Vous êtes sur la page 1sur 10

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

CASTORUL EUROPEAN (CASTOR FIBER )

REALIZATORIː PASCU ALEXANDRA SI CINJAU CAMELIA


SPECIALIZARE ː BIOSECURITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE
MASTER : ANUL I
Scurt istoric

Castorul european ( Castor fiber ) sau brebul a disparut la un


moment dat din toata Europa. Prima data a disparut din Europa
Occidentala si apoi in toata partea de est, inclusiv in spatiul sovietic. La
noi a disparut in anul 1823, utimile exemplare fiind semnalate in zona
Moldova-Veche - jud. Caras-Severin.

Pentru ca incepand cu anul 1998 se incearca reintroducerea castorului


in tara noastra si in unele zone repopularea a avut succes, astazi putem
vorbi de castorul european ca facand din nou parte din fauna Roamniei.
Speram ca povestea de succes a castorului sa fie urmata si in cazul altor
animale disparute de la noi, macar acolo unde inca se mai poate.
Felicitari celor care s-au ocupat de programul de repopulare - ICAS
Brasov. Se estimeaza in momentul de fata o populatie de cateva zeci de
exemplare, poate chiar sute, foarte putin dar macar stim ca el este acolo,
ca exista in mediul lui natural. Castorul a disparut din Romania si din
Europa din cauza vanatului excesiv atata pentru blana cat si pentru carne
dar si din cauza amenajarii cursurilor de apa.

Castorii sunt cele mai mari rozatoare din Europa. Pot ajunge la o
greutate de 20 kg si o lungime de 1,5 m. Au capul mic, un corp indesat
acoperit cu o plana deasa, impermeabila de culoare brun inchis.
Picioarele castorilor sunt mici dar puternice, cu labele palmate,
prevazute cu ghiare iar cele posterioare cu membrane. Coada castorului
este elementul care il face usor de recunoscut. Aceasta este plata pe
orizontala si acoperita cu solzi. Castorul se ajuta de coada atat pentru
propulsie, fiind folosita ca o vasla cat si pentru intimidarea eventualilor
pradatori prin lovirea puternica a suprafetei apei.

Castorul este in totaliate un rozator ierbivor. Nu consuma peste sau alte


vietati din apele unde traiesc. De aceea nu sunt o amenintare pentru
fondul piscicol. Se hranesc cu frunze, mladite tinere, diferite plante
acvatice iar toamna si mai ales iarna cu crengi si cu scoarta copacilor.

Castorii sunt mesteri iscusiti in construirea barajelor din lemne, crengi,


iarba si pamant. Aceste baraje ii ajuta sa ajunga prin apa la sursele de
hrana si sa transporte mai usor crengile taiate catre locul de iernat.

Isi construiesc pe malul apei un fel de cuiburi de mari dimensiuni,


alcatuite din crengi,frunze,iarba si pamant. Aceste culcusuri au camere
de locuit , camara cu provizii si un bun sistem de ventilatie al
aerului.Iesirile sunt sub apa iar temperatura din interior este relativ
constanta.

Femela naste o singura data pe an in luna iunie pana la 5 pui, dupa o


perioada de gestatie de 3-4 luni
Descriere

Castorul Americii de Nord si castorul European sunt asemanatori.


Mai mari decat rozatoarele medii, au capul relativ mic atasat la un corp
compact si indesat, acoperit cu blana deasa, de culoare maro inchis. Ca
si alte mamifere care isi petrec o mare parte din timp in apa, blana este
alcatuita din doua tipuri de peri: firele dese si scurte asigura izolare si
caldura, iar firele mai lungi de protectie sunt pentru aparare si
camuflaj. Picioarele sunt scurte si atit labele anterioare cit si cele
posterioare au patru degete cu gheare puternice. Labele posterioare sunt
mai mari decit cele anterioare si sunt membranate, sugerind modul de
viata acvatic al castorilor. Acesti castori au coada diferita dea altor
rozatoare: turtita orizontala si acoperita cu solzi pielosi. Castorii isi
folosesc coada ca visla si cirma, pentru propulsie si putere de cirmire.

Castorul de munte este de marimea unui rozator mediu, dar mult mai
mic decit adevaratii castori. Corpul sau este rotunjit si moale, fara luciu,
este bruna-cenusie, cu pete albe distincte sub urechi. Coada este foarte
mica si picioarele scurte, cu cinci degete la fiecare laba. Ghearile
puternice ajuta la sapat.

Constructori priceputi

Adevaratii castori se gasesc intotdeauna langa apa – de obicei a


paraielor si lacurilor mici – unde in general isi construiesc case elaborate
sub forma de domuri. Intai sapa o vizuina subacvatica, de obicei in mal,
formand “temelii” prin astuparea ei cu mal si pietre.
Deasupra se formeaza o movila
de bete, care se fixeaza din nou cu
mil si pietre, pina cind structura se
inalta cu mult peste suprafata
apei. Deasupra liniei apei se sapa o
singura camera interna mare de
locuit, cu pereti de pina la un metru
grosime. Este sapata cel putin o
intrare subacvatica spre interiorul
constructiei.

Pe langa casele lor, castorii mai construiesc si baraje si canale


extrem de eficiente. Barajele sunt si ele construite din ma l, pietre si
ramuri, desi se pot folosi si crengi groase, precum si trunchiuri de
copaci. Scopul barjelor este de obicei de a asigura mentinerea nivelului
apei in canalele care sunt sapate pentru ca bustenii sa poata fi dusi la
elesteu, precum si a mentine casa inconjurata de apa si astfel la adapost
in fata atacurilor pradatorilor.

In ciuda numelui sau, castorul de munte traieste rar in munti


inalti. Desi el poate fi intilnit in inaltimi de pina la 2.200 m, el este mai
raspindit la niveluri mai joase unde prefera padurile de conifere sau alte
terenuri impadurite cu vegetatie deasa. Adesea eleste intilnit in
apropierea piraielor sau in regiuni foarte mlastinoase.

Casa castorului de munte este o vizuina complicata, sapata relativ


aproape de suprafata si aflata pe teritoriul foarte mic al animalului.
Vizuina are o camera a cuibului relativ mare, captusita cu vegetatie,
si un labirint de tunele, unele terminindu-se in camere pentru depozitarea
hranei, altele fiind linii moarte, care se utilizeaza pentru excremente.
Active in timpul noptii

Aceste animale sunt in principal nocturne si, desi nici unul nu


hiberneaza, adesea devinmai putin active pe timpul iernii.
Adevaratii castori sunt fara indoiala cel mai bine obisnuiti cu apa, unde
inoata si se scufunda cu agilitate remarcabila. Ei se deplaseaza lent si
stingaci pe uscat si par mereu atenti la pericole. Castorul de munte
stie sa inoate, dar este mai obisnuit cu uscatul. El se catara in copaci la
inaltime de pina la aproximativ 7 m, pentru a taia si a aduna crengi mici.

Regim alimentar vegetarian

Castorii isi obtin hrana lemnoasa in acelasi mod in care taie copacii
pentru a-si construi casele – rozand trunchiurile cu incisivii inferiori,
utilizindu-si dintii superiori drept pirghii.Acesti dinti mari se uzeaza
repede, dar cresc neincetat.
Adevaratii castori si castorul de munte sunt erbivore, modificandu-si
regimul alimentar in functie de ce este disponibil in diferitele
anotimpuri. Toamna si iarna castorul americii de Nord si castorul
european mananca scoarta si ramurile arborilor de foioase, iar primavera
si vara consuma mai mult vegetatie frunzoasa, precum si radacinele si
mugurii plantelor – nuferii fiind una din plantele preferate.

Viata de familie

Adevaratii castori traiesc in colonii familiare, care in general


cuprind o pereche de adulti – care ramin impreuna pe viata – si puii lor.
Familia isi foloseste
glandele anale pentru a-si
marca teritoriul cu miros.

Ei comunica
batand apa cu coada ca
semn de avertisment,
precum si printr-o serie de
sunete vocale.

Lucrul neobisnuit in randul rozatoarelor, speciile de castor au o


rata relativa scazuta de reproducere, facind pui o singura data pe an. La
castorii adevarati imperecherea are loc inianuarie si februarie, iar
nasterea urmeaza dupa o perioada de gestatie de 100-110 zile. Desi o
generatie poate contine pina la 9 pui, numarul obisnuit este de 4-5. Se
nasc cu ochii deschisi, acoperiti cu blana si pot sa inoate in citeva ore.
Desi sug lapte timp de pina la 3 luni, incep sa consume hrana solida la
virsta de doar citeva saptamini. Puii din generatia anterioara ajuta la
adunarea hranei lor si apoi parasesc vizuina cind se naste o noua
generatie anul urmator.
Castorul de munte pare a fi mult mai putin greblar. Desi viziunile pot
fi strins grupate, aceasta se datoreaza conditiilor bune si nu pentru ca
anumalele sunt sociate. Dupa imperecherea din iarna, perioada de
gestatie este de aproximativ 30 de zile. Se nasc sub pamint cuiburi de 2-
4 pui orbi, goi si neajutorati, care sunt ingrejiti de mama timp de
aproximativ 2 luni. Ei impart vizuina cu ea pana la inceputul toamnei,
cand sunt izgoniti.

Comportament social

Castorul este un animal , docil , bland. Mai bine evitam castorul care
suiera sau care fluiera pentru ca acestea sunt semen ca se simte incoltit
sau speriat . Unele comportamente sunt instinctive , cum ar fi peticirea
barajului, dar ei invata , de asemenea din eperiente proprii si prin
imitarea altora.

La varsta de 2 ani, castorii vor migra pentru a-si gasi propriul lor
teritoriu. Aceasta este perioada cea mai periculoasa din viata castorului
adult . Poate migra peste 16 km, de obicei pe uscat si in acest caz este
foarte vulnerabil.

Castorii comunica intre ei in primul rand prin postura si apoi prin


marcarea teritoriului. Pentru a-si marca teritoriul ei ridica movile sub
forma de dom pe care le vor unge cu castoreum pentru impregnarea
mirosului. Vocalizele sunt ,de asemenea utilizate pentru a comunica, in
special de catre tineri , care printer alte locuri, pot face un sunet
asemanator macaitului de rata. Adultii pot uneori sa mormaie in timp ce
muncesc dar sunt in general tacuti.
Daunatori cu blanuri pretioase

Blana castorului european este de mult foarte pretuita de


vanatori. De altfel, vanatoarea de castori a fost una dintre cauzele
primelor explorari si colonizari ale nordului SUA si
Canadei. Urmarierea nemiloasa a castorului Americii de Nord la
inceputul secolului al XIX-lea a determinat scaderea drastica a
numarului sau pe toata partea sudica a arealului sau.

Castorul european, disparut de pe o mare parte a vechiului sau areal, se


intalneste rar in salbaticie. El prospera in parcuri si rezervatii.

Castorul de munte a fost din totdeauna considerat un animal daunator,


deoarece provoaca stricaciuni in plantatiile de conifere.
Bibilografie

1. https://graduo.ro/referate/medicina-veterinara/comportamentul-
alimentar-si-social-la-castorul-american-474167
2. http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/Castorii---
Castorul-Americii-de-Nord-si-castorul-European-referatele-
com.php
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Breb

Vous aimerez peut-être aussi