Vous êtes sur la page 1sur 252

Mihai Baciu

*
AplicaŃii care generează
numere dreptunghiulare
cu rest asemenea
Corectură, coperta şi tehnoredactarea computerizată: Lucian Manoilă

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României


BACIU, MIHAI
AplicaŃii care generează numere dreptunghiulare cu rest
asemenea / Baciu Mihai. - Cluj Napoca : Poliam, 2012
ISBN 978-973-87940-2-3

51

© Mihai Baciu, 2012


Orice valorificare a conŃinutului în afara Legii nr.8/1996 este interzisă.

Timbrul literar se virează la Uniunea Scriitorilor din România,


cont 2511.1-171.1/ROL, BCR, Filiala Sectorului 1, Bucureşti

TIPĂRIT Editura Poliam Cluj-Napoca


Mihai Baciu

APLICAłII CARE GENEREAZĂ


NUMERE DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA

Editura POLIAM
2012
Motto: „Dovedim prin logică, dar prin intuiŃie
descoperim”. (Jules Henri Poincaré)

Fiului meu, Andrei.


INTRODUCERE

Din antichitate până în prezent, numeroşi autori


şi-au îndreptat atenŃia către un număr cu
proprietăŃi interesante, Numărul de aur sau
SecŃiunea de aur.

Acest număr face parte dintr-o clasă de numere,


fiind primul dintr-un şir de numere care au între
ele proprietăŃi similare.

Al doilea număr al şirului este Numărul de argint,


mai puŃin cunoscut decât Numărul de aur.

Începând cu al treilea număr al şirului, în ordine


crescătoare, numerele la care facem referire nu au
primit o denumire proprie (este imposibil acest
lucru pentru toată clasa de numere, având în
vedere că aceasta este o mulŃime infinită).

Lucrarea a apărut din dorinŃa iniŃială de a


sistematiza numeroasele şi diversele informaŃii
referitoare la Numărul de aur.

Acest număr este o constantă caracteristică unor


sisteme matematice, fizice şi biologice, reprezen-
tând raportul unor mărimi caracteristice ale
acestora.

În organismele vii, el se manifestă ca raport între


-6-

măsurile determinate la un moment dat, ale unor


anumite părŃi ale acestora.

Fiind considerat armonios, raportul Numărului de


aur este utilizat la „punerea în proporŃie” a opere-
lor de artă.

Această lucrare prezintă pe larg o serie de aplicaŃii


ale şirului de numere mai sus menŃionat, în
geometrie şi fizică.

AplicaŃiile geometrice constau dintr-o mulŃime de


figuri geometrice are au proprietatea că măsurile a
două elemente segmentale sau unghiulare ale
figurii, au ca raport unul dintre numerele care
compun acest şir.

Aşa cum voi explica în secŃiunea 5, pentru


denumirea generală a acestor numere, m-am
orientat către una dintre aplicaŃiile lor geometrice:
dreptunghiurile ce au ca valoare a raportului
măsurilor lungime / lăŃime, unul dintre numerele
în cauză. Această clasă de dreptunghiuri am
denumit-o „dreptunghiuri cu rest asemenea”.

Am ales pentru numerele la care ne referim


denumirea de „numere dreptunghiulare cu rest
asemenea”, având în vedere că aceste numere
reflectă principala proprietate – ecuaŃia de
definire, în dreptunghiurile cu rest asemenea.

Cu alte cuvinte, dreptunghiurile cu rest asemenea


constituie reprezentarea geometrică a numerelor
de referinŃă.
-7-

AplicaŃiile în fizică care generează numere


dreptunghiulare cu rest asemenea, constau în
circuite electrice cu rezistori şi condensatori, care
au proprietatea că raportul măsurilor a două
mărimi caracteristice ale circuitelor, este egal cu
unul dintre numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea.

În lucrare sunt definite numerele dreptunghiulare


cu rest asemenea, proprietatea de comodulare,
precum şi noi aplicaŃii ale acestor numere:
Triunghiurile alfa n, beta n şi gama n, pentru n≥2,
delta α n, Dreptunghiurile cu rest asemenea,
Piramidele regulate clasele A, B, C, D, E şi F,
Conurile circulare drepte clasele A şi B, Piramidele
icosaedrale şi dedocaedrale, Triunghiurile epsilon
n, zeta n, eta n şi teta γ n, Circuitele electrice cu
rezistori Ψn.m (r), pentru n≥2 şi Circuitele electrice
cu condensatori Ψn.m (c).

În finalul fiecărei aplicaŃii analizate, sunt


prezentate proprietăŃile particulare ale acestora.
În unele cazuri, aceste proprietăŃi sunt prezentate
sub denumirea concluzii.

Sper ca lucrarea de faŃă să ofere o nouă


perspectivă asupra acestei clase de numere.
I. APLICAłII GEOMETRICE
CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
A. APLICAłII GEOMETRICE SEGMENTALE
CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
- 13 -

1. NUMERE DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA.
DEFINIłIA GENERALĂ. ECUAłIA GENERALĂ.
VALORI. FORMULA GENERALĂ.
DEFINIłII PARTICULARE

Numerele dreptunghiulare cu rest asemenea


sunt constituite din şirul de numere pozitive care
satisfac ecuaŃia:
1
x = n + , n∈N
x
sau
x2 – nx –1 = 0 , n∈N

Aceste ecuaŃii reprezintă ecuaŃiile generale ale


numerelor dreptunghiulare cu rest asemenea.

Propun ca notaŃie generală a acestor numere,


litera grecească psi minusculă, ψ.

Pentru n dat obŃinem o valoare corespunzătoare


pentru ψn.

Primele 20 de numere dreptunghiulare cu rest


asemenea sunt următoarele:

1+
1+4 1+ 5
ψ1 = = = 1¸618033989... = φ
2 2
(Numărul de aur);
- 14 -

4+4 2+ 8
2+
ψ2 = = = 1 + 2 = 2¸414213562... = θ
2 2
(Numărul de argint);

3+ 9 + 4 3 + 13
ψ3 = = = 3¸302775638...
2 2

4+ 16 + 4 4 + 20
ψ4 = = = 2 + 5 = 4¸236067978...
2 2

5+ 25 + 4 5 + 29
ψ5 = = = 5¸192582404...
2 2

6+ 36 + 4 6 + 40
ψ6 = = = 3 + 10 = 6¸16227766...
2 2

7+ 49 + 4 7 + 53
ψ7 = = = 7¸140054945...
2 2

8+ 64 + 4 8 + 68
ψ8 = = = 4 + 17 = 8¸123105626...
2 2

9+ 81 + 4 9 + 85
ψ9 = = = 9¸109772229...
2 2

10 + 100 + 4 10 + 104
ψ10 = = = 5 + 126 =
2 2

=10,09901915...

11 + 121 + 4 11 + 125
ψ11 = = = 11¸09016994...
2 2
- 15 -

12 + 144 + 4 12 + 148
ψ12 = = = 6 + 37 = 12¸08276253...
2 2

13 + 169 + 4 13 + 173
ψ13 = = = 13¸07647322...
2 2

14 + 196 + 4 14 + 200
ψ14 = = = 7 + 50 = 14¸07106781...
2 2

15 + 225 + 4 15 + 229
ψ15 = = = 15, 618033989...
2 2

16 + 256 + 4 16 + 260
ψ16 = = = 8 + 65 = 16¸06225775...
2 2

17 + 289 + 4 17 + 293
ψ17 = = = 17¸05862138...
2 2

18 + 324 + 4 18 + 328
ψ18 = = = 9 + 82 = 18¸05538514...
2 2

19 + 361 + 4 19 + 365
ψ19 = = = 19, 05248659...
2 2

20 +
400 + 4 20 + 404
ψ20 = = = 10 + 101 =
2 2
=20,04987562...
.......................................
Formula generală a numerelor dreptunghiulare cu
rest asemenea este deci:
- 16 -

n+ n 2 +4
ψn = , n∈N
2

Primele două numere ale acestui şir au nume


consacrate: Numărul de aur şi Numărul de argint.
Următoarele numere le vom denumi în raport cu
rangul lor: Numărul dreptunghiular cu rest
asemenea de rang 3, Numărul dreptunghiular cu
rest asemenea de rang 4, ...

EcuaŃiile anterioare mai pot fi scrise şi sub forma:

1 1
x–n= sau x – x =
x x
unde x reprezintă partea întreagă a numărului x.

DiferenŃa x – x reprezintă partea zecimală a


numărului x.

Să notăm cu ψ toate numerele care satisfac


ultima ecuaŃie. Această ecuaŃie devine:

1
ψ– ψ =
ψ

Din relaŃia de mai sus, putem deduce o nouă


definiŃie a numerelor dreptunghiulare cu rest
asemenea:

Numerele dreptunghiulare cu rest asemenea


sunt numerele care au proprietatea că partea lor
zecimală este egală cu inversul numerelor.
- 17 -

Conform celor mai sus menŃionate, putem defini


oricare dintre numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea.

Numărul de aur ψ1 = φ, este numărul cu


proprietatea că partea lui zecimală este egală cu
inversul numărului, iar partea întreagă este egală
cu unitatea.

Numărul de argint ψ2 = θ, este numărul cu


proprietatea că partea lui zecimală este egală cu
inversul numărului, iar partea întreagă este egală
cu 2.

Pentru celelalte numere ale seriei, ψ3, ψ4, ψ5 ...


definiŃiile sunt aceleaşi, ele diferenŃiindu-se prin
partea întreagă corespunzătoare, 3, 4, 5 ...

Aceste numere au şi alte proprietăŃi care vor fi


prezentate în secŃiunea 16.2 a lucrării.
- 19 -

2. PROPRIETĂłI ALE APLICAłIILOR


GEOMETRICE CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA

Aşa cum am arătat în introducere, aplicaŃiile


geometrice segmentare care generează numere
dreptunghiulare cu rest asemenea, constau dintr-o
mulŃime de figuri geometrice care au proprietatea
că măsurile a două elemente segmentale sau
unghiulare, au ca raport unul dintre aceste
numere.

Aceste rapoarte sunt proprietăŃi consecinŃă


(efecte) ale unei alte proprietăŃi şi anume relaŃia
de asemănare.

RelaŃia de asemănare se scrie sub formă de


proporŃie. Făcând produsul mezilor cu al
extremilor, rezultă o nouă relaŃie, care reprezintă
o egalitate între produsele măsurilor unor
elemente unidimensionale. Aceste produse
reprezentând arii ale unor figuri geometrice,
relaŃia se numeşte relaŃie de echivalenŃă a
ariilor.

RelaŃia de asemănare, respectiv relaŃia de


echivalenŃă a ariilor, sunt deci proprietăŃi generale
ale aplicaŃiilor geometrice ale numerelor dreptun-
ghiulare cu rest asemenea.
- 20 -

O altă proprietate a aplicaŃiilor geometrice ale


numerelor dreptunghiulare cu rest asemenea, pe
care o întâlnim într-o măsură destul de
importantă în aplicaŃiile geometrice segmentale
este comodularea. Din acest motiv, vom prezenta
aici câteva definiŃii legate de comodulare.

Comodularea sau relaŃia de comodulare, este


proprietatea unui sistem, constând în aceea că
sistemul poate fi descompus în entităŃi identice,
numite comodule.

Comodulul reprezintă una dintre părŃile identice


care pot alcătui un sistem.

Comodularea geometrică sau relaŃia de


comodulare geometrică, este proprietatea unei
figuri geometrice, constând în faptul că figura
poate fi descompusă în elemente egale şi/sau
figuri congruente, numite comodule geometrice.

Comodulul geometric reprezintă una dintre


părŃile maxime şi identice care pot alcătui o figură
geometrică. Prin parte se înŃeleg fie un element al
figurii, fie o figură ce compune o figură geometrică
dată. Numărul de comodule al unei figuri
geometrice este egal cu ordinul de simetrie, în
cazul figurilor geometrice simetrice în raport cu
punct sau o axă.
- 21 -

3. APLICAłIILE 1:
SEGMENTUL DE DREAPTĂ ÎMPĂRłIT
PRINTR-UN PUNCT. CIRCUMFERINłA
CERCULUI ÎMPĂRłITĂ PRIN DOUĂ PUNCTE

În această secŃiune vom analiza cazurile de


împărŃire a segmentului de dreaptă sau a
circumferinŃei cercului în două părŃi inegale, astfel
încât raportul dintre măsura părŃii mai mari,
numită parte majoră şi măsura părŃii mai mici,
numită parte minoră, să fie egal cu un număr
dreptunghiular cu rest asemenea.

O figură geometrică, numită în continuare şi


aplicaŃie geometrică, este un sistem geometric
alcătuit din elemente geometrice; elementele
geometrice pot fi segmentul (elemente segmentale)
sau unghiul (elemente unghiulare).

Conform definiŃiei mai sus menŃionate, orice


compunere de elemente geometrice, alcătuieşte o
figură geometrică.

În această accepŃiune, segmentul de dreaptă


împărŃit printr-un punct, este o figură geometrică.
- 22 -

3.1. SEGMENTUL DE DREAPTĂ


ÎMPĂRłIT ÎN RAPORTUL ψn

Fie un segment de dreaptă AB împărŃit printr-un


punct C, situat între punctele A şi B, astfel încât
să rezulte două părŃi inegale: partea majoră,
notată prin M şi partea minoră, notată prin m.

Fig. 1. Segmentul de dreaptă împărŃit în două părŃi inegale.

Cazul 1: Întregul segment se raportează la


segmentul major, aşa cum segmentul major se
raportează la segmentul minor.

Figura o vom numi Segmentul de dreaptă


împărŃit în raportul ψ1 sau Segmentul de
dreaptă împărŃit în medie şi extremă raŃie,
conform denumirii date de către Euclid.

Transpus sub formă de ecuaŃie, cazul 1 devine:

M+m M
=
M m

Notând M/m=x, ecuaŃia de mai sus devine:

x2 – x – 1 = 0
- 23 -

M 1+ 5
a cărei soluŃie este = ψ1 = φ =
m 2

EcuaŃia în M şi m mai poate fi scrisă sub forma:

M2 = (M + m)m

SemnificaŃia geometrică a acestei relaŃii este


următoarea: aria pătratului de latură M este egală cu
aria dreptunghiului de lungime M+m şi lăŃime m.

Fig. 2. SemnificaŃia geometrică a împărŃirii unui segment


în raportul de aur.

Cazul 2: Întregul segment plus segmentul major, se


raportează la segmentul major, aşa cum segmentul
major se raportează la segmentul minor.

Transpus sub formă de ecuaŃie, cazul 2 devine:


- 24 -

M+M+m M
=
M m

2M + m M
=
M m

M
Notând = x, această ecuaŃie devine:
m

x2 – 2x – 1 = 0

M
a cărei soluŃie este = ψ2 = θ = 1+ 2 .
m

EcuaŃia în M şi m mai poate fi scrisă sub forma:

M2 = (2M + m)m

SemnificaŃia geometrică a acestei relaŃii este


următoarea: aria pătratului de latură M este egală cu
aria dreptunghiului de lungime 2M+m şi lăŃime m.

Fig. 3. SemnificaŃia geometrică a împărŃirii unui segment


în raportul de argint.
- 25 -

Cazul 3: Întregul segment plus de două ori


segmentul major, se raportează la segmentul
major, aşa cum segmentul major se raportează la
segmentul minor.

Din cazurile 1-3, putem deduce cazul general al


împărŃirii asimetrice al unui segment de dreaptă.

Cazul n: Întregul segment plus de n–1 ori


segmentul major, se raportează la segmentul
major, aşa cum segmentul major se raportează la
segmentul minor.

Transpus sub formă de ecuaŃie, cazul devine:

(n–1)M + M + m = M
M m

nM–M + M + m M
=
M m

nM + m M
=
M m

M
Notând = x, această ecuaŃie anterioară devine:
m

x2 – nx – 1 = 0 , n∈N

M n+ n 2 +4
=ψ n = , n∈N
m 2
- 26 -

Concluzie:
Segmentele de dreaptă pot fi împărŃite printr-un
punct, astfel încât raportul dintre măsura
segmentului major şi măsura segmentului minor,
să fie egal cu unul dintre numerele dreptunghiulare
cu rest asemenea.

3.2. CIRCUMFERINłA CERCULUI ÎMPĂRłITĂ


ÎN DOUĂ ARCE DE CERC DE RAPORT ψn

Să împărŃim circumferinŃa cercului în două


segmente inegale: partea majoră, notată prin M şi
partea minoră, notată prin m.

Dacă unim capetele comune ale celor două arce


de cerc A şi B cu centrul cercului, se obŃin două
unghiuri la centru.

Fig. 4. CircumferinŃa cercului şi cercul împărŃite în două părŃi inegale.


- 27 -

Cazul 1: CircumferinŃa cercului se raportează la


lungimea arcului de cerc major, aşa cum
lungimea arcului de cerc major se raportează la
lungimea arcului de cerc minor.

Similar segmentului de dreaptă,

M 1+ 5
= ψ1 = φ =
m 2

Cazul 2: CircumferinŃa cercului la care se adaugă


lungimea arcului de cerc major se raportează la
lungimea arcului de cerc major, aşa cum
lungimea arcului de cerc major se raportează la
lungimea arcului de cerc minor.

Analog segmentul de dreaptă,

M
= ψ2 = θ = 1+ 2
m

Având în vedere aceeaşi analogie, putem defini


cazul n:

Cazul n: CircumferinŃa cercului la care se adaugă


de n – 1 ori lungimea arcului de cerc major se
raportează la lungimea arcului de cerc major, aşa
cum lungimea arcului de cerc major se raportează
la lungimea arcului de cerc minor.

M n+ n 2 +4
=ψ n = , n∈N
m 2
- 28 -

Se observă că odată cu împărŃirea circumferinŃei


cercului, are loc o împărŃire a unghiului la centru
corespunzător circumferinŃei cercului, în două
unghiuri la centru corespunzătoare împărŃirii în
M
două arce inegale în raportul şi totodată o
m
împărŃire a suprafeŃei cercului în două sectoare de
M
cerc având ariile în acelaşi raport (suprafeŃele
m
sectoarelor de cerc sunt proporŃionale cu
lungimile arcelor de cerc corespunzătoare).

Concluzie:
CircumferinŃa cercului poate fi împărŃită în două
arce de cerc, astfel încât raportul dintre măsura
lungimii arcului de cerc major şi măsura lungimii
arcului de cerc minor, să fie egal cu unul dintre
numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.

MenŃionăm că Sectorul de cerc parte majoră


rezultat din împărŃirea cercului în două sectoare
de cerc, astfel încât raportul dintre aria sectorului
de cerc major şi aria sectorului de cerc minor, să
fie egală cu ψn, îl vom mai întâlni în cadrul
aplicaŃiilor dedicate conurilor circulare drepte.
- 29 -

4. APLICAłIILE 2:
TRIUNGHIURI

În această secŃiune vom analiza cazurile de


triunghiuri în care raportul măsurilor unor
elemente segmentale (laturi), este egal cu un
număr dreptunghiular cu rest asemenea.

4.1. TRIUNGHIURI ISOSCELE

Cazul 1.1: Să se construiască un triunghi isoscel


cu unghiul opus bazei ascuŃit, astfel încât:

– Pe una din laturile majore se ia măsura bazei,


începând de la vârful opus bazei;
– Unim punctul mai sus determinat cu vârful de
la baza triunghiului, opus laturii pe care am
determinat punctul;
– Triunghiul format la baza triunghiului iniŃial, să
fie asemenea cu triunghiul iniŃial.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut (∆ABC),


Triunghi alfa 1.
- 30 -

Fig. 5. Triunghiul alfa 1.

Dacă cele două triunghiuri în analiză sunt


asemenea (∆ABC~ ∆BCD), înseamnă că triunghiul
de la baza triunghiului iniŃial este şi el isoscel.

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

l b
=
b l–b

l2 – lb = b2

l2 l
− −1 = 0
b2 b

Am găsit ecuaŃia Numărului de aur, deci:


- 31 -

l 1+ 5
= ψ1 = φ =
b 2

Observăm că triunghiul de la vârful triunghiului


dat este şi el isoscel, ceea ce înseamnă că
A = ABD = DBC.

Scriem suma unghiurilor în triunghiul ABC:

A + B + C = 1800

α + 2α + 2α = 180°

5α = 180° sau α = 36°

ProprietăŃile specifice Triunghiului alfa 1:


1. Raportul dintre măsurile laturii şi bazei
triunghiului, este egal cu Numărul de aur;
2. Triunghiul conŃine Segmentul împărŃit în raportul
AD
Numărului de aur ( = φ);
DC
3. Comodulare (comodulul este α = 36°).

Cazul 1.2: Să se construiască un triunghi isoscel


cu unghiul opus bazei ascuŃit, astfel încât:

– Pe una din laturile majore se ia de două ori


măsura bazei, începând de la vârful opus bazei;
– Unim punctul mai sus determinat cu vârful de
la baza triunghiului, opus laturii pe care am
determinat punctul;
– Triunghiul format la baza triunghiului iniŃial, să
fie asemenea cu triunghiul iniŃial.
- 32 -

Vom numi triunghiul astfel obŃinut (∆ABC),


Triunghi alfa 2.

Fig. 6. Triunghiul alfa 2.

Dacă cele două triunghiuri supuse atenŃiei sunt


asemenea (∆ABC~∆BCD), înseamnă că triunghiul
de la baza triunghiului iniŃial este şi el isoscel.

Scriem raportul de asemănare astfel:

l b
=
b l–2b

l2 – 2bl = b2
- 33 -

l2 l
2
− 2 −1 = 0
b b

Am găsit ecuaŃia Numărului de argint, deci:

l
= ψ2 = θ = 1 + 2
b

Proprietatea specifică Triunghiului alfa 2:


Raportul dintre măsurile laturii şi bazei
triunghiului, este egal cu Numărul de argint.

Următoarele cazuri sunt similare cazurilor


anterioare.

Cazul 1.n: Să se construiască un triunghi isoscel


cu unghiul opus bazei ascuŃit, astfel încât:

– Pe una din laturile majore se ia de n ori măsura


bazei, începând de la vârful opus bazei;
– Unim punctul mai sus determinat cu vârful de
la baza triunghiului, opus laturii pe care am
determinat punctul;
– Triunghiul format la baza triunghiului iniŃial, să
fie asemenea cu triunghiul iniŃial.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghi alfa n.

Raportul de asemănare din cazurile anterioare


devine:

l b
=
b l–nb
- 34 -

care conduce la ecuaŃia:

l2 l
2
− n −1 = 0
b b

Am găsit ecuaŃia generală a numerelor


dreptunghiulare cu rest asemenea, deci:

1 n+ n 2 +4
=ψ n =
b 2

Proprietatea specifică Triunghiului alfa n:


Raportul dintre măsurile laturii şi bazei
2
n+ n +4
triunghiului, este egal cu ψn = , n∈N .
2

Cazul 2: Să se construiască un triunghi isoscel cu


unghiul opus bazei obtuz, astfel încât:

– Pe bază se ia măsura laturii minore, începând de


la unul din vârfuri;
– Unim punctul mai sus determinat cu vârful
opus bazei;
– Vârful opus bazei, punctul determinat anterior
şi vârful triunghiului iniŃial opus celui din care s-a
luat măsura laturii minore, determină un triunghi
care să fie asemenea cu triunghiul iniŃial.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut (∆ABC),


Triunghi penta.
- 35 -

Fig. 7. Triunghiul penta.

Dacă cele două triunghiuri în analiză sunt


asemenea (∆ABC~ ∆BAD), înseamnă că ∆BAD este
şi el isoscel.

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

b l
=
l b–l

care conduce la ecuaŃia:

b2 – lb = l2

b2 b
− −1 = 0
l2 l

Am găsit ecuaŃia Numărului de aur, deci:


- 36 -

b 1+ 5
= ψ1 = φ =
l 2

În triunghiul ABC ducem înălŃimea din vârful A.

BC b lφ l(1 + 5)
BF = = = =
2 2 2 4

În triunghiul dreptunghic ABF există relaŃia:

BF l(1 + 5) 1 + 5
cosα = = =
AB 4l 4

α = 36°

În triunghiul ADC există relaŃia:

2β + α = 180°

180° − α
β= = 72°
2

Ducem în triunghiul ADC bisectoarea vârfului A.

Unghiurile formate au valoarea:

β
DAE = EAC = = 36°
2

ProprietăŃile specifice Triunghiului penta:


1. Raportul dintre măsurile bazei şi laturii
triunghiului, este egal cu Numărul de aur;
2. Triunghiul conŃine Segmentul împărŃit în raportul
- 37 -

Numărului de aur;
3. Comodulare (comodulul este α = 36°).

4.2. TRIUNGHIURI DREPTUNGHICE

Cazul 1.1: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât:

– Pe cateta majoră, din vârful opus catetei minore,


se ia un segment egal cu cateta minoră;
– Unim punctul astfel determinat cu vârful opus
catetei majore;
– Triunghiul format la baza triunghiului iniŃial, să
fie asemenea cu triunghiul iniŃial.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut (∆ABC),


Triunghi beta 1 sau Triunghi de aur.

Fig. 8. Triunghiul de aur.


- 38 -

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

C c
=
c C–c

C2 – Cc = c2

C2 C
− −1 = 0
c2 c

Am găsit ecuaŃia Numărului de aur, deci:

C 1+ 5
= ψ1 = φ =
c 2

ProprietăŃile specifice Triunghiului de aur:


1. Raportul dintre măsurile catetei majore şi catetei
minore, este egal cu SecŃiunea de aur;
2. Triunghiul conŃine Segmentul împărŃit în raportul
CD
Numărului de aur ( = φ).
AD

Cazul 1.2: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât:

– Pe cateta majoră, din vârful opus catetei minore,


se iau două segmente egale cu cateta minoră;
– Unim punctul astfel determinat cu vârful opus
catetei majore;
– Triunghiul format la baza triunghiului iniŃial, să
fie asemenea cu triunghiul iniŃial.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut (∆ABC),


- 39 -

Triunghi beta 2 sau Triunghi de argint.

Fig. 9. Triunghiul de argint.

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

C c
=
c C–2c

C2 – 2Cc = c2

C2 C
2
− 2 −1 = 0
c c

Am găsit ecuaŃia Numărului de argint, deci:

C
= ψ2 = θ = 1 + 2
c
- 40 -

c 1
Unghiul C = arctg = arctg = 22°,5
C 1+ 2

Concluzie:
În triunghiul de argint, raportul dintre măsurile
catetei majore şi catetei minore, este egal cu
Numărul de argint.

Următoarele cazuri sunt similare cazurilor


anterioare.

Cazul 1.n: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât:

– Pe cateta majoră, din vârful opus catetei minore,


se iau n segmente egale cu cateta minoră;
– Unim punctul astfel determinat cu vârful opus
catetei majore;
– Triunghiul format la baza triunghiului iniŃial, să
fie asemenea cu triunghiul iniŃial.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghi


beta n.

Raportul de asemănare din cazurile anterioare


devine:
C c
=
c C–nc

care conduce la ecuaŃia:

C2 C
2
− n −1 = 0
c c
- 41 -

Am găsit ecuaŃia generală a numerelor


dreptunghiulare cu rest asemenea, deci:

C n+ n 2 +4
=ψ n = , n∈N
c 2

Proprietatea specifică Triunghiului beta n:


Raportul dintre măsurile catetei majore şi catetei
minore, este egal cu unul dintre numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea.

Cazul 2.1: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât cateta minoră să fie egală
cu proiecŃia catetei majore pe ipotenuză.

Triunghiul astfel obŃinut se numeşte Triunghiul


lui Kepler.

Fig. 10. Triunghiul lui Kepler.


- 42 -

Vom mai numi acest triunghi, Triunghiul gama 1.

Pentru a obŃine proiecŃia catetei majore pe


ipotenuză, ducem înălŃimea triunghiului din
vârful unghiului drept.

Se formează două triunghiuri dreptunghice asemenea


triunghiului dat, unul mediu şi unul minor.

Scriem raportul de asemănare între triunghiul


iniŃial şi triunghiul minor în modul următor:

i c
= (1)
c i–c

i2 i
− −1 = 0
c2 c

Am găsit ecuaŃia Numărului de aur, deci:

i 1+ 5
= ψ1 = φ =
c 2

Să analizăm în continuare proprietăŃile acestui


triunghi.

Teorema lui Pitagora în triunghiul major este:

C2 = i2 – c2

Din relaŃia (1) rezultă:

c2 = i2 – ic
- 43 -

Din ultimele două relaŃii rezultă:

C2 = i2 – i2 + ic

C2 = ic

ProprietăŃile particulare ale Triunghiului lui Kepler:


1. Raportul dintre măsurile ipotenuzei şi catetei
minore, este egal cu SecŃiunea de aur;
2. Triunghiul conŃine Segmentul împărŃit în raportul
CD
Numărului de aur ( = φ);
DB
3. Cateta majoră este media geometrică a catetei
minore şi a ipotenuzei.

Cazul 2.2: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât proiecŃia catetei majore
pe ipotenuză să fie egală cu măsura a două catete
minore.

Vom numi acest triunghi, Triunghiul gama 2.

Fig. 11. Triunghiul gama 2.


- 44 -

Pentru a obŃine proiecŃia catetei majore pe


ipotenuză, ducem înălŃimea triunghiului din
vârful unghiului drept.

Se formează două triunghiuri dreptunghice asemenea


triunghiului dat, unul mediu şi unul minor.

Scriem raportul de asemănare între triunghiul


iniŃial şi triunghiul minor în modul următor:

i c
=
c i–2c

i2 – 2ic = c2

i2 i
2
− 2 −1 = 0
c c

Am găsit ecuaŃia Numărului de argint, deci:

i
= ψ2 = θ = 1 + 2
c

Concluzie:
În Triunghiul gama 2, raportul dintre măsurile
ipotenuzei şi catetei minore, este egal cu Numărul
de argint.

Următoarea cazuri sunt similare cazurilor


anterioare.

Cazul 2.n: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât proiecŃia catetei majore pe
- 45 -

ipotenuză să fie egală cu măsura a n catete minore.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


gama n.

Raportul de asemănare din cazurile anterioare


devine:
i c
=
c i–nc

care conduce la ecuaŃia:

i2 i
2
− n −1 = 0
c c

Am găsit ecuaŃia generală a numerelor


dreptunghiulare cu rest asemenea, deci:

i n+ n 2 +4
=ψ n = , n∈N
c 2

Proprietatea specifică Triunghiului gama n:


Raportul dintre măsurile ipotenuzei şi catetei
minore, este egal cu unul dintre numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea.

4.3. TRIUNGHIURI OARECARE

Cazul 1: Să se construiască un triunghi oarecare,


astfel încât:
- 46 -

– Unghiul dintre latura minoră şi latura majoră să


fie α < 90°;
– Pe latura majoră, din vârful opus laturii minore,
se ia un segment egal cu măsura laturii minore;
– Unim punctul astfel determinat cu vârful opus
laturii majore;
– Triunghiul minor să fie asemenea cu triunghiul
iniŃial.

Vom numi acest triunghi, Triunghi delta α 1.

Fig. 12. Triunghiul delta α 1.

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

c a
=
a c–a

c2 – ca = a2

l2 l
− −1 = 0
b2 b
- 47 -

Am găsit ecuaŃia Numărului de aur, deci:

c 1+ 5
= ψ1 = φ =
a 2

ProprietăŃile specifice Triunghiului delta α 1:


1. Raportul dintre măsurile laturii majore şi laturii
minore, este egal cu Numărul de aur;
2. Triunghiul conŃine Segmentul împărŃit în raportul
Numărului de aur.

Cazul 2: Să se construiască un triunghi oarecare,


astfel încât:

– Unghiul dintre latura minoră şi latura majoră să


fie α < 90°;
– Pe latura majoră, din vârful opus laturii minore, se
ia un segment egal cu măsura a două laturi minore;
– Unim punctul astfel determinat cu vârful opus
laturii majore;
– Triunghiul minor să fie asemenea triunghiului iniŃial.

Vom numi acest triunghi, Triunghi delta α 2.

Fig. 13. Triunghiul delta α 2.


- 48 -

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

c a
=
a c–2a

c2 – 2ca = a2

c2 c
–2 –1=0
2 a
a

Am găsit ecuaŃia Numărului de argint, deci:

c
= ψ2 = θ = 1 + 2
a

Proprietatea specifică Triunghiului delta α 2:


Raportul dintre măsurile laturii majore şi laturii
minore, este egal cu Numărul de argint.

Cazul n: Să se construiască un triunghi oarecare,


astfel încât:

– Unghiul dintre latura minoră şi latura majoră să


fie α < 90°;
– Pe latura majoră, din vârful opus laturii minore,
se ia un segment egal cu măsura a n laturi
minore;
– Unim punctul astfel determinat cu vârful opus
laturii majore;
– Triunghiul minor să fie asemenea triunghiului
iniŃial.

Vom numi acest triunghi, Triunghi delta α n.


- 49 -

Raportul de asemănare din cazurile anterioare


devine:
c a
=
a c–na

c2 – nca = a2

c2 c
2
− n −1 = 0
a a

Am găsit ecuaŃia generală a numerelor


dreptunghiulare cu rest asemenea, deci:

M n+ n 2 +4
=ψ n =
m 2 , n∈N
15 + 225 + 4 15 + 229
ψ15 = = = 15, 618033989...
2 2

Proprietatea specifică Triunghiului delta α n:


Raportul dintre măsurile laturii majore şi laturii
minore, este egal cu unul dintre numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea.

ObservaŃie:
Triunghiurile delta α1, delta α2, ..., delta α n
reprezintă clase de triunghiuri, unghiul α luând
orice valoare în intervalul (0° – 90°).

În finalul analizei triunghiurilor care au laturi


având ca raport numere dreptunghiulare cu rest
asemenea, ne vom mai opri asupra unui triunghi.
- 50 -

Vom analiza în continuare un triunghi din clasa


Triunghiurilor delta α 2, şi anume Triunghiul delta
delta α 2, pentru cazul α = 45°.

După cum vom vedea în secŃiunea dedicată


poligoanelor regulate, acest triunghi intră în
compunerea octogonului regulat. Din acest motiv,
vom numi triunghiul analizat în continuare,
Triunghi octomodul.

4.3.1. TRIUNGHIUL OCTOMODUL

Să se construiască un triunghi oarecare, astfel încât:

– Unghiul dintre latura minoră şi latura majoră să


fie de 45°;
– Pe latura majoră, din vârful opus laturii minore,
se ia un segment egal cu măsura a două laturi
minore;
– Unim punctul astfel determinat cu vârful opus
laturii majore;
– Triunghiul minor să fie asemenea triunghiului iniŃial.

După cum se poate observa, Triunghi octomodul


face parte din clasa Triunghiurilor delta α 2,
pentru cazul α = 45°.
- 51 -

Fig. 14. Triunghiul octomodul.

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

c a
=
a c–2a

c2 – 2ca = a2

c2 c
2
− 2 −1 = 0
a a

Am găsit ecuaŃia Numărului de argint, deci:

c
= ψ2 = θ = 1 + 2
a

Din relaŃia de mai sus rezultă c = a(1 + 2).

În acest moment putem calcula latura b în funcŃie


de latura a. În acest sens, aplicăm în triunghiul
dat teorema cosinusului:

b= a 2 +c 2 − 2ac cos 45°


- 52 -

2
b= a 2 +a 2 (1 + 2) 2 − 2a 2 (1 + 2) =
2

= a 2 +a 2 (1 + 2 + 2) − 2a 2 − 2a 2 =

= a 2 +a 2 + 2 2a 2 − 2a 2 − 2a 2 − 2a 2 = 2a 2 + 2a 2 =

=a 2+2

În acelaşi triunghi aplicăm teorema sinusului:

a b
=
sinA sinB

a a 2+2
=
sinA
sin45o

1 2
= 2+2·
sinA 2

2
sinA =
2+2

2
A = arcsin = 22°,5
2+2
- 53 -

C = 180° – A – B = 180° – 22°,5 – 45° = 112°, 5

B C
Să calculăm rapoartele şi :
A A

B 45° C 112°,5
= = 2, = =5
A 22, 5° A 22, 5°

Dacă notăm A = α, atunci B = 2α şi C = 5α.

După cum se poate observa triunghiul analizat


este comodulat. Comodulul este α = 22,5°.

ProprietăŃile particulare ale Triunghiului octomodul:


1. Raportul dintre măsurile laturii majore şi laturii
minore, este egal cu Numărul de argint;
2. Triunghiul este comodulat. Comodulul este α = 22°,5.
- 55 -

5. APLICAłIILE 3:
DREPTUNGHIURI. DREPTUNGHIURILE
CU REST ASEMENEA

Dreptunghiurile cu rest asemenea sunt figuri


geometrice compuse, alcătuite din două dreptun-
ghiuri: un dreptunghi comodulat, comodulul fiind
un pătrat cu latura egală cu latura egală cu
lăŃimea dreptunghiului dat, şi un alt dreptunghi,
asemenea cu cel dat, de lungime egală cu lăŃimea
dreptunghiului dat.

Dreptunghiurile cu rest asemenea constituie


reprezentarea geometrică a şirului de numere x,
care au proprietatea:

1
x=n+ , n∈N (2)
x

Concret, x este valoarea raportului dintre


lungimea şi lăŃimea acestor dreptunghiuri, iar n
este numărul de pătrate de latură egală cu
lăŃimea dreptunghiurilor, care pot fi înscrise în
figura geometrică dată.

În Fig. 15 au fost reprezentate primele două


dreptunghiuri cu rest asemenea, Dreptunghiul de
aur şi respectiv Dreptunghiul de argint.
- 56 -

a. Dreptunghiul de aur b. Dreptunghiul de argint


Fig. 15. Primele două dreptunghiuri cu rest asemenea.

EcuaŃia (2) mai poate fi scrisă astfel:

x2 – nx – 1 = 0 (3)

Pentru n = 1, ecuaŃia (3) devine:

x2 – x – 1 = 0 (4)

Dat fiind faptul că raportul dintre măsurile


lungimii şi lăŃimii dreptunghiului are valoare
pozitivă, soluŃia ecuaŃiei va fi tot pozitivă:

1+ 5
x= = 1¸618...
2

1+ 5
Aşa cum am arătat în secŃiunea 1,
2
reprezintă Numărul de aur, iar ecuaŃia (4) este
ecuaŃia Numărului de aur.

Numărul de aur are proprietatea:

1
φ=1+ (5)
φ
- 57 -

Această relaŃie s-a obŃinut înlocuind în relaŃia (2)


pe x cu notaŃia Numărului de aur şi pe n cu
valoarea 1.

Inversul Numărului de aur:

1 1
= = 0¸618...
φ 1¸618...

Expresia (5) reprezintă o proprietate interesantă a


Numărului de aur, aceea că acest număr poate fi
obŃinut însumând unitatea şi inversul său:

Analog, în Fig. 15a), Dreptunghiul de aur de arie


1,618... este compus din pătratul de arie 1 şi un
alt dreptunghi, de asemenea de aur, reprezentând
inversul dreptunghiului dat (lungimea dreptun-
ghiului mic este egală cu lăŃimea dreptunghiului
dat), a cărui arie este 0,618.

După cum se poate observa, Dreptunghiul de aur


constituie o reprezentare geometrică a Numărului
de aur, în opinia mea, cea mai precisă, întrucât
reflectă principala proprietate a acestui număr,
expresia (5).

Repetând raŃionamentul pentru n=2, ecuaŃia (3)


devine:
x2 – 2x – 1 = 0

x = 1 + 2 = 2¸414...

Numărul θ = 1 + 2 reprezintă Numărul de argint,


- 58 -

iar ecuaŃia de mai sus este ecuaŃia Numărului de


argint.

Similar Numărului de aur, Numărul de argint are


proprietatea:
1
θ=1+ (6)
θ

1 1
=
θ 2¸414...

2,414... = 2 + 0,414...

În Fig. 15b, Dreptunghiul de argint de arie


2,414... este compus din două pătrate de arie 2 şi
un alt dreptunghi, de asemenea de argint,
reprezentând inversul dreptunghiului dat
(lungimea dreptunghiului mic este egală cu
lăŃimea dreptunghiului dat), a cărui arie este
0,414...

Constatăm că Dreptunghiul de argint constituie


cea mai precisă reprezentare geometrică pentru
Numărul de argint, întrucât dreptunghiul reflectă
principala proprietate (6), a numărului.

Analog, putem demonstra pentru următoarele


numele ale şirului (n = 3, 4 , 5 ...), existenŃa unui
dreptunghi care să reprezinte geometric numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea.

În cele ce urmează, vom analiza în detaliu fiecare


dintre aceste dreptunghiuri.
- 59 -

Cazul 1: Să se construiască un dreptunghi, astfel


încât:
– În interiorul dreptunghiului se duce o paralelă la
lăŃimea acestuia, astfel încât aceasta să formeze
un pătrat;
– Dreptunghiul rămas are lungimea egală cu
lăŃimea dreptunghiului iniŃial şi este asemenea cu
acesta din urmă.

Vom numi dreptunghiul astfel obŃinut,


Dreptunghi de aur.

Fig. 16. Dreptunghiul de aur.

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

L l
=
l L–l

L2 – lL = l2
- 60 -

L2 L
− −1 = 0
l2 l

Am găsit soluŃia Numărului de aur, deci:

L 1+ 5
= ψ1 = φ =
l 2

ObservaŃie:
Dreptunghiul de aur se descompune prin
diagonală, în două Triunghiuri de aur.

ProprietăŃile specifice Dreptunghiul de aur:


1. Raportul dintre măsurile lungimii şi lăŃimii
dreptunghiului, este egal cu Numărul de aur;
2. Dreptunghiul conŃine Segmentul de dreaptă
împărŃit în raportul Numărului de aur şi Triunghiul
de aur;
3. Dreptunghiul este comodulat. Comodulul este
Triunghiul de aur.

Cazul 2: Să se construiască un dreptunghi, astfel


încât:
– În interiorul dreptunghiului se duce o paralelă la
lăŃimea acestuia, astfel încât aceasta să formeze
un dreptunghi comodulat de raport 2:1, de lăŃime
egală cu lăŃimea dreptunghiului iniŃial;
– Dreptunghiul rămas are lungimea egală cu
lăŃimea dreptunghiului iniŃial şi este asemenea cu
acesta din urmă.

Vom numi dreptunghiul astfel obŃinut,


Dreptunghi de argint.
- 61 -

Fig. 17. Dreptunghiul de argint.

Scriem raportul de asemănare în modul următor:

L l
=
l L–2l

L2 – 2lL = l2

L2 L
2
− 2 −1 = 0
l l

Am găsit soluŃia Numărului de argint, deci:

L
= ψ2 = θ = 1 + 2
l

ObservaŃie:
Dreptunghiul de argint se descompune prin
diagonală, în două Triunghiuri de argint.
- 62 -

ProprietăŃile specifice Dreptunghiul de argint:


1. Raportul dintre măsurile lungimii şi lăŃimii
dreptunghiului, este egal cu Numărul de argint;
2. Dreptunghiul conŃine Triunghiul de argint;
3. Dreptunghiul este comodulat. Comodulul este
Triunghiul de argint.

Următoarele cazuri sunt similare cazurilor


anterioare.

Cazul n: Să se construiască un dreptunghi, astfel


încât:
– În interiorul dreptunghiului se duce o paralelă la
lăŃimea acestuia, astfel încât aceasta să formeze
un dreptunghi comodulat de raport n:1, n∈N, de
lăŃime egală cu lăŃimea dreptunghiului dat;
– Dreptunghiul rămas are lungimea egală cu
lăŃimea dreptunghiului iniŃial şi este asemenea cu
acesta din urmă.

Vom numi dreptunghiul astfel obŃinut,


Dreptunghiul cu rest asemenea de rang n.

Raporturile de asemănare din cazurile anterioare


devine:
L l
=
l L–nl

L2 – nlL = l2

L2 L
2
− n −1 = 0
l l
- 63 -

Am găsit ecuaŃia generală a numerelor


dreptunghiulare cu rest asemenea, deci:

L n+ n 2 +4
= ψn = , n∈N.
l 2

ObservaŃie:

Dreptunghiul se descompune prin diagonală în


două Triunghiuri beta n.

ProprietăŃile particulare ale Dreptunghiul cu rest


asemenea de rang n:
1. Raportul dintre măsurile lungimii şi lăŃimii
dreptunghiului, este unul dintre numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea;
2. Dreptunghiul conŃine Triunghiul beta n;
3. Dreptunghiul este comodulat. Comodulul este
Triunghiul beta n.
- 65 -

6. APLICAłIILE 4:
POLIGOANE REGULATE

AplicaŃiile geometrice pe care le-am analizat până


acum, au presupus anumite condiŃii impuse
figurii geometrice în vederea definirii acesteia.

Prezentele aplicaŃii geometrice precum şi


aplicaŃiile 7 privesc poligoanele şi poliedrele
regulate şi sunt constituite din figuri geometrice
definite fără condiŃii impuse.

În această secŃiune vom analiza cazurile de


poligoane regulate, în care raportul dintre
măsurile unei diagonale şi ale laturii, este egal cu
unul dintre numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea.

6.1. PENTAGONUL REGULAT

Pentagonul regulat este figura geometrică care


are cinci laturi egale şi cinci unghiuri interioare
egale.

Figurile de compunere ale pentagonului sunt cinci


triunghiuri isoscele identice cu vârful în centrul
acestuia.
- 66 -

Fig. 18. Pentagonul regulat Fig. 19. Triunghiul penta şi


descompus în comodulele sale. Triunghiul alfa 1
înscrise în Pentagonul regulat.

Având în vedere acest lucru, pentagonul este


comodulat prin definiŃie, comodulul fiind
triunghiul isoscel având drept bază latura
pentagonului şi vârful în centrul acestuia.

Să calculăm unghiurile comodulului.

Unghiul cu vârful în centrul poligonului regulat


360°
are valoarea = 72° .
5
180° − 72°
Unghiurile de la baza triunghiului sunt = 54° .
2

Să considerăm una dintre diagonalele


pentagonului. Aceasta formează împreună cu
două dintre laturile pentagonului, un triunghi
isoscel, având unghiul la vârf de 108° = 3×36°.
Observăm că acest triunghi este Triunghiul penta.

Să considerăm acum triunghiul format din două


diagonale ale pentagonului şi o latură a acestuia.
- 67 -

Unghiul de la vârful acestui triunghi este de 108°


(unghiul de la vârful Triunghiului penta) minus
2×36° (unghiul de la baza Triunghiului penta),
adică 36°. Observăm că acest triunghi este
Triunghiul alfa 1.

ProprietăŃile specifice Pentagonului regulat:


1. Raportul dintre măsurile diagonalei laturii
acestuia, este egal cu Numărul de aur;
2. Pentagonul conŃine Triunghiul penta şi Triunghiul
alfa 1;
3. Figura este comodulată. Comodulul este un
triunghi isoscel având unghiul la vârf de 72°.

6.2. OCTOGONUL REGULAT

Fig. 20. Octogonul regulat Fig. 21. Triunghiul octomodul


descompus în comodulele sale. (AFH) şi Dreptunghiul de argint
(ABEF) înscrise în Octogonul
regulat.
- 68 -

Octogonul regulat este figura geometrică care are


opt laturi egale şi opt unghiuri interioare egale.

Figurile de compunere ale octogonului sunt opt


triunghiuri isoscele identice cu vârful în centrul
acestuia.

Având în vedere acest lucru, octogonul este


comodulat prin definiŃie, comodulul fiind
triunghiul isoscel având drept bază latura
octogonului şi vârful în centrul acestuia.

Să calculăm unghiurile comodulului.

Unghiul cu vârful în centrul poligonului regulat


360°
are valoarea = 45° .
8
Unghiurile de la baza comodulului sunt
360° − 45°
= 67°, 5 .
2

Octogonul în cauză are 3 diagonale: prima


diagonală, care uneşte capetele a două laturi
consecutive ale poligonului regulat, a doua
diagonală care uneşte capetele a trei laturi
consecutive ale poligonului regulat şi a treia
diagonală, care trece prin centrul figurii.

Să considerăm triunghiul format de primele două


diagonale şi o latură a octogonului. Fie acest
triunghi triunghiul AFH.

Să calculăm unghiurile acestui triunghi.


- 69 -

Unghiul FGH este format din unghiurile de la baza


a două triunghiuri comodul, deci are valoarea
67,5°×2=135°.

Unghiurile de la baza triunghiului isoscel FGH


180° − 135°
sunt = 22°,5
2

  − GHF=135
Unghiul FHA=GHA  ° − 22°,5=112°,5


Unghiul FOA=180 
° − AOB=180° − 45°=135°

Triunghiul FOA este isoscel, deci

 = 180° − 135° = 22°,5 .


FAO
2

Unghiul
  − OAB
HAF=HAF  − FAO=135
 ° − 67°,5 − 22°,5=45°

În triunghiul AFH există relaŃia


HFA=180  − HAF=180
° − FHA  ° − 112°,5 − 45°=22°,5

Am stabilit deci unghiurile triunghiului AFH:



FHA=112 
°,5 , HAF=45° 
, HFA=22 °,5 . Observăm că
acest triunghi este Triunghiul octomodul.

Prin urmare, raportul dintre diagonala a doua şi


latura octogonului este egal cu Numărul de argint.
- 70 -

Să considerăm acum triunghiul format de


diagonalele a treia, a doua şi o latură a
octogonului. Fie acest triunghi triunghiul FAB.

Să calculăm unghiurile acestui triunghi.


Am stabilit deja că FAO=22°,5 .

  
Unghiul FAB=FAO+OAB=22 °,5+67°,5=90° , deci tri-
unghiul FAB este dreptunghic.

 
Triunghiul FAO fiind isoscel OFA=FAO=22°,5 .

 
Unghiul AFB=OFA=22°,5 .

Având în vedere că în triunghiul dreptunghic FAB



unghiul AFB=22 °,5 , rezultă că triunghiul FAB este
Triunghi de argint.

łinând seama de faptul că triunghiurile FAB şi


FBE sunt congruente, rezultă că figura ABEF este
Dreptunghi de argint.

ProprietăŃile specifice Octogonului regulat:


1. Raportul dintre măsurile celei de-a doua
diagonale şi laturii acestuia, este egal cu Numărul
de argint;
2. Octogonul conŃine Triunghiul octomodul şi
Dreptunghiul de argint;
3. Figura este comodulată. Comodulul este un
triunghi isoscel având unghiul la vârf de 45°.
- 71 -

7. APLICAłIILE 5:
PIRAMIDE REGULATE

7.1. PIRAMIDA DE AUR. RELAłIA LUI


HERODOT

Se cunoaşte că Piramida de aur este piramida


regulată, în care aria unei feŃe laterale este egală
cu aria pătratului construit cu înălŃimea
piramidei.

Fig. 22. Piramida de aur.

Această proprietate a Piramidei de aur, ca de altfel


- 72 -

a tuturor piramidelor care vor fi analizate în


această secŃiune, este o relaŃie de echivalenŃă a
ariilor prin definiŃie.

Un model riguros la scară al Piramidei de aur, îl


întâlnim şi astăzi, după mai bine de 4500 de ani
de la ridicarea acestuia, în Piramida lui Kheops de
la Giseh.

Cu toate că există controverse în legătură cu


menŃionarea proprietăŃii mai sus precizate, de
către Herodot, controverse în ceea ce priveşte
interpretarea textului antic, istoricul a rămas ca
fiind primul care a scris despre prezenŃa relaŃiei
de echivalenŃă a ariilor în Marea Piramidă din
Egipt.

Dat fiind acest fapt, vom numi în continuare


această proprietate RelaŃia lui Herodot.

Transpusă în ecuaŃie, relaŃia devine:

bc = h2

În triunghiul dreptunghic determinat de apotema


piramidei b, apotema bazei c şi înălŃimea
piramidei h, există relaŃia (Teorema lui Pitagora):

h2 = b2 – c2

Punând expresia lui din prima relaŃie în cea de-a


doua, rezultă:
b2 – c2 = bc
- 73 -

b2 b
– –1=0
2 c
c

Am regăsit ecuaŃia Numărului de aur, deci:

b 1+ 5
= ψ1 = φ =
c 2

Drept consecinŃă, semitriunghiul median al


piramidei este Triunghi Kepler.

Observăm că apotema bazei piramidei este egală


cu semilatura bazei, deci o jumătate din faŃa
laterală a piramidei este Triunghi de aur.

O altă proprietate a piramidei este comodularea.

Să considerăm piramida dreaptă determinată de o


faŃă laterală a piramidei regulate şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidei date.

În concordanŃă cu definiŃia comodulului, acest corp


geometric reprezintă comodulul Piramidei de aur.

ProprietăŃile specifice ale Piramidei de aur:


1. Raportul dintre măsurile apotemei şi apotemei
bazei piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul lui Kepler şi
Triunghiul de aur;
3. Piramida este comodulată. Comodulul este
piramida dreaptă determinată de o faŃă laterală a
piramidei date şi proiecŃia acestei feŃe pe baza
piramidei iniŃiale.
- 74 -

7.2. NUMERE DREPTUNGHIULARE CU REST


ASEMENEA, CA RAPORT ÎNTRE ELEMENTELE
SEGMENTALE ALE PIRAMIDEI REGULATE

În cele ce urmează vom determina clasele de


piramide regulate care determină triunghiuri ale
căror laturi se află în raport egal cu un număr
dreptunghiular cu rest asemenea.

Să considerăm piramida dreaptă de compunere a


piramidei regulate determinată de o faŃă laterală a
piramidei şi proiecŃia acesteia pe bază. Acesta este
comodulul piramidei regulate.

Putem analiza piramida regulată prin analizarea


comodulului, prima figură fiind o combinaŃie
simetrică a celei de-a doua.

Fig. 23. Comodulul piramidei regulate.


- 75 -

Elementele piramidei regulate sunt:

a – semilatura bazei piramidei regulate;


h – înălŃimea piramidei regulate;
b – apotema piramidei regulate;
c – apotema bazei piramidei regulate;
d – muchia piramidei regulate;
e – proiecŃia muchiei piramidei regulate pe baza
acesteia.

Triunghiurile ale căror măsuri ale laturilor au ca


raport un număr dreptunghiular cu rest
asemenea, care pot fi înscrise în piramidele
regulate sunt următoarele:
1. Triunghiul dreptunghic format de apotema
piramidei, apotema bazei şi înălŃimea piramidei;
2. Triunghiul dreptunghic format de apotema
piramidei, muchia piramidei şi semilatura bazei
piramidei;
3. Triunghiul dreptunghic determinat de muchia
piramidei, proiecŃia acesteia pe bază şi înălŃimea
piramidei;
4. Triunghiul isoscel format de apoteme ale
piramidei situate în acelaşi plan şi baza piramidei
(valabil numai pentru piramidele de ordin par);
5. Triunghiul isoscel format de muchii ale
piramidei situate în opoziŃie şi baza piramidei
(valabil numai pentru piramidele de ordin par);
6. Triunghiul isoscel la unei feŃe laterale a
piramidei.

Toate aceste şase cazuri au subcazuri. Acestea


sunt următoarele:
1.1. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
- 76 -

ca raport între măsurile apotemei şi apotemei


bazei piramidei;
1.2. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile apotemei şi înălŃimii
piramidei;
1.3. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile înălŃimii şi apotemei bazei
piramidei;
1.4. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile apotemei bazei şi înălŃimii
piramidei;
2.1. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile muchiei şi semilaturii
bazei piramidei;
2.2. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile muchiei şi apotemei
piramidei;
2.3. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile apotemei şi semilaturii
bazei piramidei;
2.4. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile semilaturii bazei şi
apotemei piramidei;
3.1. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile muchiei şi proiecŃiei
acesteia pe baza piramidei;
3.2. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile muchiei şi înălŃimii
piramidei;
3.3. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile proiecŃiei muchiei pe bază
şi muchia piramidei;
3.4. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile înălŃimii şi proiecŃiei
- 77 -

muchiei pe baza piramidei;


4.1. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile apotemei şi două apoteme
ale bazei piramidei, aflate una în prelungirea
celeilalte;
4.2. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile a două apoteme ale bazei
aflate una în prelungirea celeilalte şi apotema
piramidei;
5.1. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile muchiei şi diagonalei
maxime a bazei piramidei;
5.2. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile diagonalei maxime a
bazei şi muchia piramidei;
6.1. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile muchiei şi laturii bazei
piramidei;
6.2. Numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ca raport între măsurile laturii bazei şi muchiei
piramidei.

În continuare vom analiza fiecare subcaz în parte


şi vom face o generalizare a RelaŃiei lui Herodot.

Concret, pentru fiecare subcaz, ne propunem să


generăm ecuaŃia numerelor dreptunghiulare cu
rest asemenea.
- 78 -

7.3. PIRAMIDE REGULATE PĂTRATE.


RELAłIA LUI HERODOT GENERALIZATĂ

Vom lua din nou în considerare comodulul


piramidei regulate din Fig. 23.

Subcazul 1.1: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile apotemei şi
apotemei bazei piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


format de apotema piramidei şi apotema bazei
este:
b2 – c2 = h2

ÎnălŃimea piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


este:
h2 = bc

Înlocuim expresia lui h2 în prima relaŃie:

b2 – c2 = bc

ÎmpărŃind prin factorul c2, relaŃia de mai sus devine:


b2 b
– –1=0
c2 c

Cel de-al doilea membru al RelaŃiei lui Herodot,


bc, în cazul Piramidei de aur reprezintă aria unei
feŃe laterale.
- 79 -

Să presupunem că aria pătratului construit cu


înălŃimea piramidei este egală cu aria a k feŃe
laterale ale piramidei.

h2 = kbc

Aceasta reprezintă RelaŃiei lui Herodot generali-


zată pentru subcazul de faŃă.

EcuaŃia anterioară devine:

b2 b
2
–k –1=0
c c

care este ecuaŃia generală a numerelor


dreptunghiulare cu rest asemenea.

Am definit astfel o clasă de piramide regulate:

Piramidele regulate clasa A sunt piramidele


regulate pătrate, în care aria pătratului construit
cu înălŃimea piramidei, este egală cu aria a k feŃe
laterale ale piramidei.

Piramida regulată A1 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
înălŃimea piramidei, este egală cu aria unei feŃe
laterale ale piramidei.

Am regăsit definiŃia Piramidei de aur.

Reamintim proprietăŃile particulare ale acestei


piramide:
- 80 -

1. Raportul dintre măsurile apotemei şi apotemei


bazei piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul
lui Kepler) şi Triunghiul beta 1 (Triunghiul de aur);
3. Piramida este comodulată. Comodulul este
piramida dreaptă determinată de o faŃă laterală a
piramidei date şi proiecŃia acestei feŃe pe baza
piramidei iniŃiale.

Ultima proprietate este valabilă în cazul tuturor


piramidelor regulate. În cele ce urmează, numai
pentru aceste aplicaŃii, vom desemna această
proprietate prin termenul comodulare.

Piramida regulată A2 sau Piramida de argint


este piramida regulată pătrată, în care aria
pătratului construit cu înălŃimea piramidei, este
egală cu aria a două feŃe laterale ale piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate A2:


1. Raportul dintre măsurile apotemei şi apotemei
bazei piramidei, este egal cu Numărul de argint, ψ2 =θ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 2 şi Triunghiul
beta 2 (Triunghiul de argint);
3. Comodulare.

Piramidele regulate An sunt piramidele regulate


pătrate, în care aria pătratului construit cu
înălŃimea piramidei, este egală cu aria a n feŃe
laterale ale piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate An:


1. Raportul dintre măsurile apotemei şi apotemei
bazei piramidei, este egal cu numărul
- 81 -

n+ n2 + 4
ψn = , n∈N;
2
2. Piramidele conŃin Triunghiurile gama n şi beta n;
3. Comodulare.

Subcazul 1.2: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile apotemei şi
înălŃimii piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


determinat de apotema şi înălŃimea piramidei
este:
b2 – c2 = h2

Apotema bazei piramidei, conform RelaŃiei lui


Herodot generalizate este:

c2 = kbh

Înlocuim expresia lui c2 în prima relaŃie:

b2 – kbh = h2

ÎmpărŃind prin factorul h2, relaŃia devine:

b2 b
2
– k –1 = 0
h h

Aceasta este ecuaŃia generală a numerelor


dreptunghiulare cu rest asemenea.

Am definit astfel o clasă de piramide regulate:


- 82 -

Piramidele regulate clasa B sunt piramidele


regulate pătrate, în care aria pătratului construit
cu apotema bazei piramidei, este egală cu aria a k
dreptunghiuri construite cu apotema şi înălŃimea
piramidei.

Piramida regulată B1 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
apotema bazei piramidei, este egală cu aria unui
dreptunghi construit cu apotema şi înălŃimea
piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate B1:


1. Raportul dintre măsurile apotemei şi înălŃimii
piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul
lui Kepler);
3. Comodulare.

Piramida regulată B2 este piramida regulată pătrată,


în care aria pătratului construit cu apotema bazei
piramidei, este egală cu aria a două dreptunghiuri
construite cu apotema şi înălŃimea piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate B2:


1. Raportul dintre măsurile apotemei şi înălŃimii
piramidei, este egal cu Numărul de argint, ψ2 = θ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 2;
3. Comodulare.

Piramidele regulate clasa Bn sunt piramidele regulate


pătrate, în care aria pătratului construit cu apotema
bazei piramidei, este egală cu aria a n dreptunghiuri
construite cu apotema şi înălŃimea piramidei.
- 83 -

ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate Bn:


1. Raportul dintre măsurile apotemei şi înălŃimii
n+ n2 + 4
piramidei, este egal cu numărul ψn = ,
2
n∈N;
2. Piramidele conŃin Triunghiurile gama n;
3. Comodulare.

Subcazul 1.3: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile înălŃimii şi
apotemei bazei piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


format de înălŃimea şi apotema bazei piramidei
este:
h2 + c2 = b2

Apotema piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
b2 = kch

Înlocuim expresia lui b2 în prima relaŃie:

h2 + c2 = kch

ÎmpărŃind prin factorul c2, relaŃia de mai sus


devine:

h2 h
2
–k +1=0
c c

EcuaŃia obŃinută nu are ca soluŃii numere


dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 84 -

Subcazul 1.4: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile apotemei bazei
şi înălŃimii piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


format de apotema bazei şi înălŃimea piramidei este:

c2 + h2 = b2

Apotema piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
b2 = kch

Înlocuim expresia lui b2 în prima relaŃie:

c2 + h2 = kch

ÎmpărŃind prin factorul h2, relaŃia de mai sus devine:

c2 c
2
–k +1=0
h h

EcuaŃia găsită nu generează soluŃii numere


dreptunghiulare cu rest asemenea.

Subcazul 2.1: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile muchiei şi
semilaturii bazei piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


format de muchia şi semilatura bazei piramidei este:

d2 – b2 = a2
- 85 -

Apotema piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
b2 = kad

Înlocuim expresia lui b2 în prima relaŃie:

d2 – kad = a2

ÎmpărŃind prin factorul a2, relaŃia de mai sus


devine:
d2 d
2
–k –1=0
a a

Am obŃinut ecuaŃia generală a numerelor dreptun-


ghiulare cu rest asemenea.

Am găsit astfel o clasă de piramide regulate:

Piramidele regulate de clasa C sunt piramidele


regulate pătrate, în care aria pătratului construit
cu apotema piramidei, este egală cu aria a k
dreptunghiuri construite cu muchia şi semilatura
bazei piramidei.

Piramida regulată C1 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
apotema piramidei, este egală cu aria
dreptunghiului construit cu muchia şi semilatura
bazei piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate C1:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi semilaturii
bazei piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
- 86 -

2. Piramida conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul


lui Kepler);
3. Comodulare.

Piramida regulată C2 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
apotema piramidei, este egală cu aria a două
dreptunghiuri construite cu muchia şi semilatura
bazei piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate C2:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi semilaturii
bazei piramidei, este egal cu Numărul de argint, ψ2 =θ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 2;
3. Comodulare.

Piramidele regulate Cn sunt piramidele regulate


pătrate, în care aria pătratului construit cu
apotema piramidei, este egală cu aria a n
dreptunghiuri construite cu muchia şi semilatura
bazei piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate Cn:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi semilaturii
bazei piramidei, este egal cu numărul
n2 + 4
n+
ψn = , n∈N;
2
2. Piramidele conŃin Triunghiurile gama n;
3. Comodulare.

Subcazul 2.2: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile muchiei şi
apotemei piramidei.
- 87 -

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


determinat de muchia şi apotema piramidei este:

d2 – b2 = a2

Semilatura bazei piramidei, conform RelaŃiei lui


Herodot generalizate este:

a2 = kdb

Înlocuim expresia lui a2 în prima relaŃie:

d2 – b2 = kdb

ÎmpărŃind prin factorul b2, relaŃia devine:

d2 d
2
–k –1=0
b b

Am găsit ecuaŃia numerelor dreptunghiulare cu


rest asemenea.

Am obŃinut astfel o clasă de piramide regulate:

Piramidele regulate de clasa D sunt piramidele


regulate pătrate, în care aria pătratului construit
cu semilatura bazei piramidei, este egală cu aria a
k dreptunghiuri construite cu muchia şi apotema
piramidei.

Piramida regulată D1 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
semilatura bazei piramidei, este egală cu aria
- 88 -

dreptunghiului construit cu muchia şi apotema


piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate D1:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi apotemei
piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul
lui Kepler);
3. Comodulare.

Piramida regulată D2 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
semilatura bazei piramidei, este egală cu aria a
două dreptunghiuri construite cu muchia şi
apotema piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate D2:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi apotemei
piramidei, este egal cu Numărul de argint, ψ2 = θ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 2;
3. Comodulare.

Piramidele regulate Dn sunt piramidele regulate


pătrate, în care aria pătratului construit cu
semilatura bazei piramidei, este egală cu aria a n
dreptunghiuri construite cu muchia şi apotema
piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate Dn:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi apotemei
n+ n2 + 4
piramidelor, este egal cu numărul ψn = ,
2
n∈N;
- 89 -

2. Piramidele conŃin Triunghiurile gama n;


3. Comodulare.

Subcazul 2.3: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile apotemei şi
semilaturii bazei piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


determinat de apotema şi semilatura bazei
piramidei este:
b2 + a2 = d2

Muchia piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
d2 = kab

Înlocuim expresia lui d2 în prima relaŃie:

b2 + a2 = kab

ÎmpărŃind prin factorul a2, relaŃia devine:

b2 b
2
–k +1=0
a a

EcuaŃia obŃinută nu generează numere dreptun-


ghiulare cu rest asemenea.

Subcazul 2.4: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile semilaturii
bazei şi apotemei piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


- 90 -

format de semilatura bazei şi apotema piramidei


este:
a2 + b2 = d2

Muchia piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
d2 = kab

Înlocuim expresia lui d2 în prima relaŃie:

a2 + b2 = kab

ÎmpărŃind prin factorul b2, relaŃia devine:

a2 a
2
–k +1=0
b b

EcuaŃia nu determină numere dreptunghiulare cu


rest asemenea.

Subcazul 3.1: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile muchiei şi
proiecŃiei acesteia pe baza piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


format de muchia piramidei şi proiecŃia acesteia
pe bază este:
d2 – h2 = e2

ÎnălŃimea piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
h2 = kde
- 91 -

Înlocuim expresia lui h2 în prima relaŃie:

d2 – kde = e2

ÎmpărŃind prin factorul e2, relaŃia de mai sus


devine:
d2 d
2
–k –1=0
e e

Aceasta este ecuaŃia generală a numerelor


dreptunghiulare cu rest asemenea.

Am găsit astfel o clasă de piramide regulate:

Piramidele regulate de clasa E sunt piramidele


regulate pătrate, în care aria pătratului construit
cu înălŃimea piramidei, este egală cu aria a k
dreptunghiuri construite cu muchia şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidei.

Piramida regulată E1 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
înălŃimea piramidei, este egală cu aria
dreptunghiului construit cu muchia şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate E1:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi proiecŃiei
acesteia pe baza piramidei, este egal cu Numărul
de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul
lui Kepler);
3. Comodulare.
- 92 -

Piramida regulată E2 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
înălŃimea piramidei, este egală cu aria a două
dreptunghiuri construite cu muchia şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate E2:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi proiecŃiei
acesteia pe baza piramidei, este egal cu Numărul
de argint, ψ2 = θ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 2;
3. Comodulare.

Piramidele regulate En sunt piramidele regulate


pătrate, în care aria pătratului construit cu
înălŃimea piramidei, este egală cu aria a n
dreptunghiuri construite cu muchia şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidei.

ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate En:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi proiecŃia
acesteia pe baza piramidelor, este egal cu numărul
n2 + 4
n+
ψn = , n∈N;
2
2. Piramidele conŃin Triunghiurile gama n;
3. Comodulare.

Subcazul 3.2: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile muchiei şi
înălŃimii piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic format


de muchia piramidei şi înălŃimea acesteia este:
- 93 -

d2 – e2 = h2

ProiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia,


conform RelaŃiei lui Herodot generalizate este:

e2 = kdh

Înlocuim expresia lui e2 în prima relaŃie:

d2 – kdh = h2

ÎmpărŃind prin factorul h2, relaŃia de mai sus devine:

d2 d
2
–k –1=0
h h

Am găsit ecuaŃia numerelor dreptunghiulare cu


rest asemenea.

Am determinat astfel o clasă de piramide regulate:

Piramidele regulate de clasa F sunt piramidele


regulate pătrate, în care aria pătratului construit
cu proiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia,
este egală cu aria a k dreptunghiuri construite cu
muchia piramidei şi înălŃimea acesteia.

Piramida regulată F1 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
proiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia, este
egală cu aria dreptunghiului construit cu muchia
piramidei şi înălŃimea acesteia.
- 94 -

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate F1:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi înălŃimii
piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul
lui Kepler);
3. Comodulare.

Piramida regulată F2 este piramida regulată


pătrată, în care aria pătratului construit cu
proiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia, este
egală cu aria a două dreptunghiuri construite cu
muchia piramidei şi înălŃimea acesteia.

ProprietăŃile particulare ale Piramidei regulate F2:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi înălŃimii
piramidei, este egal cu Numărul de argint, ψ2 = θ;
2. Piramida conŃine Triunghiul gama 2;
3. Comodulare.

Piramidele regulate Fn sunt piramidele regulate


pătrate, în care aria pătratului construit cu
proiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia, este
egală cu aria a n dreptunghiuri construite cu
muchia piramidei şi înălŃimea acesteia.

ProprietăŃile particulare ale Piramidelor regulate Fn:


1. Raportul dintre măsurile muchiei şi înălŃimii
n+ n2 + 4
piramidelor, este egal cu numărul ψn = ,
2
n∈N;
2. Piramidele conŃin Triunghiurile gama n;
3. Comodulare.
- 95 -

Subcazul 3.3: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile proiecŃiei
muchiei pe bază şi muchia piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


determinat de proiecŃia muchiei pe baza acesteia
şi înălŃimea piramidei este:

e2 + h2 = d2

Muchia piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
d2 = keh

Înlocuim expresia lui d2 în prima relaŃie:

e2 + h2 = keh

ÎmpărŃim prin factorul h2:

e2 e
–k +1=0
h2 h

EcuaŃia nu determină numere dreptunghiulare cu


rest asemenea.

Subcazul 3.4: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile înălŃimii şi
proiecŃiei muchiei pe baza piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


format de înălŃimea piramidei şi proiecŃia muchiei
pe bază este:
- 96 -

h2 + e2 = d2

Muchia piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
d2 = khe

Înlocuim expresia lui d2 în prima relaŃie:

e2 + h2 = khe

ÎmpărŃind prin factorul e2, relaŃia devine:

h2 h
2
–k +1=0
e e

EcuaŃia nu generează numere dreptunghiulare cu


rest asemenea.

Subcazul 4.1: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile apotemei şi
două apoteme ale bazei piramidei, aflate una în
prelungirea celeilalte.

Considerăm triunghiul isoscel format din două


apoteme ale piramidei situate în acelaşi plan şi
două apoteme ale bazei piramidei, aflate una în
prelungirea celeilalte.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


determinat de apotema piramidei şi apotema bazei
este:
b2 – c2 = h2
- 97 -

ÎnălŃimea piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
h2 = kbc

Înlocuim expresia lui h2 în prima relaŃie:

b2 – c2 = kbc

ÎmpărŃim relaŃia prin factorul 4c2:

2
 b  – k b  – 1 = 0
2c 22c 4
   

EcuaŃia nu are ca soluŃii numere dreptunghiulare


cu rest asemenea.

Subcazul 4.2: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile a două
apoteme ale bazei aflate una în prelungirea
celeilalte şi apotema piramidei.

Considerăm triunghiul isoscel format din două


apoteme ale bazei piramidei aflate una în
prelungirea celeilalte şi două apoteme ale
piramidei situate în acelaşi plan.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


determinat de apotema bazei piramidei şi
apotema piramidei este:

c2 + h2 = b2

ÎnălŃimea piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


- 98 -

generalizate este:

h2 = kcb

Înlocuim expresia lui h2 în prima relaŃie:

c2 + kcb = b2

4
ÎnmulŃim relaŃia cu factorul :
b2
2
2c + 2k2c – 4 = 0
b b
   

EcuaŃia nu determină numere dreptunghiulare cu


rest asemenea.

Subcazul 5.1: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile muchiei şi
diagonalei maxime a bazei piramidei.

Considerăm triunghiul isoscel format din două


muchii ale piramidei situate una în prelungirea
celeilalte şi diagonala maximă a bazei acesteia.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


determinat de muchia piramidei şi proiecŃia
acesteia pe bază este:

d2 – e2 = h2

ÎnălŃimea piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
h2 = kde
- 99 -

Înlocuim expresia lui h2 în prima relaŃie:

d2 – e2 = kde

ÎmpărŃind prin factorul 4e2, relaŃia devine:

2
 d  – k d  – 1 = 0
2e 22e 4
   

EcuaŃia nu generează numere dreptunghiulare cu


rest asemenea.

Subcazul 5.2: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile diagonalei
maxime a bazei şi muchia piramidei.

Considerăm triunghiul isoscel format din


diagonala maximă a bazei piramidei şi două
muchii ale piramidei aflate una în prelungirea
celeilalte.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


format de muchia piramidei şi proiecŃia acesteia
pe baza piramidei este:

e2 + h2 = d2

ÎnălŃimea piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
h2 = ked

Înlocuim expresia lui h2 în prima relaŃie:


- 100 -

e2 + ked = d2

4
ÎnmulŃim relaŃia cu factorul :
d2
2
2e + 2k2e – 4 = 0
d d
   

EcuaŃia nu are ca soluŃii numere dreptunghiulare


cu rest asemenea.

Subcazul 6.1: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile muchiei şi
laturii bazei piramidei.

Considerăm triunghiul isoscel al unei feŃe laterale


a piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul isoscel format


de muchia piramidei şi semilatura bazei acesteia
este:
d2 – a2 = b2

Apotema piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
b2 = kda

Înlocuim expresia lui b2 în prima relaŃie:

d2 – a2 = kda

ÎmpărŃim relaŃia cu factorul 4a2:


- 101 -

2
 d  – k d  – 1 = 0
2a 22a 4
   

EcuaŃia nu determină numere dreptunghiulare cu


rest asemenea.

Subcazul 6.2: Numere dreptunghiulare cu rest


asemenea, ca raport între măsurile laturii bazei şi
muchiei piramidei.

Considerăm triunghiul isoscel al unei feŃe laterale


a piramidei.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic


format de semilatura bazei piramidei şi muchia
piramidei este:
a2 + b2 = d2

Apotema piramidei, conform RelaŃiei lui Herodot


generalizate este:
b2 = kad

Înlocuim expresia lui b2 în prima relaŃie:

a2 + kad = d2

4
ÎnmulŃim relaŃia cu factorul :
d2
2
2a + 2k2a – 4 = 0
d d
   

EcuaŃia nu generează numere dreptunghiulare cu


rest asemenea.
- 102 -

Pe lângă piramidele analizate în această secŃiune,


mai există şi alte piramide regulate care
determină triunghiuri ale căror laturi se află în
raport egal cu un număr dreptunghiular cu rest
asemenea.

După cum vom prezenta în secŃiunea referitoare


la poliedrele regulate, icosaedrul regulat şi
dodecaedrul regulat conŃin piramide regulate care
determină triunghiuri ale căror laturi se află în
raport egal cu unul dintre numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 103 -

8. APLICAłIILE 6:
CONURI CIRCULARE DREPTE

8.1. ANALOGIA DINTRE PIRAMIDELE


REGULATE ŞI CONURILE CIRCULARE DREPTE.
CONUL DE AUR. CONUL CIRCULAR DREPT B1

Să considerăm un con circular drept:

Fig. 24. Conul circular drept.

Elementele conului circular drept sunt:

g – generatoarea conului;
r – raza cercului de bază al conului;
h – înălŃimea conului.
- 104 -

Dacă comparăm conul din Fig. 24 cu una dintre


piramidele regulate, spre exemplu Piramida de aur
din Fig. 22, având în vedere elementele celor două
figuri, constatăm o analogie (corespondenŃă) între
cele două corpuri.

Elementelor semitriunghiului median al


piramidelor regulate le corespund elementele
conului circular drept.

Această analogie este prezentată în tabelul


următor:

Elemente ale semitriunghiului Elemente ale conului


median al piramidei regulate circular drept
Denumirea NotaŃie Denumirea NotaŃie
elementului elementului
apotemă b generatoare g
apotema bazei c raza cercului de r
bază
înălŃime h înălŃime h

În cadrul piramidelor regulate, sunt două clase de


piramide care generează numere dreptunghiulare
cu rest asemenea, ca rapoarte ale elementelor din
cadrul semitriunghiului median al piramidei:

– Piramidele regulate An, care au proprietatea că


raportul dintre măsurile apotemei şi apotemei
bazei piramidelor, este un număr dreptunghiular
cu rest asemenea;
– Piramidele regulate Bn, care au proprietatea că
raportul dintre măsurile apotemei şi înălŃimii
piramidelor, este un număr dreptunghiular cu
rest asemenea.
- 105 -

Din prima clasă face parte Piramida de aur, iar


din cea de-a doua Piramida regulată B1.

Prin analogie cu proprietăŃile acestor două


piramide, putem determina două conuri circulare
drepte care au proprietăŃi similare.

RelaŃia lui Herodot în Piramida de aur este:

Aria pătratului construit cu înălŃimea piramidei


este egală cu aria unei feŃe laterale a piramidei:

h2 = bc

Corespondentul relaŃiei lui Herodot în cazul


Conului de aur este:
h2 = gr

ÎnmulŃim relaŃia cu constanta cercului π:

πh2 = πgr

ceea ce înseamnă că aria cercului construit cu


înălŃimea conului, este egală cu aria suprafeŃei
laterale a conului.

Am obŃinut astfel RelaŃia lui Herodot în cazul


Conului de aur, deci:

Conul de aur este conul circular drept în care


aria cercului construit cu înălŃimea conului, este
egală cu aria suprafeŃei laterale a conului.

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic al


- 106 -

conului circular este:

g2 – r2 = h2

Înlocuim expresia lui h2 în prima relaŃie:

g2 – r2 = gr

ÎmpărŃind cu r2, rezultă ecuaŃia:

g2 g
– –1=0
r2 r

care are drept soluŃie Numărul de aur.

Acest con mai are o proprietate interesantă.

Desfăşurarea suprafeŃei laterale a conului este un


sector circular de rază g:

Fig. 25. Desfăşurata suprafeŃei laterale a conului circular drept.


- 107 -

Lungimea arcului de cerc corespunzător secto-


rului circular al desfăşuratei suprafeŃei laterale a
conului este 2πr.

CircumferinŃa cercului din care face parte această


desfăşurată este 2πg.

Dacă facem raportul dintre circumferinŃa cercului


desfăşuratei menŃionate şi lungimea arcului de
cerc al desfăşuratei obŃinem:

2πg g
= =φ
2πr r

Desfăşurata suprafeŃei laterale a Conului de aur


este partea majoră care rezultă din împărŃirea
cercului desfăşuratei în două sectoare de cerc de
raport al ariilor egal cu Numărului de aur.

ProprietăŃile specifice Conului de aur:


1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi razei
cercului de bază al conului, este egal cu Numărul
de aur ψ1 = φ;
2. Conul conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul lui
Kepler);
3. Desfăşurata suprafeŃei laterale a conului este
partea majoră care rezultă din împărŃirea cercului
desfăşuratei în două sectoare de cerc de raport al
ariilor egal cu Numărul de aur.

RelaŃia lui Herodot în Piramida regulată B1 este:

Aria pătratului construit cu apotema bazei


piramidei, este egală cu aria unui dreptunghi
- 108 -

construit cu apotema şi înălŃimea piramidei:

c2 = bh

Corespondentul RelaŃiei lui Herodot în cazul Conului


circular drept B1 este:
r2 = gh

ÎnmulŃim relaŃia cu constanta cercului π:

πr2 = πhg

RelaŃia de mai sus are două interpretări, în


funcŃie de modul de grupare a factorilor din
membrul al doilea.

Astfel, dacă vom grupa primii doi factori ai


membrului al doilea al relaŃiei, rezultă:

πr2 = (πh)g

ceea ce înseamnă că aria cercului de bază al


conului este egală cu aria suprafeŃei laterale a
unui con care are drept rază a cercului de bază,
înălŃimea conului iniŃial şi aceeaşi generatoare cu
a conului iniŃial.

Am obŃinut astfel RelaŃia lui Herodot în cazul


Conului circular drept B1, într-o primă variantă.

Dacă vom grupa primul şi al treilea factor al


membrului al doilea al relaŃiei de mai sus, rezultă:

πr2 = (πg)h
- 109 -

ceea ce înseamnă că aria cercului de bază al


conului, este egală cu aria suprafeŃei laterale a
unui con care are drept rază a cercului de bază,
generatoarea conului iniŃial şi aceeaşi înălŃime cu
a conului iniŃial.

Am obŃinut astfel RelaŃia lui Herodot în cazul


Conului circular drept B1, într-o a doua variantă.

Drept urmare, în cazul Conului circular drept B1,


există două definiŃii:

Conul circular drept B1 este conul circular drept


în care aria cercului de bază al conului este egală
cu aria suprafeŃei laterale a unui con care are
drept rază a cercului de bază, înălŃimea conului
iniŃial şi aceeaşi generatoare cu a conului iniŃial
(definiŃia 1).

Conul circular drept B1 este conul circular drept


în care aria cercului de bază al conului este egală
cu aria suprafeŃei laterale a unui con care are
drept rază a cercului de bază, generatoarea
conului iniŃial şi aceeaşi înălŃime cu a conului
iniŃial (definiŃia 2).

Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic al


conului circular este:

g2 – r2 = h2

Înlocuim expresia lui r2 în această relaŃie:

g2 – gh = h2
- 110 -

ÎmpărŃind cu h2, rezultă ecuaŃia:

g2 g
– –1=0
h2 h

care are drept soluŃie Numărul de aur.

ProprietăŃile specifice Conului circular drept B1:


1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi înălŃimii
conului este egal cu Numărul de aur ψ1 = φ;
2. Conul conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul lui
Kepler).

8.2. GENERALIZAREA RELAłIEI LUI HERODOT


ÎN CAZUL CONULUI DE AUR

RelaŃia lui Herodot generalizată în cazul Conului


de aur este:

Aria cercului construit cu înălŃimea conului este


egală cu aria a k suprafeŃe laterale ale conului.

Putem defini astfel o clasă de conuri circulare


drepte:

Conurile circulare drepte clasa A sunt conurile


circulare drepte în care aria cercului construit cu
înălŃimea conului este egală cu aria a k suprafeŃe
laterale ale conului.
- 111 -

Conul circular drept A1 este conul circular drept


în care aria cercului construit cu înălŃimea
conului este egală cu aria unei suprafeŃe laterale
ale conului.

Am regăsit definiŃia Conului de aur.

Reamintim proprietăŃile specifice acestui con:


1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi razei
cercului de bază al conului, este egal cu Numărul
de aur ψ1 = φ;
2. Conul conŃine Triunghiul gama 1 (Triunghiul lui
Kepler);
3. Desfăşurata suprafeŃei laterale a conului este
partea majoră care rezultă din împărŃirea cercului
desfăşuratei în două sectoare de cerc de raport al
ariilor egal cu Numărul de aur.

Conul circular drept A2 este conul circular drept


în care aria cercului construit cu înălŃimea
conului este egală cu aria a două suprafeŃe
laterale ale conului.

ProprietăŃile specifice Conului circular drept A2:


1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi razei
cercului de bază al conului este egal Numărul de
argint ψ2 = θ;
2. Conul conŃine Triunghiul gama 2.

Conul circular drept An este conul circular drept


în care aria cercului construit cu înălŃimea
conului este egală cu aria a n suprafeŃe laterale
ale conului.
- 112 -

ProprietăŃile specifice Conului circular drept An:


1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi razei
cercului de bază al conului, este egal numărul
n+ n2 + 4
ψn = , n∈N;
2
2. Conul conŃine Triunghiul gama n.

8.3. GENERALIZAREA RELAłIEI LUI HERODOT


ÎN CAZUL CONULUI CIRCULAR DREPT B1

După cum am arătat în secŃiune 8.1, RelaŃia lui


Herodot în cazul Conului circular drept B1 are
două variante.

Drept urmare, RelaŃia lui Herodot generalizată


pentru Conul circular drept B1, va avea şi ea două
variante:

– Aria cercului de bază al conului este egală cu


aria a k suprafeŃe laterale ale unui con care are
drept rază a cercului de bază, înălŃimea conului
iniŃial şi aceeaşi generatoare cu a conului iniŃial
(prima variantă);

– Aria cercului de bază al conului este egală cu


aria a k suprafeŃe laterale ale unui con care are
drept rază a cercului de bază, generatoarea
conului iniŃial şi aceeaşi înălŃime cu a conului
iniŃial (a doua variantă).
- 113 -

Putem defini astfel o clasă de conuri circulare


drepte:

Conurile circulare drepte clasa B sunt conurile


circulare drepte în care aria cercului de bază al
conului, este egală cu aria a k suprafeŃe laterale
ale unui con care are drept rază a cercului de
bază, înălŃimea conului iniŃial şi aceeaşi
generatoare cu a conului iniŃial (definiŃia 1).

Conurile circulare drepte clasa B sunt conurile


circulare drepte în care aria cercului de bază al
conului, este egală cu aria a k suprafeŃe laterale
ale unui con care are drept rază a cercului de
bază, generatoarea conului iniŃial şi aceeaşi
înălŃime cu a conului iniŃial (definiŃia 2).

DefiniŃiile şi proprietăŃile specifice Conului


circular drept B1, au fost prezentate în secŃiunea
8.1.

Conul circular drept B2 este conul circular drept


în care aria cercului de bază al conului, este egală
cu aria a două suprafeŃe laterale ale unui con care
are drept rază a cercului de bază, înălŃimea
conului iniŃial şi aceeaşi generatoare cu a conului
iniŃial (definiŃia 1).

Conul circular drept B2 este conul circular drept


în care aria cercului de bază al conului, este egală
cu aria a două suprafeŃe laterale ale unui con care
are drept rază a cercului de bază, generatoarea
conului iniŃial şi aceeaşi înălŃime cu a conului
iniŃial (definiŃia 2).
- 114 -

ProprietăŃile specifice Conului circular drept B2:


1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi înălŃimii
conului este egal cu Numărul de argint ψ2 = θ;
2. Conul conŃine Triunghiul gama 2.

Conurile circulare drepte Bn sunt conurile


circulare drepte în care aria cercului de bază al
conului, este egală cu aria a n suprafeŃe laterale
ale unui con care are drept rază a cercului de
bază, înălŃimea conului iniŃial şi aceeaşi
generatoare cu a conului iniŃial (definiŃia 1).

Conurile circulare drepte Bn sunt conurile


circulare drepte în care aria cercului de bază al
conului, este egală cu aria a n suprafeŃe laterale
ale unui con care are drept rază a cercului de
bază, generatoarea conului iniŃial şi aceeaşi
înălŃime cu a conului iniŃial (definiŃia 2).

ProprietăŃile specifice Conurilor circulare drepte Bn:


1. Raportul dintre măsurile generatoarei şi înălŃimii
n+ n2 + 4
conului, este egal numărul ψn = , n∈N;
2
2. Conurile conŃin Triunghiurile gama n.
- 115 -

9. APLICAłIILE 7:
POLIEDRE REGULATE

Ca şi în cazul poligoanelor regulate, poliedrele


regulate sunt constituite din figuri geometrice
definite fără condiŃii impuse.

9.1. ICOSAEDRUL REGULAT.


PIRAMIDE ICOSAEDRALE

Icosaedrul regulat este poliedrul a cărui suprafa-


Ńă este compusă din triunghiuri echilaterale
congruente.

Fig. 26. Icosaedrul regulat şi grupul de


trei Dreptunghiuri de aur congruente generate de acesta.
- 116 -

FeŃele din jurul unul vârf al Icosaedrului regulat,


formează o piramidă pentagonală dreaptă, ce are
ca bază un Pentagon regulat.

Conform celor arătate anterior, raportul dintre


măsurile diagonalei Pentagonului regulat şi laturii
acestuia, este egal cu SecŃiunea de aur.

Ca urmare a acestei proprietăŃi, vârfurile


Icosaedrului regulat generează un grup de trei
Dreptunghiuri de aur congruente, toate având
centrul în centrul icosaedrului, care sunt
perpendiculare reciproc şi care au dimensiuni în
opoziŃie.

Pentru a demonstra acest lucru, punem problema


inversă: vârfurile unui grup de trei Dreptunghiuri
de aur congruente, având acelaşi centru,
perpendiculare reciproc şi care au dimensiunile în
opoziŃie, determină un Icosaedru regulat, respectiv
vom demonstra că vârfurile Dreptunghiurilor de
aur, generează triunghiuri echilaterale congruente.

În Fig. 26 este reprezentat Icosaedrul regulat şi


grupul de trei Dreptunghiuri de aur congruente
generate de acestea: IJKL, EFGH şi ABCD.

Dacă considerăm două dreptunghiuri, de exemplu


IJKL şi EFGH, acestea vor determina opt noi
segmente egale, şi anume: LF, KF, LG, KG, IE, JE,
IH şi JH.

Analog, dreptunghiurile al doilea şi al treilea, şi al


treilea şi primul determină opt noi segmente egale,
- 117 -

adică obŃinem 8×3 = 24 noi segmente, care


adăugate la cele 2×3 = 6 segmente reprezentând
lăŃimea celor trei dreptunghiuri, obŃinem 30 de
segmente reprezentând muchiile icosaedrului.

Rămâne deci să demonstrăm că aceste 30 de


segmente sunt egale, respectiv că segmentele
determinate de cele trei dreptunghiuri sunt egale
cu latura mică a dreptunghiurilor.

Dacă latura mică a dreptunghiurilor este a a,


latura mare va fi φ a .

ϕa − a ϕ−1
ΜΝ = = a
2 2

ϕ−1 2 ϕa 2
ΝF = MN 2 +MF2 = ( a) + ( ) =
2 2

ϕ2 − 2ϕ+1 2 ϕ2 − a 2 a
= a + = 2ϕ2 − 2ϕ+1 =
4 4 2

a a a 3
= 2(ϕ− 2) +1 = 2 +1 =
2 2 2

a 3a 2 a 3a 2
LF = LN 2 +NF2 = ( )2 + = + =a
2 4 4 4

Icosaedrul regulat are în compunere trei piramide


regulate:
- 118 -

– Piramida regulată triunghiulară având drept


bază o faŃă a icosaedrului şi vârful în centrul
acestuia, pe care o vom numi Piramida
icosaedrală 1. Aceasta constituie comodulul
icosaedrului prin definiŃie;

– Piramida regulată pentagonară având drept bază


pentagonul determinat de cinci feŃe ale
icosaedrului şi vârful în punctul de întâlnire al
celor cinci feŃe, pe care o vom numi Piramida
icosaedrală 2;

– Piramida regulată pentagonară având drept bază


pentagonul determinat de cinci feŃe ale
icosaedrului şi vârful în centrul acestuia, pe care
o vom numi Piramida icosaedrală 3.

PIRAMIDA ICOSAEDRALĂ 1

Aşa cum am menŃionat în secŃiunea dedicată


piramidelor regulate, acestea pot fi analizate prin
comodul, având în vedere că piramidele regulate
sunt o combinaŃie simetrică a comodulului.

Fig. 27. Comodulul piramidei regulate.


- 119 -

Elementele comodulului piramidei regulate sunt:

a – latura bazei piramidei regulate;


h – înălŃimea piramidei regulate;
b – apotema piramidei regulate;
c – apotema bazei piramidei regulate;
d – muchia piramidei;
e – proiecŃia muchiei piramidei pe baza acesteia.

Conform definiŃiei Piramidei icosaedrale 1, baza


acesteia este un Triunghi echilateral.

În semitriunghiul bazei comodulului există relaŃia:

a
tgα =
2c

a
tg 60º =
2c

a
c= = 0, 288a
2tg 60º

Teorema lui Pitagora în acest triunghi este:

a2 2
e= + c = 0,25a 2 + 0,083a 2 = 0,577 a
4

Fie un Dreptunghi de aur generat de icosaedru:


- 120 -

Fig. 28. Dreptunghiul de aur al icosaedrului.

Semidiagonala dreptunghiului

ϕ2 a 2 a 2 a
f= + = ϕ2 +1
4 4 2

este egală cu muchia piramidei.


Prin urmare,
a
d=f = ϕ2 +1 = 0,951a
2

Ne propunem să calculăm rapoartele supraunitare


determinate de laturile triunghiurilor dreptunghice
reprezentând semitriunghiul feŃei laterale a
comodulului şi triunghiul determinat de muchia
comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza comodulului
şi să vedem dacă printre aceste rapoarte, se regăsesc
numere dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 121 -

Teorema lui Pitagora în semitriunghiul feŃei


laterale a comodulului este:

a a2 2 a 2 ϕa
b = d 2 + ( )2 = (ϕ +1) − = = 0,809a
2 4 4 2

Laturile acestui triunghi sunt:

b = 0,809a

a
= 0,5a
2

d = 0, 951a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

d
= 1,175
b

d
= 1,902
a
2

b
= 1, 618 = ψ = ϕ
a 1

Teorema lui Pitagora în triunghiul median al


comodulului este:
- 122 -

h = b 2 − c 2 = (0,809a)2 − (0,288a) 2 = 0, 755a

Laturile acestui triunghi sunt:

b = 0,809a

c = 0, 288a

h = 0, 755a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

b
= 1, 070
h

b
= 2,802
c

h
= 2, 618
c

Laturile triunghiului determinat de muchia


comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
comodulului sunt:

d = 0, 951a

e = 0,577 a

h = 0, 755a
- 123 -

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

d
= 1, 258
h

d
= 1, 647
e

h
= 1,309
e

ProprietăŃile particulare ale Piramidei icosaedrale 1:


1. Raportul dintre măsurile apotemei şi semilaturii
bazei piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul beta 1 (Triunghiul de
aur);
3. Comodulare.

PIRAMIDA ICOSAEDRALĂ 2

Considerăm comodulul piramidei regulate din Fig. 27.

Conform definiŃiei piramidei, baza acesteia este un


Pentagon regulat.

În semitriunghiul bazei comodulului, există


relaŃia:
a
tgα =
2c
a
tg 36º =
2c
- 124 -

a
c= = 0, 688a
2tg 36º

Teorema lui Pitagora în acest triunghi este:

a2 2
e= + c = 0,25a 2 + 0,473a 2 = 0,850a
4

În semitriunghiul feŃei laterale a comodulului


există relaŃia:
a
tg β =
2b

a
tg 30º =
2b

a
b= = 0,866a
2tg 30º

Ne propunem să calculăm rapoartele supraunitare


determinate de laturile triunghiurilor dreptunghice
reprezentând semitriunghiul feŃei laterale a
comodulului, triunghiul median al comodulului şi
triunghiul determinat de muchia comodulului şi
proiecŃia acesteia pe baza comodulului şi să vedem
dacă printre aceste rapoarte se regăsesc numere
dreptunghiulare cu rest asemenea.

Teorema lui Pitagora în triunghiul median al


comodulului este:
- 125 -

h = b 2 − c 2 = (0,866a) 2 − (0,688a) 2 = 0,525a

Laturile acestui triunghi sunt:

b = 0,866a

c = 0, 688a

h = 0,525a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

b
= 1, 258
c

b
= 1, 647
h

c
= 1,309
h

Laturile triunghiului determinat de muchia


comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
comodulului sunt:
d =a

e = 0,850a

h = 0,525a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


- 126 -

acestui triunghi sunt:

d
= 1,175
e

d
= 1, 902
h

e
= 1, 618 = ψ = ϕ
h 1

ProprietăŃile particulare ale Piramidei icosaedrale 2:


1. Raportul dintre măsurile proiecŃiei muchiei
piramidei pe baza acesteia şi înălŃimii piramidei,
este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul beta 1 (Triunghiul de
aur) şi Pentagonul regulat;
3. Comodulare.

PIRAMIDA ICOSAEDRALĂ 3

Considerăm comodulul piramidei regulate din Fig. 27.

Conform definiŃiei piramidei, baza acesteia este un


Pentagon regulat.

În semitriunghiul bazei comodulului, există


relaŃia:

a
tgα =
2c
- 127 -

a
tg 36º =
2c

a
c= = 0, 688a
2tg 36º

Teorema lui Pitagora în acest triunghi este:

a2 2
e= + c = (0,5a ) 2 + (0,688a ) 2 = 0,850a
4

Fie un dreptunghi de aur generat de icosaedru din


Fig. 28.

Semidiagonala dreptunghiului

ϕ2 a 2 a 2 a
f= + = ϕ2 +1
4 4 2

este egală cu muchia piramidei.


Prin urmare,
a
d=f = ϕ2 +1 = 0,951a
2

Ne propunem să calculăm rapoartele supraunitare


determinate de laturile triunghiurilor dreptunghice
reprezentând semitriunghiul feŃei laterale a
comodulului şi triunghiul mediu al comodulului
determinat de muchia comodulului şi proiecŃia
acesteia pe baza comodulului şi să vedem dacă
printre aceste rapoarte se regăsesc numere
- 128 -

dreptunghiulare cu rest asemenea.

Teorema lui Pitagora în semitriunghiul feŃei


laterale a comodulului este:

a
b = d 2 + ( )2 = (0,951a)2 −(0,5a )2 = 0,809a
2

Laturile acestui triunghi sunt:

b = 0,809a

a
= 0,5a
2

d = 0, 951a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

d
= 1,175
b

d
= 1,902
a
2

b
= 1, 618 = ψ = ϕ
a 1

Teorema lui Pitagora în triunghiul median al


- 129 -

comodulului este:

h = b 2 − c 2 = (0,809a)2 − (0,688a)2 = 0, 425a

Laturile acestui triunghi sunt:

b = 0,809a

c = 0, 688a

h = 0, 425a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

b
= 1,175
c

b
= 0,902
h

c
= 1, 618 = ψ = ϕ
h 1

Laturile triunghiului determinat de muchia


comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
comodulului sunt:

d = 0, 951a

e = 0,850a
- 130 -

h = 0, 425a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

d
= 1,118
e

d
= 2, 236
h

e
=2
h

ProprietăŃile particulare ale Piramidei icosaedrale 3:


1. Raportul dintre măsurile apotemei şi semilaturii
bazei piramidei, precum şi raportul dintre măsurile
apotemei bazei piramidei şi înălŃimii acesteia, este
egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul beta 1 (Triunghiul de
aur) şi Pentagonul regulat;
3. Comodulare.

Dacă unim centrele celor 20 de feŃe ale


icosaedrului, având în vedere că figura este
simetrică în raport cu centrul acesteia, obŃinem o
figură geometrică regulată, compusă din 12
Pentagoane regulate congruente, numită
Dodecaedru regulat.

Figurile care se obŃin una din cealaltă, prin unirea


centrelor feŃelor acestora, se numesc figuri duale.
- 131 -

ProprietăŃile particulare ale Icosaedrului regulat:


1. Figura conŃine Dreptunghiul de aur, Piramida
icosaedrală 1, Piramida icosaedrală 2 şi Piramida
icosaedrală 3;
2. Figura admite un dual, Dodecaedrul regulat;
3. Figura este comodulată. Comodulul este
Piramida icosaedrală 1.

Se observă că între proprietăŃile icosaedrului nu a


fost inclus şi Pentagonul regulat. Acesta se regăseşte
în proprietăŃile Piramidelor icosaedrale 2 şi 3.

9.2. DODECAEDRUL REGULAT.


PIRAMIDE DODECAEDRALE

Cele 20 de feŃe ale icosaedrului regulat determină


cele 20 de vârfuri ale dodecaedrului regulat şi,
reciproc, drept urmare, centrele feŃelor
dodecaedrului regulat, vor determina la rândul lor
un grup de trei Dreptunghiuri de aur congruente.

Fig. 29. Dodecaedrul regulat şi grupul de trei


Dreptunghiuri de aur congruente generate de acesta.
- 132 -

Dodecaedrul regulat are în compunere trei


piramide regulate:

– Piramida regulată pentagonală având drept bază


o faŃă a dodecaedrului şi vârful în centrul
acestuia, pe care o vom numi Piramida
dodecaedrală 1. Aceasta constituie comodulul
dodecaedrului prin definiŃie;

– Piramida regulată triunghiulară având drept


bază diagonalele a trei feŃe pentagonale ale
dodecaedrului şi drept vârf punctul de întâlnire al
acestor feŃe, pe care o vom numi Piramida
dodecaedrală 2;

– Piramida regulată triunghiulară având drept


bază diagonalele a trei feŃe pentagonale ale
dodecaedrului şi drept vârf centrul acestuia, pe
care o vom numi Piramida dodecaedrală 3.

PIRAMIDA DODECAEDRALĂ 1

Conform definiŃiei piramidei, baza acesteia este un


Pentagon regulat.

Considerăm comodulul piramidei regulate din Fig. 27.

În semitriunghiul bazei comodulului piramidei,


există relaŃia:
a
tgα =
2c
- 133 -

a
tg 36º =
2c

a
c= = 0, 688a
2tg 36º

Teorema lui Pitagora în acest triunghi este:

a2 2
e= + c = (0,5a ) 2 + (0,688a ) 2 = 0,850a
4

Unind anumite vârfuri ale dodecaedrului şi Ńinând


seama de simetria acestuia, Dodecaedrul regulat
determină un cub.

După cum se poate observa din Fig. 30,


diagonalele feŃelor pentagonale ale dodecaedrului,
egale între ele, reprezintă muchiile figurii
presupuse a fi cub.

Trebuie să mai demonstrăm că aceste muchii sunt


şi perpendiculare două câte două, adică feŃele
figurii presupuse a fi cub, sunt pătrate. Având în
vedere simetria dodecaedrului, este suficient a
arăta că numai două dintre cele douăsprezece
muchii sunt perpendiculare.

Fig. 30. Dodecaedrul regulat şi


cubul determinat de acesta.
- 134 -

Vom lua în considerare un grup de muchii ale


dodecaedrului care determină o faŃă a figurii
presupuse a fi cub.

Fig. 31. Grupul de muchii al Dodecaedrului regulat


care determină o faŃă a cubului.

łinând seama de simetria dodecaedrului, rezultă


următoarele:

– Segmentele AD şi BC, respectiv DC şi AB sunt


paralele două câte două;
– Segmentele AB şi DC sunt perpendiculare pe
segmentul EF.

Se poate deduce deci că segmentul AD este


perpendicular pe segmentul AB, deci figura ABCD
este un pătrat.

Rezultă că Dodecaedrul regulat determină un cub,


între muchiile acestuia existând relaŃia:

lc

ld
- 135 -

unde lc şi ld sunt latura cubului şi respectiv a


Dodecaedrului regulat.

Să considerăm figura geometrică determinată de


un grup de muchii ale dodecaedrului şi o faŃă a
cubului:

Fig. 32. Figura geometrică determinată de un grup de muchii ale


Dodecaedrului regulat şi o faŃă a cubului şi secŃiunea sa mediană.

În această figură luăm un plan de secŃiune care


trece prin mijlocul muchiei de deasupra şi
mijloacele a două muchii ale cubului.

SecŃiunea mediană a figurii este un triunghi


isoscel de bază φa, unde a este latura
dodecaedrului şi α unghiul la vârf al triunghiului.

Ne propunem să determinăm unghiul α, adică


unghiul format de două feŃe alăturate ale dodecae-
drului sau unghiul diedru al dodecaedrului.
- 136 -

Pentru aceasta este necesar a determina în


prealabil măsura laturilor egale ale triunghiului
mai sus menŃionat.

Fie o faŃă pentagonală a dodecaedrului:

Fig. 33. FaŃa pentagonală a Dodecaedrului regulat.

Latura triunghiului isoscel din secŃiunea mediană


a corpului geometric din Fig. 32, este segmentul
EF al feŃei pentagonale a dodecaedrului.

Segmentul GB este:

AB-CD ϕa − a ϕ−1
GB= = = a
2 2 2
- 137 -

ϕ−1 2 ϕ+ 2
EF=GD= BD 2 -GB2 = a 2 − ( a) = a
2 2

Acum putem determina unghiul diedru al


dodecaedrului:

Fig. 34. SecŃiunea mediană a figurii geometrice determinate de


un grup de muchii ale Dodecaedrului regulat şi o faŃă a cubului.

ϕa
α 2 ϕ
sin = = = 0,850
2 ϕ+ 2 ϕ+ 2
a
2

α
= arcsin 0,850
2

α
= 58°, 282
2

α = 116°,565

Ne propunem acum să calculăm lăŃimea


Dreptunghiului de aur generat de dodecaedru.

Să considerăm Dodecaedrul regulat din Fig. 29.


- 138 -

Observăm că lăŃimea Dreptunghiului de aur


uneşte centrele a două feŃe pentagonale adiacente
ale dodecaedrului.

Mai observăm în figură că lăŃimea Dreptunghiului


de aur formează împreună cu apotemele a două
feŃe pentagonale adiacente, un triunghi isoscel.

Fig. 35. Triunghiul isoscel ce are ca bază lăŃimea Dreptunghiului de aur


al Dodecaedrului regulat şi drept laturi apotemele a două feŃe
pentagonale adiacente ale dodecaedrului.

Să calculăm măsura apotemelor mai sus


menŃionate.

Fie un comodul al feŃei dodecaedrului:

Fig. 36. Comodulul feŃei pentagonale a Dodecaedrului regulat.


- 139 -

a
tg 36º = 2
g

a
g= = 0, 688a
2tg 36º

În semitriunghiul din Fig. 35 există relaŃia:

α i
sin =
2 g

unde i este jumătatea lăŃimii Dreptunghiului de


aur al dodecaedrului.

α
i = g sin = 0, 688a sin 58°, 282 = 0, 585a
2

Fie un Dreptunghi de aur generat de dodecaedru:

Fig. 37. Dreptunghiul de aur generat de Dodecaedrul regulat.


- 140 -

Lungimea dreptunghiului este:

j = 2ϕi = 2ϕ • 0,585a = 1,113a

Diagonala dreptunghiului este:

k= j 2 + 4i 2 = (1,894a)2 + 4(0,585a)2 = 2, 227 a

Ne propunem să calculăm rapoartele supraunitare


determinate de laturile triunghiurilor dreptunghice
reprezentând semitriunghiul feŃei laterale a
comodulului, triunghiul median al comodulului şi
triunghiul determinat de muchia comodulului şi
proiecŃia acesteia pe baza comodulului şi să vedem
dacă printre aceste rapoarte se regăsesc numere
dreptunghiulare cu rest asemenea.

Observăm că înălŃimea piramidei analizate este


jumătate din diagonala Dreptunghiului de aur:

k 2,227 a
h= = = 1,113a
2 2

Teorema lui Pitagora în triunghiul median al


comodulului piramidei este:

b = h 2 + c 2 = (1,113a) 2 + (0,688a)2 = 1, 309a

Laturile acestui triunghi sunt:

b = 1, 309a
- 141 -

h = 1,113a

c = 0, 688a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

b
= 1,175
h

b
= 1,902
c

h
= 1, 618 = ψ = ϕ
c 1

Teorema lui Pitagora în semitriunghiul feŃei


laterale a comodulului este:

a2
d = b2 + = (1,309a )2 + (0,5a )2 = 1, 401a
4

Laturile acestui triunghi sunt:

d = 1, 401a

b = 1, 309a

a
= 0,5a
2

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


- 142 -

acestui triunghi sunt:

d
= 1, 070
b

d
= 2,802
a
2

b
= 2, 618
a
2

Teorema lui Pitagora în triunghiului determinat de


muchia comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
comodulului sunt:

e = d 2 − h 2 = (1,401a)2 −(1,113a)2 = 0,850a

Laturile acestui triunghi sunt:

d = 1, 401a

h = 1,113a

e = 0,850a

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

d
= 1, 258
h
- 143 -

d
= 1, 648
e

h
= 1,309
e

ProprietăŃile particulare ale Piramidei dodecaedrale 1:


1. Raportul dintre măsurile înălŃimii şi apotemei
bazei piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul beta 1 (Triunghiul de
aur) şi Pentagonul regulat;
3. Comodulare.

PIRAMIDA DODECAEDRALĂ 2

Conform definiŃiei piramidei, baza acesteia este un


triunghi echilateral, iar feŃele sunt Triunghiuri
penta.

Considerăm comodulul piramidei regulate din Fig. 27.

Notând latura dodecaedrului cu ad , muchia


piramidei va fi d = ad .

Având în vedere că faŃa laterală a piramidei este


Triunghiul penta:
a

d
sau
a

ad
- 144 -

Deci latura bazei piramidei este:

a = ϕad

Ne propunem să calculăm rapoartele supraunitare


determinate de laturile triunghiurilor dreptunghice
reprezentând triunghiul median al comodulului şi
triunghiul determinat de muchia comodulului şi
proiecŃia acesteia pe baza comodulului şi să vedem
dacă printre aceste rapoarte se regăsesc numere
dreptunghiulare cu rest asemenea.

În triunghiul feŃei laterale a comodulului există


relaŃia:
a ϕa ϕ2 a d2
b = d 2 + ( )2 = a d2 − ( d )2 = a d2 − =
2 2 4

4a d2 − ϕ2 a d2 1
= = ad 4 − ϕ2 = 0,587 ad
4 2

În semitriunghiul bazei comodulului există relaŃia:

a
tgα =
2c

a
tg 60º =
2c

a ϕad
c= = = 0, 467ad
2tg 60º 2tg 60º
- 145 -

Teorema lui Pitagora în triunghiul median al


comodulului este:

h = b 2 − c 2 = (0,587ad ) 2 −(0,467ad ) 2 = 0,356ad

Laturile triunghiului median al comodulului sunt:

b = 0, 587ad

c = 0, 467ad

h = 0,356ad

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

b
= 1, 258
c

b
= 1, 647
h

c
= 1,309
h

Laturile triunghiului determinat de muchia


comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
comodulului sunt:
d = ad

e = 0,934ad
- 146 -

h = 0,356ad

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

d
= 1, 070
e

d
= 2,802
h

e
= 2, 618
h

ProprietăŃile particulare ale Piramidei dodecaedrale 2:


1. Raportul dintre măsurile bazei şi muchiei
piramidei, este egal cu Numărul de aur, ψ1 = φ;
2. Piramida conŃine Triunghiul penta;
3. Comodulare.

PIRAMIDA DODECAEDRALĂ 3

Conform definiŃiei piramidei, baza acesteia este un


triunghi echilateral.

Considerăm comodulul piramidei regulate din Fig. 27.

Notând latura dodecaedrului cu ad, latura bazei


piramidei va fi a = ϕad .

În semitriunghiul bazei comodulului, există


relaŃia:
- 147 -

a
tgα =
2c

a
tg 60º =
2c

a ϕad
c= = = 0, 467ad
2tg 60º 2tg 60º

Teorema lui Pitagora în semitriunghiul bazei


comodulului este:

a ϕ
e = c 2 + ( ) 2 = (0,467 ad ) 2 + ( ad )2 = 0,934ad
2 2

Observăm că muchia Piramidei dodecaedrale 3


este egală cu muchia Piramidei dodecaedrale 1:

d = 1, 401a = 1, 401ϕad = 2, 267ad

Ne propunem să calculăm rapoartele supraunitare


determinate de laturile triunghiurilor dreptunghice
reprezentând semitriunghiul feŃei laterale al
comodulului, triunghiul median al comodulului şi
triunghiul determinat de muchia comodulului şi
proiecŃia acesteia pe baza comodulului şi să vedem
dacă printre aceste rapoarte se regăsesc numere
dreptunghiulare cu rest asemenea.

Teorema lui Pitagora în triunghiul determinat de


muchia comodulului şi proiecŃia acesteia pe baza
- 148 -

comodulului este:

h = d 2 − e2 = (0,267ad ) 2 −(0,934ad ) 2 = 2, 065ad

Laturile acestui triunghi sunt:

d = 2, 267ad

h = 2, 065ad

e = 0,934ad

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

d
= 1, 097
h

d
= 2, 427
e

h
= 2, 211
e

Teorema lui Pitagora în semitriunghiul feŃei


laterale a comodulului este:

a ϕ
b = d 2 − ( ) 2 = (2,267 ad )2 −( ad )2 = 2,118a
2 2

Laturile acestui triunghi sunt:


- 149 -

d = 2, 267ad

b = 2,118ad

a ϕ
= ad = 0,809ad
2 2

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


acestui triunghi sunt:

d
= 1, 070
b

d
= 2,802
a
2

b
= 2, 618
a
2

Laturile triunghiului median al comodulului sunt:

b = 2,118ad

h = 2, 065ad

c = 0, 467ad

Rapoartele supraunitare determinate de laturile


- 150 -

acestui triunghi sunt:

b
= 1, 025
h

b
= 4,534
c

h
= 4, 422
c

Concluzie:
Piramida dodecaedrală 3 nu conŃine aplicaŃii
geometrice ale numerelor dreptunghiulare cu rest
asemenea.

ProprietăŃile particulare Dodecaedrului regulat:


1. Figura conŃine Dreptunghiul de aur, Piramida
icosaedrală 1 şi Piramida icosaedrală 2;
2. Figura admite un dual, Icosaedrul regulat;
3. Figura este comodulată. Comodulul este
Piramida dodecaedrală 1.

Se constată că între proprietăŃile dodecaedrului


nu a fost inclus şi Pentagonul regulat. Acesta este
regăseşte în ProprietăŃile Piramidei dodecaedrale 1.
B. APLICAłII GEOMETRICE UNGHIULARE
CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
- 153 -

10. APLICAłIILE 8:
UNGHIUL ÎMPĂRłIT PRINTR-O SEMIDREAPTĂ.
UNGHIUL COMPLET ÎMPĂRłIT ÎN DOUĂ PĂRłI

10.1. UNGHIUL DETERMINAT DE DOUĂ


SEMIDREPTE AVÂND ACEEAŞI ORIGINE
ÎMPĂRłIT ÎN RAPORT ψn

Fie γ unghiul determinat de semidreptele OA şi


OB, împărŃit de semidreapta OC, astfel încât să
rezulte două unghiuri inegale: partea majoră,
notată β şi partea minoră, notată α

Fig. 38. Unghiul determinat de două semidrepte având aceeaşi origine,


împărŃit în două părŃi inegale.

Cazul 1: Unghiul întreg se raportează la unghiul


major, aşa cum unghiul major se raportează la
unghiul minor:
- 154 -

β +α β
=
β α

β
Notând = x , ecuaŃia anterioară devine:
α

1
1+ =x
x

x2 – x – 1 = 0

β 1+ 5
SoluŃia acestei ecuaŃii este x = = ψ1 = ϕ = .
α 2

Cazul 2: Suma dintre întregul unghi şi unghiul


major, se raportează la unghiul major, aşa cum
unghiul major se raportează la unghiul minor:

β + β +α β
=
β α

2β + α β
=
β α

β
Notând = x , ecuaŃia de mai sus devine:
α

1
2+ =x
x

x2 – 2x – 1 = 0
- 155 -

β
SoluŃia acestei ecuaŃii este x = = ψ2 = θ = 1 + 2 .
α
Cazul 3: Suma dintre întregul unghi şi dublul
unghiului major, se raportează la unghiul major,
aşa cum unghiul major se raportează la unghiul
minor:
2β + β + α β
=
β α

3β + α β
=
β α

β
Notând = x , ecuaŃia anterioară devine:
α
1
3+ =x
x

x2 – 3x – 1 = 0

β 3 + 13
SoluŃia acestei ecuaŃii este x = = ψ3 = .
α 2

Din cazurile 1-3, putem deduce o regulă privind


împărŃirea unui unghi în două părŃi asimetrice:

Cazul n: Suma dintre întregul unghi şi de n–1 ori


unghiul major, se raportează la unghiul major,
aşa cum unghiul major se raportează la unghiul
minor:
(n − 1) β + β + α β
=
β α
- 156 -

nβ − β + β + α β
=
β α
nβ + α β
=
β α

β
Notând = x , ecuaŃia de mai sus devine:
α

x2 – nx – 1 = 0

β n + n2 + 4
care are soluŃia x = = ψn = , n∈N .
α 2

Concluzie:
Un unghi poate fi împărŃit printr-o semidreaptă,
astfel încât raportul dintre măsurile unghiului major
şi unghiului minor, să fie egal cu unul dintre
numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.

10.2. UNGHIUL COMPLET ÎMPĂRłIT ÎN DOUĂ


PĂRłI DE RAPORT ψn

Unghiul egal cu patru unghiuri drepte este un


unghi complet.

Să împărŃim unghiul complet în două părŃi


inegale: partea majoră, reprezentată de unghiul β
şi partea minoră, reprezentată de unghiul α.
- 157 -

Fig. 39. Unghiul complet împărŃit în două părŃi inegale.

Cazul 1: Unghiul complet se raportează la unghiul


major, aşa cum unghiul major se raportează la
unghiului minor.

Analog împărŃirii unghiul determinat de două


semidrepte având aceeaşi origine, în două părŃi
inegale,
β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2

Cazul 2: Suma dintre unghiul complet şi unghiul


major, se raportează la unghiul major, aşa cum
unghiul major se raportează la unghiul minor.

Similar împărŃirii unghiul determinat de două


semidrepte având aceeaşi origine, în două părŃi
inegale,
β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α

Având în vedere aceeaşi analogie cu cea mai sus


- 158 -

menŃionată,

Cazul n: Suma dintre unghiul complet şi de n–1


ori unghiul major, se raportează la unghiul major,
aşa cum unghiul major se raportează la unghiul
minor:
β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N .
α 2

Concluzie:
Unghiul complet poate fi împărŃit în două părŃi,
astfel încât raportul dintre măsura unghiului major
şi măsura unghiului minor, să fie egal cu unul
dintre numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 159 -

11. APLICAłIILE 9:
TRIUNGHIURI

În această secŃiune vom analiza cazurile de


triunghiuri în care raportul măsurilor unor
elemente unghiulare (unghiuri) este egal cu un
număr dreptunghiular cu rest asemenea.

11.1. TRIUNGHIURI ISOSCELE

Cazul 1.1: Să se construiască un triunghi isoscel


având unghiul de la bază mai mare decât unghiul
opus bazei, astfel încât suma dintre unghiul de la
bază şi unghiul opus bazei, raportată la unghiul
de la bază, să fie egală un unghiul de la bază,
raportat la unghiul opus bazei.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


epsilon 1.

Fig. 40. Triunghiul epsilon 1.


- 160 -

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:
α +β β
=
β α

β 2 − αβ − α 2 = 0

β β
( )2 − −1 = 0
α α

β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2

Să determinăm măsurile unghiurilor triunghiului:

β = ϕα
2 β + α = 180°

2ϕα + α = 180°

(2ϕ + 1)α = 180°

180° 1
α= = 180° = 0, 236 • 180° = 42°, 492
2ϕ + 1 1+ 5
2 +1
2

Proprietatea specifică Triunghiului epsilon 1:


Raportul dintre măsurile unghiului de la baza
triunghiului şi unghiului opus bazei acestuia, este
egal cu Numărul de aur ψ1=φ.

Cazul 1.2: Să se construiască un triunghi isoscel


- 161 -

având unghiul de la bază mai mare decât unghiul


opus bazei, astfel încât suma dintre dublul
unghiului de la bază şi unghiul opus bazei,
raportată la unghiul de la bază, să fie egală un
unghiul de la bază, raportat la unghiul opus
bazei.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


epsilon 2.

Fig. 41. Triunghiul epsilon 2.

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:
2β + α β
=
β α

β 2 − 2αβ − α 2 = 0

β β
( )2 − 2( ) − 1 = 0
α α
- 162 -

β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α

Să determinăm măsura unghiurilor triunghiului:

β = θα
2 β + α = 180°

2θα + α = 180°

(2θ + 1)α = 180°

180° 180° 180° 180°


α= = = = =
2θ + 1 2(1 + 2) + 1 2 + 2 2 + 1 3 + 2 2

= 1,171 • 180° = 30°,883

β = θα = (1 + 2)30°,883 = 74°,558

Proprietatea specifică Triunghiului epsilon 2:


Raportul dintre măsurile unghiului de la baza
triunghiului şi unghiului opus bazei acestuia, este
egal cu Numărul de argint ψ2=θ.

Următoarele cazuri sunt similare celor anterioare.

Cazul 1.n: Să se construiască un triunghi isoscel


având unghiul de la bază mai mare decât unghiul
opus bazei, astfel încât suma dintre de n ori
unghiul de la bază şi unghiul opus bazei, raportată
la unghiul de la bază, să fie egală un unghiul de la
bază, raportat la unghiul opus bazei.
- 163 -

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


epsilon n.

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:
nβ + α β
=
β α

β 2 − nαβ − α 2 = 0

β β
( ) 2 − n( ) − 1 = 0
α α
β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N
α 2

Proprietatea specifică Triunghiului epsilon n:


Raportul dintre măsurile unghiului de la baza
triunghiului şi unghiului opus bazei acestuia, este
egal cu unul dintre numerele dreptunghiulare cu
rest asemenea.

Cazul 2.1: Să se construiască un triunghi isoscel


având unghiul opus bazei mai mare decât unghiul
de la bază, astfel încât suma dintre unghiul de la
bază şi unghiul opus bazei, raportată la unghiul
opus bazei, să fie egală un unghiul opus bazei,
raportat la unghiul de la bază.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


zeta 1.
- 164 -

Fig. 42. Triunghiul zeta 1.

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:
β +α β
=
β α

β 2 − αβ − α 2 = 0

β β
( )2 − ( ) − 1 = 0
α α

β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2

Să determinăm măsura unghiurilor triunghiului:

β = ϕα
β + 2α = 180°

ϕα + 2α = 180°

(ϕ + 2)α = 180°
- 165 -

180° 180° 180° 360°


α= = = = =
ϕ + 2 1+ 5 1+ 5 + 4 5 + 5
+2
2 2

= 0, 276 • 180° = 49°, 75

1+ 5
β = ϕα = 49°, 75 = 1, 618 • 49°, 75 = 80°, 498
2

Proprietatea specifică Triunghiului zeta 1:


Raportul dintre măsurile unghiului opus bazei
triunghiului şi unghiului de la baza acestuia, este
egal cu Numărul de aur ψ1=φ.

Cazul 2.2: Să se construiască un triunghi isoscel,


având unghiul opus bazei mai mare decât unghiul
de la bază, astfel încât suma dintre dublul
unghiului opus bazei şi unghiul de la bază,
raportată la unghiul opus bazei, să fie egală un
unghiul opus bazei, raportat la unghiul de la bază.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


zeta 2.

Fig. 43. Triunghiul zeta 2.


- 166 -

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:
2β + α β
=
β α

β 2 − 2αβ − α 2 = 0

β β
( )2 − 2( ) − 1 = 0
α α

β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α

Să determinăm măsura unghiurilor triunghiului:

β = θα
β + 2α = 180°

θα + 2α = 180°

(θ + 2)α = 180°

180° 180° 180°


α= = = = 0, 226 • 180° = 40°, 777
θ + 2 1+ 2 + 2 3 + 2

β = θα = (1 + 2)40°, 777 = 2, 414 * 40°, 777 = 98°, 445

Proprietatea specifică Triunghiului zeta 2:


Raportul dintre măsurile unghiului opus bazei
triunghiului şi unghiului de la baza acestuia, este
egal cu Numărul de argint ψ2=θ.
- 167 -

Următoarele cazuri sunt similare celor cazurilor


anterioare.

Cazul 2.n: Să se construiască un triunghi isoscel,


având unghiul opus bazei mai mare decât unghiul
de la bază, astfel încât suma dintre de n ori
unghiul opus bazei şi unghiul de la bază,
raportată la unghiul opus bazei, să fie egală un
unghiul opus bazei, raportat la unghiul de la
bază.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


zeta n.

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:
nβ + α β
=
β α

β 2 − nαβ − α 2 = 0

β β
( ) 2 − n( ) − 1 = 0
α α

β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N
α 2

Proprietatea specifică Triunghiului zeta n:


Raportul dintre măsurile unghiului opus bazei
triunghiului şi unghiului de la baza acestuia, este
egal cu unul dintre numerele dreptunghiulare cu
rest asemenea.
- 168 -

11.2. TRIUNGHIURI DREPTUNGHICE

Cazul 1.1: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât suma dintre unghiul
opus catetei majore şi unghiul opus catetei
minore, raportată la unghiul opus catetei majore,
să fie egală un unghiul opus catetei majore,
raportat la unghiul opus catetei minore.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


eta 1.

Fig. 44. Triunghiul eta 1.

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:
- 169 -

α +β β
=
β α

β 2 − αβ − α 2 = 0

β β
( )2 − ( ) − 1 = 0
α α

β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2

Să determinăm măsura unghiurilor triunghiului:

β = ϕα
α + β = 90°

α + ϕα = 90°

(ϕ + 1)α = 90°

90° 90° 90°


α= = = = 0,381 • 90° = 34°, 376
ϕ +1 1+ 5 1+ 5 + 2
+1
2 2

1+ 5
β = ϕα = • 34°,376 = 1, 618 • 34°,376 = 55°, 623
2

Proprietatea specifică Triunghiului eta 1:


Raportul dintre măsurile unghiului opus catetei
majore şi unghiului opus catetei minore, este egal
cu Numărul de aur ψ1=φ.
- 170 -

Cazul 1.2: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât suma dintre dublul
unghiului opus catetei majore şi unghiul opus
catetei minore, raportată la unghiul opus catetei
majore, să fie egală un unghiul opus catetei
majore, raportat la unghiul opus catetei minore.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


eta 2.

Fig. 45. Triunghiul eta 2.

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:

2β + α β
=
β α

β 2 − 2αβ − α 2 = 0
- 171 -

β β
( )2 − 2( ) − 1 = 0
α α

β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α

Să determinăm măsura unghiurilor triunghiului:

β = θα
α + β = 90°

α + θα = 90°

(θ + 1)α = 90°

90° 90° 90°


α= = = = 0, 292 • 90° = 26°, 36
θ +1 1+ 2 +1 2 + 2

β = θα = (1 + 2)26°, 36 = 2, 414 • 26°,36 = 63°, 639

Proprietatea specifică Triunghiului eta 2:


Raportul dintre măsurile unghiului opus catetei
majore şi unghiului opus catetei minore, este egal
cu Numărul de argint ψ2=θ.

Următoarele cazuri sunt similare celor anterioare.

Cazul 1.n: Să se construiască un triunghi


dreptunghic, astfel încât suma dintre de n ori
unghiul opus catetei majore şi unghiul opus
catetei minore, raportată la unghiul opus catetei
majore, să fie egală un unghiul opus catetei
- 172 -

majore, raportat la unghiul opus catetei minore.

Vom numi triunghiul astfel obŃinut, Triunghiul


eta n.

Conform definiŃiei, între unghiurile triunghiului


există relaŃia:
α + nβ β
=
β α

β 2 − nαβ − α 2 = 0

β β
( ) 2 − n( ) − 1 = 0
α α

β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N
α 2

Proprietatea specifică Triunghiului eta n:


Raportul dintre măsurile unghiului opus catetei
majore şi unghiului opus catetei minore, este egal
cu unul dintre numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea.

11.3. TRIUNGHIURI OARECARE

Cazul 1: Să se construiască un triunghi oarecare


de unghiuri α, β şi γ, astfel încât:
- 173 -

α +β β
=
β α

Vom numi acest triunghi, Triunghiul teta γ 1.

Fig. 46. Triunghiul teta γ 1.

β 2 − αβ − α 2 = 0

β β
( )2 − ( ) − 1 = 0
α α

β 1+ 5
= ψ1 = ϕ =
α 2

β = ϕα
- 174 -

Proprietatea specifică Triunghiului teta γ 1:


Raportul măsurilor a două unghiuri ale triunghiului,
este egal cu Numărul de aur ψ1=φ.

Cazul 2: Să se construiască un triunghi oarecare


de unghiuri α, β şi γ, astfel încât:

2β + α β
=
β α

Vom numi acest triunghi, Triunghiul teta γ 2.

Fig. 47. Triunghiul teta γ 2.

β 2 − 2αβ − α 2 = 0

β β
( )2 − 2( ) − 1 = 0
α α
- 175 -

β
= ψ2 = θ = 1 + 2
α

β = θα

Proprietatea specifică Triunghiului teta γ 2:


Raportul măsurilor a două unghiuri ale triunghiului,
este egal cu Numărul de argint ψ2=θ.

Următoarele cazuri sunt similare celor anterioare.

Cazul n: Să se construiască un triunghi oarecare


de unghiuri α, β şi γ, astfel încât:

α + nβ β
=
β α

Vom numi acest triunghi, Triunghiul teta γ n.

β 2 − nαβ − α 2 = 0

β β
( ) 2 − n( ) − 1 = 0
α α

β n + n2 + 4
= ψn = , n∈N
α 2

Proprietatea specifică Triunghiului teta γ n:


Raportul măsurilor a două unghiuri ale triunghiului,
este egal unul dintre numerele dreptunghiulare cu
rest asemenea.
- 176 -

ObservaŃie:
Triunghiurile teta γ 1, teta γ 2, ..., teta γ n
reprezintă clase de triunghiuri.
- 177 -

12. APLICAłIILE 10:


SUPRAFAłA CERCULUI ÎMPĂRłITĂ
ÎN DOUĂ SECTOARE DE CERC
DE RAPORT AL ARIIOR ψn

Fie suprafaŃa cercului împărŃită în două părŃi


inegale, corespunzătoare împărŃirii prin două
unghiuri la centru: sectorul de cerc major, de
unghi la centru β şi sectorul de cerc minor, de
unghi la centru α.

Fig. 48. SuprafaŃa cercului împărŃită în două părŃi inegale.

Se observă că odată cu împărŃirea unghiului la


centru al cercului în două unghiuri la centru
inegale, de raport β/α, are loc o împărŃire a
circumferinŃei cercului în două arce de cerc şi
- 178 -

totodată o împărŃire a suprafeŃei cercului în două


sectoare de cerc, în acelaşi raport β/α (suprafeŃele
sectoarelor de cerc sunt proporŃionale cu
lungimile arcelor de cerc corespunzătoare).

Concluzie:
Analog împărŃirii unghiului la centru al cercului în
două părŃi de raport ψn, suprafaŃa cercului poate fi
împărŃită în două sectoare de cerc, astfel încât
raportul dintre aria sectorului de cerc major şi aria
sectorului de cerc minor, să fie egal cu unul dintre
numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.

12.1. SECTORUL DE CERC PARTE MAJORĂ


CARE REZULTĂ DIN ÎMPĂRłIREA SUPRAFEłEI
CERCULUI ÎN DOUĂ SECTOARE DE CERC
DE RAPORT AL ARIIOR ψ1

Dacă vom tăia suprafaŃa cercului în două sectoare


inegale, corespunzătoare unghiurilor la centru
major şi minor, iar extremităŃile sectorului major,
respectiv segmentele OA şi OB le vom suprapune
(Fig.48), vom genera o nouă figură geometrică,
respectiv un con circular drept.

Conform definiŃiei din secŃiunea 10.2, cazul 1:

β

α
α + β = 360°
- 179 -

β = ϕα

α + ϕα = 360°

(1 + ϕ)α = 360°

360°
α=
ϕ +1

ϕ • 360° ϕ • 360° 360°


β = ϕα = = = = 222°, 492
ϕ +1 ϕ2 ϕ

Cu sectorul de cerc având unghiul la centru β =


2220,492 (sectorul de cerc major), ne propunem
să construim un con circular drept.

Fig. 49. Sectorul de cerc corespunzător unghiului la centru β = 222°,492.

Lungimea arcului de cerc l al sectorului de cerc


- 180 -

major, poate fi determinată prin regula de trei


simplă:
360°...........................2π g
360°
...............................l
ϕ

360°
• 2π g
ϕ 2π g
l= =
360° ϕ

Fig. 50. Conul circular drept construit cu sectorul de cerc major.

CircumferinŃa cercului de bază al conului este 2πr.

Prin construcŃie lungimea arcului de cerc al


sectorului de cerc major, este egală cu
circumferinŃa cercului de bază al conului:

2π g
= 2π r
ϕ

g
=r
ϕ
- 181 -

g = ϕr

g

r

Concluzie:
Partea majoră rezultată prin împărŃirea suprafeŃei
cercului în două sectoare de cerc, corespunzătoare
împărŃirii unghiului la centru al cercului în raport
egal cu Numărul de aur, generează un Con de aur.
II. APLICAłII ÎN FIZICĂ CARE GENEREAZĂ
NUMERE DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA
- 185 -

13. ŞIRURI ADITIVE An

13.1. ŞIRURI ADITIVE A1: ŞIRUL LUI


FIBONACCI

Fie şirul de numere naturale:


1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, ...

Şirul poartă denumirea de Şirul lui Fibonacci şi


are proprietatea că fiecare termen, începând cu al
treilea, este suma celor doi termeni precedenŃi:

an = an–1 + an–2 , n = 3,4, ...

Primii doi termeni ai şirului au valoarea 1.

RelaŃia de mai sus mai poate fi scrisă:

an+1 = an + an–1

ÎmpărŃim relaŃia prin factorul an:

a n+1 a n +a n-1
=
an an

La limită, relaŃia devine:


- 186 -

a n+1 a +a
lim = lim n n-1
n →∞ an n →∞ an

a n+1 a
lim = lim(1 + n-1 )
n →∞ an n →∞ an

a n+1 a
lim = 1 + lim n-1
n →∞ an n →∞ an

a n+1 1
lim = 1 + lim
n →∞ an n →∞ a n
a n-1

a n+1
Notăm lim =x
n →∞ a
n

RelaŃia de mai sus devine:

1
x = 1+
x

RelaŃia reprezintă ecuaŃia Numărului de aur.

a n+1
Deci lim = ψ1 = ϕ .
n→∞ an

Concluzie:
În Şirul lui Fibonacci, raportul supraunitar a doi
termeni consecutivi tinde către Numărul de aur, cu
cât creşte indicele n.
- 187 -

13.2. ŞIRURI ADITIVE A2: ŞIRUL PELL

Fie şirul de numere naturale:


1, 2, 5, 12, 29, 70, ...

Şirul poartă denumirea de Şirul Pell şi are


proprietatea că fiecare termen, începând cu al
treilea, este suma dintre dublul precedentului şi
anteprecedent:

an = 2an–1 + an–2 , n = 3,4, ...

Primii doi termeni ai şirului sunt 1 şi 2.

RelaŃia de mai sus mai poate fi scrisă:

an+1 = 2an + an–1

ÎmpărŃim relaŃia prin factorul an:

a n+1 2a n +a n-1
=
an an

La limită, relaŃia devine:

a n+1 2a +a
lim = lim n n-1
n →∞ an n →∞ an
- 188 -

a n+1 a
lim = lim(2 + n-1 )
n →∞ an n →∞ an

a n+1 a
lim = 2 + lim n-1
n →∞ an n →∞ an

a n+1 1
lim = 2 + lim
n →∞ an n →∞ a n
a n-1

a n+1
Notăm lim =x
n →∞ a
n

RelaŃia de mai sus devine:

1
x = 2+
x

RelaŃia reprezintă ecuaŃia Numărului de argint.

a n+1
Deci lim = ψ2 = θ .
n→∞ an

Concluzie:
În Şirul Pell, raportul supraunitar a doi termeni
consecutivi tinde către Numărul de argint, cu cât
creşte indicele n.
- 189 -

13.3. ŞIRURI ADITIVE A3

Fie şirul de numere naturale:


1, 3, 10, 33, 109, 360, ...

Şirul nu are o denumire, îl vom denumi Şirul


Aditiv A3, care are proprietatea că fiecare termen,
începând cu al treilea, este suma dintre triplul
precedentului şi antecedent:

an = 3an–1 + an–2 , n = 3,4, ...

Primii doi termeni ai şirului sunt 1 şi 3.

RelaŃia de mai sus, scrisă în alt mod este:

an+1 = 3an + an–1

ÎmpărŃim relaŃia prin factorul an:

a n+1 3a n +a n-1
=
an an

La limită, relaŃia devine:

a n+1 3a +a
lim = lim n n-1
n →∞ an n →∞ an
- 190 -

a n+1 a
lim = lim(3 + n-1 )
n →∞ an n →∞ an

a n+1 a
lim = 3 + lim n-1
n →∞ an n →∞ an

a n+1 1
lim = 3 + lim
n →∞ an n →∞ a n
a n-1
a n+1
Notăm lim =x
n →∞ an

RelaŃia anterioară devine:

1
x = 3+
x

RelaŃia reprezintă ecuaŃia Numărului dreptun-


ghiular cu rest asemenea de rang 3.

a n+1
Deci lim = ψ3 .
n→∞ an

Concluzie:
În Şirul aditiv A3, raportul supraunitar a doi
termeni consecutivi tinde către Numărul
dreptunghiular cu rest asemenea de rang 3, cu cât
creşte indicele n.
- 191 -

14. APLICAłIILE 11:


CIRCUITE ELECTRICE CU REZISTORI

14.1. REłELE (GRUPĂRI) DE REZISTORI

14.1.1. GRUPAREA ÎN SERIA A REZISTORILOR

ReŃelele electrice sunt montaje electrice construite


din elemente de circuit (surse, rezistori,
condensatori, inductanŃe, comutatori etc.) şi
conductori de legătură între aceste elemente.

În prezentele aplicaŃii vom analiza o serie de reŃele


electrice cu rezistori.

Punctele din reŃea în care sunt conectaŃi mai mult


de doi conductori, se numesc noduri de reŃea.

Doi sau mai mulŃi rezistori sunt conectaŃi în serie,


dacă sunt plasaŃi pe aceeaşi ramură de reŃea, iar
între ei nu sunt noduri de reŃea.

(a) ReŃea de rezistori conectaŃi în serie (b) Schema echivalentă a


reŃelei (a)
Fig. 51. Gruparea în serie a rezistorilor.
- 192 -

RezistenŃa electrică echivalentă a reŃelei serie de


rezistori, se calculează cu formula:

Re = R1 + R2 + R3 + ... + Rn

Dacă reŃeaua este compusă din rezistori având


aceeaşi rezistenŃă electrică r, rezistenŃa
echivalentă a circuitului va fi:

R e = r r + ... +r = n r , n∈N


+ r +
n termeni

R e = n r , n∈N

14.1.2. GRUPAREA ÎN PARALEL A


REZISTORILOR

Doi sau mai mulŃi rezistori sunt conectaŃi în paralel,


dacă sunt conectaŃi între aceleaşi două noduri.

(a) ReŃea de rezistori conectaŃi în paralel (b) Schema echivalentă a


reŃelei (a)
Fig. 52. Gruparea în paralel a rezistorilor.
- 193 -

RezistenŃa electrică echivalentă a reŃelei în paralel


de rezistori este:

1 1 1 1 1
= + + + ... +
R e R1 R 2 R 3 Rn

Dacă reŃeaua este compusă din rezistori având


aceeaşi rezistenŃă electrică r, rezistenŃa
echivalentă a circuitului va fi:

1 1 1 1 1 n
= + + + ... + =
R e 
r r 
r r r
n termeni

r
Re = , n∈N
n

Pentru doi rezistori conectaŃi în paralel, formula


rezistenŃei electrice echivalente este:

R 1R 2
Re =
R 1 +R 2

14.2. CIRCUITUL ELECTRIC CU REZISTORI


Ψ1.m(r)

Fie circuitul electric cu un rezistor, circuit pe care


îl vom nota Ψ1.1(r), Ψ fiind litera grecească psi
majusculă.
- 194 -

Fig. 53. Circuitul electric cu un rezistor Ψ1.1 (r).

RezistenŃa echivalentă a circuitului Ψ1.1(r) este


egală cu rezistenŃa electrică a rezistorului r:

Re = r

Considerăm circuitul electric cu doi rezistori de


rezistenŃă electrică egală r, legaŃi în serie, pe care
îl vom nota Ψ1.2(r):

Fig. 54. Circuitul electric cu doi rezistori Ψ1.2 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ1.2(r) este:

Re = 2r

Fie circuitul electric cu trei rezistori de rezistenŃă


electrică egală r, conectaŃi mixt, notat Ψ1.3(r):
- 195 -

Fig. 55. Circuitul electric cu trei rezistori Ψ1.3 (r).

Circuitul electric echivalent Ψ1.3(r) este:

Fig. 56. Circuitul electric echivalent Ψ1.3 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ1.3(r) este:
r 3
R e = r+ = r
2 2

Considerăm circuitul electric cu patru rezistori de


rezistenŃă electrică egală r, conectaŃi mixt, notat
Ψ1.4(r):
- 196 -

Fig. 57. Circuitul electric cu patru rezistori Ψ1.4 (r).

Circuitul electric echivalent Ψ1.4(r) este:

Fig. 58. Circuitul electric echivalent Ψ1.4 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ1.4(r) este:

r • 2r 2r 2 3r 2 +2r 2 5
R e = r+ =r+ = = r
r+2r 3r 3r 3

Având în vedere ultimele două circuite analizate,


respectiv circuitele prezentate în Fig. 55 şi 57
putem deduce o regulă pentru compunerea unei
reŃele nesfârşite de rezistori având aceeaşi
- 197 -

rezistenŃă electrică r, reŃea pe care o vom nota


Ψ1.m(r).

Circuitul electric cu rezistori Ψ1.m(r) rezultă


prin conectarea nesfârşită şi alternativă serie –
paralel a câte unui rezistor având aceeaşi
rezistenŃă electrică r.

Conform acestei reguli, circuitul electric cu cinci


rezistori conectaŃi serie – paralel este:

Fig. 59. Circuitul electric cu cinci rezistori Ψ1.5 (r).

Circuitul electric echivalent Ψ1.5(r) este:

Fig. 60. Circuitul electric echivalent Ψ1.5 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


- 198 -

Ψ1.5(r) este:

3 3 2
r• r r
3 2 3 8
R e = r+ 2 =r+ 2 =r+ • r=r+ r= r
3 5 2 5 5 5
r+ r r
2 2

Având în vedere regula mai înainte stabilită,


circuitul electric cu şase rezistori conectaŃi serie –
paralel este:

Fig. 61. Circuitul electric cu şase rezistori Ψ1.6 (r).

Circuitul electric echivalent Ψ1.6(r) este:

Fig. 62. Circuitul electric echivalent Ψ1.6 (r).


- 199 -

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ1.6(r) este:

5 5 2
r• r r
5 3 5 13
R e = r+ 3 =r+ 3 =r+ • r=r+ r= r
5 8 3 8 8 8
r+ r r
3 3

Se observă că rezistenŃa electrică a circuitelor cu


rezistori Ψ1(r), este egală cu raportul supraunitar
a doi termeni consecutivi ai Şirului lui Fibonacci,
înmulŃit cu rezistenŃa electrică r a rezistorului
comodul.

Circuitul electric cu rezistori Ψ1.m(r) este:

Fig. 63. Circuitul electric cu m rezistori Ψ1.m (r).

La limită, rezistenŃa electrică echivalentă a


circuitului Ψ1.m(r) este:

1+ 5
R e =ϕr , ϕ =
2
- 200 -

Dacă facem raportul dintre măsurile rezistenŃei


echivalente a circuitului şi rezistenŃei rezistorului
comodul, obŃinem:

ϕr 1+ 5
= ϕ, ϕ =
r 2

Concluzie:
În circuitul electric cu rezistori Ψ1.m(r), raportul
măsurilor rezistenŃei echivalente a circuitului şi
rezistenŃei rezistorului comodul, este egal cu
SecŃiunea de aur.

14.3. CIRCUIT ELECTRIC CU REZISTORI


Ψ2.m(r)

Fie circuitul electric cu un rezistor, pe care îl vom


nota Ψ2.1(r):

Fig. 64. Circuitul electric cu un rezistor Ψ2.1 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ1.1(r) este egală cu rezistenŃa electrică a
rezistorului r:
- 201 -

Re = r

Considerăm circuitul electric cu doi rezistori de


rezistenŃă electrică egală r, legaŃi în serie, pe care
îl vom nota Ψ2.2(r):

Fig. 65. Circuitul electric cu doi rezistori Ψ2.2 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ2.2(r) este:
Re = 2r

Fie circuitul electric cu patru rezistori de


rezistenŃă electrică egală r, conectaŃi mixt, notat
Ψ2.3(r):

Fig. 66. Circuitul electric cu patru rezistori Ψ2.3 (r).


- 202 -

Circuitul electric echivalent Ψ2.3(r) este:

Fig. 67. Circuitul electric echivalent Ψ2.3 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ2.3(r) este:
r 5
R e = 2r+ = r
2 2

Fie circuitul electric cu şase rezistori de rezistenŃă


electrică egală r, conectaŃi mixt, notat Ψ2.4(r):

Fig. 68. Circuitul electric cu şase rezistori Ψ2.4 (r).

Circuitul electric echivalent Ψ2.4(r) este:


- 203 -

Fig. 69. Circuitul electric echivalent Ψ2.4 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ2.4(r) este:

r
• 2r
2 r2 2 12
R e = 2r+ =2r+ =2r+ r= r
r 5 5 5
+2r r
2 2

Considerăm circuitul electric cu opt rezistori de


rezistenŃă electrică egală r, conectaŃi mixt, notat
Ψ2.5(r):

Fig. 70. Circuitul electric cu opt rezistori Ψ2.5 (r).


- 204 -

Circuitul electric echivalent Ψ2.5(r) este:

Fig. 71. Circuitul electric echivalent Ψ2.5 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ2.5(r) este:

r 5 5 2
• r r
5 1 29
R e = 2r+ 2 2 =2r+ 4 =2r+ r • r= r
r 5 6 4 3 12
+ r r
2 2 2

Având în vedere ultimile două circuite analizate,


respectiv circuitele prezentate în Fig. 68 şi 70,
putem deduce o regulă pentru compunerea unei
reŃele nesfârşite de rezistori având aceeaşi
rezistenŃă electrică r, reŃea pe care o vom nota
Ψ2.m(r).

Circuitul electric cu rezistori Ψ2.m(r) rezultă


prin conectarea nesfârşită şi alternativă serie –
paralel a câte doi rezistori având aceeaşi
rezistenŃă electrică r.

Se observă că rezistenŃa electrică a circuitelor cu


- 205 -

rezistori Ψ2(r), este egală cu raportul supraunitar


a doi termeni consecutivi ai Şirului Pell, înmulŃit
cu rezistenŃa electrică r a rezistorului comodul.

Circuitul electric echivalent Ψ2.m(r) este:

Fig. 72. Circuitul electric cu m rezistori Ψ2.m (r).

La limită, rezistenŃa electrică echivalentă a


circuitului Ψ2.m(r) este:

R e =θr , θ = 1 + 2

Dacă facem raportul dintre măsurile rezistenŃei


echivalente a circuitului şi rezistenŃei rezistorului
comodul, obŃinem:

θr
= θ , θ = 1+ 2
r

Concluzie:
În circuitul electric cu rezistori Ψ2.m(r), raportul
măsurilor rezistenŃei echivalente a circuitului şi
rezistenŃei rezistorului comodul, este egal cu
Numărul de argint.
- 206 -

14.4. CIRCUITUL ELECTRIC CU REZISTORI


Ψ3.m(r)

Fie circuitul electric cu un rezistor, circuit pe care


îl vom nota Ψ3.1(r):

Fig. 73. Circuitul electric cu un rezistor Ψ3.1 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ3.1(r) este egală cu rezistenŃa electrică a
rezistorului r:

Re = r

Considerăm circuitul electric cu trei rezistori de


rezistenŃă electrică egală r, legaŃi în serie, pe care
îl vom nota Ψ3.2(r):

Fig. 74. Circuitul electric cu trei rezistori Ψ3.2 (r).


- 207 -

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ3.2(r) este:
Re = 3r

Fie circuitul electric cu şase rezistori de rezistenŃă


electrică egală r, conectaŃi mixt, notat Ψ3.3(r):

Fig. 75. Circuitul electric cu şase rezistori Ψ3.3 (r).

Circuitul electric echivalent Ψ3.3(r) este:

Fig. 76. Circuitul electric echivalent Ψ3.3 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ3.3(r) este:
- 208 -

1 10
R e = 3r+ r= r
3 3

Fie circuitul electric cu nouă rezistori de


rezistenŃă electrică egală r, conectaŃi mixt, notat
Ψ3.4(r):

Fig. 77. Circuitul electric cu nouă rezistori Ψ3.4 (r).

Circuitul electric echivalent Ψ3.4(r) este:

Fig. 78. Circuitul electric echivalent Ψ3.4 (r).

RezistenŃa echivalentă a circuitului Ψ3.4(r) este:

1
r • 3r
r2 3 33
R e = 3r+ 3 =3r+ =3r+ r= r
r 10 10 10
+3r r
3 3
- 209 -

Considerăm circuitul electric cu doisprezece


rezistori de rezistenŃă electrică egală r, conectaŃi
mixt, pe care îl vom nota Ψ3.5(r):

Fig. 79. Circuitul electric cu doisprezece rezistori Ψ3.5 (r).

Circuitul electric echivalent Ψ3.5(r) este:

Fig. 80. Circuitul electric echivalent Ψ3.5 (r).

RezistenŃa electrică echivalentă a circuitului


Ψ3.5(r) este:

1 10 10 2
r• r r
3 3 9 10 109
R e = 3r+ =3r+ =3r+ r= r
r 10 11 33 33
+ r r
3 3 3

Se observă că rezistenŃa electrică a circuitelor cu


- 210 -

rezistori Ψ3(r), este egală cu raportul supraunitar


a doi termeni consecutivi ai Şirului aditiv A3,
înmulŃit cu rezistenŃa electrică r a rezistorului
comodul.

Având în vedere ultimele două circuite analizate,


respectiv circuitele prezentate în Fig. 77 şi 79,
putem deduce o regulă pentru compunerea unei
reŃele nesfârşite de rezistori având aceeaşi
rezistenŃă electrică r, reŃea pe care o vom nota
Ψ3.m(r).

Circuitul electric cu rezistori Ψ3.m(r) rezultă


prin conectarea nesfârşită şi alternativă serie –
paralel a câte trei rezistori având aceeaşi
rezistenŃă electrică r.

Circuitul electric cu rezistori Ψ3.m(c) este:

Fig. 81. Circuitul electric cu m rezistori Ψ3.m (r).

La limită, rezistenŃa electrică echivalentă a


circuitului Ψ3.m(r) este:

3 + 13
R e =ψ 3 r , ψ 3 =
2

Dacă facem raportul dintre măsurile rezistenŃei


- 211 -

echivalente a circuitului şi rezistenŃei rezistorului


comodul, obŃinem:

ψ 3r 3 + 13
= ψ 3 , ψ3 =
r 2

Concluzie:
În circuitul electric cu rezistori Ψ3.m(r), raportul
măsurilor rezistenŃei echivalente a circuitului şi
rezistenŃei rezistorului comodul, este egal cu
Numărul dreptunghiular cu rest asemenea de
rang 3.

14.5. CIRCUITUL ELECTRIC CU REZISTORI


Ψn.m(r)

łinând seama de circuitele electrice cu m rezistori


Ψ1.m(r), Ψ2.m(r) şi Ψ3.m(r), respectiv circuitele din
Fig. 63, 72 şi 81, putem deduce o regulă generală
pentru compunerea unei reŃele nesfârşite de
rezistori având aceeaşi rezistenŃă electrică r, reŃea
pe care o vom nota Ψn.m(r).

Circuitul electric cu rezistori Ψn.m(r) rezultă


prin conectarea nesfârşită şi alternativă serie –
paralel a câte n rezistori de aceeaşi rezistenŃă
electrică r:
- 212 -

Fig. 82. Circuitul electric cu m rezistori Ψn.m (r).

La limită, rezistenŃa electrică echivalentă a


circuitului Ψn.m(r) este:

n+ n 2 +4
R e =ψ n r , ψ n = , n∈N
2

Dacă facem raportul dintre măsurile rezistenŃei


echivalente a circuitului şi rezistenŃei rezistorului
comodul, obŃinem:

ψnr n+ n 2 +4
= ψn , ψn = , n∈N
r 2

Concluzie:
În circuitul electric cu n rezistori Ψn.m(r), raportul
măsurilor rezistenŃei echivalente a circuitului şi
rezistenŃei rezistorului comodul, este egal cu unul
dintre numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 213 -

15. APLICAłIILE 12:


CIRCUITE ELECTRICE CU CONDENSATORI

15.1. REłELE (GRUPĂRI) DE CONDENSATORI

15.1.1. GRUPAREA ÎN SERIE


A CONDENSATORILOR

Doi sau mai mulŃi condensatori sunt conectaŃi în


serie, dacă sunt plasaŃi pe aceeaşi ramură de
reŃea, iar între ei nu sunt noduri de reŃea.

Reamintim că nodurile de reŃea sunt punctele din


reŃea în care sunt conectaŃi mai mult de doi
conductori.

(a) ReŃea de condensatori conectaŃi în serie (b) Schema echivalentă


a reŃelei (a)
Fig. 83. Gruparea în serie a condensatorilor.

Capacitatea echivalentă a reŃelei în serie de


condensatori este:
- 214 -

1 1 1 1 1
= + + + ... +
Ce C1 C2 C3 Cn

Dacă reŃeaua este compusă din condensatori


având aceeaşi capacitate c, capacitatea
echivalentă a circuitului va fi:

1 1 1 1 1 n
= + + + ... + = , n ∈ N
Ce 
c c c c c
n termeni

c
Ce = , n∈N
n

Pentru doi condensatori conectaŃi în serie,


formula capacităŃii echivalente este:

C1C 2
Ce =
C1 +C 2

15.1.2. GRUPAREA ÎN PARALEL


A CONDENSATORILOR

Doi sau mai mulŃi condensatori sunt conectaŃi în


paralel, dacă sunt conectaŃi între aceleaşi două noduri.
- 215 -

(a) ReŃea de condensatori conectaŃi în paralel (b) Schema echivalentă


a reŃelei (a)
Fig. 84. Gruparea în paralel a condensatorilor.

Capacitatea echivalentă a reŃelei în paralel de


condensatori este:

Ce = C1 + C2 + C3 + ... + Cn

Dacă reŃeaua este compusă din condensatori


având aceeaşi capacitate c, capacitatea
echivalentă a circuitului va fi:

Ce = c c + ... +c = n c , n ∈ N


+ c + 
n termeni

Ce = nc , n ∈ N

15.2. CIRCUITUL ELECTRIC CU


CONDENSATORI Ψ1.m(c)

Fie circuitul electric cu un condensator, circuit pe


- 216 -

care îl vom nota Ψ1.1(c).

Fig. 85. Circuitul electric cu un condensator Ψ1.1 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ1.1(c) este


egală cu capacitatea c a condensatorului:

Ce = c

Considerăm circuitul electric cu doi condensatori


de capacitate egală c, legaŃi în paralel, pe care îl
vom nota Ψ1.2(c):

Fig. 86. Circuitul electric cu doi condensatori Ψ1.2 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ1.2(c) este:

Ce = 2c

Fie circuitul electric cu trei condensatori de


capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ1.3(c):
- 217 -

Fig. 87. Circuitul electric cu trei condensatori Ψ1.3 (c).

Circuitul electric echivalent Ψ1.3(c) este:

Fig. 88. Circuitul electric echivalent Ψ1.3 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ1.3(c) este:

1 3
Ce = c+ c = c
2 2

Considerăm circuitul electric cu patru


condensatori de capacitate egală c, conectaŃi mixt,
notat Ψ1.4(c):
- 218 -

Fig. 89. Circuitul electric cu patru condensatori Ψ1.4 (c).

Circuitul electric echivalent Ψ1.4(c) este:

Fig. 90. Circuitul electric echivalent Ψ1.4 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ1.4(c) este:

c • 2c 2c2 5
Ce = c+ =c+ = c
c+2c 3c 3

Fie circuitul electric cu cinci condensatori de


- 219 -

capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ1.5(c):

Fig. 91. Circuitul electric cu cinci condensatori Ψ1.5 (c).

Circuitul electric echivalent Ψ1.5(c) este:

Fig. 92. Circuitul electric echivalent Ψ1.5 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ1.5(c) este:

3 3 2
c• c c
3 2 3 8
Ce = c+ 2 =c+ 2 =c+ • c=c+ c= c
3 5 2 5 5 5
c+ c c
2 2
- 220 -

Având în vedere circuitele analizate, putem


deduce o regulă pentru compunerea unei reŃele
nesfârşite de condensatori de aceeaşi capacitate c,
reŃea pe care o vom nota Ψ1.m(c).

Circuitul electric cu condensatori Ψ1.m(c) rezultă


prin conectarea nesfârşită şi alternativă paralel –
serie a câte unui condensator de aceeaşi capacitate
c, cu condensatorul montat anterior în reŃea.

Capacitatea circuitelor cu condensatori Ψ1(c) este


egală cu raportul supraunitar a doi termeni
consecutivi ai Şirului lui Fibonacci, înmulŃit cu
capacitatea c a condensatorului comodul.

Circuitul electric echivalent Ψ1.m(c) este:

Fig. 93. Circuitul electric cu m condensatori Ψ1.m (c).


- 221 -

La limită, capacitatea echivalentă a circuitului


Ψ1.m(c) este:
1+ 5
Ce =ϕc , ϕ =
2

Dacă facem raportul dintre măsurile capacităŃii


echivalente a circuitului şi capacităŃii
condensatorului comodul, obŃinem:

ϕc 1+ 5
= ϕ, ϕ =
c 2

Concluzie:
În circuitul electric cu condensatori Ψ1.m(c), raportul
măsurilor capacităŃii echivalente a circuitului şi
capacităŃii condensatorului comodul, este egal cu
SecŃiunea de aur.

15.3. CIRCUITUL ELECTRIC CU


CONDENSATORI Ψ2.m(c)

Fie circuitul electric cu un condensator, circuit pe


care îl vom nota Ψ2.1(c):

Fig. 94. Circuitul electric cu un condensator Ψ2.1 (c).


- 222 -

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ2.1(c) este


egală cu capacitatea c a condensatorului:

Ce = c

Considerăm circuitul electric cu doi condensatori


de capacitate egală c, legaŃi în paralel, pe care îl
vom nota Ψ2.2(c):

Fig. 95. Circuitul electric cu doi condensatori Ψ2.2 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ2.2(c) este:

Ce = 2c

Fie circuitul electric cu patru condensatori de


capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ2.3(c):

Fig. 96. Circuitul electric cu patru condensatori Ψ2.3 (c).


- 223 -

Circuitul electric echivalent Ψ2.3(c) este:

Fig. 97. Circuitul electric echivalent Ψ2.3 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ2.3(c) este:

c 5
Ce = 2c+ = c
2 2

Fie circuitul electric cu şase condensatori de


capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ2.4(c):

Fig. 98. Circuitul electric cu şase condensatori Ψ2.4 (c).


- 224 -

Circuitul electric echivalent Ψ2.4(c) este:

Fig. 99. Circuitul electric echivalent Ψ2.4 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ2.4(c) este:

c
• 2c
c2 2 12
Ce = 2c+ 2 =2c+ =2c+ c= c
c 5 5 5
+2c c
2 2

Considerăm circuitul electric cu opt condensatori


de capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ2.5(c):

Fig. 100. Circuitul electric cu opt condensatori Ψ2.5 (c).


- 225 -

Circuitul electric echivalent Ψ2.5(c) este:

Fig. 101. Circuitul electric echivalent Ψ2.5 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ2.5(c) este:

1 5 5 2
c• c c
5 2 5 29
Ce = 2c+ 2 2 =2c+ 4 =2c+ • c=2c+ c = c
1 5 6 4 6 12 12
c+ c c
2 2 2

Având în vedere circuitele prezentate în Fig. 95,


96, 98 şi 100, putem deduce o regulă pentru
compunerea unei reŃele nesfârşite de condensatori
având aceeaşi capacitate c, reŃea pe care o vom
nota Ψ2.m(c).

Circuitul electric cu condensatori Ψ2.m(c)


rezultă prin conectarea nesfârşită şi alternativă
paralel – serie a unui grup de câte doi
condensatori de aceeaşi capacitate c, cu grupul de
condensatori montat anterior în reŃea.

Capacitatea circuitelor cu condensatori Ψ2(c) este


egală cu raportul supraunitar a doi termeni
- 226 -

consecutivi ai Şirului Pell, înmulŃit cu capacitatea


c a condensatorului comodul.

Circuitul electric echivalent Ψ2.m(c) este:

Fig. 102. Circuitul electric cu m condensatori Ψ2.m (c).

La limită, capacitatea echivalentă a circuitului


Ψ2.m(c) este:
Ce =θc , θ = 1 + 2

Dacă facem raportul dintre măsurile capacităŃii


echivalente a circuitului şi capacităŃii
condensatorului comodul, obŃinem:

θc
= θ , θ = 1+ 2
c
- 227 -

Concluzie:
În circuitul electric cu condensatori Ψ2.m(c), raportul
măsurilor capacităŃii echivalente a circuitului şi
capacităŃii condensatorului comodul, este egal cu
Numărul de argint.

15.4. CIRCUITUL ELECTRIC CU


CONDENSATORI Ψ3.m(c)

Fie circuitul electric cu un condensator, circuit pe


care îl vom nota Ψ3.1(c):

Fig. 103. Circuitul electric cu un condensator Ψ3.1 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ3.1(c) este


egală cu capacitatea c a condensatorului:

Ce = c

Considerăm circuitul electric cu trei condensatori


de capacitate egală c, legaŃi în paralel, pe care îl
vom nota Ψ3.2(c):
- 228 -

Fig. 104. Circuitul electric cu trei condensatori Ψ3.2 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ3.2(c) este:

Ce = 3c

Fie circuitul electric cu şase condensatori de


capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ3.3(c):

Fig. 105. Circuitul electric cu şase condensatori Ψ3.3 (c).


- 229 -

Circuitul electric echivalent Ψ3.3(c) este:

Fig. 106. Circuitul electric echivalent Ψ3.3 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ3.3(c) este:

1 10
Ce = 3c+ c= c
3 3

Fie circuitul electric cu nouă condensatori de


capacitate egală c, conectaŃi mixt, notat Ψ3.4(c):

Fig. 107. Circuitul electric cu nouă condensatori Ψ3.4 (c).


- 230 -

Circuitul electric echivalent Ψ3.4(c) este:

Fig. 108. Circuitul electric echivalent Ψ3.4 (c).

Capacitatea echivalentă a circuitului Ψ3.4(c) este:

1
c • 3c
c2 3 33
Ce = 3c+ 3 =3c+ =3c+ c= c
c 10 10 10
+3c c
3 3

Având în vedere ultimele trei circuite analizate,


respectiv circuitele prezentate în Fig. 104, 105 şi
107, putem deduce o regulă pentru compunerea
unei reŃele nesfârşite de condensatori având
aceeaşi capacitate c, reŃea pe care o vom nota
Ψ3.m(c).

Circuitul electric cu condensatori Ψ3.m(c)


rezultă prin conectarea nesfârşită şi alternativă
paralel – serie a unui grup de câte trei
condensatori de aceeaşi capacitate c, cu grupul de
- 231 -

condensatori montat anterior în reŃea.

Capacitatea circuitelor cu condensatori Ψ3(c) este


egală cu raportul supraunitar a doi termeni
consecutivi ai Şirului aditiv A3 înmulŃit cu
capacitatea c a condensatorului comodul.

Circuitul electric cu condensatori Ψ3.m(c) este:

Fig. 109. Circuitul electric cu m condensatori Ψ3.m (c).

La limită, capacitatea echivalentă a circuitului


Ψ3.m(c) este:
3 + 13
Ce =ψ 3c , ψ 3 =
2

Dacă facem raportul dintre măsurile capacităŃii


echivalente a circuitului şi capacităŃii condensa-
- 232 -

torului comodul, obŃinem:

ψ 3c 3 + 13
= ψ 3 , ψ3 =
c 2

Concluzie:
În circuitul electric cu condensatori Ψ3.m(c), raportul
măsurilor capacităŃii echivalente a circuitului şi
capacităŃii condensatorului comodul, este egal cu
Numărul dreptunghiular cu rest asemenea de rang 3.

15.5. CIRCUITUL ELECTRIC CU


CONDENSATORI Ψn.m(c)

łinând seama de circuitele electrice cu m


condensatori Ψ1.m(c), Ψ2.m(c) şi Ψ3.m(c), respectiv
circuitele din Fig. 93, 102 şi 109, putem deduce o
regulă generală pentru compunerea unei reŃele
nesfârşite de condensatori având aceeaşi
capacitate c, reŃea pe care o vom nota Ψn.m(c).

Circuitul electric cu condensatori Ψn.m(c)


rezultă prin conectarea nesfârşită şi alternativă
paralel – serie a unui grup de câte n condensatori
de aceeaşi capacitate c, cu grupul de condensatori
montat anterior în reŃea.
- 233 -

Fig. 110. Circuitul electric cu m condensatori Ψn.m (c).

La limită, capacitatea echivalentă a circuitului


Ψn.m(c) este:
n+ n 2 +4
C e =ψ n c , ψ n = , n∈N
2

Dacă facem raportul dintre măsurile capacităŃii


echivalente a circuitului şi capacităŃii condensa-
torului comodul, obŃinem:

ψnc n+ n 2 +4
= ψn , ψn = , n∈N
c 2
- 234 -

Concluzie:
În circuitul electric cu condensatori Ψn.m(c), raportul
măsurilor capacităŃii echivalente a circuitului şi
capacităŃii condensatorului comodul, este egal cu
unul dintre numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea.
- 235 -

16. SISTEMUL APLICAłIILOR


CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA

16.1. NATURA RAPORTULUI REPREZENTÂND


NUMERELE DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA

Datele privind natura raportului reprezentând


numerele dreptunghiulare cu rest asemenea,
sunt sintetizate în tabelul următor:
Natura raportului reprezentând
numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea
Denumirea Mărimea Mărimea
Denumirea
Nr. grupei aplicaŃiei caracteristică a caracteristică a
aplicaŃiei sau
crt. sau clasei de aplicaŃiei sau aplicaŃiei sau
clasei de aplicaŃii
aplicaŃii clasei de aplicaŃii clasei de aplicaŃii
corespunzătoare corespunzătoare
numărătorului numitorului
raportului raportului
0 1 2 3 4
Segmentele de
Segmentul de
dreaptă Segmentul de Segmentul de
1 dreaptă împărŃit
împărŃite dreaptă major dreaptă minor
în raportul ψn
printr-un punct
CircumferinŃa
CircumferinŃa
cercului
cercului Arcul de cerc Arcul de cerc
2 împărŃită în două
împărŃită prin major minor
arce de cerc de
două puncte
raport ψn
Triunghiuri
3 Triunghiurile alfa Latură Bază
isoscele
Triunghiuri
4 Triunghiul penta isoscele Bază Latură
- 236 -
Triunghiurile Triunghiuri
5 Catetă majoră Catetă minoră
beta dreptunghice
Triunghiurile Triunghiuri
6 Ipotenuză Catetă minoră
gama dreptunghice
Triunghiurile Triunghiuri
7 Latură majoră Latură minoră
delta α oarecare
Dreptunghiurile
8 Dreptunghiuri Lungime LăŃime
cu rest asemenea
Pentagonul Poligoane
9 Diagonală Latură
regulat regulate
Octogonul Poligoane
10 Diagonala a doua Latură
regulat regulate
Piramidele Piramide
11 Apotemă Apotema bazei
regulate clasa A regulate
Piramidele Piramide
12 Apotemă ÎnălŃime
regulate clasa B regulate
Piramidele Piramide
13 Muchie Semilatura bazei
regulate clasa C regulate
Piramidele Piramide
14 Muchie Apotemă
regulate clasa D regulate
Piramidele Piramide ProiecŃia muchiei
15 Muchie
regulate clasa E regulate pe bază
Piramidele Piramide
16 Muchie ÎnălŃime
regulate clasa F regulate
Conurile
Conuri Raza cercului de
17 circulare drepte Generatoare
circulare drepte bază
clasa A
Conurile
Conuri
18 circulare drepte Generatoare ÎnălŃime
circulare drepte
clasa B
19 Icosaedrul Poliedre Diagonala = LăŃimea
regulat regulate lungimea Dreptunghiului
Dreptunghiului de de aur conŃinut =
aur conŃinut Latura
icosaedrului
20 Dodecaedrul Poliedre Lungimea LăŃimea
regulat regulate Dreptunghiului de Dreptunghiului
aur conŃinut de aur conŃinut
21 Unghiul Unghiuri
determinat de determinate de
două semidrepte două
având aceeaşi semidrepte
origine, împărŃit având aceeaşi Unghiul major Unghiul minor
în raportul ψn origine,
împărŃite
printr-o
semidreaptă
22 Unghiul complet Unghiuri
împărŃit în două complete
părŃi de raport ψn împărŃite prin
două
Unghiul major Unghiul minor
semidrepte
având originea
în vârful
unghiului
23 Triunghiurile Triunghiuri Unghiul de la Unghiul opus
epsilon isoscele bază bazei
- 237 -
24 Triunghiurile Triunghiuri Unghiul opus Unghiul de la
zeta isoscele bazei bază
25 Triunghiurile eta Triunghiuri Unghiul opus Unghiul opus
dreptunghice catetei majore catetei minore
26 Triunghiurile teta Triunghiuri
Unghi Unghi
γ oarecare
27 SuprafaŃa SuprafaŃa Sectorul de cerc Sectorul de cerc
cercului cercului major minor
împărŃită prin împărŃită în
două sectoare de două
cerc de raport al semidrepte
ariilor ψn având originea
în centrul
cercului
28 Circuitul electric Circuite RezistenŃa RezistenŃa
cu rezistori Ψ electrice cu electrică electrică a
rezistori echivalentă a rezistorului
comodulate circuitului comodul
29 Circuitul electric Circuite Capacitatea Capacitatea
cu condensatori electrice cu echivalentă a condensatorului
Ψ condensatori circuitului comodul
comodulate

Aşa cum putem constata din coloanele 3 şi 4 ale


tabelului, respectiv pentru mărimile caracteristice
ale aplicaŃiei sau clasei de aplicaŃii corespunzătoare
numărătorului şi numitorului raportului
reprezentând numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea, în cazul figurilor geometrice, acest raport
se regăseşte între măsurile anumitor elemente
segmentale sau unghiulare.

În cazul suprafeŃei cercului împărŃită în două


sectoare de cerc de raport al ariilor ψn (poz. 27 din
tabel), deşi raportul la care facem referire este între
măsurile a două elemente reprezentând suprefeŃe,
respectiv sectorul de cerc major şi sectorul de cerc
minor, acestora le corespund fie elemente
segmentale, fie elemente unghiulare (suprafeŃele
respective sunt proporŃionale cu arcele de cerc sau
unghiurile la centru corespunzătoare).

În ceea ce priveşte aplicaŃiile din fizică ale


- 238 -

numerelor dreptunghiulare cu rest asemenea, în


circuitele electrice cu rezistori şi condensatori
comodulate (circuite care au în compunere numai
elemente identice), prin gruparea rezistorilor ori a
condensatorilor comodul în aceeaşi secvenŃă
specifică, pot fi generate reŃele nesfârşite (reŃele
ideale), în care raportul dintre mărimile rezistenŃei
electrice echivalente sau capacităŃii echivalente a
circuitului şi rezistenŃei electrice a rezistorului
comodul, respectiv capacitatea condensatorului
comodul, să fie egal cu unul dintre numerele
dreptunghiulare cu rest asemenea.

łinând seama de cele mai sus prezentate, putem


deduce o proprietate generală a sistemului
aplicaŃiilor care generează numere dreptunghiulare
cu rest asemenea:

Raportul măsurilor unor mărimi caracteristice ale


acestui sistem de aplicaŃii, este egal cu unul dintre
numerele dreptunghulare cu rest asemenea.

16.2. COMODULAREA APLICAłIILOR


CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE
CU REST ASEMENEA

O altă proprietate care caracterizează sistemul


aplicaŃiilor care generează numere dreptunghiu-
lare cu rest asemenea, care se manifestă în multe
dintre aceste aplicaŃii, este comodularea.
- 239 -

Comodularea geometrică constă în egalitatea unor


elemente segmentale sau unghiulare, ori în
congruenŃa unor figuri geometrice.

O subclasă a aplicaŃiilor geometrice comodulate


care generează numere dreptunghiulare cu rest
asemenea, este reprezentată de către două
poligoane regulate şi două poliedre regulate:
Pentagonul regulat şi Octogonul regulat şi respectiv
Icosaedrul regulat şi Dodecaedrul regulat. Aceste
aplicaŃii geometrice sunt comodulate prin definiŃie.

Comodularea în circuitele electrice, constă în


circuite compuse din elemente identice, în cazul
de faŃă rezistori sau condensatori identici.

Comodularea se regăseşte chiar şi în clasa


numerelor dreptunghiulare cu rest asemenea,
precum şi în clasa şirurilor aditive An.

În cazul numerelor dreptunghiulare cu rest


asemenea, ne referim aici la structura unor
expresii ale acestor numere.

Aşa cum am rătat în secŃiunea 5, Numărul de aur


are proprietatea:
1
φ=1+
φ

Înlocuind succesiv în membrul al doilea al relaŃiei


pe φ cu expresia 1+1/φ, obŃinem în expresia
Numărului de aur o fracŃie continuă:
- 240 -

1
ψ = ϕ = 1+
1 1
1+
1
1+
1+...

EcuaŃia numărului de aur

x2 – x – 1 = 0

mai poate fi scrisă sub forma:

x = 1+ x

Înlocuind în această ecuaŃie pe x cu Numărul de


aur, rezultă următoarea proprietate a acestuia:

ϕ = 1+ϕ

Înlocuind succesiv în membrul al doilea al relaŃiei


pe φ cu expresia 1+ϕ , obŃinem în expresia
Numărului de aur ca o rădăcină pătrată continuă:

ψ = θ = 1+ 1+ 1+...
1

Expresiile de mai sus ale Numărului de aur, sunt


o combinaŃie a unui singur număr, numărul 1.

Proprietatea similară primei proprietăŃi a


Numărului de aur prezentate aici, în cazul
Numărului de argint este:
- 241 -

1
θ= 2+
θ

Înlocuind succesiv în membrul al doilea al relaŃiei,


1
pe θ cu expresia 2 + , obŃinem în expresia
θ
Numărului de argint, o combinaŃie a numărului 2:

1
ψ = θ= 2+
2 1
2+
1
2+
2 +...

Similar, orice număr dreptunghiular cu rest


asemenea ψn, poate fi exprimat ca o combinaŃie a
numărului natural n:

1
ψ = n+
n 1
n+
1
n+
n +...

După cum se poate observa din expresiile de mai


sus, numerele dreptunghiulare cu rest asemenea
au o structură comodulată la infinit, adică pot fi
obŃinute printr-o combinaŃie nesfârşită a aceluiaşi
număr natural.

Putem spune că şirurile aditive An au şi ele o


structură comodulată: termenii acestora sunt
constituiŃi din numere naturale, respectiv numere
comodulate ce au drept comodul numărul 1.
- 242 -

De exemplu pentru Şirul lui Fibonacci, termenii


şirului pot fi exprimaŃi ca sume al numărului 1:

1=1
2=1+1
3=1+1+1
5=1+1+1+1+1
..................................

16.3. CLASIFICAREA ŞI GRAFUL


APLICAłIILOR CARE GENEREAZĂ NUMERE
DREPTUNGHIULARE CU REST ASEMENEA

Analizând proprietăŃile aplicaŃiilor care generează


numere dreptunghiulare cu rest asemenea,
ajungem la următoarea concluzie: cvasitotalitatea
aplicaŃiilor includ alte aplicaŃii.

Această proprietate de includere conduce la o


ierarhizare / clasificare a acestor aplicaŃii sau
clase de aplicaŃii în şase ordine:

1. Ordinul 6 – cuprinde aplicaŃiile care nu includ


şi nu sunt incluse în alte aplicaŃii;
2. Ordinul 5 – cuprinde aplicaŃiile care nu includ
alte aplicaŃii şi care sunt incluse în aplicaŃii de
ordin 3 sau 4;
3. Ordinul 4 – cuprinde aplicaŃiile care includ
aplicaŃii de ordin 5 şi care sunt incluse în aplicaŃii
de ordin 2 sau 3;
4. Ordinul 3 – cuprinde aplicaŃiile care includ
- 243 -

aplicaŃii de ordin 4 sau 5 şi care sunt incluse în


aplicaŃii de ordin 1 sau 2;
5. Ordinul 2 – cuprinde aplicaŃiile care includ
aplicaŃii de ordin 3 sau 4 şi care sunt incluse în
aplicaŃii de ordin 1;
6. Ordinul 1 – cuprinde aplicaŃiile care includ
aplicaŃii de ordin 2 sau 3 şi care nu sunt incluse
în alte aplicaŃii.

Sistemul aplicaŃiilor care generează numere


dreptunghiulare cu rest asemenea poate fi redus
la 43 de aplicaŃii sau clase de aplicaŃii cu
proprietăŃi distincte, conform tabelului următor:

Denumirea aplicaŃiei sau


Nr.crt. al
Ordinul clasei de aplicaŃii cu
aplicaŃiilor
Nr. aplicaŃiei / proprietăŃi distincte care
/ claselor Comodulare
crt. clasei de generează numere
de aplicaŃii
aplicaŃii dreptunghiulare cu rest
conŃinute
asemenea
0 1 2 3 4
1 1 Icosaedrul regulat 3,4,11 şi 13 da
2 1 Dodecaedrul regulat 5,13 şi 14 da
3 2 Piramida icosaedrală 2 12 şi 22 da
4 2 Piramida icosaedrală 3 12 şi 22 da
5 2 Piramida dodecaedrală 1 12 şi 22 da
Piramidele regulate
6 2 15 da
Bn , Cn , Dn , En şi Fn
7 2 Piramidele regulate An 15 şi 16 da
Conurile circulare drepte
8 2 15 şi 17 -
clasa An
Conurile circulare drepte
9 2 15 -
clasa Bn
Dreptunghiurile cu rest 13,16 şi
10 2 da
asemenea de rang n 29
11 3 Piramida icosaedrală 1 22 da
12 3 Pentagonul regulat 23 şi 25 da
13 3 Dreptunghiul de aur 22 şi 33 da
14 3 Piramida dodecaedrală 2 25 da
15 3 Triunghiurile gama n 26 -
16 3 Triunghiurile beta n 22 şi 34 -
17 3 Conul circular drept A1 26 şi 35 -
18 3 Octogonul regulat 29 şi 36 da
- 244 -
19 3 Triunghiurile alfa n 23 -
20 3 Triunghiurile delta α n 31 -
SuprafaŃa cercului
împărŃită în două sectoare 30,32 şi
21 3 -
de cerc de raport al ariilor 37
ψn
22 4 Triunghiul beta 1 33 -
23 4 Triunghiul alfa 1 33 da
Segmentele de dreaptă
24 4 33 -
împărŃite în raportul ψn
25 4 Triunghiul penta 33 da
26 4 Triunghiul gama 1 33 -
Unghiurile determinate de
două semidrepte având
27 4 37 -
aceeaşi origine, împărŃite
în raportul ψn
28 4 Triunghiul delta α 2 36 -
29 4 Dreptunghiul de argint 34 Da
SuprafaŃa cercului
împărŃită în două sectoare
30 4 35 -
de cerc de raport al ariilor
ψ1
31 4 Triunghiul delta α 1 33 -
CircumferinŃa cercului
împărŃită în două arce de
32 4 37 -
cerc de raport al
lungimilor ψn
Segmentul de dreaptă
33 5 - -
împărŃit în raportul ψn= ψ1
34 5 Triunghiul beta 2 - -
Sectorul de cerc parte
majoră care rezultă din
împărŃirea suprafeŃei
35 5 - -
cercului în două sectoare
de cerc de raport al ariilor
ψ1
36 5 Triunghiul octomodul - da
Unghiurile complete
37 5 împărŃite în două părŃi de - -
raport ψn
38 6 Triunghiurile epsilon n - -
39 6 Triunghiurile zeta n - -
40 6 Triunghiurile eta n - -
41 6 Triunghiurile teta γ n - -
Circuitul electric cu
42 6 - da
rezistori Ψ
Circuitul electric cu
43 6 - da
condensatori Ψ
- 245 -

ProprietăŃile acestor 43 de aplicaŃii sunt


sintetizate în graful din Fig. 111.

Nodurile reprezintă aplicaŃiile sau clasele de


aplicaŃii ale numerelor dreptunghiulare cu rest
asemenea, iar arcele reprezintă proprietatea prin
care o astfel de aplicaŃie sau clasă de aplicaŃii
conŃine o altă aplicaŃie sau clasă de aplicaŃii.

Fiecărui nod îi corespunde numărul curent al


aplicaŃiei sau clasei de aplicaŃii din tabel.

AplicaŃiile sau clasele de aplicaŃii comodulate sunt


simbolizate prin puncte albe, iar cele
necomodulate sunt simbolizate prin puncte negre.

Şirurile verticale ale nodurilor reprezintă ordinele


aplicaŃiilor sau claselor de aplicaŃii. Şirurile
ordinelor sunt dispuse crescător de la stânga spre
dreapta.
- 246 -

Fig. 111. Graful aplicaŃiilor care generează


numere dreptunghiulare cu rest asemenea.
- 247 -

BIBLIOGRAFIE

K.H.BACHMANN şi alŃii, Mică enciclopedie


matematică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980;

VASILE BOBANCU, DicŃionar de matematici


generale, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti,
1974;

FLORICA T. CÂMPAN, Povestiri cu proporŃii şi


simetrii, Editura Albatros, Bucureşti, 1985;

MATILA C. GHYCA, Estetică şi teoria artei, Editura


ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981;

JAY HAMBIDGE, The Elements of Dynamic


Symetry, Dover Publications, Inc., New York, 1967;

MARIO LIVIO, SecŃiunea de aur: Povestea lui phi,


cel mai uimitor număr, Humanitas, Bucureşti,
2005;

ROMULUS SFICHI, Caleidoscop de fizică, Editura


Albatros, Bucureşti, 1988;

JOSÉ ANTONIO RUÌZ DE LA ROSA, Traza y


Simetria de la Arquitectura: en la Antigüedad y
Medievo, Sevicio de Publicaciones de la Universidad
de Sevilla, Serie: Arquitectura, num. 10-1987;
- 248 -

ICOSAHEDRON AND Φ,
http://www.ac-noumea.nc/maths/polihedr/
stuff/ gold_icosahedron.pdf;

TEORIE ŞI PRACTICĂ ELECTRONICĂ,


http://eprofu.ro/electronica/
CUPRINS

Introducere …………………………………………… 5

I. AplicaŃii geometrice care generează numere


dreptunghiulare cu rest asemenea ……………….. 9

A. AplicaŃii geometrice segmentale care generează


numere dreptunghiulare cu rest asemenea ………. 11

1. Numerele dreptunghiulare cu rest asemenea.


DefiniŃia generală. EcuaŃia generală. Valori.
Formula generală. DefiniŃii particulare ……. 13
2. ProprietăŃi ale aplicaŃiilor geometrice care
generează numere dreptunghiulare cu rest
asemenea …………………………………... 19
3. AplicaŃiile 1:
Segmentul de dreaptă împărŃit printr-un
punct. CircumferinŃa cercului împărŃită prin
două puncte ………………………………... 21
3.1. Segmentul de dreaptă împărŃit în
raportul ψn ………………………….. 22
3.2. CircumferinŃa cercului împărŃită în
două arce de cerc de raport ψn ……... 26
4. AplicaŃiile 2:
Triunghiuri ………………………………… 29
4.1. Triunghiuri isoscele ………………... 29
4.2. Triunghiuri dreptunghice …………... 37
4.3. Triunghiuri oarecare ……………….. 45
4.3.1. Triunghiul octomodul ……... 50
- 250 -

5. AplicaŃiile 3:
Dreptunghiuri. Dreptunghiurile cu rest
asemenea …………………………………... 55
6. AplicaŃiile 4:
Poligoane regulate …………………………. 65
6.1. Pentagonul regulat …………………. 65
6.2. Octogonul regulat ………………….. 67
7. AplicaŃiile 5:
Piramide regulate ………………………….. 71
7.1. Piramida de aur. RelaŃia lui Herodot . 71
7.2. Numere dreptunghiulare cu rest
asemenea, ca raport între elementele
segmentale ale piramidei regulate …. 74
7.3. Piramide regulate pătrate. RelaŃia lui
Herodot generalizată ……………….. 78
8. AplicaŃiile 6:
Conuri circulare drepte …………………….. 103
8.1. Analogia dintre piramidele regulate
şi conurile circulare drepte. Conul de
aur. Conul circular drept B1………… 103
8.2. Generalizarea relaŃiei lui Herodot în
cazul conului de aur ………………... 110
8.3. Generalizarea relaŃiei lui Herodot în
cazul conului circular drept B1 …….. 112
9. AplicaŃiile 7:
Poliedre Regulate ………………………….. 115
9.1. Icosaedrul regulat. Piramide
icosaedrale …………………………. 115
9.2. Dodecaedrul regulat. Piramide
dodecaedrale………………………... 131

B. AplicaŃii geometrice unghiulare care generează


numere dreptunghiulare cu rest asemenea ………. 151
- 251 -

10. AplicaŃiile 8:
Unghiul împărŃit printr-o semidreaptă.
Unghiul complet împărŃit în două părŃi ……. 153
10.1. Unghiul determinat de două
semidrepte având aceeaşi origine
împărŃit în raport ψn ………………... 153
10.2. Unghiul complet împărŃit în două
părŃi de raport ψn …………………… 156
11. AplicaŃiile 9:
Triunghiuri ………………………………… 159
11.1. Triunghiuri isoscele ………………... 159
11.2. Triunghiuri dreptunghice …………... 168
11.3. Triunghiuri oarecare …………...…... 172
12. AplicaŃiile 10:
SuprafaŃa cercului împărŃită în două sectoare
de cerc de raport al ariilor ψn ……………… 177
12.1. Sectorul de cerc parte majoră care
rezultă din împărŃirea suprafeŃei
cercului în două sectoare de cerc de
raport al ariilor ψ1 ………………….. 178

II. AplicaŃii în fizică care generează numere


dreptunghiulare cu rest asemenea ……………….. 183

13. Şiruri aditive an ……………………………. 185


13.1. Şiruri aditive A1: Şirul lui Fibonacci . 185
13.2. Şiruri aditive A2: Şirul Pell ………... 187
13.3. Şiruri aditive A3 ……………………. 189
14. AplicaŃiile 11:
Circuite electrice cu rezistori ……………… 191
14.1. ReŃele (grupări) de rezistori ………... 191
14.1.1. Gruparea în seria a
rezistorilor ………………. 191
- 252 -

14.1.2. Gruparea în paralel a


rezistorilor ………………. 192
14.2. Circuitul electric cu rezistori ψ1.m(r) 193
14.3. Circuitul electric cu rezistori ψ2.m(r) 200
14.4. Circuitul electric cu rezistori ψ3.m(r) 206
14.5. Circuitul electric cu rezistori ψn.m(r) 211
15. AplicaŃiile 12:
Circuite electrice cu condensatori …………. 213
15.1. ReŃele (grupări) de condensatori …... 213
15.1.1. Gruparea în serie a
condensatorilor ………….. 213
15.1.2. Gruparea în paralel a
condensatorilor ………….. 214
15.2. Circuitul electric cu condensatori
ψ1.m(c) ……………………………… 215
15.3. Circuitul electric cu condensatori
ψ2.m(c) ……………………………… 221
15.4. Circuitul electric cu condensatori
ψ3.m(c) ……………………………… 227
15.5. Circuitul electric cu condensatori
ψn.m(c) ……………………………… 232
16. Sistemul aplicaŃiilor care generează numere
dreptunghiulare cu rest asemenea …………. 235
16.1. Natura raportului reprezentând
numerele dreptunghiulare cu rest
asemenea …………………………... 235
16.2. Comodularea aplicaŃiilor care
generează numere dreptunghiulare cu
rest asemenea ………………………. 238
16.3. Clasificarea şi graful aplicaŃiilor care
generează numere dreptunghiulare cu
rest asemenea ………………………. 242
Bibliografie …………………………………………... 247