Tronsonul al doilea al Blocului „Groazei” din Suceava

ar putea intra în lucrări de consolidare

 Imobilul este prins în Programul naţional de acţiuni
pe anul 2019, în cadrul căruia s-a mai solicitat alocarea de
fonduri pentru expertizarea tehnică a 10 blocuri de
locuinţe din reşedinţa de judeţ.
Pe parcursul anului 2018 a fost semnat contractul de finanţare
pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de reducere a riscului
seismic pentru al doilea tronson de 60 de garsoniere din Blocul
48 A, de pe strada „Mărăşeşti” din judeţul Suceava.
Aceasta după ce, conform unei informări a Consiliului
Judeţean Suceava, către Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice a fost transmis centralizatorul listelor de
priorităţi şi estimarea cheltuielilor pentru expertizarea tehnică a
construcţiilor cu destinaţia de locuinţă şi centralizatorul
construcţiilor multi-etajate încadrate în clasa I de risc seismic şi
care prezintă pericol public. Toate acestea în vederea includerii,
în Programul naţional de acţiuni pe anul 2019, a solicitărilor
Consiliului Judeţean privind alocarea de fonduri pentru
expertizarea tehnică a 10 blocuri de locuinţe din municipiul
Suceava, cât şi pentru consolidarea tronsonului al doilea din
Blocul 48 A, cunoscut drept Blocul „Groazei”. Potrivit
informării executivului judeţean, în octombrie, anul trecut,
„invocând nefinalizarea documentaţiei pentru expertizarea
tehnică în termenii contractuali”, Primăria Suceava a anunţat
despre disponibilizarea unei sume de 49.500 de lei, alocată de
la bugetul de stat în 2018, pentru finanţarea prin transferuri
acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor
multi-etajate încadrate în clasa I de risc.
La începutul anului 2016, primarul Ion Lungu aducea la
cunoştinţa celor în cauză despre un proiect pentru lucrări de
reabilitare şi consolidare a Blocului 48 A. La acea dată, de la
bugetul de stat, municipiul Suceava primise 34.000 de lei,
banii care urmau a fi destinaţi expertizării la risc seismic a
respectivului imobil. Abia ulterior, cu fonduri de la bugetul de
stat, dar şi cu susţinere financiară locală, trebuia să se treacă la
consolidarea imobilului în cauză. Municipalitatea suceveană a
mai avut o tentativă de acest gen, încercarea eşuând. Fonduri
pentru reabilitare au fost prevăzute prin HG nr. 254 din 31
martie 2005, însă actul normativ nu a putut fi aplicat din cauză
că persoanele care locuiau în imobil s-au împotrivit ipotecării
locuinţelor. Pe de altă parte, în informareA Consiliului Judeţean
se precizează că, la sfârşitul anului 2018, a fost încheiat acordul
de încetarea a contractului de finanţare pentru proiectarea şi
executarea lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului
seismic la construcţii cu destinaţia de locuinţă multi-etajată din
judeţul Suceava.
V.I. ADOMNICĂI