare a limitei unei funcţii.
4. Să aplice noţiunile învăţate în rezolvarea exerciţiilor propuse
de către profesor .
5. Să dezvolte imaginaţia şi gândirea creatoare

1
STRATEGII DIDACTICE :

Principii didactice :
 Principiul participării şi învăţării active.
 Principiul asigurării progresului gradat al performanţei.
 Principiul conexiunii inverse ( feed – back )
Metode de învăţământ :
 conversaţia
 explicaţia
 exerciţiul
 descoperirea
 expunerea
Forme de evaluare :
 observaţia
 prin lucru individual
Forme de oganizare a clasei :
 frontală
 individuală
Resurse materiale :
 materiale didactice : fişe de lucru , manualul , proiect didactic
 Mijloace de învăţare : tabla , creta
Resurse procedurale :
 investigaţia ştiinţifică
 problematizarea
 observarea sistematică a elevului
 rezolvarea de probleme/situaţii problemă.

Material bibliografic :
 Marcel Ţena , etc. – Matematică M1 , Manual pentru
clasa a – XI - a , Ed. ART Grup Editorial , 2006
 Ion Petrică – Probleme de algebră pentru liceu Vom.III
( clasele XI – XII) , Ed. Petrion Bucureşti , 1995
 Eugen Radu , etc. – Matematică M1 , Manual pentru
clasa a – XI - a , Ed. ALL , 2006

2
 Evenimentele

Strategii
Obiective

didactice
lecţie
Conţinutul lecţiei

Activitatea profesorului Activitatea elevului

conversaţia
Moment Salută clasa.
organizatoric Se rezolvă unele probleme extradidactice apărute. Elevul de serviciu prezintă lista
Noteză absenţele elevilor care lipsesc.
Verificarea - Ce temă aţi avut de pregătit pentru acasă? Precizează titlul lecţiei.

Exerciţiu individual
cunoştinţelor - Sunt întrebări de tema pentru acasă? Numesc exerciţiile:
din lecţia
precedentă şi
reactualizarea
celor necesare
comunicării
temei noi :
a) controlul Invită un elev la tablă să rezolve un exerciţiu din tema de
temelor date acasă. Un elev rezolvă Ex.
elevilor pentru
acasă
b) Verificarea - Enunţul teoremelor : criteriului raportului , lema lui Stolz –

Exerciţiu

Conversaţia
cunoştinţelor Cesaro şi criteriul radicalului ? Trei elevi enunţă criteriul raportului
din lecţia Concomitent cu exerciţiul din temă propune pentru un elev ,lema lui Stolz – Cesaro şi criteriul
precedentă din clasă un exerciţiu asemănător cu lucrul de acasă : Ex. radicalului
Profesorul verifică şi apreciază oral rezultatele obţinute. Doi elevi rezolvă exerciţiu
Dirijarea Def. Fie D  R , D∅ . Un punct x0 ∈ R se numeşte punct
învăţării
de acumulare pentru D dacă oricare ar fi V∈V( x0) avem :
( V\{x0})∩D ∅.

Expunere
Notăm mulţimea punctelor de acumulare ale mulţimii D cu D/ .
Def. Dacă un punct aparţine mulţimii D şi nu este punct
de acumulare pentru D , atunci el se numeşte punct izolat
pentru D .

3
Mai precis : a∈D este punct izolat pentru D dacă există
U∈ V( a) a.î. ( U\{a})∩D =∅ ( vecinătatea U are în comun
cu mulţimea D cel mult punctul a ) .
Ex. 1. D =ℕ . În acest caz D/ = {  }
Rezolvare : Fie V =  ,   ∈V(  ) .

Explicaţie
( V\{x0})∩D ∅ ( V conţine toate numerele naturale mai mari
sau egale cu 1+ [  ] ) .
Ex.2. D=[ 0 , 1)  2 . În acest caz D/ =[ 0 , 1] .
0 x0 1 2 Un elev rezolvă la tablă Ex. 2
Rezolvare : ( [ ) ( | ) ) ( | )

Descoperire
- punctele interioare din x0 ∈( 0 , 1 ) sunt evident punctele de
acumulare pentru D .
- orice vecinătate a lui 1 şi orice vecinătate a lui 0 are elemente
în comun cu D (deci 0 şi 1sunt puncte de acumulare pentru D )
- punctul 2 este izolat pentru D : alegând V=(1,7; 2,3) ∈ V( 2)
avem V∩D = {2} adică ( V\{2})∩D =∅
Considerăm funcţiile
f:RR , f(x) = x+3 şi g: R\{0} R , g(x) = ln x . Graficele
lor ne sunt cunoscute din casa a-IX-a , respectiv a-X-a .

Graficul lui f Graficul lui g

Să considerăm numărul real x0 = 0 . Observăm pe grafice că
atunci când x se apropie foarte mult de x0 = 0 , fără a atinge
însă acest număr , valorile f(x) se apropie oricând de mult de
numărul ℓ1=3 , iar valorile g(x) se apropie oricând de mult de
numărul ℓ2=   .Această apropiere intuitivă a lui x către x0 ,
respectiv a lui f(x) către ℓ sau a lui g(x) către ℓ ,4o vom
1 2
descrie matematic cu ajutorul noţiunii de vecinătate .
Def. Fie f : D  R , D  R , D∅şi x0 ∈D/. Punctul ℓ∈ R

Expunere
este limita funcţiei în x0 dacă  V∈V(ℓ) ,  U∈V( x0) ,
astfel încât f(x) ∈V pentru orice x∈D∩U , x  x0 .

Limita funcţiei în punctul x0 se notează lim f x 

x  x0
şi se

citeşte ,, limită când x tinde la x0 din f(x) ’’

Teoreme de caracterizare a limitei unei funcţii
Criteriul   
Definiţia cu vecinătăţi a limitei unei funcţii este echivalentă
are o transcriere în limbaj de inecuaţii şi inegalităţi .
Fie x0 ∈ R şi ℓ∈ R .
O vecinătăţi oarecare U∈V( x0) poate fi :
-  ,  , cu   0 , dacă x0 =  
-  ,   , cu   0 , dacă x0 = 
- x0   , x0    cu   0 , dacă x0 ∈R .

Explicaţie
O vecinătăţi oarecare V∈V(ℓ) poate fi :
 ,  , cu   0 , dacă ℓ =  
-  ,   , cu   0 , dacă ℓ = 
- l   , l    cu   0 , dacă ℓ∈R .
În aceste condiţii definiţia ,, cu vecinătăţi ’’ a limitei unei
funcţii este echivalentă cu următoarele propoziţii ‘
Cazul x0 =   ; ℓ =  
lim f x        0 ,    0 , astfel încât
x

f(x) <   pentru orice x∈ D , x <  

Descoperire
Ex .1. lim x
3
 
x  

Într-adevăr , pentru   0 , avem x3    x  3  .

Alegând   3  . Atunci pentru orice x   avem x3  
5
 Cazul x0 ∈R ; ℓ =  

Expunere
lim f x        0 ,    0 , astfel încât
x  x0

f(x) <   pentru orice x∈ D , x  x0 , x  x0   .

Ex. 2.
lim ln x  
x 0

Într-adevăr , pentru   0 , ln x    
x  0, e 
  e  avem  x  0,   , x  

Descoperire
Dacă alegem
Un elev rezolvă Ex. 3
 lnx <  
Cazul x0 =  ; ℓ =  
lim f x        0 ,    0 , astfel încât
x 

f(x) <   pentru orice x∈ D , x > 

Ex. 3.
lim  x   
2

x 
Teoremă :Dacă limita unei funcţii există atunci ea este unică .
Intensificarea Ex1. Să se determine celelalte 6 cazuri ale teoremelor de Trei elevi expune la tablă celelalte

comentat
Exerciţiu
reţinerii şi caracterizare a limitei unei funcţii cazuri ale teoremelor de
asigurarea Ex2. Să se arate că lim  x  2  5 caracterizare a limitei unei funcţii .
trasferului x 3 Un elev rezolvă Ex. 2
Concluzii şi Fac o scurtă recapitulare a noţiunilor care au fost utilizate în Elevii răspund la întrebări .

Descoperire

Conversaţia
realizarea feed- decursul lecţiei şi generalizez cu ajutorul elevilor notarea şi
back-ului comentarea activităţii elevilor pe parcurs. - Elevii rezolvă exerciţiile de pe fişa
Despre ce am vorbit astăzi la lecţie? de lucru .
Enunţul teoremelor învăţate ? Apoi prezintă la tablă
- Se rezolvă la tablă exerciţii ca aplicaţii la noţiunile rezolvarea lor .
prezentate
Asigurarea Stabilesc tema pentru acasă (man.ex:1pag 110;din culegere ex: Îşi notează în caiete tema pe acasă

Conversaţie
transferului 2 pag 110).şi de rezolvat exerciţiile din fişă .Ofer indicaţii cu
privire la rezolvarea exemplelor ce ar putea prezenta
dificultăţi.

6
 Limite de funcţii
Clasa a-XI – a A 2008-2009

Ex .1. lim x
3
  ( 1)
x  

Rezolvare : Fie f : 0,   R , f(x) = x3 Într-adevăr , pentru   0 , avem f(x) <    x3   

…………. .
Alegând   3  > 0 . Atunci ( 1)     0 ,   3   0 a. î. f(x) = x3   pentru orice x  

Ex. 2. lim ln x   (2)

x 0

Rezolvare : Fie f : 0,   R , f(x) = lnx

Într-adevăr , pentru   0 , avem f(x) <   , x  0,   ………….. , x  0,   
x  0, e . 
Atunci ( 2)     0 ,    e   0 a. î. f(x) = lnx   pentru orice x  0,   , x   , x  0

Ex .3. lim 2 x  3   ( 3)
x 

Rezolvare : Fie f : 0,   R , f(x) = 2x – 3

Într-adevăr , pentru   0 , avem f(x) >  , x  0,   2x – 3 >  , x  0,   ……………..

Atunci ( 3)     0 ,   ……. a. î. f(x)   pentru orice x   , x  0, 

1
Ex .4. lim x 2
0 (4)
x 

Rezolvare : Fie f : 0,   R , f(x) =

1
x2
  , x  0,   2   , x  0,    x 2 , x  0, 
1 1 1
Într-adevăr , pentru   0 , avem f ( x)  0 
x 2
x 

 0 . Atunci ( 4)     0 ,   

1 1 1
  x    0 a. î. f (x)  0   pentru orice
  
…………….

Ex .5. lim 2 x  1   ( 5)
x 

Rezolvare : Fie f :  ,0  R , f(x) = 2x + 1

  1  1
Într-adevăr , pentru   0 , avem f(x) <   , x   ,0  2x + 1 <   , x   ,0  x  =
2 2
7
 1 
   0 . Atunci ( 5)     0 ,   ……. a. î. f(x)   pentru orice ……………
2

x 1
Ex .6. lim  1 ( 5)
x   x 1
Rezolvare : Fie f :  ,1  R , f(x) =
x 1
x 1
2
Într-adevăr , pentru   0 , avem f (x) 1   , x   ,1 
  , x   ,1 
x 1
2 
 x  1 , x   ,1    x  1  1   x    1  x      1  0
2 2 2 2
     

Atunci ( 6)     0 ,  ……………. a. î. f (x) 1   pentru orice ………………

lim 2 x 
 1  19 ( 7)
2
Ex .7.
x 3

Rezolvare : Fie f :RR , f(x) = 2x2 + 1

Într-adevăr , pentru   0 , avem f (x) 19   , x  R  2 x 2  1  19   , x  R  …………….. 

2 x2  9    x  3  x  3 
2
Pt. x  3    x  x  3  3  x  3  3    3  x  3  x  3   (  3) 
  3  9  2
Fie  2  3   0 
2 2

……………………………………………………………………….

Echipa de elevi :