Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie”Nicolae Testemitanu”

Catedra medicina militara si a calamitatilor

Referat
Tema:Accidentele nucleare la statiile atomice energetice,
clasificarea lor.

Conducator: Nicon Cirstea,

asistent universitar,
colonel medic (r)

Efectuat: Cenusa Dorin ,

student anul IV,
Stomatologie S1502,

23 februarie 2019

Chișinău 2019
1
 Cuprins :

1) Definiții si noțiuni generale............................................................ 3

2) Principii de functionare a CNE ...................................................... 4
3) Cauzele tehnice ale unui accident nuclear .................................. 4
4) Cauze externen care pot produce un accident nuclear.............. 4
5) Alte surse ce pot produce un accident nuclear .......................4-5
6) Clasificarea accidentelor nucleare .............................................. 5
7) Accidentul nuclear de la Cernobîl ………………………………………6-8
(Victime imediate și pe termen lung)
8) Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi…………….………..….8
9) Accidentul nuclear de la Three Mile Island…………………..……….9
10) Accidentul nuclear de la Kîștîm …………………………………….…….10
11) Accidentul nuclear de la Windscale………………………………….…. 11
12) Consecinte contaminarii asuprea organismului .......................12
13) Recomandari ..................................................................................13
14) Cocluzii ............................................................................................14
15) Bibliografie ......................................................................................15

2
1) Definiție:

Accidentul nuclear este definit ca evenimentul care afecteaza instalatiile unui reactor nuclear sau ale unei
centrale nuclearo-electrice, provocand iradierea si contaminarea populatiei si a mediului inconjurator peste
limitele permise de normele in vigoare.

Iradierea populatiei poate fi de diverse naturi, avand in vedere ca radiatiile sunt prezente in natura si pot fi
produse si artificial, fara a fi diferite nici ca tip, nici ca efect.

Sursele de radiatii artificiale, in care intra instalatiile de radiatii 'X', diferiti radionuclizi si radiatiile
gamma, au intrbuintare in domeniul medical privind diagnosticarea, investigatiile si terapia (externa si
interna).

Prin specificul muncii, exista un mare numar de persoane expuse la radiatiile ionizante in domeniile
de cercetare, in industria energetica, nucleara, etc.

Iradierea suplimentara a organismului are loc ca urmare a raspandirii radionuclizilor rezultati in

experientele nucleare executate in atmosfera si depunerilor pe sol a materialelor radioactive.

Se poate aprecia ca ponderea cea mai mare in iradierea organismului uman o are iradierea naturala -
circa 66 %, urmata de iradierea medicala - circa 23 %.

Radiatiile ionizante sunt daunatoare organismului uman si este necesar ca populatia sa fi protejata fata
de o expunere inutila sau excesiva, dar trebuie luate in consideratie si beneficiile pe care le aduc prin diferite
proceduri de tratament.

Deoarece efectele radiatiilor sunt determinate de doza de radiatii care asociaza un factor de risc s-au
stabilit limite maxime pentru doza admisa care este de 5mSv/an (500 mRem/an).

Accidentele nucleare produc : - efecte directe;

- efecte transfrontaliere.

Accidentele nucleare sunt extrem de putin probabile, toate reactoarele nucleare au intocmite planuri
de interventie, cuprinzand masuri care reduc la minimum riscurile in caz de accident.

3
 2) Principii de functionare a C.N.E.

Centralele nuclearo-electrice sunt in esenta centrale termo-electrice la care locul cazanului de abur a fost
luat de reactorul nuclear.

Caldura se produce prin fisiunea(este procesul prin care un nucleu se rupe în două sau mai multe
fragmente) atomilor de uraniu, continuti in elementele de combustie.

Mentinerea procesului de fierbere a atomilor de uraniu, este asigurata prin prezenta in reactor a unui
moderator (apa obisnuita, apa grea, grafit, etc.).

Caldura produsa in reactor este transmisa unui turbogenerator de un agent de racire (apa grea, apa
obisnuita, etc.).

Masurile constructive adoptate de C.N.E., le asigura o mare siguranta in exploatare, iar posibilitatea
de accident, dupa calculele specialistilor, este aceeasi ca la barajele hidrotehnice.

3)Cauzele tehnice ale unui accident nuclear pot fi variate, dintre acestea cele mai importante sunt :

· sparturi (fisuri) in conductele de racire;

· cresteri de presiune si salturi de temperatura in vasul reactorului;

· caderea sistemului de racire in caz de urgenta;

· caderea sistemului de pulverizare;

· topirea combustibilului nuclear;

· spargerea constructiei si eliberarea vaporilor radioactivi;

· scurgerea miezului topit prin placa de beton.

4)Cauze externen care pot produce un accident nuclear:

In afara cauzelor tehnice, accidentele nucleare pot fi provocate de factori externi

-atacuri intentionate;

-inundatii;

-alunecari de teren;

-cutremure;

--caderi de avioane sau meteoriti direct asupra reactorului nuclear.

4
 5)Alte surse ce pot produce un accident nuclear:

Dintre sursele ce pot da nastere la accidente nucleare, in afara de C.N.E. se pot enumera :

a) satelitii artificiali care au la bord :

- generatoare de energie electrica in conversie directa cu combustie nucleara;

- reactoare nucleare cu plutoniu si uraniu imbogatit.

b) nave aeriene (avioane, elicoptere) care transporta substante radioactive sau arme nucleare;

c) nave maritime de suprafata sau submarine care au instalatie nucleara de propulsie sau transporta
arme nucleare sau deseuri radioacive;

d) obiective nucleare terestre; instalatii de concentrare, morarit, preparare sau retratare a

combustibilului nuclear;

e) institute de cercetare nucleara;

f) obiective nucleare subterane pentru testare in scopuri pasnice.

6)Clasificarea accidentelor nucleare :

1) accidente de manipulare a combustibilului nuclear (uraniu);

2) avarii la circuitul secundar - de racire;

3) accidente de reactivitate;

4) avarii la circuitul primar;

5) accidente legate de amplasament.

In functie de riscul de iradiere pentru populatie si de intensitatea de actiune, accidentul nuclear

poate fi incadrat in doua categorii :

· accident nuclear minor;

· accident nuclear major.

7) Accidentul nuclear de la Cernobîl

Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl, pe data
de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea
radioactivă a zonei înconjurătoare. Centrala electrică se afla în apropiere de orașul părăsit Pripiat, Ucraina.
Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor
de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice
ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind
evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitațiile radioactive cad în Belarus, conform
datelor post-sovietice oficiale.

5
 Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța industriei sovietice de energie nucleară, încetinind
extinderea ei pentru mulți ani și impunând guvernului sovietic să devină mai puțin secretos. Acum statele
independente – Rusia, Ucraina și Belarus – au fost supuse decontaminării continue și substanțiale. E dificil
de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din
timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au
interzis doctorilor citarea „radiație” din certificatele de deces. O eventuală tentativă de decelare a
contribuției radiației emise din cauza accidentului la mortalitatea prin cancer în populația fostei Uniuni
Sovietice e complicată de faptul că nu se cunoaște cu precizie nici măcar incidența naturală a multor tipuri
de cancer, arhivistica medicală în U.R.S.S. fiind, în mod vădit, extrem de primitivă, atât înainte cât și după
accident. Pernicioasei și proverbialei secretomanii a regimului sovietic i se adaugă deci, pentru a complica și
mai mult o eventuală tentativă de estimare cu o precizie satisfăcătoare a numărului de victime afectate, în
timp, de cancer, ca urmare a radioactivității emise cu ocazia accidentului, o serie de alți factori precum
imposibilitatea determinării precise a dozei încasată de diversele segmente demografice afectate (deplasarea
norului radioactiv n-a fost monitorizată și anunțată populației deasupra căreia acesta se afla la fiecare
moment, drept pentru care oamenii nu s-au putut proteja, rămânând în case, pentru a diminua contaminarea
și doza încasată), realitatea geopolitică fluidă (migrație internă și emigrație a populației potențial afectată)
produsă de dezintegrarea statului sovietic, complicația adusă de o creștere a incidenței cancerului în
populația fostei Uniuni Sovietice din alte motive decât radioactivitatea produsă de accident, ca urmare a
degradării condițiilor sociale și de viață ale populației după dezintegrarea federației: după dezintegrarea
statului sovietic, pe fondul sărăcirii populației și ca urmare a liberalizării comerțului și publicității la articole
gen alcool și tutun, incidența maladiilor sociale gen alcoolismul și a comportamentelor de risc precum
fumatul a crescut, fapt care a condus în mod natural și la creșterea incidenței bolilor provocate de acestea,
printre care se află și cancerele (oral, gastric și hepatic, când e vorba de alcoolism, pulmonar și altele, când e
vorba despre fumat). La populația care a intervenit inițial pentru limitarea consecințelor dezastrului (așa-
numiții „lichidatori”), stresul provocat de teama de îmbolnăvire de cancer a indus uneori comportamente de
risc care au condus la deces înainte ca un cancer, provocat sau nu de iradierea în timpul intervenției, să apară
(cazul tânărului de 26 de ani Andrei Tarmosian, mort de ciroză, după 24 de ani de la accidentul de la
Cernobîl, la vârsta de 50 de ani, ca urmare a consumului excesiv de alcool, este citat de anumiți autori).

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie
Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători
și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de
milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer
tiroidian între copiii diagnosticați în 2002.

Deși în Zona de Excludere a Cernobîlului anumite zone restrânse vor rămâne închise, majoritatea
teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare și activitate economică.

Sâmbătă, 26 aprilie 1986, la 01:23:58 am, reactorul nr. 4 a suferit o explozie catastrofală a cazanelor
sub presiune de abur din componența acestuia, care a declanșat un incendiu, o serie de explozii adiționale
și fluidizare nucleară. Accidentul de la Cernobîl a degajat între cinci și zece ori mai mult material
radioactiv decât cel de la Fukushima (Japonia), de mai multe ori cantitatea de radiații emise de bombele de
la Hiroșima și Nagasaki, dar mai puțin de 1 % decât au aruncat în atmosferă testele nucleare de suprafață ale
armelor nucleare, până la interzicerea acestora efectuării în atmosferă.

6
Victime imediate și pe termen lung

În afară de cele câteva zeci de victime imediate ale exploziei și expunerii masive a personalului
centralei și anumitor „lichidatori”, din cele câteva mii de copii care s-au îmbolnăvit de cancer tiroidian (un
cancer tratabil), până în anul 2013, cel puțin 16 au murit. Incidența cancerului tiroidian a rămas însă mai
ridicată chiar și în 2013 în anumite regiuni din Rusia, Ucraina și Belarus, asta la mai bine de două decenii de
la accident. Numărul suplimentar (față de numărul normal la populația generală ne-expusă) de leucemii și
limfoame apărute la cei care au intervenit pentru limitarea dezastrului („lichidatorii”) a fost mic, fapt care
încurajează specialiștii să spere că în deceniile care vor urma, numărul suplimentar de tumori solide
(cancerele mai cunoscute) va fi și el mic la aceștia (lichidatori), și asta cu atât mai mult la populația fostei
Uniuni Sovietice care se presupune că a fost expusă ca urmare a contaminării solului și aerului pe traiectoria
de deplasare a norului radioactiv. Până acum, studiile Organizației Mondiale a Sănătății nu au putut decela
o creștere a incidenței tumorilor solide în populație, probabil pentru că expunerea fiind relativ mică,
creșterea, câtă este, se „îneacă” sub micile variații naturale ale incidenței de fond. În cel mai rău caz se
consideră că va avea loc o creștere de 1 % a prevalenței cancerelor în populație, un risc suplimentar aparent
minor deci, în comparație cu prevalența naturală a cancerului în populație (care ea este de aproximativ 45%
(aproape unul din doi bărbați primește un diagnostic de cancer în decursul vieții) pentru bărbați și
aproximativ 38% pentru femei). Cifra procentuală aparent mică a creșterii prevalenței cancerelor, de numai
1 %, ascunde totuși o fațetă mult mai puțin încurajantă a realității consecințelor accidentului, în măsura în
care aceasta se traduce, în cifre absolute, în mai multe zeci de mii de indivizi care vor face probabil cancer și
de asemenea vor muri, ca urmare a accidentului de la Cernobîl.

8) Accidentul Nuclear de la Fukushima-Daiichi:

Un cutremur cu magnitudinea de 8,9 pe scara Richter și un tsunami de mari proporții au condus la mai multe
explozii consecutive ale reactoarelor centralei nucleare de la Fukushima Daiichi. Cutremurul a provocat
defecțiuni ale sistemului de răcire. Fără o răcire corespunzătoare, un reactor poate ajunge la supraîncălzirea
miezului cu material fisionabil radioactiv, crescând riscul topirii lui și producerea unei explozii. Lucru care
s-a și întâmplat, fapt ce a provocat producerea de explozii la patru dintre reactoarele centralei nucleare.
Autoritățile japoneze au clasificat gravitatea accidentului nuclear de la Fukushima, susținând că a atins
nivelul 7, care este nivelul maxim pe scara accidentelor nucleare. Același nivel a fost acordat și accidentului
nuclear de la Cernobîl.

9) Accidentul nuclear de la Three Mile Island:

Cel mai serios accident nuclear din istoria Statelor Unite ale Americii a survenit pe 28 martie 1979, la
centrala Three Mile Island, din apropiere de Harrisburg. Această facilitate a fostă lăudată pentru designul ei
eficient și necostisitor, din timpul unei mari crize de energie.

Explozia s-a produs în urma unei topiri parțiale a reactorului nuclear și, chiar dacă nu s-a soldat cu urmări
grave (nu a culminat cu morți sau persoane rănite), acesta a fost cel mai mare accident nuclear de pe tărâmul
SUA. Deși inițial compania deținătoare a susținut că nu au fost detectate radiații în afara zonei centralei, în
decursul a doar câteva zile s-a observat o răspândire de-a lungul a patru state, femeile însărcinate și copii
fiind evacuați de urgență.

7
10) Accidentul nuclear de la Kîștîm:
Dezastrul de la Kîștîm a fost un accident de contaminare cu radiații, în stația nucleară Maiak, din orașul
Oziorsk din URSS. Acesta a primit gradul 6 din 7 pe Scala Internațională Nucleară, făcându-l al treilea cel
mai puternic accident nuclear din istorie.Pe 29 septembrie 1957, sistemul de răcire al unui rezervor ce
conținea 70-80 de tone de deșeuri lichide s-a defectat și a dus la evaporarea apei și la explozia resturilor
rămase, formate în principal din nitrat de amoniu și acetat. În urma exploziei, un nor cu particule radioactive
s-a răspândit deasupra orașului și a regiunilor înconjurătoare, pe o regiune de aproximativ 500 de kilometri
pătrați. După ce incidentul s-a produs, a durat aproape o săptămână până ce 10.000 de rezidenți au evacuați.
Potrivit studiilor ulterioare, 200 de persoane au murit imediat după incident, din pricina expunerii la radiații,
iar mii de alți oameni au murit pe parcursul următorilor 32 de ani, scrie history.com.

11) Accidentul nuclear de la Windscale:

Accidentul nuclear de la Windscale, care a avut loc la data de 10 octombrie 1957, a fost cel mai dezastruos
incident nuclear din întreaga istorie a Marii Britanii, primind gradul 5 din 7 pe Scala Internațională
Nucleară. Incidentul a dus la îmbolnăvirea a peste 200 de persoane din cauza materialului radioactiv
eliminat.â

8
12) Consecinte contaminarii asuprea organismului:

Contaminarea radioactiva produce o serie de efecte asupra organismului uman:

1). efecte somatice bine conturate
a) precoce - eritem;
- leucopenie;
- epilatie.
b) intarziate - fibroza pulmonara;
- afectarea maduvei osoase;
- cataracta;
- sterilitate;
- ulceratii;
- cancer de piele;
2). efecte somatice stocastice
a) precoce - tulburari neurovegetative;
b) intarziate - leucemie;
- cancer tiroidian;
- anemie;
- reducerea duratei de viata.
3). efecte genetice
a) la prima generatie - reducerea natalitatii;
- malformatii congenitale;
- malformatii ereditare.
b) la generatiile urmatoare - afectarea fondului genetic;
- malformatii recesive;
- diminuarea capacitatii imunologice a
organismului.

9
13) Recomandari:

Ce trebuie făcut în zonă contaminată radioactiv pentru a reduce contaminarea:

1. locuitorii vor sta în casă cu ușile și geamurile închise

2. traficul în zonă va fi supus restricțiilor ;
3. școlile și activitățile economice în zonă vor fi suspendate;
4. accesul în spitale va fi interzis;

În cazul contaminări radioactive trebuie să ai în vedere următoarele:

1. adăpostirea este un mod foarte eficace de reducere a expunerii la radiații( se poate reduce expunerea
la radiații cu până la 40%)
2. autoprotecția înseamnă să iei următoarele măsuri:
3. pune-ți hainele cu care ai fost îmbrăcat într-un sac de plastic și închide-l;
4. după aceea fă un duș sau spală-ți bine părul și corpul. Pune-ți haine curate;
5. administrarea de pastile de iodură de potasiu în scopul protejări tiroidei.
6. dacă ai fost surprins de norul radioactiv în exterior fă un duș pentru îndepărtarea particulelor de praf
radioactiv;
7. nu consuma hrană și lichide care pot fi contaminate radioactiv;
8. pastilele de iodură de potasiu vor fi folosite pentru protejarea glandei tiroide împotriva iodului
radioactiv;
9. zona afectată poate fi evacuată.

10
14) Concluzii:

In prezent, pe planeta noastra funcționeaza circa 450 Centrale Nucleare Electrice și numărul lor este
în creștere. Este important ca omenirea sa conștientizeze imensul pericol si dezastrele care pot fi
declanșate de Accidentele Centralelor Nucleare Electrice.

Ar fi bine ca sa renunțăm la C.N.E. în pofida avantajelor care le dețin, deoarece consecințele si

pagubele de pe urma accidentelor nucleare ne-au arătat cât de vulnerabilă este populația
contaminată.

O alternativă pentru stațiile nucleare poate fi instalarea dupa tehnologiile contemporane a

panourilor solare in deșerturi . De exemplu in deșertul SAHARA care are o suprafata de aproximativ
9,5 mln km2 , oamenii de știință au calculat ca energia captată de panourile solare care vor fi instalate
in acest pustiu va satisface cerințelor din Nordul Africii , Orientul Apropiat si o parte a Europei .
Totodată se va reduce si costul energiei electrice .

Este necesar de intocmit o strategie bine pusa la punc de a stopa activitatea C.N.E. și de a
neutraliza deșeurile radioactive cu inlocuirea centralelor nucleare cu cele soalare .

11
15) Bibliografie:

 Managementul medical al dezastrelor(Compendiu)-Vasile Dumitras, Ion Dediu,Nicon Carstea,

Dumitru Grigoreanu,Dumitru Cebotari.
 https://www.iaea.org/pris/
 Accidente nucleare in Uniunea Sovietica, 3 octombrie 2010, Julian Chitta, Ziare.com
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_nuclear_de_la_Cernobîl
 Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. (citare „Comitetul spre Probleme a
Consecvenților Calamității în CAE Cernobîl: 15 ani după Calamitate în Cernobîl”, Minsk, 2001, p.
5/6 ff., „Agenția de Interinformare pentru Cernobîl” și „Comitetul Cernobîl: Tabel al datelor oficiale
despre accidentul atomic”)
 „Raportul IAEA”. În Focar: Cernobîl.

 http://cnsp.md/wp-content/uploads/2017/06/Ghid-monitoringul-radiologic-docx-ult-var.docx-12.06.-
2017.pdf

 Forul Cernobîl: 2003-2005 (pdf). Moștenirea Cernobîlului: Influențe Sănătoase, Ambiante și Socio-
Economice și Recomandări pentru Guverne ale Belarusului, ale Federați Ruse și ale Ucrainei. IAEA
 https://www.youtube.com/watch?v=g4QlkRuvEOo

12