Eseul despre particula Context Reprezentati pe scend pentru intaia oar in 1884, opera literara ,,O seri- soare pierdutii" de LL. Caragiale este 0 comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societitii contemporane autorului, find inspiraté din alegerile electorale din anul 1883. ‘Tema comediei infatiseaza aspecte din viata politica (lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru Camera, santajul, falsificarea listelor elector le) si de familie (triunghiul conjugal) a unor reprezentanti corupti ai politi anismului romanesc. Un asemenea politician lipsit de scrupule este si Zaharia Trahanache, unul dintre personajele comediei ,,O scrisoare pierduta” de LL. Caragiale, fiind realizat prin modalititile de caracterizare specifice personajului drama- ambiqua. tic. Ceea ce il singularizeaza in lumea eroilor caragialieni este perceptia con- tradictorie asupra personajului: el este incornoratul ridicol, naiv si ticait sau tipul abil, care, sub masca naivititii si a ramolismentului, accept din ,ente- res” adulterul sotiei pentru a-si pastra puterea in jude(? 1. Hlustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale co- mediei, semnnificative pentru realizarea personajului (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, registre stilistice, lim- bajul personajelor, notatiile autorului etc.) Titlul pune in evidenta intriga si contrastul comic dintre aparenta si esenta. Victoria politicd se obtine, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic ,,o scrisoare pierduta” — pretextul dramatic al comediei. Actiunea comediei este plasata ,,in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”. Reperul spatial vag are efect de generalizare, iar timpul precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, in inter- val de trei zile, ca in teatrul clasic. Subiectul, desfigurat pe parcursul celor patru acte, respect’ momentele specifice evolutiei sale si este determinat de intrig’: pierderea scrisorii de dragoste de la prefect de c&tre doamna Zoe Trahanache si gisirea ei de catre adversarul lor politic, care 0 foloseste ca arma de santaj. Acest fapt ridicol precanitate starneste o agitatie nejustificata. Desfisurarea actiunii prezint’ modul in monalé. care ,indragostitii” si sotul ingelat rispund gantajului, precum si reactiile celorlalte personaje in situafia de criz creat. Punctul culminant - adunarea electorala, in care este declarat candidat Agamemnon Dandanache, este ur- mat de un deznodamént fericit, in care scrisoarea revine la Zoe si conflictele se sting intr-o impacare generala si neasteptat’. Actiunea si conflictul sunt folosite de dramaturg pentru a infatisa precaritatea morala a viefii politice si familiale din vremea lui. 62_ csi Conflictul dramatic principal const in infruntarea pentru putere politici a doud forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache — presedintele gruparii locale a partidului gi Zoe, sofia acestuia) si gruparea independenta constituitd in jurul lui Nae Ca- favencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului ,,Réicnetul Carpafilor’. Con- flictul are la baz contrastul comic dintre ceea ce sunt $i ceea ce vor si pari personajele, dintre aparenta si esenta. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi - Branzovenescu, care se teme de tridarea prefectului. Limbajul personajelor; notatiile autorului: Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Personajele de comedie sunt de regula plate, ele apartin tipologiei clasice, au o dominanta de cara ter. in ,O scrisoare pierduta” personajele se apropie de realism, fiind indivi- dualizate prin limbaj si prin elemente de statut social si psihologic. Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a ,,caracterelor” clasice si procedeu de caracterizare indirect. Notatiile autorului caracterizeaza personajele atat indirect, prin gesturi si mimicé, cit gi direct, intrucat in lista cu Persoanele de la inceputul piesei, alaturi de numele sugestive pentru tipologia comic’, apare si statutul lor social. 2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales Zaharia Trahanache este tipul incornoratului simpatic pentru cd refuza si cread din ,enteres” sau din diplomatic in autenticitatea scrisorii de amor gi in adulterul sotiei sale. Conform criticului Pompiliu Constantinescu, el reprezinta gi ,,tipul poli tic", abil si avid de putere, fiind , prezidentul” mai multor ,,comitete si comitii” din judet si, de aceea, unul dintre ,stalpii” locali ai partidului aflat la putere. 3. Hustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/cita- te/secvente comentate Principala sa caracteristica este ticdiala, fapt sugerat de prenumele Zaha- tia, care denota zahariseala, ramolismentul gi de formula stereotipa ,, Aveti ticit rabdare”, rostita in rarele momente de enervare proprie sau cand isi pierd cumpatul. /Venerabilut”, cum ii spun alte personaje, este calm, imperturbabil, de o vi- clenie rudimentara, dar eficienta. $tie si disimuleze gi si manevreze intrigi politice. Cand este santajat, igi pastreaza calmul si rispunde cu un contragantaj, descoperind polita falsificata de Catavencu. Recunoaste existenta coruptiei la nivelul societatii,,o sofietate rd moral si flr printip va sit zioi ci nu le are”, dar practic frauda, falsificand listele de alegeri. Nu accept imoralitatea in familie, sustinand senin ca scrisoarea de amor este 0 plas- tografie. Credulitatea exagerata poate fi pusd pe seama unei convingeri ferme sau poate fi considerata un act de ,,diplomatie”, prin care vrea sa pastreze onoa- rea familiei si bunele relatii cu prefectul. Cu abilitate si fermitate ii combate si pe Farfuridi gi Branzovenescu, care il suspectau pe prefect de tridare: ,,E un om cu care nu tritiesc de ieri, de alaltaieri, 63 apanenfis - cheng. liediatatraiesc de opt ani, 0 jumdtate de an dupa ce m-am insurat a doua oari. De opt ani trdim impreuna ca frafii, $i niciun minut n-am gisit la omul acesta mitcar atittica ru”. Atitudinea lui starneste admiratia lui Branzovenescu, care il caracteri- zeaza direct: ,E tare... tare de tot... Solid bitrbat! Nu-i dam de rostul secretului”. Este respectat chiar de adversarul politic, Catavencu numindw-l ,venerabi- | lul”, Prin autocaracterizare, se evidentiazA disimularea si convingerea ci diplomatia inseamna viclenie: ,,Apoi, daci umbld el cu machiavelicuri, si-i dau eu machiavelicuri (...]. N-am umblat in viata mea cu diplomatie [...J”. Unele indicatii scenice au rol in caracterizarea directa, preciz4nd atitudinile , prezi- dentului” la gedinta electoral in sala mare a primariei: ,serios”, ,binevoitor”, placid", ,,rizind”, ,,clopotind”. Mijloacele de caracterizare specifice personajului dramatic sunt: limbajul, notatiile autorului, situatiile comice, numele. Caracterizarea indirect prin replici concentreaza deviza lui politica: ,Noi votdm pentru candidatul pe care-1 pune pe tapet partidul intreg... pentru cit de la partidul intreg atdrnd binele farii si de la binele farii atarnd binele nostru”. Aceasti | atitudine este determinata de ,,o sofietate fara moral si ftrd printip”, ,binele nos- | tru” insemnand binele lui gi alor s&i. Fraza care fi rezumé principiul de viata si fi motiveaza falsa naivitate este: ,,[ntr-o sofietate fri moral si fara printip... trebuie sit ai si putintici diplomatie!” in aparteu (adresindu-se publicului), il caracterizeaza obiectiv pe Tipates- cu: ,E iute! n-are cumpat. Aminteri bun baat, destept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect”. Indirect, considera ci un detinator al puterii trebuie si fie stapanit, calm, asa cum este el insugi. ins lui Farfuridi fi vorbeste laudativ despre ,amicul” Tipatescu: ,,De opt ani trdim impreuni ca fratii”, adverbul ,,im- preunit” sugerand acceptarea tacit’ a triunghiului conjugal (comic de situatie). | Limbajul personajului dramatic este o sursi a comicului. Trahanache este neinstruit (incult), deformand neologismele din sfera limbajului politic: ,,sofieta- te”, ,printip”, ,.dipotat”, ,docoment”,,,cestiuni arzittoare la ordinea zile’”. Se exprim’ limbajut COnfuz, cu diverse greseli: truism ,unde nu e moral, acolo e coruptic”, tautologie personaju- »€nteresul si iar enteresut” $i cacofonie ,,o si zici ci nu le are”. Ticul siu verbal tui ,,Avefi pufintict ribdare” exprima tergiversarea individului abil, care sub masca ‘batrnefii cauté si cdstige timp pentru a gsi o solutie. | Notatiile autorului/didascaliile din actul I, scena IV, care insofesc discutia cu Tipatescu despre scrisoarea de amor aflat in posesia santajistului Cafa- vencu, pe care o numeste ,plastografie”, dovedesc mai degraba viclenia si disimularea politicianului abil decat naivitatea. numele _ Caracterizarea prin nume este si o sursa a comicului. Numele Trahanache personaju- este derivat de la cuvantul ,trahana”, 0 cock moale, ugor de modelat, decizii- Gai le personajului fiind , modelate” de ,enteres”, de Zoe sau cei de la centru.