TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU

PRODUSUL PANTALON SCURT PENTRU BARBATI
 Planul proiectului

Cap.I. Argument
1. Produs Etalon
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.II. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Fisa tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6. Norma interna
2.7.Norma de consum
2.8.Pregatirea materialelor pentru croit
2.8.1.Croirea materialelor
2.9.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.10.Procesul tehnologic de confectionare
Cap.III.Norme de protectia muncii
 Cap.I Argument

Sezonul de primavara-vara 2013 readuce in tendintele pentru moda masculina un

element vestimentar ignorat in ultimii ani: pantalonii scurti. Si pentru ca un barbat modern
trebuie sa fie la curent cu ce noutati in materie de stil apar, noi ne-am propus sa va prezentam
cele mai importante colectii de pantaloni scurti ale designerilor celebri.
Asa cum era de asteptat, pantalonii scurti nu sunt usor de asortat si nu se preteaza la
foarte multe ocazii.
Un proverb englezesc spune: "mananca sa te multumesti pe tine, dar imbraca-te astfel
incat sa placi celor din jur”. Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim
acceptat, inseamna a adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu
gustul si preferintele timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se
armonizeaza cu personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind
functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea
vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in
folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si
spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui
produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se
exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin
diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon scurt barbati.

 1. Produs etalon
Stabileşte aspectul, forma şi caracteristicile finale ale produsului. Elaborarea are doua etape:
proiectarea (desenarea modelului, analiza tehnico-artistică a desenului) si confecţionarea
(construirea tiparului, croirea produsului, confecţionarea produsului, analiza tehnică a modelului
creat)

1.1 Schita modelului

 1.2. Descrierea modelului

Perechile de pantaloni sunt foarte populare in viata noastra de zi cu zi. Oamenii, atat
femei, cat si barbati poarta pantaloni scuti sau lungi in functie de ocazie. Exista, de asemenea,
pantaloni 3 sferturi , care in multe tari, inclusiv Romania sunt foarte populari. La barbati in partea
occidentala a lumii, perechile de pantaloni sunt cele mai comune obiecte de imbracaminte.
Cei mai multi pantaloni barbatesti au modele si croiala standard (mai ales in cazul unor
pantaloni eleganti). In ultimii ani, moda a primit unele schimbari in ceea ce priveste adaugarea de
buzunare, catarame. De asemenea, tot moda ultimilor ani a adus schimbari in purtarea de
pantaloni barbatesti. Daca in trecut, cei mai multi barbati purtau numai pantaloni de culori
inchise, acum sunt multi care prefera pantaloni colorati, inclusiv culori ca rosu, roz, galben, mov,
etc.
Ca parti componente sunt alcatuiti din doua parti cilindrice care imbraca picioarele
conformatiei si partea inferioara a trunchiului. Ca detalii principale fiecare picior se compune din
fata, spate si betelie de pantalon.
Pantalonii model sport se utilizeaza de catre toate categoriile de purtatori. Cele mai
cunoscute modele sunt: pantalonii pentru golf, pantalonii pescaresti si pantalonul scurt.
In zilelele noastre cel mai folosit pantalon tip sport este pantalonul de blugi.
Modelul ales de mine este pantalonul scurt pentru barbati. Este compus din următoarele
detalii: fata, spate, betelie, gaici, buzunare interioare si un buzunar cu refilet la spate. Este un
produs de ţinuta sport, putând fi purtat de bărbaţi de toate vârstele. Este un pantalon comod
având o mare lejeritate pe corp. Buzunarele interioare sunt asemănătoare unui pantalon clasic,
ele sunt la fata produsului. La spate avem un buzunar cu refilet pe partea dreapta. La fata
pantalonul are doua falduri. Terminatia produsului este mai sus cu 5-6 cm de linia genunchilor.
Materialul ales pentru acest pantalon este un doc subtire din bumbac cu o mare
permeabilitate la aer si o bună stabilitate dimensională. Culoarea aleasă este o culoare închisă,
materialul ales având o bună comportare în timpul purtării. Închiderea se realizează în faţă printr-
un şliţ cu fermoar, iar fixarea pe talie se realizează printr-o betelie închisă cu nasture şi
butonieră. Tivul este realizat prin îndoire dublă şi tighelire.

1.3. Detalierea produsului

Detaliile produsului sunt:

detalii principale: faţă
spate
betelie
detalii secundare: buzunare
găici
refileti
 CapII Proiectarea documentaţiei tehnice

Elaborarea documentaţiei tehnice începe cu activităţi de creaţie a noilor modele de

confecţii care se realizează pe baza analizei asupra tendinţei modei pe plan mondial.
Ansamblul documentaţiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care
caracterizează modelul nou creat şi care trebuie să asigure realizarea lor industrială în toate fazele
procesului de fabricaţie.
Elementele care formează documentaţia tehnică sunt următoarele:
-produsul etalon
-şabloanele
-norme interne si standarde
-consumul specific (la material de bază si auxiliare
-utilaje existente în secţiile de fabricaţiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecţionare.

2.1. Fisa tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea
prototipului.
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de
fabricatie.
In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele
dimensiuni principale ale corpului :
 IC=inaltimea corpului = 172 cm
 Pb=Perimetrul bustului = 48 cm

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a

elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din
care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se
executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele
dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele
admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la controlul
dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la dimensiunile mari si
0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
 cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
 latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
 distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
 existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de
innadire la croirea unor repere.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau
urme de degradare.
 2.2. Materiale de bază şi auxiliare

Alegerea materiei prime se face în funcţie de scopul confecţionării produselor respective.

Ele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model.
Comoditatea la utilizare exprimă gradul de plăcere cu care se poartă un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectată de lejeritatea mişcărilor pe care le simt purtătorii pe
corp şi frumuseţea lui. Comoditatea este strâns legată de culorile materialului folosit pentru
confecţionarea pe linia modelului şi de factorii igienici ai produsului.
Din punct de vedere al rezistenţei materialului, trebuie să aibă o bună comportare la
solicitări, în timpul purtării şi spălării. De asemenea este indicat materialului să aibă un indice de
şifonabilitate cât mai redusă.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul să aibă culori vii,
tuşeuri plăcute şi flexibilitate bună.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau în considerare trei grupe de
însuşiri şi anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprietăţi fiziologice

Durabilitatea materialelor (ţesături, tricoturi) este proprietatea de a se purta fără a se

distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizează comportarea în exploatare într-o măsura mai mare decât
sarcina la rupere sau la alungire, rezistenţa.
În timpul purtării fîrul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt suprapuse aproape
niciodată acţiunii instantanee de intindere care să depăşească rezistenţa de rupere.
Materialul se distruge ca urmare a acţiunii unei sarcini îndelungate şi repetate progresiv
sau regresiv care nu se manifestă neapărat şi întotdeuna prin ruperea materialului şi în general
prin schimbarea formei datorită informaţiilor plastice.
Rezistenţa la uzură prin frecare este unul din paramerii cei mai importanţi pentru apreciera
durabilităţii în exploatare a ţesăturilor şi a tricoturilor. Importanţa deosebită prezintă faptul
că în cazul acestei proprietăţi, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obişnuite
prin proba practică de purtare.

Materialele de bază. Caracteristicile materialului de bază

Materialul ales pentru confecţionarea pantalonului prezintă următoarele caracteristici:

Desimea ţesăturii: este de 23 fire = lcm urzeala, 20 fire = lcm bătătură
Compoziţia fibroasă: Ţesătura este din fibră de bumbac, deoarece arde usor degajand miros
de hartie arsa.
Pentru confecţionarea pantalonului în modelul propus se folosesc materiale de bază şi materiale
auxiliare. Materialul de bază este o ţesătură semifină din fire de bumbac în proporţie de 100%,
care conferă, durabilitate şi proprietăţile fiziologice corespunzătoare.
Ca proprietăţi de prelucarare ţesătura aleasă pentru confecţionarea pantalonului se prelucrează
uşor atât de operaţiile de coasere ca şi tratamentul umidatermic.
Materiale auxiliare

În afara de materialului de bază la confecţionarea produselor de îmbrăcăminte mai sunt

necesare şi o serie de materiale a căror necesitate este impusă de aspectul şi forma produsului.
Rolul materialelor auxiliare şi a materialelor neţesute este de a întreţine forma iniţială a
produselor de îmbrăcăminte până la uzura totală a acestora, de a mari gradul termoizolator şi
de a contribui la completarea însuşirilor estetice ale produselor de îmbrăcăminte. Aceste
materiale pot fi împărţite după funcţie:
- căptuşeli
- întărituri
Dintre aceste materiale secundare penrtu confecţionarea produsului se poate utiliza
întăritura neţesută termocolantă pentru întărirea beteliei. Această întăritură se obţine din fibre
textile prin termolipire.

Furnituri si garnituri

Reprezintă o categorie importantă de materiale folosite la confectionarea unui produs.

După provenienţa şi mod de fabricaţie, furniturile diferă ca gamă, aspect şi proprietăţi.
Cele mai folosite furnituri sunt: aţa de cusut, aţa pentru butonieră, nasturi, copci, fermoare,
accesorii şi alte materiale secumdare confecţionării îmbrăcămintei, pungi de buzunare.

Pentru confecţionarea pantalonului se pot folosi următoarele furnituri:

Aţa de cusut este un fir răsucit din două sau mai multe fire răsucite în sens invers torsionării.
Aţa de cusut se alege în funcţie de bază. Astfel pentru ţesături din bumbac, lână, mătase se va
folosi aţa din bumbac sau tip mătase, iar pentru ţesăturile din fibre chimice se recomandă să se
folosească aţa de aceeaşi provenienţă şi cu aceleaşi proprietăţi ale ţesăturii: contracţia,
rezistenţa, elasticitatea.
Fineţea firului de aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialului. Se recomandă ca firul de
aţă să aibă o fineţe mai mare decât firul materialului de bază. Culoarea aţei de cusut se
stabileşte în funcţie de culoarea materialului de bază cu o nuanţă mai închisă.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare: ata de cusut, ata pentru
surfilat, fermoar, nasturi, moleschin pentru buzunare, intaritura pentru betelie si refileti.
 2.3. Construcţia tiparului clasic

1. Dimensiuni principale.
IC=172 cm
Pb=48 cm
Calculul dimensiunilor de baza.
Pt=Pb-4=41cm
Ps=Pb+4=49cm
Trasarea liniilor de baza
Ps
AB= +12,5=24,75
4
Al=Lpr=103cm
Lpr=N Z+/-K=6 Z-0,2=103cm
AL
AC= +7=58,5
2
Ps
BB1= +4=16,25
4
B1B2=BB1=16,25
Ps
B2B3= +0,8=5,7
10
Ps
B2B4= +9,8
5
Trasarea liniilor de contur
A’2A2=0,5cm
B 2B3
B2b=bb1= =2cm
3
A1A3=Lc1=3,5cm
Lc1=3,5cm
Pt
A2A4= +Lc1=24cm
2
Pb
C1C2=C1C3= =11,25cm
4
L1L2=L1L3=C1C2+/-toleranta modei=15
Pt
AA5= +0,8=4,9
10
C2C4=L2L4=2cm
C3C5=3cm si L3L5=2cm
Pt
A5A6= +R R=R1R2
2
A5A6=28
A6A7=3…..4cm
Ps
A5P’= +1=10,8
5
Ps
P’P=1cm ; PP1= =9,8cm
5
R1
Pa=Pa1= =1,25
2
L1l=0,5cm ; L1l1=1cm
Constructia beteliei
AB=Pt+7=48cm
AA1=BB1=6cm

2.4. Transformarea tiparului clasic în model

Tiparul de model este obţinut prin transformarea tiparului de bază în funcţie de caracteristicile
modelului.
Pantalonul meu este un pantalon scurt cu doua falduri la fata. Provine din tiparul clasic la care la
fata tiparului se adauga 3.5 cm in talie pentru cel de-al doilea fald. Spatele tiparlui clasic ramane
neschimbat cu specificatia ca lungimea produslui se fixeaza cu 6 cm mai sus de lunia genunchilor.
Si lungimea fetei se modifica la fel. Fata se modifica prin construirea a doua buzunare taiate
oblic , se adauga rezervele pentru slit, se construieste betelia si gaicile si refiletii la spate.

2.5. Construirea şabloanelor

Şabloanele principale, sunt şabloanele detaliului realizat din material de bază

Şabloanele derivate, sunt şabloanele detaliului din materiale auxiliare, căptuşeli, întărituri.
Şabloanele derivate se obţin din şabloanele de bază pentru adăugarea tiparului de model.
În cazul produsului meu s-au prevăzut următoarele rezerve pentru cusături şi tivuri:
- rezervele pentru cusături drepte: l cm
- rezervele pentru linia taliei: 1,5 cm
- rezerve pentru tiv: 3 cm
Şabloanele reprezintă copia fidelă a tiparelor de bază, la care se adaugă rezervele de cusături şi
tivuri. Se confecţionează din hârtie sau carton şi pe suprafaţa lor se marchează: denumirea
produsului şi numărul de model mărimea (exprimată prin talie şi grosime) denumirea detaliului
numărul piesei din completul de şabloane de câte ori se încadrează pe material.
 2.6 Norma interna

Norma internă este partea din documentaţia tehnică industrială care stabileşte
condiţiile tehnice dimensionale şi de confecţionarea produsului. Are două forme:
- forma departamentală, este documentul tehnic ce stabileşte dimensiunile principale pe
grupe de produse de îmbrăcăminte. Scopul normei departamentale este stabilirea
dimensiunilor principale la produsele ce urmează să se confecţioneze în cadrul
întreprinderii.
- norma de întreprindere cuprinde trei părţi şi anume:
a) Noţiuni generale asupra produsului în care se indică principalele
caracteristici şi anume:
- materialele folosite pentru confecţionare
- aspectul general al produsului în faza finală
- caracteristicile detaliilor principale
b) Condiţiile tehnologice dimensionale ale produsului şi detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se întocmesc în ordinea importanţei detaliilor şi pe grupe dimensionale
sub formă de tabel
c) Modul de confecţionare al produsului
- desimea cusăturii
- modul de confecţionare a întăriturii, materiale folosite
Prin consum specific se intelege cantitatea de materii prime si materiale auxiliare necesare
pentru confectionarea unui produs. Consumurile specifice difera. de la produs la produs, in
functie de model, material, tehnologia de confectionare, modul de incadrare a sabloanelor pe
material etc. Determinarea consumurilor de materii prime sint operatii foarte importante,
deoarece, in calculul costului unui produs acestea reprezinta. 80—85% din valoarea lui.
Pentru obtinerea unui consum cit mai rational de materii prime si materiale auxiliare se pot
folosi mai multe metode, prin care se urmareste utilizarea cit mai completa. a suprafetei de
tesatura si reducerea pierderilor tehnologice, prin:
 incadrarea unuia sau a doua modele pe span;
 incadrarea unei singure masuri sau a mai multora combinate, din acelasi model;
 incadrarea a doua. bucati din aceeasi masura ;
 incadrarea sabloanelor pe tesatura desfacuta.

2.7 Norma de consum

Reprezintă cantitatea de materiale necesară realizării unui produs
Determinarea normei de consum cuprinde lucrările:

1. Formarea combinaţiilor – stabileşte formaţiile în care se amplasează şabloanele pe suprafata

materialului. Operaţia de amplasare a şabloanelor pe material se numeşte încadrare.
Încadrările pot fi:
-simple, în care pe suprafaţa materialului se amplasează şabloanele unui singur produs
-combinate, în care pe suprafaţa materialului se amplasează şabloanele a două sau mai multe
produse. La aceste încadrări se urmăreşte să se cupleze o mărime mare cu una mică şi mărimile
să se combine în aceeaşi proporţie
2. Elaborarea încadrărilor – se realizează în urma operaţiei de formare a combinaţiilor.
Şabloanele se încadrează pe material dublu sau desfăcut.
- Încadrarea pe material dublu lat, în care materialul este dublat, iar şabloanele se amplasează
numai pe jumătate.
- Încadrarea pe material desfăcut, în care şabloanele se aşază pe întreaga lăţime.

2.8. Pregătirea materialului pentru croit

Pregătirea pentru croit este o etapă a procesului de producţie în care materialele sunt
supuse unor operaţii de pregătire, în vederea croirii. Operaţiile de pregătire pentru croit sunt:
1. decantarea ţesăturilor
2. călcarea materialelor
3. controlul şi sortarea materialelor
4. şablonarea şi calculul laturilor

1. Decantarea este operaţia de pregătire a materialelor, prin care se elimina luciul si se reduc
contracţiile acestora. Decontarea constă în umezirea şi uscarea materialelor, astfel are loc
creşterea stabilităţii dimensionale a ţesăturii.
Decantarea se poate face;
a. Manual
- la materialele tip lână se face pe o masă de călcat pe care se aşează materialul fără al
tensiona, apoi se calcă cu o pânză umedă.
- la materialele din bumbac, se ţin în apă 6-8 ore, apoi se usucă şi se calcă pe direcţia
diagonală a firului de ţesătură
b. Mecanizat - cu ajutorul unor maşini de decantat
2. Călcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile, pentru a le asigura
aspectul plăcut, uniformitatea, netezimea. Călcarea se realizează sub influenţa următorilor
parametri: temperatură, umiditate şi timp.
În cazul materialului uşor, se va ţine cont de comportarea acestuia la temperatură. Fibrele de
poliester sunt fibre termoplaste. În procesele industriale, călcarea suprafeţelor ţesăturilor se
realizează cu maşinile de calandrat, ce sunt prevăzute cu cinci cilindri metalici ce au suprafaţa
încălzită.
3. Controlul şi sortarea materialelor călcate şi decantarea se face din punct
de vedere calitativ şi cantitativ.
Controlul calitativ
- se face numai din punct de vedere dimensional şi al aspectului;
- defectele ce pot fi întâlnite la acest control sunt: scămoşarea, găuri, modificarea culorii
etc.;
- defectele constate se marchează pentru a fi sesizate la croire.

Controlul cantitativ
 are ca scop cunoaşterea dimensiunilor fiecărui balot de material, înaite de a fi croit;
 cea mai importantă dimensiune este lăţimea materialului, dacă lăţimea aceluiaşi balot variază,
acesta va influenta negativ operaţiile de croire a materialului;
 în cazul baloturilor ce au variaţii de lăţime, se secţionează balotul în bucăţi ce au aceeaşi
lăţime şi se înscrie valoarea lăţimii pe bonuri ce însoţesc bucăţile respective.

4. Şablonarea este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material, conform
încadrării stabilite anterior.

2.8.1 Croirea materialului

Croirea este o etapă a procesului de producţie prin care materialul ce a fost pregătit pentru croit
este transformat în semifabricate (piesele croite). Operaţiile ce trebuie executate la croire sunt:
 spanuirea materialelor
 secţionarea spanului
 decuparea detaliilor
 controlul şi formarea pacheţilor
1. Spanuirea este operaţia prin care materialul se aşează în straturi suprapuse, ce au
lungimea şi lăţimea egală cu încadrarea condiţiei tehnice ce trebuie respectate la spanuirea
materialelor:
- materialele se aşează în span astfel încât una din marginile spanului să formeze o linie
perfect verticală
- tăierea straturilor de material trebuie să se facă cu precizie, pentru a asigura capetele
spanului drepte
- materialele cu fire superficiale (catifea, pluş) se aşează în span in acelaşi sens,
respectându-se orientarea firelor de la suprafaţă
- straturile de material se depun în span fără a fi tensionate şi fără a forma cute
- materialele cu desene şi carouri se depun în span corespunzător desenelor de pe şablonul
respectiv
- nu se repartizează în acelaşi span materialele cu lăţimi diferite, compoziţii fibroase
diferite, sau nuanţe diferite
- la spănuire se efectuează şi preparaţia, adică eliminarea defectelor ce influenţează
calitatea produsului.
2. Spănuirea este operaţia de taiere a spanului pe secţiuni, pentru a putea fi transportate mai
uşor la maşina fixă de croit.

Condiţii tehnice ce trebuie respectate la secţionarea spanului:

- linia de secţionare trebuie respectata strict, evitându-se abaterile de la conturul stabilit prin
şablonare
- foile din span trebuie să nu-şi modifice poziţia şi să se evite îmbinarea spanului
- secţiunile rezultate din span trebuie să aibă o mărime care să permită transportul optim la
maşina de decupat
- spanul se fixează prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziţia
foilor
Maşinile de secţionat span sunt maşini mobile, ce pot deplasa pe masa care se afla spanul:
- Maşina de tăiat cu cuţit disc
- Maşina de tăiat cu cuţit vertical
În cazul produsului meu nu s-au realizat operaţiile de spanuire şi secţionare întrucât este un
produs unic, ce a fost proiectat individual.
3. Decuparea detaliilor este operaţia prin care se separă detaliile ce au fost conturate pe
suprafaţa materialului, conform încadrării.
Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:
- tăierea se va face numai după conturul trasat pe material pentru a nu se modifica
dimensiunile si forma detaliilor
- la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici
- spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de
coasere
- detaliile decupate din span se formează in pachete pe mărimi de produse corespunzătoare
şabloanele utilizate
- starturile de material sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente încălzite
Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor fixe cu cuţit banda:
- Maşini de decupat cu trei roţi
- Maşini de decupat cu patru roţi
În cazul produsului meu se poate folosi decuparea manuală a detaliilor.
Controlul şi formarea pachetelor este operaţia prin care detaliile rezultate în urma croirii sunt
controlate şi apoi împachetate pentru a fi confecţionate.
Controlul semifabricatelor se face:
- calitativ: se aşează şablonul peste detalii şi se verifica forma şi dimensiunie acestora; dacă
au fost corect decupate, dacă nu s-au deplasat starturile din span în timpul tăierii
- cantitativ: în cazul pachetelor de detalii decupate din span se număra prin sondaj detaliile
dintr-un pachet, pentru a verifica daca numărul lor corespunde cu numărul foilor din span.
Formarea pachetelor se face în paralel cu controlul:
- se formează pachete ce conţin toate detaliile unui produs
- se aşează în exterior detaliile mari şi în interior cele mici
După parcurgerea operaţiilor de pregătire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la etapa
următoare a procesului tehnologic, confecţionare.

Cap.2.9. Elaborarea încadrării şabloanelor

Pentru obtinerea unui consum cit mai rational de materii prime si mate¬rials auxiliare se
pot folosi mai multe metode, prin care se urmareste utilizarea cit mai completa. a suprafetei de
tesatura si reducerea pierderilor tehnologice, prin:
 incadrarea unuia sau a doua modele pe span;
 incadrarea unei singure masuri sau a mai multora combinate, din acelasi model;
 incadrarea a doua. bucati din aceeasi masura ;
 incadrarea sabloanelor pe tesatura desfacuta.

Încadrarea este obţinută prin asezarea şabloanelor unuia sau mai multor produse pe o
foaie de material. încadrarea este urmată de şabloane realizându-se astfel conturarea
detaliilor înacadrate. Condiţii ce trebuie respectate:
1. La asezarea şabloanelor trebuie să se respecte direcţia firului drept din urzeală astfel încât
să corespundă cu direcţia trasată pe şablon
2. Trebuie să se respecte indicaţiile înscrise pe şabloane
3. Şabloanele trebuie aşezate astfel încât consumul de material să fie cât mai mic, iar
suprafaţa materialului să fie cât mai bine utilizată.
4. În cazul materialelor cu fire superficiale toate şabloanele se vor aşeza pe material în acelaşi
sens astfel încât să nu apară luciu diferit.
5. În cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aşezate să se continuie de pe un
detaliu pe altul.

Metode de încadrare
După lăţimea materialului
Şabloane pe material desfăcut:
- se vor încadra toate detaliile produsului
- se utilizează cel mai des deoarece suprafaţa materialului este mai bine utilizată
Şabloane pe material nedesfăcut;
- detaliile perechi se conturează o singură dată
- detaliile simetrice se aşează cu axa de simetrie la marginea îndoită a materialului
Dezavantaje: suprafaţa materialului nu este utilizata întotdeauna la maxim.
După numărul de produse de încadrare
În funcţie de numărul de produse ce se încadrează pe aceeaşi foaie de material, şabloanele pot fi:
- şabloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
- şabloanele combinate, cuprind două sau mai multe produse pe aceeaşi foaie de material.
Pentru produsului meu se poate realiza încadrarea simplă pe material dublat.
Lungimea încadrării: 1,35m
Lăţimea încadrării: 1,70m

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de următoarele dimensiuni:

lungimea încadrării= lungimea produsului+rezervele de tiv şi cusătură.
Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:
- aţa de cusut pentru tighel Nm 48/3
- aţa pentru butoniere Nm 54/2 3
- aţă pentru surfilat Nm 54/3
- fermoar 20cm (1buc.)
- întăritură neţesută pentru betelie si refileti
- un nasture
- moleschin pentru punga de buzunar 25cm
Calculul normei de consum
Cs= consum specific
Ip= indicele de pierderi
Iu= indicele de utilizare
Iu+Ip=100%
Sşab= suprafaţa şabloanelor
Sinc= suprafaţa încadrării
n= numărul de bucăţi
Cs=
Sinc=Linc linc=
Pentru că încadrarea să fie cât mai bună indicele de pierderi trebuie să aibă o valoare cât
mai mică astfel încât suprafaţa şabloanelor să fie peste 80% din suprafaţa încadrării.
 2.10. Procesul tehnologic de confecţionare

Procesul tehnologic de confecţionare reprezinta partea documentatiei tehnice care

cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite. Procesul
tehnologic se elaboreaza in scopul stabilirii operatiilor, ordinea in care acestea se executa si
indicatori tehnico economici de fabricatie.
Procesul tehnologic este alcatuit din:
- operatii executate in succesiune cronologica
- faze
- manuiri
- miscari
Operatia – este partea procesului tehnologic prin care semifabricatul se transforma calitativ si
cantitativ. Aceste operatii pot fii: manuale, mecanice si de calcare.
Manuirea – este o parte a fazei de munca alcatuit dintr-un grup de miscari.
Miscarea – reprezinta cel mai simplu element al procesului de munca, este parte componenta a
manuirii si ea nu se mai poate divide.
In cadrul procesului tehnologic se intalnesc operatiile:
- pregatirea a lucrarilor
- operatii de ansamblare
- operatii de tratare umidotermica ( calcare, descalcarea, presarea si subtierea, modelarea,
aburirea ).

Denumirea Denumirea detaliu Denumirea Utilaje folosite

operatiei cusaturi
Semnarea fata,spate manual
penselor si a
faldurilor
Surfilarea fata,spate,betelie,buzunare cusatura de Masina triplock
detaliilor surfilare cu trei
fire
Coaserea penselor Spate Cusatura tighel Masina simpla
si a faldurilor
Aplicarea Calcare Fier de calcat
intarituri pe refileti
Semnarea pozitiei Spate Creta manual
buzunarului la
spate
Coaserea Spate Cusatura tighel Masina simpla
refiletilor
Sectionarea Spate Foarfeca manual
buzunarului
Intoarcerea manual
refiletilor
Fixarea capetelor Spate Cusatura tighel Masina simpla
si tighelarea
refiletului
Aplicarea pungii Spate Cusatura tighel Masina simpla
de buzunar
 Calcarea Spate Calcare Fier de calcat
buzunarului la
spate
Realizarea Fata Cusatura tighel Masina simpla
buzunarului la fata
Coaserea Produs Cusatura tighel Masina simpla
cusaturilor laterale
Descalcarea Produs Calcare Fier de calcat
cusaturii laterale
Coaserea cusaturii Produs Cusatura tighel Masina simpla
interioare
Coaserea spatelui Produs Cusatura tighel Masina simpla
de pantalon cu
doua treceri
Realizarea slitului Produs Cusatura tighel Masina simpla
si aplicarea
fermoarului
Coaserea gaicilor Produs Masina simpla
Aplicarea Produs Fier de calcat
intariturii pe
betelie si indoire
Aplicarea beteliei Produs Cusatura simpla Masina simpla
pe pantalon,talie
cu fixarea gaicilor
Tighelirea beteliei Produs Cusatura simpla Masina simpla
pe fata si
coaserea gaicilor
in partea
superioara
Executarea tivului Produs Cus simpla Cus manuala
cu cusatura
ascunsa
Executarea Produs Cusatura zig zag Masina simpla
butonierei
Coaserea Produs manuala manual
nasturelui
Curatarea de ate Produs manual
Calcarea finala Produs Fier de calcat
 Cap. III. Norme de protectie a muncii

Securitatea şi sănătăţatea în muncă este reglementată printr-o legislaţie specifică,

elaborată în conformitate cu standardele europene în domeniu. Această legislaţie trebuie
cunoscută şi respectată de către fiecare participant la procesul de muncă Un principiu al
dreptului roman spune că «Nimeni nu are voie să nu cunoască legea» . Necunoaşterea legii nu
constituie o justificare a nerespectării ei.
Actul normativ în baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de securiatate şi sănătate în
muncă este Legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. Conform acestei
legi, securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă «ansamblul de activităţi instituţionalizate
având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea
vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul
de muncă».
Modul de aplicare a prevederilor legii este stabilit prin «Norme metodologice de aplicare a Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006».
O măsură legislativă de realizare a securităţii muncii o constituie Normele Generale de
Protecţia Muncii. Conţinutul acestora este format din prevederi cu caracter obligatoriu, prin a
căror respectare se urmăreşte eliminarea potenţialilor factori de accidentare a executantului în
procesul muncii. Normele de protecţia muncii se aplică angajaţilor, elevilor şi studenţilor în
perioada desfăşurării practicii profesionale.
Potrivit acestor norme angajaţii au următoarele obligaţii:
 să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii specifice domeniului în care
îşi desfăşoară activitatea;
 să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte
mijloace de producţie;
 să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate
ale echipamentelor tehnice şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
 să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă
situaţie care constituie un pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională;
 să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să
informeze de îndată conducătorul locului de muncă;
 să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă, în cel mai scurt timp posibil,
accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi;
 să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru
care a fost acordat;
 să respecte regulile proprii de protecţie a muncii, corespunzătoare condiţiilor în care se
desfăşoară activitatea la locul de muncă;
 să participe la activitatea de instruire cu privire la normele de securitate şi sănătate în
muncă.
La efectuarea lucrărilor de întreţinere, reglare şi reparare a maşinilor şi utilajelor
din industria confecţiilor textile, pot să apară accidente de natură mecanică,
electrică şi, mai rar, termică sau chimică. Pentru a preveni accidentele de muncă, la
efectuarea acestor lucrări trebuie respectate o serie de norme de securitate a
muncii. Astfel,
 lucrătorilor care efectuează lucrări de întreţinere şi reparaţii li se va face obligatoriu
instructajul de protecţia muncii;
 lucrările de întreţinere, reglare şi reparre se vor face numai cu maşina scoasă de sub
tensiune
 în timpul lucrărilor de reparaţii trebuie ca piesele să fie aşezate ordonat pentru a se evita
degradarea sau răsturnare acestora peste lucrător
 se va evita blocarea căilor de acces
 se interzice folosirea sculelor defecte sau utilizarea neadecvată a acestora
 se recomandă o atenţie mărită în timpul reglărilor, când maşinile nu au apărători de
protecţie, deoarece există pericolul prinderii mâinilor între organele în mişcare; după terminarea
acestor operaţii toate apărătorile şi dispozitivele de protecţie se vor monta la loc;
 pentru prevenirea accidentelor electrice, în timpul efectuării întreţinerii şi reparaţiilor,
motoarelele electrice se deconectează de la reţea; ca o măsură suplimentară de siguranţă, în
timpul acestor lucrări, se vor demonta curelele de antrenare:
 uneltele portabile şi lămpile de control se vor utiliza la tensiuni mai mici de 12 V
 unele maşini din industria confecţiilor textile au instalaţii care produc abur sau încălziri; se
interzice atingerea acestora pentru a evita accidentele termice;
 toate reparaţiile şi intervenţiile la maşini se fac de către lucrători calificaţi în acest sens;
 în timpul funcţionării maşinilor, dacă se aud zgomote suspecte, lucrătorul este obligat să
oprească maşina şi să anunţe mecanicul de serviciu
Pe maşinile şi utilajele din industria confecţiilor textile veţi întâlni frecvent următoarele etichete
de avertizare privind evitarea riscului de accidentare.
 Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda “Burda”
AUXILIAR CURRICULAR – Modulul MENŢINEREA UTILAJELOR ÎN STARE DE FUNCŢIONARE