Miercuri 06.03.2019 ORGANIZ.

COMUNE DE PIATA
CURS.3

Politica agricola comuna in primele etape de

implementare si consolidare. (1958- 1992)

1. Rezultatele aplicari politicia gricole comune in

primele etape.

In primele perioade de implementare si consolidare

politica agricola comuna a creat mari avantaje a
statelor membre dar a produs si puternice efecte
negative. Acestea au constat in :
- stabilizarea preturilor la consumatori si
eliminarea concurentei intre statele membre ale
comunitati economice europene.
- preturile de inverventie ridicate au permis
cresterea precedent a productivitati agricole in
toate statele membre.
- productia Agricola a crescut foarte mult fara sa
aiba vreo legatura cu cererea finala ceea ce a
contribuit la acumularea unor stocuri imense greu
vandabile ce trebuiau exportate cu subventi
ridicate.
- la inceputul anului 80 obiectivele initiale ale
politici agricole comune au fost atinse in 1973
nevoile comunitare de cereale carne de vita,
produse lactate, carne de pasare si legume erau
asigurate in proportie de 100% din productia
proprie.
- desi aplicarea celor 3 principi ale politici agricole
comune adus la o explozie a productivitati agricole
si la ameliolarea veniturilor totusi nivelul ridicat al
subventilor si in special al subventilor indirecte
prin intermediul preturilor garantate , ridicate adus
la dezechilibre ale pietei.
Acestea sau agravat pe masura cresterii
excedentelor agricole care in ciuda sporiri
exporturilor si a constituiri stocurilor strategice
ramaneau in cantitati mari nevandute.
.dezechilibre cerere/oferta sau accentuat in timp si
datorita modificari gusturilor si referintelor
consumatorilor, astfel a scazut cererea la carnea
rosie si la unele produse lactate in timp ce
productia era in cresterea si se subventio
substantial.
- in primele etape ale agricole comune ca urmare a
mecanizmelor de preturi si de subventi utilizate a
avut loc un proces a alocare eficiventa a resurselor
bugetare.
Astfel prin organismele comune de atunci numai
20% din numarul total al fermierilor primeau 80%
din resursele bugetare comunitare.Acestia
reprezentau exploatatiile cele mai mari si mai
eficiente care produceau cele mai mari excedente
de produse agricole.

2.

Pentru micsorarea costurilor bugetare sa trecut la

mentinerea de preturi garantate doar pentru o
cantitate limitata de produse agricole cantitate
stabilita anual de catre minsistri agriculturi din
tarile comunitare.
Aceasta masura trebuiasa conduca la scaderea
stocurilor si la reducerea exporturilor inafara
comunitati la o serie de produse agricole, la preturi
mai mici decat cele comunitare si in consecinta la
micsorarea costurilor politici agricole comune
pentru stocare si subventionarea exporturilor.
Mijlocul de constrangere introdus atunci pentru
respectarea cotelor de productie stabilite anual a
fost instituirea unei taxe de coresponsabilitate.
Astfel in anul 1979 sa introdus o taxa de
coresponsabilitate la productia de lapte, in scopul
transferari asupra producatorilor a unei parti de
cheltuielile de stocare si a subventilor necesare
pentru exportul pe piata mondiala a excedentelor
acumulate.
Taxa se aplica asupra depasirilor de productie fata
de cotele stabilite, deoarece masura luata a fii
ineficiventa,pentru stoparea excedentelor de
lapte , pentru a restrange oferta la nivelul cereri, in
anul 1984 sa introdus sistemul cotelor la productia
de lapte, masuri mai radicale sau luat in anul 1988
cand consiliul de ministri , consilil a hotarat
aprobarea anuala a unui plafon maxim de cheltuieli
cu politica agricola comuna care nu mai putea sa
depaseasca ritmul pibului cresteri comunitar. De
asemeana statele membre de atunci au hotarat sa
introduca limite garantate la majoritatea
produselor agricole care intrau sub incidenta
agricoli comune , aceste limite fiind denumite
stabilizatori. Acesti stabilizatori au devenit un
mecanism de control al cheltuielilor comunitare si
au inceput sa opereze ca un principiu de baza.
Daca productia depasea nivelul fixat pentru
produsul respectiv , platile de sprijin pentru
producatori acestor produse se reduceau automat,
reducerea se aplica pentru intreaga productie a
produsului vizat si nu doar surplusului de productie
situat peste cantitatea maxima garantata.
Responsabili comunitari au apreciat ca acesti
stabilizatori au inregistrat doar un succes partial
atat datorita unor cauze interne cat si unor cauze
extra comunitare aparand astfel noi presiuni
asupra bugetului agricol comunitar. Ca urmare
comisia europeana a decis o reforma radicala in
agricultura sub denumirea de reforma Mac Sharry
subliniind din 1991 ca singura obtiune valabila pe
termen lung este instituirea politici preturilor
competitive care sa faca fata atat concurentei
intra comunitare cat si celei extra comunitare. In
acest context in anul 1992 consiliul de ministri al
comunitati europene a adoptat cel mai radical
pachet de masuri menit sa puna bazele politici
agricole comune si sa constituie elementul cheie
al aplicari strategiei comunitare de dezvoltare a
zonelor rurale prin statele membre.

1. Pentru reglementarea pietei agricole comune au

fost utilizate o serie de instrumente si mecanisme
cum ar fi:
A)cresterea productiei agricole
B)sistemul stocurilor de baza
C)sistemul preturilor agricole CORECT
2.Din annual 2007 sursa de finantare al pilonului 2
al politici agricole comune este:
A) fondul social european
B) fondul European agricol pentru garantare
C) fondul European agricol pentru dezvoltare rurala
CORECT
3.Din anual 2007 sursa de finantare al pilonului 1 al
politici agricole comune este:
A) fondul European agricol pentru dezvoltare rurala
B) fondul European agricol pentru garantare
CORECT
C) fondul de coeziune
4.Mecanismul general de functionare a pietelor
produselor agricole in U.E. Este bazat pe un sistem
complex de reglementare :
A) ofertei anuale de produse agricole
B) cereri trimestrial de produse agricole
C) preturilor de comercializare a produselor
agricole CORECT
5.La inceputul campaniei de comercializare
consiuliul U.E. Stabileste:
A) pretul de interventie CORECT
B) pretul indicativ CORECT
C) pretul de vanzare pe piata
6.Pretul indicativ reprezinta limita :
A) minima
B)medie
C) maxima CORECT
7.Comunitatea intervine pentru achizitia si
stocarea produselor excedentare atunci cand
pretul de comercializare a produselor agricole
atinge nivelul pretului ..... Si chiar tinde sa scada
sub nivelul acestuia:
A)indicativ
B)de interventie CORECT
C) prag
8. Principalele tipuri de subventi acordate
producatorilor agricoli pentru sustinerea veniturilor
acestora sunt:
A) alocatii de la buget pantru ameliolarea solurilor
CORECT
B) subventi la predicator pentru achiziitonarea de
ingrasaminte , seminte , masini agricole CORECT
C) subventi acordate pentru introducerea
tehnologiilor moderne CORECT
9. Politica funciara urmareste :
A) controlul procesului agroalimentar in diferite
noduri ale filierei unui produs
B) formarea dimensiunilor economice ale
exploatatilor agricole CORECT
C) impozitele pe venituri agricole