Vous êtes sur la page 1sur 262

;1-,;14.= t4V114Vi.ii:..14 :1'4;1'1'4= t4VIler0:,.

COLECT1A AUTORILOR ROMANI

GIB I. MIHAESCU

BRATUL
ANDROMEDEI
ROMAN

IIDITURA NATIONALA" S.CIORNEI

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
GIB. I. MIHAESCU

BRATUL
ANDROMEDEI
ROMAN

EDITURA NATIONALA" s. cIomm


www.digibuc.ro
PARTEA INTAIA
Esti aduse la masd si trecu cu castronul fume-
gaud In dosul doamnei Cornoiu. Aceasta lua far-
furia dinaintea sotului, explicand unguroaicei an-
gajate de curand, care clatina din cap zambind cu
aer §tiutor :
Cand sunt musafiri la masa, te vei duce cu
castronul la fiecare §i ei se vor servi singuri. A-
cum, când sunt numai cu domnul, 11 servesc eu pe
sa nu uiti asta...
Lingurile cazura in supa fumeganda spre a se
ridica incolacite de viermisorii de fidea. Doamna
Cornoiu, dupa prima sorbitura, mai vol sa spund
-ceva fetei care iesea, insa sotul ei ii lua inainte :
E un individ foarte curios, continua dânsul
conversatia intreruptä. Se mai ocupa §i cu astro-
nomia. Asta desigur n'ar fi prea de mirat din par-
tea lui, care e profesor de matematici §i de stiinte.
Dar ce-i curios e ca de curand si-a comandat din
strdindtate o luneta, care l-a costat treizeci si cinci
mii de lei... Un profesor care-si economiseste
leafa, pe saracia asta, ca sa-§i cumpere ceva,

www.digibuc.ro
6 GIB. I. MIHAESCU

desigur läudabil. Dar cand acest ceva e un ochian.._


0 pasiune a lui...
Mda... sigur ca da... 0 pasiune...
Domnul Cornoiu ldsd in jos colturile buzelor §i-
atunci dela rädäcinile nasului cazura spre bärbie-
doua linii cari Ward adanc dedesuptul obrajilor ;
era mi§carea sa obi§nuitä dud vrea sa pätrunda
pana in fund un lucru pe care nu-1 putuse des-
cifra dela prima vedere.
In definitiv, addoga el dupa o vreme, mä pri-
ve§te prea putin pe mine bizareriile domnilor äs-
tora noi. Desigur mare serviciu nu-mi poate aduce-
el cu astfel de preocupdri, dar cred cä pe un vot
tot pot sa contez...
Ea vol sä-1 mai iscodeasca putin despre omul
acesta ciudat, de a cärui existenta aflase de cu-
rancid. vreme. Insa i se paru ca ar fi impotriva o-
biceiului, pe care §1-1 impusese : sa depunä cat
mai putin interes pentru fie ce-o fi. Pentru sotia
unui orn care peste putin avea sä fie cu sigurantd,
ministru §i mai ales pentru o femee ca Musa,
despre faima frumusetii cdreia nid chiar Bucure§-
tiul nu era strain ; orice persoanä nu trebuia s'o,
preocupe §i orice imprejurare nu trebuia sä o tur-
bure, nici mdcar cat subtirele picioare de gaza, lu-
ciul desdvar§it al apei.
Domnul Vucol Cornoiu, asemeni pdtruns de ro-
lul sau de §ef, in acest ora§, al celui mai de seam&
partid politic personaj de intinsä suprafata §i
putere chiar acurn in opozitie gasea §i dansul

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 7

ca inteadevdr conversatia s'a invArtit prea mult in


jurul profesorului Andrei Lazar.
Deaceea, dupa modul piezi§ cum falcile, grabite
la inceput, se impreunau §i se despreunau, se pu-
tea vedea twr ca odata cu fideaua el mesteca
eaparat cuvântul temei celei notta, de vorbit. Cea
c e fdcu pe doamna Cornoiu, in care curiozitatea
invinsese iara§i rezerva programatica, sa se grd-
beascd, addogand :
Oricum... un profesor dela fostul tdu liceu...
-dacä ti-e partizan, nu inteleg dece-ti ocole§te con-
sfatuiril e...
§i ea apdsd pe aceste cuvinte cu oare care des-
potica asprime §i cu vddit aer de intriga, tocmai
pentru a invedera ca individul n'o intereseazd de-
ck nurnai in marginile credintei ce trebue sa da-
toreze domnului Cornoiu.
Eah, astronomi d'a4tia...
Tocmai ace§tia sunt mai periculo§i...
Nu cuno§ti tipul. E inofensiv.
§i dupa ce repeta mi§carea buzelor :
Oricum, daca pe el nu-1 intereseaza politica,
cum poti sa-1 aduci... Nici macar n'ai cu ce sa-1
mome§ti... .

Dar in schimb cred cd e in stare sa aibe a-


Vita pricepere a realitatii ca sd-§i inchipue a ar
putea fi mutat...
Poate a ti-ar fi §i recunoscator sa-1 trimiti
in cine §tie ce ora§el lini§tit...
Doamna Cornoiu stranse buzele §i rdmase atat
.de gtmditoare a atunci and fata din casa aduse

www.digibuc.ro
8 GIB. L MIHAESCU

felul al doilea, dupd ce se servi, pretextä cd vrea


sa vada daca i-a inteles recomanddrile, presupu-.-
nand ea ar fi musafiri §i-o trimise cu tava la
sotul ei.
Era pentru Intaia oard cand isi auzea bärbatul
vorbind astfel, recunoscand o neputinta. Il §tia ran-
jind sarcastic chiar cand i so opuneau cele mai de
neintrecut greutati si asigurand calm cu accentul
acela categoric, care-i caracteriza vorbirea : se-
§i de multe ori spusese astfel, chiar fiind in
face !
opozitie, and statul major politic II Inconjura in
Incdperile acestea raportandu-i alarmat obstacolele
de cari s'a impiedecat iremediabil, In executarea
ordinelor lui : se va face ! 0 vor face-o I §i mai
curand sau mai tarziu cei vizati trebuiau sa facd
acea ce dorea el ; era doar reprezentantul suprem
al partidului care ocupa cel mai deseori si cel
mai mult timp puterea ; bäncile cele mai de seamd
ale orasului erau sub comanda sa ; in institutiile
publics, functionarii de carierd neinscrisi in partide If
ajutau pe sub mand ; politia nu executa nici o-
mdsurd a adversarilor la putere panä ce nu era
supusa aprobdrii lui in cel mai desdvarsit secret.
Cand se impotrivea temutul opozant : politie, ins-
titutii publice, functionari de carierd, toti demon-
strau stdpanitorilor trecdtmi cd mäsura hotarltd
de ei era cu neputintä de luat. Cdci se gasea in-
data un toptan de chitibusuri con tabilicesti, arti-
cole de regulament, jurisprudente administrative, in9
dosul cdrora se baricadau zdravän, refuzand servi-.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 9

-ciul lor toti agentii acestia clandestini ai puterni-


cului politician.
Toate lucrurile astea, de bung searnd, nu i le
destainuise doamnei Cornoiu, sotul ei, care sigur
pe sine, nu mai avea nicio nevoe sa faca parada
de forta. Insa ea le vdzuse zi, de zi ; le banuise la
inceput cand domnul Cornoiu nu-i inspira nici un
fel de sentiment, le urmarise mai pe urma incetul
cu incetul, pentru a i se confirma necontenit din
,ce in ce mai clare, mai precise, nascându-i In su-
flet in locul altor sentimente visate la maritis, de
,care ii vedea inima pustie, acela inedit pen-
tru dtinsa, dar covarsitor, teribil in maretia lui,
mai dulce decht orice ambitie romantioasa de fata:
-al puterii, al tariei fata de aproape, al majestatii
suverane.
§i acutn dupa trei ani intregi de necurmata cres-
tere a acestui rar sentiment ; simplu, intre doua
feluri de mâncare, el i§i recunostea dintr'o data,
neputinta, asupra celui mai slab dintre toti cari ar
fi putut sa-i reziste I
Domnul Cornoiu, care observase de mult la so-
tia sa ascendents sentimentului, atat de scump lui
Insus *lase indirect, cu savanta pricepere,
phna la un grad care facea imposibila in sufletul
ei convietuirea cu oricare altul, fu cu lamurirea
gata, atunci când socoti ca in mintea ei nedume-
rirea s'a conturat in limpede intrebare :
Fireste, intari el cu acela§ rânjet atât de drag ei
si cu acela§ ton de rfis sec §i crud cu care obisnuia
sd zicd : Iia, se va face' sau o vor face-o".

www.digibuc.ro
10 GIB. I. MII-IAESCU

Pentru ca sä Infrangi trebuie sa-ti reziste-


cineva; ca sä stapanesti trebue sa ai supusi cari
sd-ti simtd puterea binefacerii sau sä se cutremure-
cd ai putea sa-i smulgi de acolo de unde le con-
vine ! Dar cum sa obligi pe un individ ca
pe-un... astronom (§i cuvantul astronom it Ins*
de un pufait ironic, urmat de o icnire sueratd)....
Un astronom, ha, ha... unul a cdrui unica placer&
e sa caste ochii la stele... Intelegi tu Zina ce va
sá zicd asta ? Cum ai putea sa pedepsesti pa un
astfel de orn? Trimitändu-1 in cine stie ce ordsel,.
la cine stie ce scoald inferioard. Ei bine, iti va fi
recunoscator... Hm, m'am interesat eu bine de in-
divid, primul lucru pc) care La Mcut venind aci, a
fost sd-si caute casa cat mai la marginea orasului,,
cu o curte de han, numai ca sa aibe cat mai mult
orizont... Ei bine, expediazd pe omul asta undev&
la tard va sdruta mainile...
Doamna Zina Cornoiu, care pentru felul al treilea.
îi luase iards asupra ei servilul i desfacea acum.
cu indemanare de chirurg, cu varful cutitului, bu-
cata cuvenitd sotului ei din buturul de iepure, ur-
mad logica domnului Cornoiu cu nemultumita a-
probare, pentru ca la ultimile cuvinte, Insotite de-
cunoscutu-i zambet triumfal cu care-si incheia ar-
gumentdrile §i cu acel gest al mainei care pdrea
cd spune mai ai ceva de zis?` sd suradd ca
atat de fin drspret luck pentru el fu imperceptibiL
Logica precisa i oarecum cinicd a sotului ei, pe
care pana acum o urmdrea cu o desdvarsitä ad-
miratie, de la un timp incepea sa-i pard cam sim-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 11

plista ; el vedea numai lin;ile mari §i dfinsa cons-


tata cu superioritate cà lui ii scapd infinitele ara-
bescuri ce puteau sa se teasa dela sine dealungul
acestor linii §i pe cari ea le intrevedea cu o luci-
ditate ce o multumea la culme. Inteadevdr, in ca-
zul de fatd bundoarä, dece profesorul Andrei La-
zär, n'ar prefera un ora§ mare ca acesta de vreme
-ce pe MAIO orizontul larg pe care §i-1 gäsise mai
beneficia §i de avantajiile oraplui mare §i de onoa-
rea de a fi profesor la un liceu de seamd §i, Doamne,
cine §tie, de cdte alte avantagii ascunse ? Dece,
-daca i-ar conveni atât de mult sd se duca undeva,
inteun tArg cdt mai neinsemnat, dece n'a cenit
acest lucru, care i s'ar fi acordat cu cea mai mare
pläcere ?
Pentrucd omului acestuia i-e groazä de mi§-
-care ; omul acesta incremene§te unde II a§ezi §i
-chiar dacd. 1-ai duce Intr'un ora§ cu zgdrie nori, el
s'ar cocota pe acoperi§uri ca sd-§i sature pasiunea
lui, numai sd nu se mai trambaleze in altd parte ;
insd dacd trebue s'o facd, o face fait cdrteald, poti
chiar sd-1 §i Imbrânce§ti. Numai la cer deschis sd-1
scoti §i-ti va sdruta mdinile cd 1-ai urnit fail voia
lui, unde e mai bine pentru dânsul...
A§a ar fi rdspuns domnul Cornoiu, cad pand la
aceste consecinte ajunsese, disecdnd In gAnd cele
spuse mai inainte, In vreme ce cutitul lui tdia cu
rautate friptura de iepure, pe care maxilarele o
apucau active §i voinice.
Insd doamna Cornoiu Meuse constatärile §i-§i pu-
-sese intrebdrile numai in gdnd, socotindu-le super-

www.digibuc.ro
12 GIB. I. MIHAESCU

flue pentru dânsul, de vreme ce depdsea gestuf


peremptoriu al mftinii lui. Inlduntru ei insa, se simti
ca de obiceiu foarte multumitá de propria-i inchi-
puire pe care si-o vdzu elastica i subtild, sträbd-
tând ca i razele misterioase ale savantilor conti-
nuturi inexpugnabile pentru ochiul de toate
si cu un imperceptibil zâmbet de superioritate, de-
semnat astfel ca sotul ei sa-1 ia dorept sagalnicie,
spuse, asa ca propunerea pard lui ca vorba de.
femee, lute() doard, s'o prinde, nu s'o prinde :
Totus, ai putea sd pui pe Inelescu sa-1 a-
ducd... si te-asigur: dacd, se sustrage, e cd nu vrea
sd.1 vadd ceilalti cä ne Insd trebue sd.
se arate inteun fel...
Domnul Cornoiu nu se milt de insistenta sotiei
sale ; dimpotrivd, se simti si mai satisfacut de a-
ceastd noua dovadd cá sentimentul pe care i l-a
altoit in suflet, da inteuna roade. Ambitia asta ne-
masurata la care ea era la inceput atlt de refrac-
tará, o apropia definitiv de dânsul. Asa cd, soco-
tind la rându-i eá pentru sufletul i intelegerea ei
femeiascd e superfluu a duce argumentatie mai
departe conveni ca un abil politician, ce se simtia
Da, da, desigur... cel putin sd stim daca preo-
cupdrile lui sunt cauza fireasca a acestor ocoliri
sistematice sau sunt o mascd...
Ea-si surâse, atunci, in vreme ce apasa in para
micá a soneriei agdtatä de un firet subtire, lasan-
du-se din sticldria inzorzonatä a candelabrului e-
lectric. Apoi se ridicä, scoase din bufetul monur

www.digibuc.ro
BRATUI. ANDROMEDEI 13

mental de nue tava cu brfinzeuturi ; in timp ce Esti


aducea, aburita, budinca fumeganda.
Pune-o acolo, ea sa se mai raceasca putin,
Esti...
Fata rasa tava pe coltul mesei, apoi, aduse ma-
sina de cafea. and se pleca sa ia sticla de spirt
dinteun duldpior scund, rochia scurta i se tidied
deasupra jaretelor desvdluind usor radacinile coap-
selor.
»Are picior frumos unguroaica ! gfindi doamna
Cornoiu, privind cu interes si simpatie fata din casd,
care se ridicase acum sveltd si inaltuta, cu umerii
obrajilor rosii de miscare, potrivindu-si dinteo scu-
turatura energica a capului, negrul parului, taiat
scurt. §i privi cu aceiasi simpatie tenul limpede si
nasul putin cam inaintat, dar tocmai de aceasta
and figurii un aer zburdalnic si poate provocator
cu neastfimparul acela al narilor fungi §i cu ochii
aceia necontenit jucausi. Doamna Cornoiu dorea
de mult sa fie servita la masa §i sa i se anunto
musafirii de o fad tànara si frumusical asa, cum
gasise insfars.tt pe aceasta.
Era cAt se poate de incfintatd, cand vedea cum
ochii barbatilor ramâneau ate o secuadd pironiti
pe Esti, al carei cap tresarea brusc atunci, ca §i
cand ar fi atins-o cineva pe neasteptate cu un de-
get rece pe ceafa; pe chipurile cocoanelor de fatd,
cu care, in cele mai multe cazuri, fata ar fi putut
rivaliza cu multe sanse de izbanda, scdpau atunci
umbre repezi, curând stapfinite; in vreme ce pri-

www.digibuc.ro
14 GIB. I. MIHAESCU

virile nadsurau sever §i scurt pe sotii cari aveau


imprudenta sa se uite semnificativ unul la altul.
Bine Esti, multumesc, lasä a de rest ma voiu
ocupa eu...
§i la multumirea asta pe care i-o produsese un-
guroaica simtita §i gdtità cu mult gust, chiar dupd
indicatiile sale, se addoga intocmai, multumirea ce
i-o producea la rându-i domnul Cornoiu povestin-
du-i ce ajutoare i-a dat vacluvei lui Mihalache, fos-
tul lui slujitor, mort de curând. Fusese de zece ani
§i mai bine omul de incredere al lui Cornoiu, care-1
trimetea sa-i inspectne inopinat mo§iile, il insdr-
cina cu rezolvarea hârtiilor mai discrete pela au-
toritati §i-i servea ca inregistrator al pulsului pu-
blic prin cafenele §i arciumi, in rfindurile partiza-
nilor de periferie.
Zina îi aminti cu simpatie de bdtranul acela
atilt de devotat, slab §i galben, cu must-a:tile lungi
la fel de galbene, pdrând doud caere toarse din
obrajii supti §i din intreaga lui infati§are ; de mo-
dul cum ii fdcea loc cu un aer mironosit §i mie-
ros, neindräznind nici macar s51 se uite la dansa
cu ochii lui alba§tri, decolorati §i abia miorldind
un salut neinteles, in vreme ce sistemul lui osos
se frangea in cloud inaintea trecerii mândre §i par-
fumate, de umilinta aceea care o multumea nes-
pus din partea tuturor ce veneau in contact cu
sotul ei §i care-i da senzatia deosebitd a stdpd-
nului mare, care controlanduli stäpanirea, constata
cä toate sunt la locul lor.
Dar and vazu apoi figura de ceard a lui Miha-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 15

lache, intins pe catafalc, cu mustatile lui acum


extraordinar de lungi, sub nasul ascutit, za.mbind
cu umilitul lui zambet §iret, urletului multiplu al fa-
miliei, o cuprinse groaza si mila...
Putin speriatd, se refugie atunci cu luare aminte
la cele ce-i spunea sotul ei deschizandu-si atent
urechile, ca cloud brate care cauta scapare.
In sfar§it i-am aranjat pe toti... le-am dat
qi ceva parale... conchidea domnul Cornoiu, caruia
de obiceiu il placea sd se rezume la sfarsitul dis-
cursurilor. Fapta de seamd tot asta rämane ; bd-
gandu-1 pe cel mare la tribunal, material nu vor
simti lipsa lui Mihalache... Eu l-a§ fi adus cu
cere aici in locul lui tatd-sau... dar ce s'ar pri-
cepe el? 1 ?...
ramase cu ochii cascati In gol, gandind de-
sigur cu cat greu ar mai putea gäsi un slujitor
personal de priceperea, siretenia §i credinta lui

In vremea aceasta doamna Cornoiu sufla In fla-


cdra prea mare a spirtului din ma§ina de cafea,
privind prin abureald, cu simpatie, pe sotul ei, ca
de obicei, cand ul.vedea rdmanand cu ochii In gol.
Cine stie ce punea el atunci la cale, nou §i sur-
prinzdtor !
simtimantul de sigurantd, de putere, de e-
goist& multumire, pe care ti-1 dá privilegiata posi-
bilitate de a face bine, o învälui iard, multumind-o
Oran crestet §i o facu sd-si zambeasca In oglinda
bufetului, unde se contempla o clipd veseld §i mul-
tumitä, pentru toate acestea §i mai vartos pentru

www.digibuc.ro
16 GIB. L MIHAESCU

zambetul ferinecator al figurii aceleia delicioase,


rasfranta de sticla, de un roz atat de alb, a n'ai
fi putut spune care e adevarata-i culoare ; pentru
modul sagalnic §i gratios cum figura aceea o prir
vea pe sub semicercurile fine §i sumbre ca doi crai
noi de intuneric, ale sprancenelor, deasupra carora
trona minunea de arta dumnezeiasca a fruntii, sub
jocul de foc al parului de arama. Cand i§i dadea
seama de frumusetea simtea numaidecat feri-
cirea desavar§ita, alungandu-i-se in repede §i pre-
lung circuit ca un fior de hidronel, dealungul tu-
turor incheieturilor, delungul mainilor, al lungilor
picioare, al trupului inalt, facand-o sä se simta si
mai inalta ; tronand peste destine, depe scaunul a-
cesta de sufragerie.
Inelescu ii aparu atunci cantand patimas in sa-
lonul Tinei Nedan, unde il gasea regulat ori de
cate ori se ducea acolo. Ochii lui mari, alba§tri-
verzni, cu fixitati de §earpe, o tinteau magnetic, in
vreme ce vocea i se zvarcolea patima§ in jarul
cantecului. Apoi deodata, in uimirea Tincutei §i'n
zambetul nedeslusit al Zinei, romanticul profesor
nebunul ala, cum Ii zice toata lumea, se lasa
deodata in genunchi pentru a star* in patetica pros-
ternare, ca un mistic omagiu adresat frumusetii ei.
Amintirea insa nu se mai potrivi cu starea ei su-
fleteasca, atunci cand Nae Inelescu intinse buzele
spre glezna !Ma. (Child s'a petrecut §i asta Tina
era lipsa, iar ea se ridicase repeda, rosie §i indig-
nata). Dar acum, dud imaginea Ii reveni identica,
continuand sa troneze in aceia§ beatitudine zeiascA,

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 17

inpinse varful pantofului cu desgust §i rdsturnd pe


indraznet ca pe ceva netrebnic.
Abia acum vazu ea domnul Cornoiu a§tepta su-
razând, iar spirtul se stinsese. Domnul Cornoiu n'o
intreba ce gând o furase ; exceptând pasagiul cu
Inelescu el citise ca mute() carte In sufletul sotiei
sale §i zâmbea incântat ca un maestru in fa ta iz-
bAnzilor ucenicului. Daca ar fi putut descifra in
Intregime §i pasagiul omis, desigur ar fi fost omul
cel mai fericit din lume.
*
* *

pupa masa, domnul Cornoiu atipi putin in ca-


maruta turceasca. Era marea sa placere acest atipit
de un sfert de ora, de care nu se mai putea des-
bara dela patruzeci de ani incoace. Somnuletul a-
cela iepuresc §i attIt de dulce 'Area cd se des-
prinde din multimea covoarelor arabe§ti, prin mul-
tiple firipare de paianjen §i-1 implete§te din toate
partile, ii implete§te u§or con§tiinta in tesdturd din
c e In ce mai de nepatruns, ii tese geand de geana
§i-1 leaga astfel fedele§ de moliciunea divanului o-
riental.
Dar peste cincisprezece minute aceasta divina
mole§eala devenea pentru aprigul domn Cornoiu
un exercitiu de incercare a fortelor, o reminiscent&
depe vremea când Inca traia cu cocoana Sultana
Iosefina, cum ii spunea dânsul a carei amin-
tire ii umplea u§or inima de vaga remu§carea a
jertfei la care a constrans-o.

www.digibuc.ro
18 GIB. L MIHAESCU

Pe atunci domnul Cornoiu se scula la cinci dimi-


neata, cu o regularitate uimitoare. i aduce perfect
aminte de vremurile acelea de incordare fara mar-
gini, care 1-au adus aici uncle se afla acum. Sultana
(inca mult inainte de a deveni Iosefina) luptase, e
drept, o vreme ca desvete de acest obiceiu.
(lnconstient lupta, saraca, impotriva destinului ce-o
astepta !) Dar nu te puteai pune cu teribilul Cor-
noiu de istorieN, spaima liceului. Pregatea de cu,
seara ceasul de metal galben cu aspect de turn,
feudal (in calitatea lui de profesor de istorie dom-
nul Cornoiu nu aducea nici un object in casa, care
sa nu aibe exterior alegoric). Fix la cinci dimineata.
vara la patru - ceasornicul incepea sa chute
subtirel dar energic Desteapta-te Ron-lane". Melo-
dia se strecura furise si delicata in urechile ador-
mitilor. se infigea pe nesimtite in creer si, repetaU.
necontenit de §uruburile invârtitoare, cuprindea per.
sistenta si tenace circumvolutie dupa circumvolutie,
speriind si alungand tacuta lume a somnului
producand mai apoi un huet infernal ca ultimul
ecou in complicatele vai ale muntilor. Doamna-
Sultana Cornoiu se intorcea nefericita depe o parte
pe alta parca ar fi intors-o cineva pe un gratar ;
1§i vâra capul sub pefina, tragea toate cuverturile
pe dânsa. De g-aba, cantecul tiranic patrundea
biruitor pretutindeni si-i alunga somnul definitiv.
Dimpotriva, domnul Cornoiu, gusta cu nemar-
ginit nesat revolutionara melodie §i cu toate ca se-
trezea dela primul ei atac, totusì, nu se scula [Ana.
ce ruloul cu chutec al ceasornicului nu sfAr§ea

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 19

complect sa se intoarca. Cu atat mai mult savura


zria metalia cu cât devenea mai tumultoasa, luand
in gândul odihnit §i proaspät proportii de sgomot
de fierarie i culmea placerii lui statea tocmai in
groaza coanei Sultana de aceastä diabolica mqi-
ndrie. In refugiul ei printre cearceafurile calde
cu miros de intimitate omeneasca, el isi vedea su-
perioritatea tipului plin de vointä, care dintr'o
miscare da plapuma la o parte si se trezeste piept
in piept cu frigul pätrunzator al diminetii.
Biata Sultana, dupa cum ii explicase cje atatea
ori in aprinsele lor discutii, nu era contra barba-
rului obiceiu, decat ca-1 gasea inutil. Pentru ca orele
lui Incepeau dela opt ; ori dela §eapte ar fi avut
destul timp sa se tot pregateasca.
Dar Sultana nu putea vedea pe deasupra liniei
strAmtului ei orizont. Domnul Cornoiu nu inaugu-
rase acest program pentru ca avea nevoe de el pe
vremea acea ; domnul Cornoiu Il intemeiase ca sa
se serveasca de el atunci and ar putea sa fie
nevoe.
A birui in viata, o asigura dânsul in cunos-
ator, Insemneaza intai a te birui pe tine. Napo-
leon Intfti s'a invätat O. se scoale de dimineata
pe urma a ajuns imparat.
Totusi luat de scurt de sotia sa, care fusese de
-asemenea profesoara inainte de asatorie, domnul
Cornoiu n'a putut arata cu vre-un text cd, Napo-
leon se scula a§a de dimineata.
Ce zici madam ? a intrebat-o dânsul triumfa-
'tor, and pentru intâia oara s'a ales deputat ;

www.digibuc.ro
20 CHB. I. MHiAFSCU

asa e ea' Napoleon avea dreptate sd se scoale de-


dimineatd? Dar coana Sultana care stia, slava Dom-
nului ! cum Cornoiu ajunsese pe lista, n'a putut
niciodata sa inteleaga legatura dintre sculatul de
dimineata si ajungerea departe. De altfel soarta ei
era stalalita dinainte matematic de vointa de fier
a domnului profesor ; ea nu ramfinea decAt Iose-
fina si trebuia sa se retraga; virtorului ministru ii
trebuia acum Maria Luisa...
Acum domnul Cornoiu, din cauza serilor co-
treliuiau pierdute, nu se mai scula de dimineatd.
Dar puterea sa asupra slabiciunilor vietii o incerca
dupa amiezele ; când firele de paianjen il acapa-
rau aproape cu totul cufundandu-1 in dulcele for-
cenusiu, domnul Cornoiu se scutura deodata §i
sarea in sus, -rAzând sgomotos de triumful sau.
Asa faeu si acum ca de obiceiu inainte de
a parasi micul iatac rosu domnia-sa nu putu sa.
nu arunce o privire de simpatie, ceasului in formd
de turn, (masinaria 'i era stricata de când 11 izbise-
de parete coana Sultana, aflând pentru intAia oard
ca ea e doar losefina) pe care if pastra cu e-
vlavie, la loc de onoare, sub un clopot de sticla.
. . . . . . . . .
Dupd ce soria sa esi, domnul Corrtoiu se duse-
iarasi in iatacul turcesc trecfind prin antreu, se
privi in oglinda cea mare din fund, inaintfind calm,.
cu pasul lui ferm si larg, de stapanitor. Se opri
dinaintea imaginii si se contempla. indelung. Nu-
se mai vazuse de mult asa de aproape. Constatd.
cd pdrul n'a mai incaruntit, de curn li stia

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 2r
ba chiar i se paru mai inchis decAt acum trei sap-
Omani. In colo domnul Cornoiu se simti lericit si
zdravan. Fruntea bombata, fu locul de onoare spre
care se Indreptara cu admiratie i recunostinta ochii
lui verzi si iscoditori ; el contempla ca de obiceiw
multa vreme, cele doua umflaturi in dreptul cä-
rora, cum spunea singur, zeflemisitor, cinic si pro-
fund la vite cresc coarnele ! caci acolo, de-
desupt, in centrul acestor gogosi osoase el situ&
puterea vointei §i sursa izbânzilor sale in viatä.
Pe urnid ochii coborira pe mustata foarte ciun-
tad si surd sub nasul borcanat, se plimbara putin
pe tenul inchis si pe trdsäturile hotdrite, se lasara
pe pieptul exagerat de larg si pa pântecul consi-
derabil si se oprira aci fard a mai da aten tie picioa-
relor cu coapse zdravene, dar cu pulpe inexistent°
si cu fluere subtiri iesind ca niste bete din
pantalonii largi, de stord proaspata i moale, pentru
a se infige in pantofii cu infatisare greoaie, taiati
solid chip moda asprd de dup. rdzboiu.
In iatacul turcesc domnul Cornoiu se trawl ja-
räi pe divanul cel mare, cu fata in sus, cu pumnii
stransi In scobiturile orbitelor. Pentru intâia
dumnealui simtia nevoia de a fi singur cu gân-
durile lui (cdci pentru intâia oard in viata lui se
intorcea la sofaua, pe care o paräsise). §i gandu-
rile, odatä ingropat in moalele somierei, se rein-
toarserä iards la cocoana Sultana.
N'o mai vazuse de mult, de foarte mult timp.
Dupd divort se dusese adesea pe la ea. Ii placea
s'o cerceteze cu visitele §i cu grija lui §i chiar

www.digibuc.ro
22 GIB. I. MIHAESCU

ajute. 0 socotea ca pe o victima necesard, a am-


bitiilor sale, dar voia sä fie uman §i nobil fata de
alma, demonstrAndu i ca noua lui cdsätorie tre-
buia neapdrat sa se intample ca o necesitate so-
-cialä §i istoricd, tot atat de adevarata in realizarea
progresului individual, cum este §i in cel al mas-
selor".
...E ...E marele Moloh, pe altarul cdruia trebue
sa ardem bucurii §i traditii scumpe, e nevoia schim-
bärii, a bruscului viraj modern, a amputarii a tot
ce nu mai poate fi activ sau activant, pentru a fi
lolocuit cu noi posibilitäti dinamice, producätoare
de noi nazuinte atfttátoare spro noi teluri,o lamurea
dânsul cu vorbäria lui sältareatd §i facila de me§-
ter politician.
Sultana desigur n'ar fi voit sa-1 primeasca, dar
marele lui argument ajutorul lunar, pana când
.avea sd-§i recapete tot cu concursul lui, catedra
parasita fu suficient ca sali lase urechea bade-
lungilor exordii §i peroratii.
lar lui îi pldcea nespus s'o vadd plectindu-se sub
taxia inexorabilä a legii lui de fier", pe care nu
mai obosea s'o enunte; ii pläcea propriu zis s'o
vada jicnita §i umilitä, primindu-1 ca pe un mu-
safir de seamd, pregatindu-i ceaiul cel mai aro-
matic, primindu-1 cu ochii Inrourati, izbucnind chiar
in plansul ei zbuciumat §i totu§ retinut, infundat,
scu capul in perine, care-i da lui sensatii stranii §i
inedite §i eat de potopitoare, cd nu mai putea in
-cele din urma sa le suporte. §i fugea grabnic,
yoate speriat de sine insu§i, pentru a se inzdrà-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 23.

veni indatä in aerul rece al strdzii, restabilindu-si


echilibrul sufletesc i parându-i-se cd »merge pe
cadavre" ca un mare erou, care regreta desigur
hecatombele", dar care, tot Is, trebue sd calce
ele, adulmecfind, beat de sine, indltimile.
Maximum acestor bizare senzatii era atins maL
pe urma in bratele Zinei, In bratele ei lungi
albe, care se impleteau in jurul trupului pântecos-
in linii frinte ca ale unei preotese egiptene. EL
gusta cu un nesat fdra de limitd farmecile intime
ale doamnei Cornoiu, tineretea ei i mai cu seama.
mândria ei desdvAr§itd, dispretul ei pentru toti
toate i inainte vreme chiar pentru dânsul..
Mai ales acest mare dispre II imbdta atunci, la
inceput i pdlea de fericire i nebunie, s'o des-
poaie, dupd ce-o atâta pe nesimtite, in contra-i; s'o
desgoleasca incetul cu Incetul §i sd se bucure de
ea ca de un obiect scump de templu, numai lui
accesibil, de aceastä statuie albd a mândriei, care-
acurn umild §i cu obrajii insângerati de rusine
mânie, inchidea ochii si strAngea dintii in scrâsnet
usor, alungAndu-si con§tiinta pentru a se lasa cat
mai putin in voia poftei greoaie §i indelungi. In
momentul betiei acesteia domnul Cornoiu isi gonea
§i el memoria inapoi i departe, la mosia larg do-
pdrtitd de expropiere a boerului Constantin Amd-
rdsteanu; undo, in marea gramadd de copii, Zin-
cuta de atunci, actuala doamnd Zina Cornoiu, a
trebuit sä consimtd la propunerea lui, fdcutd vii-
torului socru indata dupd masa, la care tomnatecul
pretendent fusese palmuit de cea mai frumoasi.

www.digibuc.ro
24 GIB. I. MIHAESCU

privire de dispret, ce-o suportase vreodata, din


liceu, de cilnd täia lemne gazdei cu ferestreul si
pana acum, cand ajunsese ministeriabil.
Minunata privire" cum o botezase in intimitatea
eugetului, era pentru el o inversunatä biciuitoare
a simturilor si el so gandea cu toata seriozitatea
pentru anii de mai tarziu, child insusirile lui vitale
vor incepe sä se epuizeze in vreme ce doamna
Cornoiu va atinge apogeul splendoarei ei feminine,
-ca la o pretioasa rezervä la aceasta orivire de de-
mult care disparuse momentan din ochii ei mari §i
rotunzi, dar pe care el o simtea ascunsa in dosul
micilor discuri negre ale iriselor §i pe care trebuia,
-atunci dad va fi nevoe, s'o provoace iaras, prin
orice mijloc ar fi trebuit...
Dar pentru cä se läsase prea departe dus de
ganduri, domnul Cornoiu sari atat de energic, de
pe divan ca gongul urias de deasupra intrarii in
aceasta incapere de covoare si coclite vechituri,
vibra prelung. In antreu se privi iaräs in oglinda
cea mare, in care amurgul timpuriu de toamna
inaintatä se §i lasase prin marile geamlacuri din
tavan ; Ili contempla din nou figura rubiconda §i
satisfacuta, careia ii zambi prieteneste, parand a o
asigura, ca. va sa curga indestula vreme, !Ana va
bate nevoia micilor viclesuguri intime.
§i pentru a-§i proba fara posibilitate de replica
;west lucru isi lua palaria §i pardesiul §i porni la
losta sa sotie.
*
* *

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 25.

Doamna Sultana nu pdru tocmai surprinsd de


venirea lui ; totu§i, pentru cd, nu-1 mai vdzuse de
mult, de foarte mult timp, când servitoarea 11 a-
nuntd, avu un fel de nelini§te, ca totdeauna când
ti se anunta cineva plecat de vremuri, despre care
nu mai §tii dacd poate sa-ti aducd rdu sau bine. Il
primi in salona§ul rece §i umbros din dreapta an-
treului §i nu dincolo in iatacul de locuit unde-§i
prirnea prietenii de aproape. Cornoiu o a§tepta a-
colo cu pardesiul pe dânsul, cu paldria in mând.
Nu-i pläcu primirea asta, dar o dddu pe neprice-
perea servitoarei. Când veni doamna Sultana, a§-
tepta sa vadd dacd ea n'are sa se supere de gre-
§eala femeii ; dar cum ea inaintd. intrebdtoare §i
serioasd, el se sculd. repede §i familiar o cuprinse
in brate i o sdrutd pe frunte.
Mi-a fost dor de tine, Iosefina....
Iosefina zambi, numai politicos, de aceasta glumd
veche a .lui §i Indeajuns de acru, ca el sa vadd ca.
de acum... nu mai merge. Iar dânsul, pe care acti.
vitatea politica §i social& de toatd ziva, II invätase
sà seziseze cu mare dexteritate cele mai impercep-
tibile nuante de fizionomie, prinse ca u§urinta sensul
delicatei ei strâmbdturi.
Va sd zica ceva se schimbase aici §i privi cu
luare aminte la salona§u1 mobilat, cu fotoliuri vechi,
de culoarea cire§ei putrede, cu soba putin crapatd.
§i inegritd deasupra gurei, cu tapet de flori vinete,
jupuit u§or ici §i colo, printre perdelele grele de
plu§ strdbun §i decolorat.

www.digibuc.ro
6 ma L MIHAESCU

De ce ma primesti aid, Sultanico... sau poate


-ai pe cineva in iatac...
Ea nu rdspunse indata si pentru intaia oara pro-
babilitatea asta i se puse deacurmezisul gatului
i se pdru lui insusi destul de ciudat ca un os in
gat. De build seamd, atunci and o läsase el o sfa-
tuise sä se cdsdtoreasca a doua oard si chiar Oxi-
dise mai tarziu foarte serios la cateva particle gd-
site de dansul. Dar pe urmd lucrurile rdmaserd
balta, cdci ei ii pläcuse sa ramand singura ; iar
acum ideea cd ea ar putea sä aibä un amant, ea,
lemeia care era atat de socotitá si de mdsuratd in
toatà purfarea ei, si care-1 iubise cu toatä desin-
leresarea, impotrivindu-se cu nemaipomenitd des-
mädejde, la despdrtirea lor, incat ai fi crezut cá pe
veci ii va rämane in inimd amintirea lui, i se pdru
atat de insultatoare si-1 lovi atat de pe neasteptate
incat pali brusc dar rdmase stäpan pe sine si
incercd sa gandeasca binevoitor cd ar avea destula
-dreptate.
Mi se pare cá fdra sá vreau, am nirterit-o,
-ranji el, foarte intrigat totusi si se lovi usor cu
mana peste buze.
A, nu, poftim acolo L. Dar te-am primit aici,
nu stiu, de ce ?... N'ai mai dat de atata timp pe
aici... §'apoi am auzit c'ai ajuns domn mare...
Acest domn mare" ii plificu nespus, dar bàgand
-mai bine de seamd la dansa, cand li lämuri cd
-domn cu adevarat mare va deveni acum cu prilejul
sevenirii partidului sdu la putere, o vázu ascul-
tandu-1 plictisitä si distratd, ba chiar ii si spuse :

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 27

Da, am auzit c'au sa te facd, ministru !" ea mai


putin interes, cleat i-ar fi spus acum zece ani :
am auzit ca vi s'a schimbat ministrull" Senzatia
de nepläcere dela Inceput crescu §i schimbii repede
vorba, cu oarecare brutalitate in glas, dar desigur
foarte iscoditor :
Da ce-i cu tine ? Te vdd mult schimbatä... Nu
cumva... - iube§ti...
Rdspunsul ei de asta datd fu prompt :
Eu ?... hm, ce ideie...
Dar apoi rase §i addogd : Ei ?... oare n'a§ avea,
dreptul...
§i pentru cd rasul lui acum, era incert §i mut
complectd:
.... O... acolo,... putin... sd nu-ti inchipui cilia
§tie cat...
El rase de astädatä mai tare, dar destul de fals
§i pentru a da continenta puiului de necaz care-I
tot Incerca dela inceputul acestei vizite §i cäruia
acum ii mai rdsdrise un cap, incercd sä-§i aducd
aminte frumusetea rard a sotiei sale actuale §i cor-
pul ei de statue. 0, Sultana e cu mult mai scundd,
de§i nici ea nu-i scundä propriu zis. Pe urmá tot
trupul ei este oarecum cam plin pen tru inältimea
ei, ceeace teoretic e cu totul inferior formelor a-
lungite ale Zinei. Iar cat prive§te albeata de lapte-
a aceleia... Sultana avea In schimb o pielitd inchisk.
putin verzuie, de culoarea boabei proaspete de
cafea. Cornoiu recunoscu pielita asta nealteratä la,
incheeturile mainilor §i sus la deschizätura gule--
rului. Nu desigur : culoarea asta avea farmecul ei..

www.digibuc.ro
28 GIB. L MTHAESCU

§i el i4i aminti cum inainte, pe and era numai


<director de liceu §i and incepea, sd-§i pund tot
mai hotdrit In minte problema fosefinei, ceiace-1
incurca mai rdu era tocmai aceastä nuanta care1
-stapAnise. A trebuit sd-i ia ochii splendoarea in-
treagd. §i definitivd a Zinutei ca sä i inchicla orbiti
-de lumina §i invin§i pentru Intotdeauna, liberati do
orice reminiscente oträvicioase, a§a cum razele soa-
relui aspru §i necrutator, tope§te §i cele mai as-
zunse urme ale visului bolnav.
Soarele acesta vroia sd-1 adua acum Cornoiu
pe cerul vointei lui, care incepea sä se inceto§eze.
.Ei schimbau acum Intro dân§ii pared asupra celor
din urmd banalitati ale zilei. Dar ochii i se fixa-
sera' cu incordare de asasin pe gatul cu tonuri
schimbatoare §i fascinante. Jocul acesta, nestator-
nic, de nuante il turbura cu totul, II turbura vo-
,cea ca unui §colar la cea dintdi Intâlnire, li rävä-
,§ea §i scotea din ascunzi§uri vechi de suflet, a-
mintiri grele §i potopitoare.
lnvocarea zeitei celei albe era acum zadarnicd;
perfectiunea de marmura, de care gandul se aga-
tase zdravan, ca o pasare fugarita de vijelie, era
acum o trapd ascunsä, care zgfiltâitd de despera-
rea lui se pregatea sa se deschidd spre a-1 rosto-
oli in catacombe de besnä. Micile defecte ale Sul-
tanicai §i disproportiile u§oare, erau acum tot a-
tâtea unelte de casnd, cu care ceastälaltd It tortura
(!on§tientä §i persistentä de pe scaunul departat in
tulburul mintii lui, de pe care ea afecta lini§tea §i
anostul. Dar se simtea con§tiinta ei aicea, tocmai

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 29

din cdscatura indelunga §i deasd de moleseald, din


schimbarea neostenita a piciorului dedesupt dea-
supra celuilalt, din ochiul care pandeste viclean §1
Incordat, In dosul aparentei de indiferenta §i o-
boseald.
Cornoiu trebui sa se scoale depe scaun, sa se
plimbe prin odaie razand degajat si insinuant ; se
apropie de dansa, se indeparta iard§i, se rezemd
cu cotul de speteaza scaunului ei povestindu-i
ceva de mersul politicei. §i cand ea se ridica de
pe scaun, cdci tocmai 11 simtise dupd rasuflarea-i
calda, gata acapareze gâtul sub lacomia buze-
lor infrigurate, el o Invalui inteo singura privire
cautand obiectul unui nou atac si incepu deodata
sa-i insire sub forma de compliment insu§irile ei
femeiesti cu ghiotura, surprins si fericit, ca §i când
acum i le-ar fi bagat intai de seama si ca §i and
multimea lor I-ar fi bucurat foarte, ca pe cineva
ce se invesele§te nespus cd-§i gaseste prietenul de
demult In stare Infloritoare. Ba chiar, de atatea
constatari imbucuratoare, Intinse §i mana ca sä
regaseascd dibuind printre cutele vestmfintului larg
de casd aa ca o aducere aminte numai"
§tiutele ei calitati ascunse, insd ea il respingea cu
promptitudine §i cu bine conturatd nedurnerire.
Aceasta 11 fdeu sd baigue :... A... Sultana... ce
dracu... doar sunt eu!"... Dar ea îi rdspunse cu
ras strident §i drâcesc : Cine esti tu ?"
El rase la randu-i §i-o asigura : Haide, haide,
lasä glumele, doar vreau sd te sdrut numai... §tii
frate§te"... §i vibratiile vocii lui care se oprird aci,

www.digibuc.ro
30 GIB. I. MIHAESCU

parura sa continue : doar ne-am purtat sot gi so-


tie multd vreme i dup. divort".
Dar ea romdsese la rasul ei gi situatia de fatd,
parea s'o amuze stragnic : »Nu te cunosc... ha, ha,
ha... nu te mai cunosc"...
Lisa cand el o prinse in ungher i o cuprinsa
zdravdn, inainte de a i so strecura pe sub mand,
ea îi Idsä fata In voia buzelor lui gi-1 intreba
calmä i invinsd :
Ce cauti la mine... Ai o nevasta atat de fru-
moasd ?
i tu egti frumoasd... o impda el darnic, dar
ea ii riposta i se paru lui inteo larga
sincerd recunoagtere...
0, eu nu ma pot compara cu &Lisa, vai e
atat de dulce... e cu adevdrat zeita
Atat de largd i sincerd gi umilita recunoagtere,
cd el trebui sd-gi desfaca bratele care o acapara-
sera ermetic i definitiv i s'o mangae ugor pe pdr,
pe frumosul ei par de un cafeniu inchis i incretogat
in cele mai bizare chipuri. §i fu nevoit s'o man-
gae i s'o Impace cu glas linititor, glas tot aga
de larg care indeamnd la resemnare gi In care in-
voluntar se strecoard ugorul azcent al mandriei.
Da... este inteadevdr de-o frumusete extra-
ordinarl... o zand cum spui tu... dar asta n'o sa
ne impiedice gi pe noi muritorii de rand ca sa ne
bucurdm de binetacerea existentei... acordd el cu
o larga darnicie, de fiinta privilegiata, care trdegte
in preajma zeilor.
§i cand fu gata s'o cuprindd iardgi, ea D. izbi

www.digibuc.ro
BRATUL AN DRO MEDEI 31

deodatd, ii dddu in ldturi §i se refugie la soneria,


pe care o apdsd cu violentd :
Atunci du-te la zeita dumitale... Am auzit cá
face comenzi de pudra cu. sacul... Ha, ha, ha... ze-
ita fdinii, nu?...
Set vito area in tra.
Marito, haide sa-mi ajuti sd ma Imbrac... Dom-
nul va fi a*a de gentil sa má a§tepte dincolo In
-salona§, pentru ca-1 rog sà ma conducd pând la
Margot Greceanu...
Dar el se scuza repede, ingrozit la gandul ca ar
putea fi intAlnit de cunoscuti, conducânduli fosta
sotie pe Calea Unirei.

* *

Doamna Cornoiu i§i fdcu mult de lucru prin o-


ra§. Ma§ina o purta In toate partile, la modistd,
la prdvalii, la vdduva lui Mihalache, la Tina Ne-
dan, fosta ei colega de pension, la care se ducea
ese ori, s'o consoleze de divortul inceput.
Acolo gdsea regulat §i pe celdlalt consolator al
doamnei Nedan In curfind and va fi valuvd :
doamna Mavromati pe Nae Inelescu profe-
sorul de geografie, bun orator, chiar §i cântaret §i
cum ii spunea domnul Cornoiu : omul fapteia,
fapt pentru care nutrea tap de dânsul intentii ne-
mdrturisite incd, dar desigur din cele mai bune.
Zina Cornoiu revenea acum la ea dupd o pauza
cam indelungd, pe care Inca nu §tia cum s'o mo-
tiveze mai nimerit §i mai putin jignitor. Näddjduia

www.digibuc.ro
32 GIB. I. MIIIAESCU

insd cd Tina va fi priceput dela sine cum au stat


lucrurile, mai ales ea' nici ea n'a mai incercat sa
mai sune la usa prietenei sale, dupa ce a fost in-
thmpinatd, pentru inthia oard in decursul re-
latiilor lor, de Esti, cu instiintarea ca stapAnd-sa e
plecatd departe, undeva, nu stie unde i nici nu
s tie chnd se va intoarce.
Dar daca doamna Cornoiu nu-si mai cercetase
personal pe vechea ei prietend, in sehimb, din
ajutoarele care incepurd sá curga pe sub mand,
cu nemiluita, Tina se putu convinge de mdrinimia
ei tocmai acum, la vreme de nevoe, când tribuna-
lul, cu toatd sustinerea caldä i pateticd a lui Nae
Inelescu (care era si avocat insa, in lipsd de
alta clienteld, doar pentru prieteni) ii respinsese ce-
rerea de pen sie alimentard, in urma unei stralucite
probe cu martori, alesi pe sprânceand de Nedan.
§edinta aceasta fusese oarecum memorabila si a-
manun tele date de martori produserd oarecare vhiva
in oras ; mncât domnul Corn oiu interzisese atunci
ferm sotiei sale sd mai calce pe la fosta ei colega.
ea toate protestdrile Zinutei, ca ea are cu to.
tul alta parere despre Tina Mavromati i ca ea
gaseste necesar s'o viziteze tocmai acum chnd rduta-
tea si calomnia au pus-o in atht de mare restriste ;
domnul Cornoiu nu si-a ridicat hotarirea, decht dupa
ce Inelescu, in dhrjit contra colegului i bunului sdu
prien Nedan (Nedan era profesor de latind si greacd)
n'a amenintat cu denunt in sperjur, ceia ce a fdcut
pe Nedan sa cada la o transactie cu sotia sa in
privinta pensiei alimentare, renuntând la declara.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 33

tine martorilor §i restabilind raporturile cu Ine-


lescu, pe care tot el il rugase la inceput sd con-
ducd procesul sotiei sale, gratuit (ca sd-1 ter-
mine mai repede §i sd-§i speculeze in fata tribu-
nalului mdrinimia).
Scena revenirii Zinutei la Tina a fost desigur
una din cele mai emotionante. Când Tina a inte-
les dupd numärul soneriilor cä e Zinuta, (numarul
acesta avea un mare rost, cdci daca era cineva
inoportun in casä, Tina ar fi ie§it in data sali ves-
teased prietina, ce si-ar fi väzut atunci de drum)
a sarit indatd de pe genunchii lui Inelescu, mica §i
durdulie, ca o fata de pension, bätând din palme
§i netezinduli fustele, sdrind ca o minge de gá-
tul micului avocat, care-o respingea plictisit §i ne-
rdbdätor, trägandu-§i §i el mânecile in jos §i trd-
gându- se deasemenea de pulpanele hainei pentru
ca pe urma s'o imbrânceasca deabinelea.
Ce mai a§tepti, nu te duci s'o prime§ti o-
data...
Dar Tina, care nu mai §tia ce sä mai faca de
bucurie, pared' abia la vorbele astea s'a dumerit,
s'a repezit in u§ä, pe care a izbit-o de nu s'a yd.
zut, a dat buzna prin antreu, a särit cele câteva
trepte douä, cdte cloud, de pared, a§a cat era de
mica, s'ar fi dat de-a dura. Când a intrat Zinuta,
i-a cuprins poalele cu fericire, särind spre buzele
ei, nemerind-o pe gât §i pe sdni, gudurându-se ca
un copil mic §i zburdalnic. A avut grije sa-i spun a.:
»E §i el aci", dar cealalta i-a replicat scurt :
Nu te. am intrebat asta...
3

www.digibuc.ro
34 GIB. I. MIHAESCU

Zina a intrat mandra, cu pasul ei elastic, cu ca..


pul sus, facandu-se miratd. de prezenta lui Nae I-
nelescu, care o Intampinä cu reverentä adancd,
palid si tremurator, abia gasindu-si cuvintele, el
omul faptei, vestit pentru indrdzneala si obrázni-
cille lui.
Doamna Cornoiu primea ca de obicei cu un zam-
bet
,
ofranda acestei stangdcii stupide pentru care
Inelescu se certa aspru, in gaud, zdpacindu-se si
mai mult si and fdrd noinid si spirit rdspuns in-
trebdrilor ei repezi si desigur, pentru el, cu sen-
suri pe cari dispera ea' nu poate sd le seziseze din
zbor. §i atunci teroarea cea mai naprasnicd il a-
puca iardsi la gandul cd ea ar putea sd-1 creadd
prost. Orice, dar asta nu!" se sufoca, cdutand o
intrebare sau un compliment ales ca sd se reabi-
liteze, in vreme ce ea 11 privea cu un sued's MO-
duitor, care-1 ucidea, terminand cu dansul, necru-
tatoare : Ca de obicei, distrat domnule Inelescu?"
spre a se intoarce la amica ei :
5i tu Tinuto ?
§i atunci Tinuta incepu deodatd mai patetic de-
cat oricand sd-si vaidire soarta, sä blesteme cu
toga furia pe Nedan cd vrea s'o lase in mizerie
si sa ameninte cu blesteme pe Gicu Nenoveanu
tandrul student si poet care de cand e la facultate
nu i-a scris decat o singurá scrisoare, desi mize-
rabilul ! sunt trei luni de and a plecat si cu toate
cd el e cauza principald a acestui divort.
Ca §i Nedan are putind dreptate, reveni a-
poi; nu pot spune c'am fost use de biserica ; el

www.digibuc.ro
BRATUL AN DROMEDEI 35

Insd inchidea ochii, tot asa cum li Inchideam si eu


pentru ale lui. Dar ca sd ma' surprincld In bratete
propriului lui elev... intelegi L..
§i doamna Nedan isi privea convorbitorii cu un
aer, de parcd i-ar fi bagat In sac cu o mare pro-
blemd. Pdrea cd le spune : A§a e, ca era prea,
prea...
A§, eu cred ca dinadins 1-a adus In casd...
opind Inelescu, fericit ea prin devierea conversa-
tiei, putea sd-si recapete aplombul pierdut, Dina-
dins l'a adus, ca sd provoace divortul...
Nu dragul meu, suspind Tina, care uita tot-
deauna recomanddrile insistente ale lui Inelescu
de a nu-1 mai tutui In fata doamnei Cornoiu si'n
fata oricui. Ce se spune la tribunal, se spune la
tribunal ! Intre noi insd... Era elevul lui favorit, o
stii tot asa de bine ca §i mine. Era o a-
devarata prietinie Intro ei, desi unul era prof esor
si celdlalt elev. Era atta de fermecator bdiatul asta
cu ideile lui, cu spiritul lui, cu vocea lui molatecd
§i caldd ca nu era profesor sa nu-1 iubeascd...
Cu atAt mai mult o nevasta de profesor, glumi
Inelescu Incercând sd schimbe o fugard privire cu
Zina, care ramânea Insa nemiscatd zambind doar
u§or, ard Mud cd Impartase§te prea putin hazul pe
care poate sa-1 produca o astf el de glumd.
Totusi trebuia sa recunoasca cu necaz In sinea
ei cd-si satisfacea o ascunsa placere din toate a-
ceste cancanuri de care, uneori, uitând, se amuza
cu inima deschisd, pentru a se blama apoi indatd.
cd §i- a depasit atitudinea. Atunci rAsul firesc i se

www.digibuc.ro
36 GIB. I. MIHAESCU

transforma lute() subtild strambdturd usor dispre-


tuitoare, pe care Inelescu o lua drept plictiseald,
sau nici el nu mai stia drept ce s'o mai ia ; iar
Tina, cu diplomatia ei otova o interpreta ca
nerabdare de a ramane Intro patru ochi cu cel de
fatd.
Atunci, cu aer pdrintesc si atotcunoscdtor, se re-
trägea inteatat de discretä, cat sa se observe bine
gestul ei, care nemultumea la culme pe doamna
Cornoiu.
Dar aceasta i§i revenea repede apoi, amuzatä de
incurcdtura In care se regäsea Inelescu.
De altfel, pentru el, trebuia singurd sd-si mär-
turiseascd oarecare atractie, gasind inteinsul posi-
bait-4i latente, care indrumate inteo directie mai
putin vulgard, i-ar fi dat suficient aspect, spre
a putea fi promovat In lipsa altora, asa cum il
visa ea, prietinul" pe care visurile, gandurile, pre-
dispozitiile suflete*ti din anumite ore, 11 cdutau
singure, färd voia sa si pe care nu-1 gdsise Inca'
printre junii calpi, blazati si stersi, ai a§a zisei
lumi bune.
Inelescu intelegea cd doamna Cornoiu asteaptd
dela el, ceeace s'o determine sd1 simpatizeze si
constiintar asta II incurca si mai mult cand se gd-
sea in fata ei. Pricepea deasemeni cd numai tre-
cerea de timp il va obisnui cu dansa, dar pand a-
tunci trebuia sä intretind un statu quo, care i se
pärea deplorabil. Cuvintele ce-i adresa si care i
se poticneau necontenit In gat, cddeau totu§i asa
de tari, ea lui i se pareau O. se rostogolesc la pi-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 37

cioarele ei §i se sparg cu sgomot fard de seama.


Se straduia sd-§i modeleze vocea, s'o retina., säi
atenueze intensitatea. Dar masura era gresita ia-
räi si cuvântul abia se auzea, parca ar fi ragusit
subit si trebuia sd tuseascd cu spor pentru a-§i
readuce glasul la starea de mai inainte.
Pe urmd, când insfârsit si-1 regasea, se mentinea
strict numai in cadrul complimentelor de care cu
toate ea le Investmânta risipitor cu tot ce spiritul
Ii putea servi mai de seamd era complect ne-
multumit ; ea-i riposta cu o miscare scurtd a bu-
zelor la cele banale, inghetându-1, si cu un surds
fin de acceptare la cele nimerite. Dar ele se mar-
gineau numai la constatdri marunte i retinute a-
supra frumusetei ei in general sau asupra detali-
ilor celor mai vizibile ; pe cand cele, asupra ca-
rora nu indraznea Inca sa se intinda, ramfineau
doar in admiratia-i muta §i mistuitoare.
Picioarele au intrat in cadrul curtuoaziei printre
cele mai tArzii ; ele au format un capitol destul de
amplu Intrucat Nae Inelescu, dozat de-o facild fan-
tezie i vechi cunoscator in materie gäsise un vast
domeniu- de comparatie, incât a uimit-o dela ince-
ceput, ea singurd nebanuind atatea despre picioa -
rele ei.
Atunci cand reveni la Tina, el se gândi sä reia
aceastä veche tema, care, vd.zuse bin e, îi produsese
ilestulä placere. Dar constata repede ca n'are de undo
sä inceapa, caci timpul care-i despartise, sterseac
.u§or familiaritatea ce se stabilise intro dânsii ina-

www.digibuc.ro
38 GIB. L MIHAESCU

in te, iar acum era desigur indräznet, dacd nu stu-


pid s'o inceapd direct cu picioarele.
§i pentruca ea se parea cd-§i sfar§e§te intrebd-
rile §i cum convorbirea da tot mai desperate semne
de moarte, in opecialist" (cum se denumea sin-.
gur, cu larghete, colegilor) socoti ca pand vi-o ba-
nalitate sau o prostie e preferabild tdcerii. Deci
hotdri s'o porneasca iard§i dela ochi.
Gäsi destule de spus iar pentru cd un compli-
ment pe care-I facu mai pe urma asupra culoarei
lor semana mult cu inceputul unui cantec vechir
vorva se prefacu in melodie.
Nae Inelescu canta cu foc §i credea cd pun&
multd patima In cantec, daca prelunge§te nota pen-
terminand apoi brusc cu o zdravänd zgu-
duiturd a capului §i-a pieptului. Avea o voce me-
talicd cu rezonante pldcute, poate prea puternicd
inteo camera. Cand incepea sa canto, doamna Cor-
noiu botea dispretuitor buzele ; i se parea cam de
periferie modul asta de a i se face curte. Insa in-
crederea in sine a cantdretului §i mai ales religio-
zitatea pe care o punea in ascultare, Tina, care-
apdrea uneori cand micul profesor da drumul gla-
sului, o incurca §i pe dansa, ne§tiind dad"). trebue-
ski radd sau sa recunoascd, nu atat de admira-
tivd ca doamna Nedan fire§te ca Nae lnelescu
ore voce".
Acum doamna Nedan nu aparu in timpul cante-
cului, iar Nae Inelescu pentru ca pasiunea ea
care intona crezu ca s'a comunicat in intregime
ascultatoarei repeta gestul de mai de mult, cam

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 39

i se 'Area de rarä §i indräzneatä savoare, de a se


lasa in genunchi asupra ultimelor note. De asta
data insd nu mai ingenunche langa (Musa gata sa-i
cuprindä picioarele, ci destul de departe tocmai
hat in coltul odäii unde se reträsese pentru a-§i
voala asprimile vocale.
Cum sta a§a smerit §i prosternat §i mut, pared
epuizat de tot sufletul, doamna Cornoiu trebui din
nou O. se intrebe dud astfel de scene nu sunt de-
cat de-un gust indoelnic pentru o sotie de viitor
ministru. Dar trebui sä-§i recunoascä ingdduitoare
cd, dinaintea oricärui altuia, demult s'ar fi ridi-
cat färd intrebäri prealabile §i ar fi ie§it per-
fect nu-§i da nici ea seama cum profund jic-
nita sau värsand torente de ras. Insd acest Nae
Inelescu punea parea atata sinceritate in cele ce
facea, avea un aer atat de pierdut and i§i ex-
prima inteun fel sau altul sentimentele ; iar acum,
In genunchi a§tepta atat de resemnat osanda"
cum ii spunea dansul ca Zina nu putea sa
nu-i acorde mdcar favoarea acestor clipe de
ezitare.
Apoi osanda venea grea §i necrutatoare ; ea veni
-§i acum, cand Inelescu crezuse c'o va inlätura cu
trouvaille-ul ästa, de a cädea in genunchi cat mai
,departe §i cat mai zdrobit. Ea consta in chemarea
insistentd a doamnei Nedan §i era insotitd de ges-
tul lui de desperare §i descurajare, prea comica §i
prea facild ca ea la randu-i, sa nu mai §tie ce sa
mai creadd §i chiar sd se intunece. Acum insa
paru extrem de amuzata de expresia lui in ace-

www.digibuc.ro
40 GIB. I. MIHAESCU

las timp jalnica i caraghioasa si zâmbetul cu care


arata aceastd bund dispozitie fu inteatAta de co-
municativ ca-1 remarcd i doamna Nedan. El se
mentinu tot restul vizitei la aceiasi prietineasca.
lumina* dela inceput i fu insotit in timpul con-=
versatiei, care urma, de minutioase examinäri din
partea ei, a fetei lui prelungi i albe, a ochilor
vii, verzui, a pärului negru lästmdu-se in onduldri
pläcute de-o parte si de alta a cdrärii, a trupului
voinic i nervos si In treacät numai a pi-
cioarelor drepte, dar scurte.
Ceiace indritui pe Inelescu, când dânsa plecd, sd
se simtd cel mai fericit din lume. Cântä, jucd, im-
brätisd pe Tina, o itsezd pe sofa si incepu sa-i in-
§ire toate calitätile ei ale Tinei cu o där-
nicie, care o puse pe gAnduri si pe-aceasta.
Ea-1 asculta ca'n vis, dar se polneni deodatk
intr'un târziu explicându-i superioritatea picio-
rului lung si subtire, uitánd cá el omul picioare-
lor scurte, vorbea despre asta unei femei cu pi-
cioarele la tel de scurte ; ea oftä deodatä cu atâta.
tristete, cä el so opri incurcat de gafa lui.
Iarta-mä Tina, dar nu vreau sd zic cá nici....
Nu, nu, ai dreptate dragul meu, ai mare drep-
tate, suspind ea... Asa erau si ale lui...
Ale cui ? se ingrozi el...
Ale lui Gicu...
Gicu ?... Ah Nenoveanu... se dumeri Inelescit
care un moment fu departe de orice contingentä..
Zâmbi induiosat i voi sä readua conversatia la.
punctul de plecare. El, vorbäretul, niciodatä nu sim-

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 41

fise in el mai impetuoasa nevoia vorbariei ; ea-1


asculta Irma numai pe jumatate, caci jumatatea
cealalta a mintii era dedicata gandurilor proprii ;
iar raspunsurile fugeau numai la Gicu. Apoi vese-
lia lui incepu s'o intarâte asa ca, observand, fu
nevoit sa coboare incetul cu incetul tonul ferici-
rii ; ea Insa se porni pe plans i el trebui s'o man-
gâe, ba, diutr'un exces de marinimie sa-i sarute
lacramile. Dar plânsul ei devenea din ce in ce mai
nervos infunda deodata capul in perine ; el
cautä s'o ridice, dar apucand-o ìi aminti neastep-
tat de atingerea piciorului celeilalte, acum o lunä
drumul sangelui i se rasuci brusc in tot corpul.
Ca de obiceiu, ea nu se impotrivi si-1 Inlantui la
rându-i inchiand ochii, §optind infioratä reprosuri
lui Gicu, In vreme ce in ochii lui mariti peste fire
corpul ei se lungea, pielea i se albea ca albusul
si figura Zinei se crispa de placere in inchipuirea
aprinsa do rut.
-

In acest timp doamna Cornoiu pleca si mai ne-


-decisa. Ea nu-si inselase 'Ana acurn barbatul,desi
aprioric, convenise cu sine insasi ca lucrul ar fi
-cu putinta; ceeace i se 'Area .cu neputinta, era sa
gaseasca In orasul asta pe acela, pentru care, In-
-chizand ochii, sa poata fara regret sa se arunce
in vultoarea necunoscutului. De cateori se contura
vreunul mai limpede in mintea ei, de atâtea ori
se simtea complect nehotaritä, ca hotarirea sa-i
Tevina indata mai tArziu and conturul intrusului

www.digibuc.ro
42 GIB. I. MIHAESCU

era izgonit din minte färä crutare. Inchizand in


urmä-i u§a doamnei Nedan, ea simtea deschizim-
du-se in sufletul ei pare& asemeni sträzii acesteia
retrase §i tacute care se pierdea in nelamuritul
noptii, o perspectiva de neliniste si. nesiguranta.
ofeurul o simti i apasa butonul ; §i odata cu
motorul care se incingea, farurile cascara ochii
mari i strapunserd pAnd departe noaptea ; ea tre-
sari in viorata si privi In lungul fasiilor de luminä .
biruitoare; dar mai incolo, lumina lor cruda se des-
fäcea si plea pierzandu-se In marea de intuneree
ca o dubla coadä de cometä, parând a se intoarce
tremuratoare si secata de Sevd din impärätia ne-
patrunsului negru.
Doamna Cornoiu se aseza In pozitia ei favorita
pe canapeaua creme a ma§inei inchise.
Ii läsä bustul pc) spate si-si rasturnd capul cu
fata spre tavanul incaperii capitonate, astfel ca o7
chii sa primeasca In plin, lumina discretä a micu-
lui glob albastru ; ii piacea sä rämând astfel tot
rästimpul parcursului, ca si and ar fi urmarit in
viermu§u1 de foc al becului desvoltarea unui vis
in care se cufunda cu totul. Sofeurul rasuci vo-
lanul.
Pe strazile mari i luminoase ea nici nu Intoarse
privirea la dreapta sau la stanga ; Ii placea numai and
involuntar ochii i-erau smulsi din contemplatie la
cotituri ; atunci surprindea treatori privind prin
geamurile cupeului cu sträpungatoare admiratie.
Lasa atunci sa-i pluteasca in ochi, totala indife-
rentä in vreme ce simtea cum creste in suflet ceva

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 43

multumitor, Imbätätor, ascutit de dulce. Pentru ca


0.11 invinga uneori curiositatea de a privi spre
trotoare, pe strazile populate, ili cauta totdeauna
-un gând, pe care-1 gasea fixând staruitor vre un
punct al shrmei luminoase din bec ; §i gandul por-
nea atunci neobosit inainte si inapoi dealungul
micului sarpe albastru.
Acum trecea In revista pe Inelescu. i era mul-
lumitä ca4 vede necontenit pe plac, in mice caz
simpatic, chiar In manifestarile lui cabotine, in a-
ceastã severa examinare retrospectiva. Când ceva,
-care i se paruse inainte meschin la el, ii aparea
acum Inteo lumina favorabila, simtea cu placere
cum un val de bunavointä ii porneste din adâncu-
rile fiintei, umplând lacunele, diafanizand defectele
§i'n toata dispozitia sufletului ei constata cu mul-
lumire ca tumultosul personaj fäcuse drum bun a-
colo, cu neimblânzita-i persistenta. Desigur tu-
tnultosul" era tocmai termenul pe care-1 gäsise
gândul ei si care-i legitimh ingaduinta de a-i o-
cupa spiritul. Era un tumultos ; o auzea din toate
partile. Era singurul in oras astfel. Era Indräznet,
fantast si pasionat. Nimeni, nimeni din anturajul
ei nu se mai arata in aceste culori. Anume pre-
-dispozitii de teatralism ieftin puteau fi eliminate
printeo fecunda critica, pe care ea se hotäri s'o
intreprinda chiar dela noua intAlnire. Dar incolo,
In omul asta ardea o viata...
Atat numai... pacat ca era prea mic.
§i amintirea picioarelor lui venind iarasi, cu toata
bunavointa dela inceput care o facuse adineaori sa

www.digibuc.ro
44 GIB. L MIHAESCU

so opreasca numai la cali.dtile lor : subtiri §i drepte ;


deastadatä fu cu neputinta or cat se stradui
impotriva sa i le infati§eze altfel decht pur §i
simplu scurte.
E mic, asta este ! Pentru dânsa e infiorator de
mic. 11 intrece cu un cap... Era sincer necajitä
toana asta nOrava§d de amintire, ii rdsturna cu
rautate, tot ce cladise pând. acum. Dar tocmai a-
tunci ma§ina coti pe strada ei ; trupul i se inm1O-
die §i ochii indepartati dela viermu§orul albastru,
descoperird In lumina felinarului din colt o siluetd.
de§iratä §i firavd, agitându-se spre dânsa. Vedea
acum pentru prima oard, aceastO infati§are sveltd.
§i Malta, invelitd lute() pelerina; avu timp s'o ob-
serve, ludnd o atitudine de bravada §i salutând-o
cu un gest larg. Nu-i rdspunse desigur; nici n'ar
fi avut timp ; dar oricum bagase de seama in pe-
tele marite pe care le fdcea regiunile ochilor pe
fata inundatd de luminä, o curioasd mi§care, care
n'ar fi putut spune ctacd a fost simpla expresie de
admiratie pasiva sau chiar indräzneata nádejde.
In orice caz imprejurarea Ii placuse. Cine putea
fi strdinul acela, din unicele lui gesturi de-o clip&
aidoma lui Nae Inelescu, dar un Inelescu
inalt !
Doamne, de ce fdrá sa vrea, se gAndea la as-
tronomul acela, care descurajase inteatât pe dom-
nul Cornoiu !
* *

Comitetul executiv al partidului se adunase in


-casa domnului Cornoiu. Venirea la putere era imi
www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 45

nenta si potrivit obiceiului, pentru a nu fi sur-


prin§i nepregdtiti sau in plind cearta pe locuri, lis-
tele trebuiau facute din vreme. Ele nu se complec-
taserd desigur pentru cä rivalitäti erau destule, dar
aveau sa se stabileasca definitiv Joia viitoare.
Dupa o energica alocutiune a avocatului Nec-
sulea in care acesta spusese Idmurit si'n murmurul
aprobativ al tuturor, ca insfârsit, dupd atatea ser-
vicii statornice §i cu adevärat edifi-
catoare in ceeace prive§te imensa popularitate a
domnului Cornoiu, mentinut deputat de cincispre-
zece ani incoace, reprezentând la guvern sau in o-
pozitie un judet, poate cu cel mai mare contingent
de populatie centrul va trebui sa tina in seamd
cá in viitoarea constelatie ministerial& seful nostru
mult iubit e necesar sa-si aibe locul sd.u, bine de-
finit §i nu unul din cele secundare".
§i cuväntarea lui Necsul.ea pornind dela acest
punct incepu sa creasca amenintatoare, Wand pe
toti ceilalti sa caste ochii, iar pe domnul Cornoiu
sä. §opteascd printre grupuri glumet, pentru a re-
tusa mestesugit impresia : Nu v'am spus eu
Necsulea asta e talos ca un cutit... nu v'am spus eu
cd el e cutitul partiduliti"...
Iar cuväntul lui Necsulea avea resonante de cla-
ustru, tdia sec si lapidar, urca logic, vizAnd te-
meinic tinta ; el tinea in timpul vorbirii capul plecat,
pentru a fulgera auditoriul pe sub sprâncenele ne-
gre si imbinate, in vreme ce pielea ardmie a fetei
se zbarcea necontenit in rictusuri demonice, iar
barbita mica si neagra juca nervos sub taisul cu-

www.digibuc.ro
46 GIB. I. MIHAESCU

vintelor. El termina cuvântarea cu ochii In ochii


Zinei, care prin u§ile ce se deschisesera larg, intra
In fruntea slugilor cu tavi intinse de argint, Incar-
cate de gustari §i pahare :
Ne iubim desigur partidul, dar nu putem admite
ca judetul nostru de o atht de mare importantä e-
conomica sa fie melodic lasat la o parte pentru
judete de mai putina importantä. Ne iubirn parti-
dul, dar partid Insemneaza o§tire §i §ef Impreuna,
§i contingentul considerabil de alegatori pe care-1
aducem centrului, va trebui sa fie marcat de requ-
no§tinta acestuia prin diplomarea §efului nostru
cu unul din locurile supreme de Incredere ale
tärii"....
E drept... Bravo... Ura... pornira aprobarile §i
aclamarile scurte §i guturale, facand, contra vointii
sale, sa ro§easca vizibil, pe doamna Cornoiu, ca
reia plesnetele de bici ale vorbelor lui Nec§ulea ii
pusese brusc sângele In mi§care, ca una ce avea
sä impartarassä deliciile onoarei acelui loc su-
prem de incredere" cuvenit sotului ei. A§tepta ca
furtuna sa .se potoleascd, facând sfortari supraome-
ne§ti sä reziste tumultului ei, pasträndu-§i calmul
suveran. Centrul furtunii era In grupul profeso-
rilor dela fostul gimnaziu Banul Mihaiu, acum,
gratie interventiilor lui Cornoiu, mare liceu. AtAt
fo§tii lui colegi de catedra cAt §i nouii veniti adu§i
de dânsul i§i exprimau fäi i sgomotos dragostea
§i recuno§tinta. Cel mai inimos §i mai zurbagiu
dintre ei §1 care (Muse entuziasmat §i puternic
tonul aplauzelor era desigur cel mai mic fizice§te:

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 47

Nab Inelescu. Pentru neastampdrul lui §1 pentru


statura lui, Cornoiu cdruia ii pldcea sd-§i denu-
meascd partizanii cu porecle pline de sens §i pro-
misiune, spre a.i lipi §i mai mult de (Jamul, ii
mai spunea, pe langa omul faptei° §i inima par-
tidului".
La fel de convins de spusele lui Nec§ulea, cu
gesturi largi din maini scurte i complectand pe
oratorul precedent prin argumente spuse tare §i
rdspicat, insd neauzite de nimeni din cauza tumul-
tului ce se iscase, era Nedan Grigore Nedan de
latind §i greacd, aproape tot a§a de mic ca Ine-
lescu, insd ceva mai gras §i rubicond ; el nu parea
deloc supdrat de sgomotul acesta, ba chiar privin-
du-1 mai bine, ai fi crezut ca profità de ocazie
facä datoria cat mai neobservat. Inchee totqi atat
de violent, cd se fdcu deodatd tdcere §i convinse
aplauze pornird furtunos din toate. partile.
Grupul avocatilor prin definitie mai precaut a-
plauda marunt i cu entuziasm masurat ; prode-
canul baroului §i vicepre§edintele partidului, Po-
rumbacu devi tinea chiar in timpul cuvântarilor
palmele lipite i ridicate ostentativ, insa inteatat
dominh pe figura lui ropl-galben i cu atata asi-
duitate privea la cei de fatd, rand pe rand, Meat
era limpede cd vi ea sd arate celui ce-ar fi fost dis-
pus sd zugraveasca centrului scena de MO, cd a-
plauzele lui au fost destul de potolite i cd era
nevoit sa le ddruiasca din politete pentru amfitri-
onul care-I observa fugitiv §i intelegAtor.
and aclamatia se ogoie, doamna Cornoiu ina-

www.digibuc.ro
48 I3IB. I. MIHAESCU

inta" urmata de Esti si de ceilalti servitori printre


invitatii ce se plecau adânc ;, ea rdspundea la mul-
tumiri si saluturi, retinut si cu bund vointd, pe care
ar fi vrut s'o arate cAt mai vadit de circumstantd.
Pe Necsulea, ca o multumire pentru frumoasele lui
cuvinte, tinu sa-1 serveasca personal.
De Nae Inelescu ii fu teamd, sá n'o salute cum
avea obiceiul la doamna Nedan, cu vre-o reverenta
romanticd, cu mâna lasata galant spre podea, scan-
dandu-i : In fata frumusetii signora ma inchin"
sau altd prostia la fel, incurajat de familiaritatea
adundrii. Ii compuse deci figurd energica si-1 brava
cu severitate. Ins& Nae Inelescu se aratä chiar ex-
cesiv de discret, ceeace-i placu rdsplatindu-I cu un
zâmbet, pe care el aratä ca 1-a primit, cu maestra
finete.
Domnul Cornoiu profita de ocazie ca sá facd in
gaud apelul. Va sd zicd erau câteva lipsuri : bun !
Se astepta la ele... Insa erau si unele la care nu
se astepta. Acestea li Ward linii adânci in rabojul
mintii. Doamna Cornoiu, neretinând bine numele
celor ce se prezentasera astdzi pentru intaiasi data
Il intrebd in soaptd care-i Andrei Lazar. Exami-
nându-i acum din nou, nu gasea silueta aceea in-
naltd si suphI., a celui care o salutase deundzi.
Domnul Cornoiu se interesd de Lazar, punând pe
figurd un zambet de nepdsare.
De la un timp, s'a inchis complect in casd,
iar când vine la ore e cu totul strain de toatd lu-
mea ; pare foarte preocupat... naiba stie de ce...
lämuri Nedan, care era socotit prietinul cel mai

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 49

bun al lui Lazar... Eu i-am spus c'am dori cu totii


sa-1 avem astazi printre noi si mi-a promis Ca vine...
dar... Uite-1...
Se intoarserä cu totii, pand si cei care-1 stiau,
la f el de curiosi, sä vada aceasta figura bizard.
Doamna Cornoiu se intoarse cea mai din urma, nu
lard putin necaz pe rosul acela ce-1 simtise sarin-
du-i in pometii obrajilor. Isi strânse insa buzele §i
lasa capul pe spate inteo atitudine demna si u§or
dispretuitoare, pe care trebui s'o paraseascaIndata.
Dar ce dracu I Asta era un oras de eschimosi ?
Caci in usd ezita Inca trupul firav si mic al lui
Lazar, de pe care se lasa greu pe o parte capul
acela speriat, ca o floare grea pe un lujer prea
subtiratec. Ingaimand ceva neinteles si fdra a da
mAna cu nimeni, nou venitul se strecura prin mul-
facandu-§i loc cu stângdcie ; gresi apucând-o
printre avocati, de undo cu greu isi gasi iesire spre
grupul colegilor lui. Acolo se statornici intre Nae
Inelescu i Nedan, rasuflând lung §i usurat.
Toata lumea incepu sa râda. Domnul Cornoiu
zâmbind indulgent se duse dupa el sä-i stranga
mana.
Bine-ai venit domnule Lazar.
A iertati-ma domnule Cornoiu... Credeam ca
nu sunteti...
In casa mea ?...
Credeam ca... n'ati apdrut... nu v'am vazut
aci, in camera...
Si rosi de tot, in rAsul general.
Dar supliciul lui nu se sfAr§ise complect. Caci
4
www.digibuc.ro
50 GIB. L MIHAESCU

tocmai pe and Cornoiu revenise in grupul avoca-


tilor ca sa-§i exprime nedumerirea a unul din
partizanii din barou Tintorescu nu-i de fata;
deceptia puternia dela inceput a doamnei Cornoiu
se risipea cu atdta repeziciune, de parca fundul
con§tiintei sale s'ar fi spart in mai multe parti de
odata. Mi§cdrile stângace ale lui Lazar §i râsul ho-
meric pe care-1 provocase, o dispuserd, iar micul
profesor ii aparu acum nespus de simpatic. Misca-
rile lui fusesera atAt de copilare§ti §i atât de po-
trivite cu dimensiunile sale Ca ea, care nu-1 pail-
sise Inca din ochi, isi simti din nou fata luminan-
du-i-se de its ili placere. 11 examind inveselita §1
constata ca mititelul cel nou, n'avea nici fata si
nici trupul prelung ca Nae lnelescu, nici pântecul
bine crescut al lui Nedan ; proportia la el era per-
fecta iar aerul copildresc pe care-1 pdstra continuu,
ill da un farmec deosebit.
Mai ales acum era tare simpatic, adapostit acola
in sigurantd, intre prietinii lui buni §1 mici ca §i
dânsul, de dupd care ochii i se deschideau enormi
§i negri pe figura sidefie cu mici mustdti brune,
cautând pe furis la cei do NA §i apoi socotin-
du-se ca nu mai e observat, -- indreptandu-i spe-
rio§i la dfinsa, pentru a-i casca ingroziti §i a-i
pleca deindatd, and descoperi a ea il unndrea
surazatoare. Ea veni sa se a§eze lânga dânsul si
and se aplecd deasupra-i avu §i mai mull impresia
micimii lui. Insa, curios, acum li pldcu nespus a-
ceasta senzatie. Infati§area lui bruna §i mai ales
ochii aceia tot a§a de mari ca ai ei, precum §i de

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 51

Fund' seama, impresia de proaspat, de dichisit, de


curat, pe care ti-o da unele persoane de pared in
()rice moment tocmai au ispravit sa se spele gi sa
se gäteasca, timiditatea asta excesivd i rogul de
fecioard care se imbina inteatat de putin obignuit
cu sideful obrazului, vorba borborositä in gat de
sfiiciune ; toate acestea trezira in doamna Cornoiu
senzatii pe care ea le gäsea cu satisfactie noui, dar
care nu erau decal vechile ei simtiminte de gran-
doare, pläcerea aceea de dominare gi de proteguire,
care-gi gdseau insfârgit o forma noud de manifes-
tare. In mintea ei, el se cuprinse indatd in cadrul
celor auzite despre dânsul i tabloul se complecta
dela sine cu ugurinta : il väzu in mijlocul aparate-
lor curioase cu care-gi cheltuia lefurile sau cautand
cu luneta, misterioasele semne ale depärtärilor in
pacea profunda a noptii. §i-1 intrebd de vorbä, pri-
vind îti ochii care se plecau necontenit, spre a so
deschide iaragi spre dânsa, enormi, ca cloud gäuri
de Intuneric, stand pared s'o soarbä in infinitul
lor negru i misterios, cu bizarele reflexe ale firi-
§oarelor de agtri minusculi, de cometi, de cataclis-
me universale. Ea avu pared o tresärire ugoard in
fata acestor abise, dar rase gi mai voioasd numai
decat apoir cunoscând dinteodatd in privirile pro-
funde gi deschise in nemarginire, ea' el, de blind
seamä, a gi inceput s'o iubeased.
Intelegea de minune acest lucru, degi acum, in
mijlocul atatei lumi era cu neputinta sa.i scoata
ceva dintre dintii mici i feminini, deo albeata gi
de-o regularitate de invidiat, mai mult cleat in-

www.digibuc.ro
52 GIB. I. MIHAESCU

gaimeli §i monosilabe sau raspunsuri atât de incet


spuse, ca urechea ei fina trebuia sa se forteze ca.
sa le mid& Insa toatä sala, credea ca doamna Cor-
noiu se distreaza pe socoteala bietului Lazar; ast-
tel cand ea aduse singurä sa.1 serveasca, cu totii
rasera din nou de stangacia lui de a primi ce i se
oferea §i de tremurul paharului limn §i lataret de
§ampanie in mânä, care ameninta sa se verse §i
care fu dus cu o mi§care speriata la gura §i sor-
bit aproape tot dintr'o inghititurä. Inelescu gasi de
cuviinta sa plasezeze cateva spirite, la cari multi
rasera; dar doamna Cornoiu ramase serioasä, con-
templând ingaduitoare figura muta §i rugatoare, pa
care deslu§ea tot mai limpede culoarea de purpur
a iubirii nea§teptate §i profunde, o iubire ames-
tecatä cu teama par'ca... Doamne... cu frica... un
obraz atat de catifelat, caruia poate i-ar sta mai
bine fârä mustati...
Toate conversatiile din sala se intrerupserd deo-
data in acela§ timp, cum se Intampla uneori,toc-
mai cand ea II intrebase despre luneta §i observa-
tiile lui. i atunci dupa mai multe ingaimeli de
neauzit, deveni deodata guraliv §i-i declara ca lu-
neta sa, un minunat de bun Secretan de 110, poate
sa desparta duble chiar pana la o secundä de arc.
Intrebandu-1 ce sunt acelea duble, el povesti ceva
despre aceste misterioase stapâne ale infinitului, de
bizarele lor imperecheri de culori, de straniul efect
pe care-1 produc in sufletul privitorului.
Iatä pentru ce a dat Lazar, atatia bani pe te-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI b3:

lescopul lui, Il intrerupse iara§i Inelescu, nu toc-


mai in apele sale, sea sa vada stele verzi".
Pentru aceasta puteam sa-ti prezint eu la a-
legeri pe Take Rasucitu, §eful agentilor mei elec-
torali, complecta domnul prodecan Porumbacu, in
râsul general.
Doamna Cornoiu avu o strâmbatura u§oara din
buze, gasind spiritul prea vulgar fata de caldura
cu care vorbise Lazar. Dar cuvintele lui Porum-
bacu intoarse iar discutia generala la alegeri §i
Zina gasi ca trebuie sa iasa, dupa ce imparta§i
micului astronom ca ar fi curioasa sa vada §i (Musa
astfel de lucruri. Insa pentru ca plecase apoi atat_
de repede, el conchise ca. numai de politete i-a
_

facut propunerea §i indata marea dispozitie, se pre-


schimba intr'o adânca mAhnire, la gandul cà poate-
vrusese numai sa se distreze §1 a el fusese partea
amuzanta a programului.
Aceasta cu atât mai mult cu at acum nimeni
nu se mai uita la dânsul §1 tonul discurei geae-
rale era atât de violent ca nu se mai intelegea
nimic.
Inteadevar, recunoscator, domnul Cornoiu lasa
sa se inteleaga a la viitoarele alegeri Nec§ulea va
fi al doilea pe lista Camerei, urmand ca Porum-
bacu sa fie intaiul la Senat. Porumbacu conveni
dumirindu-se de ce Nec§ulea era inteatât de pornit,_
§i se presimtea atât de jicnit daca Cornoiu nu va
fi ministru. Cella lti cerura sa vada cum va fi dis-
tribuit restul locurilor. Dar pentru a evita nemul-
tumiri, contra lui, personal, Cornoiu ripostd cd a--

www.digibuc.ro
:54 GIB. I. MIHAESCU

supra acestora discutia ar fi prematura. Pentru ca


desi sunt semne evidente de caderea guvernului §i
el are indicii zdrobitoare dela Bucuresti, mnsa 'Ana
nu va fi consultat intregul comitet judetean nu se
-va pronunta asupra complectarii listei.
Se rosti u§or numele absentului Tintorescu ; Cor-
moiu strâmbä din nas. Avocatii pretinserä indatä.
cä ei inteleg ca grupul lor sa fie bin e reprezentat
in viitoarea legislatura, ocupatia lor fiind o che-
.zasie ca se va vorbi atunci in parlament. La care
Cornoiu, dupa ce arata pe Nec§ulea raspunse rftn-
jind prietinos, in aplauzele profesorilor :
Sunteti perfect de bine reprezentati : afara
de asta partidului nostru Ii trebuie vorbitori de
talent, care sa s tie mai ales cand trebue sa taca.".
Ceiace produse oarecare rumoare in grupul din
jurul lui Porumbacu.
Atunci interveni Nae Inelescu, care putin cam
con trariat §i nestiind Inca, ce sa creadä de atitu-
-dinea doamnei Cornoiu i§i arata intepat mirarea
--ea se pune chestia talentului pe categorii profe-
sionale i i se pru nostim ca domnii avocati, mai
ales, pretind asa de firesc ca aceasta insuOre su-
perioara e un apanagiu al lor pe care 1-ar cap-Ma
odatá cu diploma de lice*: in drept.
Si eu am aceasta licenta domnilor §i mai am
incà una si cu toate astea nu cred cu tot dina-
dinsul ca talentul e rezultatul unei simple sau mai
multor patalamale sau ca e ca o bucatä de pa.-
.mânt pe care o chstigi prin doua eftine chitibu-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 56
suri procedurale ? Talentul d-lor nu se proclama,,
se vede...
In orice caz la dumneata nu se vede nimic....
se auzi o voce.
§i crezi cä se vede la dumneata? räsuna._
alta.
Nu sunteti in chestie...
E timpul domnilor, se ridica peste glasu-
rile anonime vocea lui Nae Inelescu, ca i in par-
tidul nostru sa se faca loc talentului".
Atunci niciodata n'ai sa fii deputat...
N'am pretentia...
In partidul nostru, interveni vocea groasa a.
lui Porumbacu, care se apropie voluminos de mi.-
cul vorbitor, totul merge la rfind, domnul meu. In
partidul nostru, se apleca el cu degetul î.itins in
semn de mustrare, ca un parinte deasupra copi-
lului- e ceva mai important decât orice talent
acest nova a dat taria partidului nostru, cum a
dat putere i arii noastre sa reziste de veacuri
contra tuturor aventurierilor : si aceasta mare in-
susire a partidului nostru, a fost disciplina, dom-
nule, a lost respectul pentru cel mai batrân si pen-
tru cel mai inainte venit, a fost ascultarea oarba,
Litä de sef... asta s'o tii dumneata"...
Un ropot tunator de aplauze intrerupse pe vor-
bitorul care impresionase profund si ca glas si ca
continut. Nae Inelescu care nu-si pierdea cumpa-
tul de obiceiu, arunca o privire spre Cornoiu pe-
care-1 vazuse razand aprobator, cfind incepuse sä-
ja in raspar pe avocati; de asta data seful avea

www.digibuc.ro
-5 6 GIB. L MIHAESCU

tea mai severa infati§are §1 aplauda cel mai zgo-


motos. Nae Inelescu se mai uita §i'n grupul din
fund al prietinilor sai. Dar vazu pe Nedan foarte
incurcat, ne§tiind ce sa faca cu mainile §i cu ochii,
in vreme ce Andrei Lazar statea po scaun intors
pe jumatate, complect absent de aceasta atmosfera,
cu ochii pierduti prin geamul intunecat, undeva,
sin cerul Inserarii timpurii de toamna.
Nae Inelescu pentru a nu pierde definitiv par-
tida a§tepta ca aplauzele sa inceteze. Apoi tidied
.§i el cateva elogii abil aduse disciplinei §i respec-
tului, conveni ca acestea au fost virtutilo cardinale
,nu numai ale partidului dar chiar ale neamului
intreg romanesc §i asigura ca el personal, n'are
nici o pretentie, nici macar nu s'a gândit la vre-un
loc in parlament cu atat mai mult cu cat e con-
vins ea firii lui de vagabond, incapabila sa se
,fixeze, nici in capitala unde capitalismul modern
§i industria au anihilat orice farmec patriarhal, nici
in ora§ul acesta undo s'a obi§nuit prea mult nu
i-ar conveni deck un post de inspector §colar (aci
toata lumea conveni cä Nae Inelescu vorbe§te cu
toata sinceritatea ) ca, pe langa dorinta vie de a
duce facia datoriei a§a cum o intelege el prin col-
turile tarii, poata astfel satisface in acela§
timp §i predilectia sufletului sau (asta tocmai ca
sa le arate tuturor cä la dansul oricum ai lua-o
interesul material nu conteaza) pentru rataciri ino-
pinate in ora§e necunoscute, cu farmec necunos-
..cut, cu posibilitati de viata inedite §i atragatoare.
»Dumneavoastra §titi ca ambitiile mele se re-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 5T

zumä la satisfacerea pasiunilor mele, a putea zice-


la satisfacerea pasiunii mele unice pledd el mai,
departe cu caldurdi induio§at de sine insuO, im-
prumutând o mind de cea mai deplind desintere-
sare acea a sonddrei necunoscutului cu toate
derivatele lui, cu placerile lui lirice pe cari nu mai
le numar, intâlniri nea§teptate, mici iubiri la ince--
put niciodatd neterminate, etc., etc., etc.... cari
n'au nimic a face cu ambitiile dumneavoastrd po-
litice... trecând, zic, prin marea vietii, doar frolând
valurile ; cu bagajul gata oricand de plecare... do--
rinta asta pe care soarta nu mi-a permis s'o rea--
lizez Inca: §i pe care mi-am amilgit-o fäcfindu-mä
profesor de geografie... zâmbiti, desigur... iar a
inceput Nae sa*-§i debiteze träsnaile 1... Dar dsta e
adevdrul scumpe domnule Nec§ulea, care zâmbe§ti
atilt de mefistofelic ! Dacd-mi dai voe sd ti-o spun,
dumneata urmdre§ti satisfacerea scopurilor dumi-
tale materiale, te admir pentru asta, dar da-mi voe
sd rdmân la preferintele mele, copilare§ti, poetice, .
poti zice in fina d-tale ironie...
Nu domnule Nae Inelescu, intrerupse Nec§u
lea mä gândeam numai, când zâmbeam, ce ideal
apostolat de inspector §colar vei implini dumneata.
cdutand prin ora§e iubirea la inceput...
A... pardon... domnul.... apostol al... al... al
ce ma rog ?... ce apostolat reprezentati dumnea-
voastra... in numele cdrei idei noi trebue sä va,
promovam al doilea pe lista"...
Lasati, lasati, interveni domnul Cornoiu, al
cdrui gând alunecase prin zigzagurile ripostelor-

www.digibuc.ro
-58 GIB. L MIHAESCU

evoluase o clipa, pe strada doamnei oimu in-


laratat i jignit.
Nu admit supardri...
Nu se supra nimeni domnule Cornoiu, am
spus-o adineauri, disciplina inainte de toate...
Iar eu propun sa-1 punem pe domnul Ine-
lescu, se amesteca Porumbacu, inspector la sco-
lile de fete...
Rasul care se porni, nu multumi prea mult pe
autorul glumei, caci atunci când era gata s'o faca
el se gândise o clipd dacd n'ar fi mai bine sa nu
ia pe lilelescu in zeflemea ci sd incurajeze o mica
desbinare intro acesta i Necsulea. Dar ambitia
-de a trece drept usturator glumet fusese mai
tare.
* *

Dupa ce consfatuirea propriu zisa se termina,


intru tarziu, invitatii nu plecara cu totii; cea mai
mare parte ramasera pentru cina si se raspAndira
in largile saloane ca sa se aseze la mesele de po-
ker sau in jurul masutelor cu likeoruri, tuica
gustari, sub privirea scrutatoare, desi cu aer de
distrata indiferenta a domnului Cornoiu. Nimeni in
afara de grupul restrâns al lui Porumbacu, nu pa-
raRi casa domnului Cornoiu pand nu- si motiva am-
fitrionului plecarea.
Fostul profesor le primea scuzele cu clatinari
aprobatoare si largi din cap, cu deosebit aer de
bunavointa; insa când nu erau bine ticluite, nu-
mai un cunoscdtor desavâssit, ar fi putut distinge,

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 5R

In ochii sai stingeri §i aprinderi subite de lumini,,


o oarecare mi§care pe sub pielea fruntii, o apd--
sare mai ferma a fdlcilor, una intealta. Dar totul
inecat inteun aer de ardt de mare bundvointd, §i
intelegere, ea' multi ne§tiutori, i§i ingropard acum,._
färd sd §tie, putinta realizdrii sperantelor lor mai
mult sau mai putin modeste.
Dupa ce petrecu astfel pe ultimul proscris, dom-
nul Cornoiu se reintoarse frecându-§i podul pal-
melor §i socotind in gaud cu repeziciunea unui
socotitor de restaurant pe prietinii cei sinceri. Le-
prindea numdrul dinteo vedere, ciorchini intregi
de jucdtori §i chibiti in jurul meselor patrate §i
cu postav verde sau grupuri infulicfind lacom sand--
vi§urile cu icre negre §i cu §uncd §i poftindu-se
reciproc din ochi spre pdharelele sclipitoare, in
care ardea pared, din vecii, culoarea rard a unui
vin nemuritor.
Domnul Cornoiu era satisfacut ; numdrul celor
plecati cu §i dup. Porumbacu era incomparabil,
inferior celui al rama§ilor. De aceia ii imbia pe
toti in jurul meselor...
Ah, face-ti-mi placerea §i beti din vinul
asta...
Imi dati voe sa ciocnesc §i cu dumnealor.
Sau catre cei din jurul meselor verzi :
Ia sd vedem.. mie unde-mi faceti loc...
§i pentrucä se gräbeau toti sa-i facii loc :
--, Lasati-ma colea, la senatori...
Senatoriia erau cei bdtrani §i cei mai cu stare--
dintre prezenti ; erau toti cu mult mai in Orstd.

www.digibuc.ro
60 GIB. L MIHAESCU

ca domnul Cornoiu, a§a ca zambetul lui parea ca


spune tineretului: ce sa ma fac ?... n'am incotro

Conversatii se impleteau in toate pärtile ; räs-


:pundeau rasete §i voio§ia se ridica de pretutin-
,deni §i se confunda cu lumina revarsata din bel-
§ug a uria§elor candelabre.
Doamna Cornoiu avea acum mai la indemâna
pe Andrei Lazar ; stateau in jurul unei masute, la
care nu era loc decat numai pentru ei doi ; din-
-teo parte ii invaluia, prin §ir de u§i larg deschise
privirea lui Nae Inelescu; dintr'alta, acea mai pie-
zi§a §i mai discreta a lui Nedan. Lazar era acum
ca un §colar cuminte cu mâinile pe coapse §i cu
ochii in jos ; din când in când genunchiul prindea
sa i se bata inteo cadenta repede, nervoasa, care
-nu inceta cleat atunci când baga de seamd cä
masuta a inceput sa se zgaltâe u§or.
Doamna Cornoiu if examina inteuna, complec-
tându-§i observatiile ; figura mica, delicata, palida
fara a fi slaba era intradevar acea a unui copil
precoce cu fruntea exagerat de Malta, cu ochii
mari, a§ternuti de un straniu luciu, intens, negru,
-nelini§titor ; parul inchis ondula u§or la tâmple §i
cununa lui, parea sä adaoge §i mai mult sumbru-
lui misterios al ochilor; pieptul. ingust §i rtAinile
fine duceau inchipuirea la un trup mic, dar plin,
la brate moi de femee. Un copil conchise ea de-
; inmanunchind aspectul lui fizic cu sfiala,
are-1 facea acum sa fie a§a de stângaciu in in-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 61

drdzneala ce luase de a ridica ochii spre dânsa,


rfizand usor si inrosindu-se tot.
Ea-i raspunse cu râs plin de simpatie descope-
rindu-si de-abia siragul perfect al dintilor ; 11 im-
bie la vorbd, 11 provoca mestesugit dar fa-fa efect,
.cu mici cochetdrii la asteptatele complimente in
legatura cu nenumdratele ei frumuseti, la care-1
vedea cdscând ochii lacomi, pentru a-i pleca nu-
mai decdt grabit i speriat, ca i and ar fi vrut
sa le adulmece acolo inteascunsul sinei lui si pen-
tru a-i ridica din nou la fel de grabit i fricos ca
and s'ar fi temut sa nu dispard in rastimp mi-
nunata comoard. i pieptul i se umfla larg, um-
plandu-se cu savoarea acea femeiascd, pe care a-
cum intâia oard o simtea degajându-se asa de a-
proape in cantitatea asta gradul acesta
imbdtfindu-1 ca o puternica mireasmd.
Adusese iarai vorba si ea trebuise sd ce-
deze la aparatele lui astronomice, in mijlocul
cdrora se simtea la indemand. Incepu iardsi sa-i
Insire privelistele care ar putea fi vdzute cu luneta
lui vrând s'o facd sd-si arate din nou dorinta de
a veni sd le vada.
Era grozav de sigur ca o serie de duble colo-
rate, inelul lui Saturn, un detaliu de creste lunare,
calotele polare ale lui Marte, pata rosie din Ju-
piter, nebuloasa Andromedei si a Cainilor de VA-
natoare, insfârsit tot ce e mai senzational" in
spectacolul cerului, vor fi deajuns ca s'o birueascd.
definitiv, s'o lege in lanturile grele ale pasiunii
.oarbe pe care, el, amatorul amorezat de cer le

www.digibuc.ro
62 GIB. I. MIHAESCU

simtea atat de solide si de dulci do luciul in


noapte, al tubului de alamd, despichnd tainele ne-
vdzutului.
Dar toatd aceastd manevrd pentru a o atrage In
cursa, pe care el o credea infailibilä o conducea
cu stangacia lui obisnuitd, cu aceiasi incetineald
nehotdritd, cu acea indeletd persuasiune, care con-
sta din a lam sä ti se strecoare gandurile in min-
tea convorbitorului, pentru ca propunerea pe care-
ai area sä i-o faci, sa-ti vie tocmai dela el.
Metoda ar fi fost desigur bund in mhinile al-
tuia ; el insa tremura oridechteori fdcea un pas
inainte in dedalul incoherent de smaltate descrip-
iii, cu care o imbia, se ingrozea dupd ce l-a fa-
cut, o tintea cu ochii atat de fierbinti in astepta-
rea incuviintarilor dorite ; cd ea II descoperi in-
data, il vazu intreg ascuns atât de mic si de spe-
riat in dosul uriasei lui stratageme, câ o podidi
rhsul. El se cutremurd acum de sus phnd jos si
rdmase cu ochii cdscati, cu inima bdtândd sa se
sparga, la acest ras sonor care adia spre el o te-
roare noud ce pâlpdia si se 'Malta din adâncurile
subconstiintei ca neastâmpdrul limbii de §arpe,.
fficând sa pleased minunatele lui stele.
Cdci credea ph,nd acum ca acolo, lângd ocularul
lunetei se desparte hotarul lumii : credea cä e-
deajuns ca in cercul de intuneric al obiectivului
sa apard deodatd cele cloud picdturi : de rubin §i
do zmarald ale Alfei din Hercule pentru ca sä .
simtd cd a baut din Apa Nepdsärii, cd poate hoi-
ndri, mântuit cu totul de lumesc pe surele cdi ale

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDRI 63

haosului ; era secretul tariei lui, pe care mar-


turisea, cu satisfactie acolo Mug& ochian, in nop-
tile profunde de yard. Credea ca a rezolvat defi-
nitiv problema necurmatei nelinisti a mistuitoare-
lor ; i acuma iata, simtea cd femeea asta
atat de apropiata de dfinsul, cu ochii acestia atat
de nepatrunsi, cu surasul atat de molesitor, cu su-
flul parfumat, nu va mai rdmâne dincoace de ocu-
lar. Cad parul acesta cu reflexe de aur pierdut In
noapte nu era altul de cat culoarea imbatatoare a
astrilor ; Il vedea de acum impletindu- se printre
constelatii, desfacandu-se din inelul lui Saturn, lu-
minand misterios ca o chemare a hdului in stra-
niul neclintirilor indepartate cu milioane ani de
lumina ale aparitiilor nebulare.
§i o privea uimit cu ochi turburi de boald ; iar
ea suradea, tronand de acum stapAnd pe sufletul
acesta sfaramat in cateva clipe, caci degi nu vd-
zuse niciodata steaua Afla din Hercule si nici ha-
bar nu avea sä faca apropieri intro parul ei
culoarea astrilor, ea ghicise fdra prea multa amd-
gire ca inima asta deschisa de copil este de acum
a ei ; se strange, se umfla, traeste prin ea si Doamne,
va trebui sa inceteze de a mai bate la cel mai mic
semn al ei.
0 dulce o cuprinse atunci, incat abia so
putu stapani sa nu-i ia capul in maini sd-
rute ca pe al unui copil nespus de delicios.
Iar gandind astfel fiecare, ei vorbeau inainte cu
cuvinte de sarbatoare, presarate de spirite, pe cad
le cautau cat mai alese In cutia de deasupra

www.digibuc.ro
64 GIB. I. MIHAESCU

dului §i se intelegeau de minune ; i§i marturiseau


preferintele in art:a §i lectura, care cu bunevointe
reciproce se nemereau toate sa fie acelea§i, trasau.
primele planuri de intalniri deghizate deocamdata
chiar in ochii lor sub felurite vizite sau drumuri
unde ar putea frecuenta impreuna, ore la care ar
putea sa se vada mai deaproape sau mai de de-
parte, §i care, intamplator, so potriveau dinainte,
fara ca ei dea searna §i fara ca sa razbatä
dela unul sau dela altul vre-o intentie de a lo face-
sa coincida c&t mai perfect.
Zadarnic, undeva, nevazut, kite() camerá vecina,
Nae Inelescu, putin cam Ocala de gustul imbietor
al vinului, daduse drum vijelios unei arii favorite
din Don Pasquale" cu o pasiune cu mult mai ar-
zatoare ca de obicei.
Poate l'o fi ascultat §i o fi multumit pe altii ea
cantecul lui ; in orice caz a multumit pe dracoasa
Esti, careli facea des de lucru in camera uncle
cântaretul (Muse frau atat de larg glasului ! iar
mai pe urma privirii ce spunea multe, and ea-§i
intetise intrarile §i chiar mainii care se lasa ac-
tiva dela §old pe genunchiul fetei, cand se in-
tâmpla, sa nu fie cleat numai ei doi in odae. §i
poate 1-o fi mai ascultat Nedan, din camera ve-
cina, atat cat ii permiteau profundele lui ganduri,
in care cazuse cu totul, a§a mic §i bombat cum sta
in fundul fotoliului, privind pe furi§ la profilul
doamnei Cornoiu, la unghiul elegant ce-1 facea pi-
ciorul ei prin rochie, de sub tivul cdreia aparea
apoi in tesatura lucioasa a ciorapului de matase

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI t$5

minunea lungueata a pulpei si a gleznei, facfindu-1


sali vare capul in palme si sa fixeze zigzagurile
parchetului oftand cu convingere : Ea... ea este :
Berthe au long pied...
Dar cei doi ramasera pttna la sffirsit straini de
tot ce se petrecuse in jurul lor.
*

Dornnul Nedan luase paltonul i astepta pe


Lazar sa iscaleasca in condica de prezenta. Nae
Inelescu, care mai avea ora urmatoare, se le-
gana pe picioarele dindärat ale scaunului; in can-
celaria lunga §i ingustä, in jurul mesei asemenea-
fungi, ca de mare consiliu, nu mai era nimeni alt-
cineva.
Iar Nedan incheia conversatia, care se legase in
recreatia dinainte :
Ce mai domnule, in istorie,toate femeile mari,
au fost mari si ca fizic ; in orice caz inalte... Ma
rog, ti le poll inchipui altfel, ti le poti inchipui
mici si cu picioarele scurte, Merl el cu dispret pro:
fund amintinduli picioarele fostei sale sotii.
Dar Inelescu, care in recreatia anterioard Il com-
bdtuse, pe motiv cd nu era .rnai firesc ca printre
atatea femei de care pomeneste istoria sd nu se
fi intiimplat si de cele mici, crezu cd-i poate servi
si un exemplu, gdsit in timpul Orel. intermediare :
Dar Jeana D'Arc ? intreba el deodata, facand
cu ochiul lui Lazar.
Jeana ? D'Arc? Dar o calareata grozavd CA

www.digibuc.ro
66 GIB. I. MITIAESCU

aia fatal trebuia sa fi avut picioarele lungi... Cum


ar fi putut ea stapani caii uria§i, ai evului mediu,
cand se repezea In galop la du§mani ? Pentru ca
erau lupte alea domnule !... i dumneata §tii ce va
sA zica un cal medieval, ce va sd zicA un cal de
Normandia ? Hitd-te la caii primdriei ; numai astfel
de animale pot duce pompele de fier, dupd cum
in evul mediu duceau grelele armure de metal.
Apoi pentru a§a cai trebuia sa ai picioare nu
.gluma!
Ah, care va sa zicd nu era chiar de neapd-
atd nevoe sd fie mare din toato punctele de ve-
dere... Va sa zicd pentru a fi istoricd o fernee era
suficient sa aibe doar picinarele lungi... Interesantd
teorie §i indrdzneatd n'am ce zice... Zi o fata
banoagd, sfioasä i religioasä ca Jeana D'arc, dacd
n'avea picioarele lungi...
Astea sunt ironii eftine domnul meu; §i pe
urmd te in§eli amarnic daca-ti inchipui ea' Jeana
D'Arc a fost slabdnoaga §i sfioasd §i... Dupd tra-
.ditie a fost o fata voinica §i viteazd... Poftim, Jeana
D'Arc sfioasa... mai auzii §i p'asta... Englezii au
facut-o uscatd §i nevoias,a, tocmai sa reese cd ea
invingea prin vraji... Toate femeile istoriei au fost
domnule, inalte §i voinice... au fost ceiace se chid-
ma belles' adicd frumoase §i impundtoare, nu
simple jolies" adicd frumuple, lipsite de o vointa
superioard, de ambitii dominatoare, de puterea do
a subjuga §i conduce...
Nae Inelescu fàcu haz mare de aceastd deosebire
de intelesuri.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 67

Bravo draga, ai putea sa brevetezi acest trou-


vaille. Devi eu te-av sfätui sa ramfti la filologia
ta clasica vi sa te lavi de cea modernA... S,i de re-
constituiri istorice... Pai bine tinere, izbucni el vi
mai forte dupa, o pauza, gândind la picioarele-i
scurte ; ce are aface structura sufleteasca a indivi-
dului, inteligenta, curajul lui, cu structura corpo-
rala ; antropologia e martora cA nici nu poate fi
vorba de ceeace spui... Mai mutt chiar, indivizii
mici au jucat roluri din cele mai Mari : Napoleon,
Stefan cel mare, Carol cel mare.
Eu vorbese de femei, domnule... Si'n orice
caz chiar de-mi vei gasi dumneata vre-o exceptie
in istoria moderna, in antichitate vei cauta in za-
dar... Toate femeile antichitatii au fost inalte
vânjoase... toate eroinele i toate imparAtesele...
Romanii nici nu s'ar fi uitat la fosta madam Nedan
te asigur, arninti el cu rautacioasa plâcere de
sotia sa, pe când arheologia ne dovedevte ca
numai o madam Cornoiu, a putut in cursul veacu-
rilor sA provoace inspiratia scalpturii grecevti vi a
tuturor artivtilor antici...
Evirt, lásAnd pe Nae Inelescu furios pe sine ili-
a* cA nu mai gasea Inca un exemplu de femeie
mica. in decursul evurilor, care sa fi jucat un mare
rol vi de care sä nu mai idcapa indoiala ca. a fost
mica. Dar cunovtintele lui istorice se cam vterse-
serä din memorie, iar profesorii cati vatieau acuni
din clase, se intramplau sa. fie in ordinea inträrei :
de matematici, de vtiinte, de gimnastica, de tot ce
yrei domnule ; numai de istorie nid unul !"

www.digibuc.ro
68 aia t. MIHAESCU

Da, si crezi cá va. §ti unul ceva ? se mangâe


e.I la urma, hotdrit sa caute singur acest lucru, ne-
intelegând cum un om scund ca Nedan poate sus-
tine o astfel de erezie, cand el isi da seama de
minune, cd adevaratul farmec, chiar pentru un om
mare, e tot femeia mica (Inelescu intre timp se
dusese do mai multe ori la doamna Nedan, in zi-
lele §tiute. Dar Zina nu mai venise), in iubirea
adevdratd si fireasca intrAnd si un contingent res-
dectabil de instinct de protectie, de ocrotire ; apoi
de când lumea preferinta individului a fost pentra
tot ce e mignon §i miniaturd, rarele exceptii ne-
fiind decAt porniri nefiresti §i pervertite.
Nedan, ie§ind insd, continua sa convingd pe mi-
cul si firavul Lazar, care ascultându-I facea urechi
tot mai mari, tragindu-se fericit si nervos de mus-
t cioara neagra.
Antichitatea nu poate concepe femeia mica..
Zeitele toate sunt creatii gigantice, cari pentru a
gusta placeri muritoare cu oatnenii, se sträng, de-
venind ca ace§tia, insd pastrand o staturd aprecia-
bild, in asa fel ca sa-§i pdstreze prestigiul lor dum-
nezeesc i sa pastreze asomeni, amorului lor, ca-
racterul de preferinta §i de protectorat. Apoi se
retrag in infinitul lor, destinzandu-se subit la pro-
portiile lor universale, muritorul rdmânând cu far-
mecul gustarii infinitului, dar cu constiinta micimii
lui terestre :
Acesta e sensul adevarat al marei, al adevd-
ratei inbiri, dragul meu.. Sii te simti purtat ca un
copil pe bratele ei iniense, sa te simti tu object

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDRI 69

märunt, bibelou, jucarie, in mainile acestea, care


te mangae §i care ti-au dat rara multumire, ea te-au
socotit -Vrednic de a te considera jucaria lor...
Lazar de§i gusta cu savoare rationamentul lui
Nedan, totu§i ii 'acorda o oarecare aproximatie ;
tocmai pentru ca-1 interesa, figura lui se schimo-
nosi in ticuri nervoase ca de obiceiu dud nu pu-
tea sa-§i raspunda complect la Indoielile lui sufle-
te§ti 0 intelectuale ; caci de§i ar fi vrut sä fie
astf el cum pleda Nedan, simtea cd argumentatiei
acesteia ii mai lipsea ceva care s'o facd perfect
convingatoare. Ori cat de limpede parea ea privitd
dintr'o parte, ca profesor de matematici, nu-i gdsea
totu0 reciproca...
,..$ inchipue§te.ti pe domnul Nae Inelescu vro-
ind sa fie dominatorul... voind el sa imprime
vointa lui fluidului zeesc, care sub infati§area di-
villa a doamnei Cornoiu, buna oara, s'ar cobori
asupra-i... e pur §i simplu caraghios.
Lazar ridica din umeri. Amicul sau se indeparta,
pierzandu-se in subtilitati fArd ternei. De obiceiu in
fata aberatiilor el nu prea reactiona. Ar fi fost
un efort prea mare pentru dansul sä-§i ia parte-
nerul din varful ametitor al apogeului concluziilor
0 sal duca treapta cu treapta inapoi, in subsol,
.

spre a-i dovedi cd ipoteza pe care a luat-o de fun-


dament e inexistentä. Totu§i de data asta, tocmai
pentru ca simtia nevoia ca sustinerea asta neat-
teptata sa fie cat mai plausabila, indrazni :
Dine, bine, dar reciproca ? ?
Cum reciproca ?...

www.digibuc.ro
70 GIB. I. MIHAESCU

Fetneia... ce faci cu femeia ? Daca $i ea are


preferinte identice pentru barbat... Adica, daca se
intampla ce sa se intample, caci asta e de
obiceiu ; daca-1 vrea $i ea mai Malt, mai mandni,
mai barbat.
Femeea ?... Mai Malt... Ha, ha, ha.., inexact...
femeea nu-1 vrea astfel I Barbatul doar, in imbeci-
litatea lui, a inteles a$a i s'a intronat domnitor ;
daca a izbutit in celelalte directii, monpohzand
totul pentru sine, in amor, femeia s'a razbunat,
femeia 11 vrea jucarie in mainile ei, auzi ? Asta e...
asculta-ma pe mine... Exceptiile sunt exemplare
slabe, supuse pieirii...
Dar sunt mai numeroase exceptiile
Inexact...
Decand mergem pe strada n'am intalnit docat
femei mici...
Sunt toate pierdute... afarä. numai daca or fi
avand corespunzatorul pen tru care sEsi fie mai mari...
Caci in definitiv ea poate avea i alte insu$iri de
superioritate decat cea fizica... dar in cazul acesta
sunt incomplecte... pe cand tipul ideal e fetneia
Inalta, femeia... ca sa zic astfel : femeia regina...
Apoi scoborand vocea, reincepu cu persiflagiul
sau preferit :
Hita-te la nevasta-mea, la fosta mea nevasta...
o femee bine, ce sa spun... aud ca-i fac multi
cute... Nu ma impresioneaza deice aceste svonuri
nici macar vre-o amintire... Nimic, absolut ni-
mie. Parca am fi fost complect straini... Ea credo

www.digibuc.ro
MANI. ANDROMEDEI 71

pentruca am prins-o Inselandu-rna cu un elev... care


tocmai îi trecea examenul de capacitate.
Se porni pe un its sgomotos :
Pentru cä dragul meu, nu mi se potrivea...
'era incomplecta pentru mine.., era prea mica. Ori
deck ori mi-aduc aminte piciorusele ei scurte, des-
tul de subtiri jos, dar Ingrosându-se prea repede
pfina sus, md pufneste rasul... Pe când inchipuie-ti
sä fi fost mare, sa fi fost stäpânä cu adevärat a
fiintei rnele!A fi fost intransigent ; as fi ucis poate,
sail as fi iertat... as fi fost ridicul... eu in
orice caz n'as fi läsat cu una cu doua sa- mi scape
un lucru pretios... Pe când asa... o bagatela... o
pierzi oricand, färä interes...
Urma o tacere, In care timp Lazar, care stiind
c51 e de subtire piciorul fostei doamne Nedan nu-
mai in intervalul dela glesna pana la partea cea
mai umflatd a pulpei, calcula mintal cam cat tre-
bue sa se ingroase pfina in sold, având in vedere
proportia in care bustul i-era desvoltat MO de
inaltirnea totald. Socoteala aceasta turburd mult pe
matematician. Dar il turburd si mai mult, când In
mod firese mutd calculul la doamna Cornoiu, con-
statfind progresia inteadevär rninunata a dimensi-
unilor necunoscute, tinand In seamä pe cele cunos-
cute. Lazar simti chiar puternice zguduiri in spate
figura i se crispa iar, In toate directiile, imbrân-
cad de curioasele lui ticuri.
Experienta vine traind dragul meu, continua
Nedan. Soarta doamnei Nedan se hotdrise de cfind
am inceput sä Find tainicul mecanism al mitolo-

www.digibuc.ro
72 CHB. L MIHAESCU

giei, care oricfit ti-ar parea o culegere de basme,


e totusi o §tiinta in toata regula ; e Inregistrarea
metodica a tuturor fluxurilor pe care,intuitia ome .
neasca le.a captat delungul timpurilor in stra-
duinta ei de a surprinde misterul cel mare din
oceanul de dincolo de vederile noastre ; acolo
unde saldslueste perfectiunea si modelul. Iar ori-
când mintea omeneasca a socotit perfectiune si
model tipul Inalt si nu prea subtire, cum se
crede, ci bine implinit. Spune-mi tu, o zeita eta
de mica, vre-o nimfa, vre-o hamadriada, vre-o ne-
reida, a fost cândva figurata In vre-o arta, având
dimensiunile doarnnei, din nefericire, Inca Nedan...
Mi-aduc aminte ea' privind prin cartile mole de ar-
heologie, toate acele figuri desavar§ite ; aceasta
doamna s'a apropiat de mine mica §i insignifianta,
le-a privit cu racealii si a strâmbat din nas. Pot
sa-ti spun si gravura : era o splendida amazoana,
reprodusa dupd un basorelief necunoscut ; repro-
ducerea era pe-o plansa. Stii ce a exclamat doamna
Nedan vazând-o : Ce e cu pompierul asta draga,
de te uiti la el a§a... E o amazoana doamna,
i-am raspuns indatd pentru a o corija... nu vezi ce
suplete §i ce gratie Oh, gratio la asa girafa,
mi-a rdspuns, crezând ca eu glumesc. A fost inutil
sa mai continu... Ins& soarta ei se pecetluiso.
mai avut §i proasta inspiriatie sa se mai si des-
brace ; ei bine, când am vazut-o rotunda ca o bila
de popicarie, am tertninat definitiv cu dânsa. lar
poste cAteva zile am surprins pe acela... E;+i pentru
ca. ai ajuns .aci sá elucidam §i acest punct : nici

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 73

odatd nu voiu da in afard de merit o notd unui elev,


fie in minus fie in plus, dsta e un lucru sfAnt la
mine. Totus, (lac& n'as fi in stare EA fac acest
lucru pentru nimic In lume, nici din rdzbunare, nici
+din rdspIatd, de data asta am fdcut-o... Ei da, am
facut-o... o mdrturisesc... i-am dat magarului mai
Inuit cu cloud puncte decal merita.., i-am dat zece
i-as fi dat si mai mult dacd s'ar fi putut.

Lazdr se desparti grabnic de amicul Eau ; atAtea


amanante despre femei ddduserd peste marginile
incdperii lui sufletesti. Ca de obicei in astfel de
imprejurdri se indrepta cu zor nespus spre marele
parc dela marginea orasului, pe care-1 ocoli in ma
multe randuri pe aleea märginase tdiata in tntträ-
ìniuri uscate i strdjuita de copaci salbateci, raj
totul neasemanatoare cu aleele i:spuse artistic in
preajma lacului din mijloc.
Aci era refugiul lui in clipele de mare enervare,
in crudele momente ale infrAngerilor nenumdrate
iii luptd cu propriu-i suflet, in rostogolirile na-
praznice. din infiniturile, in care se avfinta färd
preget, cu ajutorul nelinistitei imaginatii, al Secre-
tanului cu obiectiv de 110 milimetri si al motorului
secret pe care-1 tot intocmea dregea compli-
cAndu-1, din primii ani de profesorat, dupd un plan
nou i indraznet si care so indardtnicea totusi sa
nu-i iese la capd.t.
Ocolul multiplu pe aleea neingrijita si destul do

www.digibuc.ro
74 GIB. I. MIHAESCU

intinsi It fficea in pas fortat §1 ea Il istovea atunci


la culme, if trimetea acasd zdrobit ; alea asta eTa
pentru el biciul mai putin barbar al calugärului
care-§i flageleaza pornirile carnii.
De astä data insä, cu tot acest mar§ fortat, cu
tot acest aer tare §i cu toate aceste tepi do rnd-
rdcinis, care-i zgariau vederile §i-i sfâ§iau do obi--
ceiu imaginile lascive din creerul incins, nu putu
indepárta chipul §i statura doamnei Cornoiu, care
trona acum, umplandu-i tot orizontul mintei : gi-
gantica, superba, zeitd, a§a cum o vedea
Nedaa.
Porni deci §i mai departe dealung d strazi pus-
tu i desfundate de mahala, starnind zdaminte de
praf gi de gunoae, poticnindu-se in adâncile !tar-
toape. Casele se rdreau, punând intro elo spatii
tot mai mari do livezi ingrädite, sau de maidane
triste. In curând se trezi intro case tdränesti ; caini
haini it lätrard §L.;-l se plecä sä-i alunge cu pie-
tre. Deobiceiu temätor de animale §i mai cu seam&
de câini, de asta datä se purtd cu adeväratá vite-
jie. Pocni unul atat de stra§nic in spinare, cá la
cheläläiala lui skirt tosi duläii locului ; un täran ti
veni in ajutor §i haita fu pusä pe goana indatá.
Atunci Lazar se vdzu nevoit sa renunte si la-
crárni de necaz zbicird in coltii ochilor. Multumi
pe täran cu bac§i§ bun §i pomi inapoi, gAndind
cä intâmplarea putea sä se repete. In imprejurarea
asta färá importantä îi recunoscu intreaga lui viata;
o lipsä de curaj fard pereche, o timiditate duq-
mand §i inver§unata, ce parea ea, stârne§te sin-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDE1 75

gura elementele externe, care i se pun necontenit


deacurmezisul.
\Troia sa castige spatiul larg al luncilor, avea
nevoe sa rAtaceasca pe sub plopii inalti si goi, pe
cararile undoiate si stranse intre paretii zburliti ai
zavoaelor de salcii. i iata, o manä de cfiini il in-
toarce din drum ca pe un simplu zAnatec oarecare
sau chiar pe-o biata mata; de ce oare jivinele au
;Ayala cu nemiluita asupra-i si de ce gramada de
pietre aruncate In ele n'a fost in stare deck sa
le intarite si mai mult ? Dace a fost deajuns o
singura piatra aruncata d'un Wan In ras si-un sin-
gut chiot taranesc, ca toata haita sa se risipeasca
indata? Pentruca el avea haine orasenesti í cela-
Jail era in straiul campului, obisnuit cainilor de
tara ? Dar poftim, surtucarul 5sta cum inainteaza
nepasator, poftim cum dulaul Ala care atrasese a-
supra-i toata harmalaia, se scoala din tarana ma-
pentru ca sA se retraga cu coada intre pi-
cioare, dinaintea pasului nesovaitor i nepasator
al drumetului !
Mergea acum calcand domol, nesigur, lasat in
voia soartei, ca un om care se tine dupa o in-
cnormantare. Mull drumului nu mai sareau asu-
pra-i si WA, ce dulai enormi si fiorosi, pe lamp
cari javrele cu latrat pitigaiat din sat pareau niste
fantome. Nici nu se uitau la dansul lasau sä
treaca in voe, ca pe unul, care nu le starnea nici
mäcar luare aminte.
§i Lazar se inchipui, umflandu-si deodata piep-
tul i voinicindu-si pasul ; se inchipui (land drum

www.digibuc.ro
76 GIB. I. MIHAESCIJ

mersului dârz spre un tel hotarit §i statornic. ilint


Indata lighioanele pamantului s'ar arunca dintin-
te-i sticlind ochi de foc §i ränjind diuti subtiri de
ferästrau.
§i'n minte prinso sit se ingroa§e o dihanie ab-
surda de fabuld.
Oare uncle mai vazuse, candva, una la fel
Ah., in vis ; acum cateva nopti : lighioana aceia
de fier, cu oaso ferecate, cu dinti metalici, cii
membre multiple §i informe, cu articulatii Nerd seas.
In odaia ascunsa, cu motorul ne§tiut de nim.eni.:
Motorul inviase, il trântise pe podele §i-I devora
cu tihnit nesat.

A a... bonjour domnule Lazar... insfâr§it din


intAlnit... E-o adevarata victorio sa izbuteasca ci-
nova sa te intalneasca pe dumneata. Dar bine dada
te ascunzi cu atâta talent omul lui Durnnezeu 2...
Ern baiat a§a de drägut §i de simpatic ca darn-
neata, sä to ascunzi in felul Eista de lame ?...
Lazar nu-§i putea crede urechilor. Persoana ca-
re-i vorbea era chiar doamna Nedan, mica doamni
Nedan, gatita atht de elegant §i de provocator ¡.
iar la fiecare cuvânt al ei, sânul strâns prea din
scurt se zbatea ca o pasare captivä i dornick.de
libertate. Când Ii mai adresase lui vreun cuânt
doamna Nedan, neintrebata §i hied a,a, in plina
stradd, in mijlocul lumii forfotitoare ? Ba mai init.
inte, avusese chiar impresia ca doamna Nedan

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMRDEI 77

considera cu oarecare compatimire jicnitoare, ca-


re-1 facuse s'o ocoleasca pe cat ii sta in putinta...
De când domnul, amicul dumitale, caruia dupa
lege sunt inca obligata siii port numele, si-a gä-
sit garsoniera, n'ai mai dat prin casa, unde cred
cd ai fost primit cu drag de toata lumea...
M'am grindit... poate... am....
Ah, nici nu gasesti cum sa te scuzi. Dacd
mi-a placut ceva la dumneata a fost sinceritatea
si lipsa de prezentä de spirit, adica lipsa calitatii
de a gasi prompt' minciunile....
0, nu doamna... dar vedeti... erati poate des-
tul de necajitit ca sd...,
Dar and altchndva are omul nevoe de con-
solare, domnule Lazar, cleat la necaz...
Vedeti insa... situatia dumneavoastra, cum sit
spun... vreau sa... abia mai bhlbfii Lazar, care ti-
nea mortis sa nu se curme acaastä convorbire, a-
tat de neasteptata, atht de delicioasä pentru clan-
sul. Aceste vorbe pa care i le rostea o femee fru-
moasa §i cocheta §1 care tocmai pentru tonul lor
musträtor si sagalnic, i se lasau ca un balsam in
sufletu-i bicisnicl
Ea-1 examina scum cu o staruinta, care-1 inrosi
de sus "Anä jos si-1 facu sas se refugieze cu ochii
spre pamânt la micile vfirfuri ale pantofilor ei si
la glesnele subtiri §i parca goale in ciorapii des-
chisi si atat de transparenti ca i se paru ca-1 bra-
veaza §i-1 masoara §i aceia, alungfindu-i sufletu
de pe buze.
Ah, vrei sa spui ca... pentrucii eram in di-

www.digibuc.ro
78 0113. L MIHAFSCU

vort.... s'ar fi interpretat ca... Aci tonul ei deveni


deodata zeflemisitor, inteatfit ca daca s'ar fi putut,
el s'ar fi incolacit in sine ea un melc.
lnteadevar, tocmai asta, tot incerca el sa ingai-
meze i acum i-era atat de rugine ca putuse
sa se gandease.1 acolo i chiar sa-i mai destainue
ei un gând atfit de josnic i inca inteun mod
gat de lamentabil c,ä il cuprinse o mare furie pa
sine insusi.
Vezi, vezi, ea poli sa mergi chiar pfina acolo
. eu Vai timidule domnule Lazar acum vad
eu : mi se pare c'am avut de-aface cu un mare
prefäcut ! i amenintandu-I cochet cu degetul rase
cu mare pofta ; lui i se paru rautacios gi ironic.
Vroi sa lämureascd, sä indrepte, dar buzele i se
migcara in sec i nici mdcar nu avu sunet noua
lui bolboroseala. Insa simti cum sufletul i se ras-
coala i devine mai dfirz in fata situatiei. Acuma
o facuse, o facuse. Cel putin sa profite pana la
arma de obrasnicia lui t ti cu un curaj pe care nu
gi-1 cunogtea, igi lasa ochii acum cu stiinta i vo-
inta pe glesnele ei i chiar Ii ridica mai sus pe
arcul pulpelor, oprindu-i barbateste tocmai in ti-
vul rochiei.
Dar te rog... mai uita-te gi la mine pentru
numele lui Dumnezeu...
Ridica desigur capul in sus, dar in ochii ei tot
nu parveni sa se uite...
Ea chicoti usor, gi chicotul asta parca inciudat
strein i se infipse taios i adânc in suflet.
Ei, haide, iata, te las... salbatecule...

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDE1 79

Fire§te pleca! Pentrua desigur idiotise subit de


nu gaseenici un cuvant sa-i spuna... Doamne, dar
i-au fugit toate vorbele din gat?... e mut ?... i s'a
paralizat limba ?... i cu cea mai mare durere, de
parcii i-ar fi smuls ceva dintrInsul cu urnirea ei
din loc, o vazu ca nu glumeste. Plea.
La revedere...
cu asta i se paru cä o piatra grea s'a lasat
definitiv pe mormantul sufletului säu. Doamne, dar
oare viseaza? Ea §i-a intors fetipara ovala si dulce
si continna sa-i vorbeasca I Doamne si ce-i spune?
Cred ca maine dupa masa, imi vei face pla-
cerea si bati la usa acum porisa n'ai nicio'
grija de orice interpretare...
Hotarit, este un Dumnezeul care in sfar§it si-a
plecat ochii i la dansul...
La ce
Ea rase iara§i cu toe& inima, indepartandu-se :
Ah, la ce ora ?... Dar la ora la care obi§nu-
esc oamenii sa vina unul la altul omule...
Iar el ramase tintuit locului, cu ochii uluiti de
gama multicolora §i mi§atoare a hainelor el, cu
sufletul pleostit sub povara propriilor injurii :
Imbecil... idiot... mizantrop... o... ah...

* *

Andrei Lazar s'a oprit in antreul cel mic, in


fata usii care-I incrunta totdeauna. De astadata pe
buzele lui flutura zambetul triumfului §1 acea nu-
anta de dispretuitoare compatimire, cu care con-

www.digibuc.ro
80 ma I. M1HAESCU

templi oamenii §i inconjururile, de cum so intämpla


ea norocul sa-ti surida cal de putin.
Ba acum usa asta misterioasa il facea sa puf-
neasca in räsul celei mai clare i mai sonore bat-
jocuri.
Infipse cheia dintr'o singura miscare in u§a, pe
care o deschise cu tin picior.
. Dar inauntru era intunecime si mister. Acura
lnsä el nu mai tretnura dinaintea acestei umbre
dese care-I descuraja dela inceput, de cum punea
piciorul ad, in acest templu al timpului° , cum ii
sPunea efitiva ani mai inainte cu religiozitate, mai
In urina en indurerata ironie.
Dadu drum §1 mai larg rasului, dar se opri deo-
data si astepta cu fricä. 0 clipa teama vre-unui
ecou, care sa-i raspundä cu aceeas batjocura Ii
stränse parca baerile ghtului. Dar räsul se lipi flasc
in mijlocul peretilor i odaia neumblata si intune-
coasa, nu4 rdspunse deck cu mirosul de egrasie
si de aer statut, care-i intrd adfinc in ndri. Iar prin
obscuritatea do amurg iernatic in ochii ce se o-
bisnuiau, se desemna acum masa mare §i patratä
din mijloc, cu ceva prelung §i umflat deasupra-i,
acoperit -cu mu$ama neagrd, parcd un cadavru e-
norm pe-o masä de disectie.
Lazar, croft unul din obloane i apoi ridicä a-
coperamântul unsuros, jupuit pe-alocuri, pe care
nu-I mai ridicase de mult ; if desfäcu cu grijä, des-
prinzändu-1 cu greutate de ie§iturile obiectului ciu-
dat de dedesubt, de care se lipise.
.Aparu atunci o harababurd de roti mari si mici,

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMADEI 81

cu dinti sau infäsurate in curele inguste de trans-


misiune, apoi scripete si spirale tie tot felul, -brat)
mici de fer sfdr§ite prin câte-o bombd, suruburi,
cioanase §i Dumnezeu mai stie ce, totul cnprins
despartit prin patru mecanisme in forma de pis-
tonne ; iar din mijlocul acestei bizare complicatii
unelte, o roatd mai mare esea de pe umerii al-
tora mici, ingrdmadite una intealta inteun mod cu
totul neobisnuit i atat de numeroase incM cea
dedeasupra parea un sdrbatorit dus pe brate do
multi m e.
Prin intunerecul care sä lasa acum deabinelea
in caderi compacte, ochiul lui cunoscfitor, desfäcu
inteo parte alta a rotii principale osii fungi
subtiri, cu incheeturi umflate din loc in loc ca
stranii brate de schelet, terminandu-se fiecare prin-
tr'o quadruplä articulatie de negre degete turtite
i. groase.
Trebul sä mai desfacd un oblon ca fantastica
plasmuire sa inceapä de-abia acum sä semene din
ce in ce mai mult cu o masinä : degetele celor
cloud brate se imbinau cu altele la fel, compunand
noui sisteme de angrenaje complicate, curele, fu-
suri, bile, care coborau pe podea, incingeau masa
pe dedejos, spre a urca tot catre arborele central
pe partea cealaltd.
Lazar o privea cu un fel de curiozitate veselä
ironica, de pared' acum ar fi väzut-o pentru in-
tAiasi data.
Degetele lui atinserä una din roti la intdmplare,
invitrtiturd usoard i Indatd intreaga masinä in-

www.digibuc.ro
82 GIB. L MIBAESCU

cepu sa geama din incheeturi. Miscarea se cornu-


nicti dintr'o roatd intealta pand castiga roata cea
mare de deasupra. Atunci cele cloud brate se agi-
tard in sensuri stranii i parca estatice ; frânghiile
de pe Iânga ziduri so intinserd, drugii de fier pat-
osiile gemura. Intreaga masinarie paru o
vreme in continua agitatie, fara ca mama sd-i mai
dea vre-un impuls.
El o privi atunci instinctiv, cu ochii mari i la-
comi, in care se aprinserd, ca inteo lanterna elec-
trica scanteile bucuriei. Insa era ceva timid in bu-
curia asta, slab, care se stingea pe Incetul ; luand-o
inaintea motorului care se stingea la fel.
Privirile lui adulinecara ingrijate spre rotile din
unnd, care Inca mai miscau ; i le urmari atent
slabele convulsii pana se potolira pentru tot-.
deatma.
and totul fu sfarsit îi imbrätisd masina cu ochi
ingdduitori ca pe-o prostie simpaticd, o jucarie ce
i-a dominat pand dincolo de maturitate viata, cu
acaparatoarea-i absurditate.
De asta data insa nu-i mai ciocani usor mem-
brele metalice ca un doctor grijuliu ; nu-i mai in-
cerca incheeturile ca pana acum, dând aprobator
din cap : Da, da !... i spunându-si : acolo tre-
bue facuta indreptarea ! Osia finald nu mai trebue
sd se intoarca tot in roata cea mare ; ea trebuia
scoasd de acolo i pusa in legatura cu...
Dar cu ce n'a pus-o in legäturd ! si... tot de-,
geaba...
Doamne si nu dorea cbiar miscarea vesnicd ; au

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 83

mergea cu visul chiar pana acolo ! S'ar fi multu-


mit doar cu atat : o miscare incontinua de cateva
saptamani, zile sau ceasuri färä ca pacura sau pe-
trolul sa-i serveasca la altceva cleat la unsul in-
cheeturilor... iar ca unica forta motrice : aerul, a-
erul inconjurator, abundant, inepuisabil, atras mes-
tesugit din zacarnantul urias de deasupra In eon-
plicatele pistoane la un cap pompe de corm-
primare, la celalalt voinice masini pneumatice, ac-
-tionandu-se reciproc... Aerul, omoratorul lent si si-
gur al oricarei miscari mecanice, el ins* &diet
al masinei ! Fluidul transparent si elastic, nevazut
temut, inviorator ca apa iazului cand copiii ze-
,firulni se scalda lenesi inteinsul, groaznic i ne-
iertator cand invineteste de mania cumplitului u-
ragan...
Fluidul acesta inviorator i limpede, ca i mi-
minata idee a intrebuintarii lui ! Atfit de inviora-
tor si de limpede cá de multe ori cand se ducea
la scoala, cu gandul aprins de grozava idee, se
pomenea tremurandu-i In gat vre-o adiere de an-
te; care la cate-un hartop tfisnea tare si clar, nota
razleata si ciudata, ce intorcea asupra-i privirile
uimite ale intalnitior in cale. Zambea usor di-
naintea privirilor acestora ascutite si scormonitoare
§i trecea.
Alteori in nopti triste cand afara oceanul de
sticla topita incepea sa se agite salbatic si trambe
furioase de val dau iures prin fereastra sparta din
pod ; de alaturi i se parea ea' cineva umblä prin
iranghiile §i curelele masinei, ca prin niste coarde

www.digibuc.ro
84 GIB. I. MIHAESCU

de gigantic contrabas si.l apuca toane de spaima.


I se parea ca insasi masina a inceput sa se zvar-
cole singurd, sa hazde, sä mearga dela sine, la
vre-un bobarnac al vantului, patruns prin co§, prin
cräpaturile usilor sau cine stie pe unde. Asculta
infiorat urechi ii pdtrundea tot mai mult vue-
tul mersului de rosi. Se scula tremurând, aprindea
lumandrica de pe masuta, îi lua scurteica de
noapte pe umeri, trecea prin antreul Ingust i as-
culta la usa... Ah, ea mergea cu adevarat... §i des-
chidea brusc usa ; cineva II stingea atunci luma-
narea dinauntru si atunci urma tacerea cea mai
deplind. El cauta infrigurat cutia cu chibrituri din
buzunarul scurteicii. Scapara ; §i la lumina pfilpft-
itoare, carcasa masinei lucea nemiscatd si pose-
morita in spatiul rece al odd-H.
Dar in seri lini§tite, masina umbla strund sub
ochii lui, singurd, minute intregi, pe care le soco-
tea cu ceasul in mând i cu inima umflata de bu-
curie. ()data chiar, dupa ce ddduse de mai multe
ori brdaci roatei principale, ca pistoanele sd se
umple de aerul de care aveau nevoe, mecanismul
intreg umbld singur un sfert de ceas. Bau atunci
de fericire o jumdtate aproape din §ipul de cognac,.
pe care-I avea de vre-o doi ani in casd si din care
nu gustase pana acum doua pdharele. Se culcd
beat deabinelea si multa vreme ii fosni in urechi
mersul acela ondulat, lin, odihnitor de §earpe, al
sleaurilor complicate ; §i adormi fericit pdrandu-i-se
cd sarpele acela cu dulce alunecat, s'a tarat u§or,
cu fo§netul lui mdtdsos, s'a fdcut din ce in ce mai

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDE1 85 .

mic, i-a pdtruns prin ureche si s'a incolacit usurel


§i cuminte in creorul aprins de alcool...
Amintindu.si toate acestea rftse cu voiosie. Ma-
sina cu suerat de sarpe i se Om atunci cd se
stranse in sine si in intunericul din nou stdpan,
roatele ei ii dadurd impresia de grumazuri plecate,
de aine umilit i bdtut. Cad deasupra ei se a-
prinsese rdsul dracos al doamnei Nedan ; §i mai
de deasupra dintr'un ungher negru ca noaptea spa-
tiilor, lucirá deodatá ca o minunatá dubld, nemai
descoperita pand scum de nici un obiectiv,grozava
dubld neagra a ochilor Zinei.
In urechile lui rásund limpede glasul doamnai
Nedan: Vai, dar esti teribil... dar omule, vino ia
ora and se vine de obicei..." Ah, at de midi era
gurita aceia atat de zgomotoasa...!
Dar numai deat apoi rdsul clar, cumpänit i ce-
gese al doamnei Cornoiu Ii hid loc. M'ai facitt
atat de curioasd... Tare al dori sá vád o irnpere-
chore de aceasta de safir cu rubin..."
Or cand doamna mea, or and ! murmurd Andrei,
fdand o larga plecdciune dinaintea masinei. Stint
totdeauna la dispozitia dumneavoastrd... la picioa-
rele dumneavoastrd... la minunatele dumneavoastat
picioare... pe care le voiu sdruta doamnd... pe case
le voiu acoperi do sdrutdrile mele nenumärate...
Se tidied apoi chicotind:
Si tu mica mea... mica mea... Nedan...
Mavro... nu, mica mea, oh, da Tina, mica mea Ti-
nuta... o, n'avea nicio grija copila mea... cu tine
va merge roped() do tot... vai ce repede... o, sa nit

www.digibuc.ro
Sti GIB. I. MIHABSCIJ

crezi mica mea copila ca te voiu uita repede... n' am


vrut sa spun asta... nu... caci tu vei fi pendantul
tu zburdalnico i dracoaso... pendantul
reginei... care ma va chinui copila mea... imi va
rascoli sufletul cu ochii ei atfit de negri... in bra-
tele tale eu imi voiu reface ranile sufietului meu...
ea nu va §ti... regina... ea nu va sti unde voiu
gasi apa datatoare de viata, care-mi va reface ra-
nile si ma va aduce dinainte-i iarasi in floarea pu-
terii §i a biruintii...
0 stint grozav de puternic copilele mele... stint
virgin de suflet si chiar de corp... Numai uitati-va
la amanta mea do piina acum si spuneli daea n'am
Areptate...
izbucni in râs, apoi pocni cu piciorul, in sita
una din rotile de jos:
lata cine imi macina viata... ha, ha, ha :
tietul de sarpe al mogiildetei, insotit de uruitul
surd al rotilor, se pomi deodata in intunecimea
,odaii. Dar Lazar rase §1 mai tare :
Ascultati frumoasele mele : miscarea perpe-
tua... i esi rAzAnd in hohote, insotit de asul zgo-
motos §i dracesc al Tinutei, de rIsul cristalin si
maestos al Zinei.
Ascultati... ascultati L..

Dinaintea usei doamnei Nedan, Andrei Lazar


ezita sa ridice degetul spre butonul soneriei, tre-
buindu-i inca vreme, pentru a-si compune o figura

www.digibuc.ro
W,ATUL ANDROMEDEI ççt

o atitudine. Igi trasd din nou planul intrarii


reconstitui primele cuvinte, pe care le mai modi-
fied do cilteva ori.
aminti *ea gi impusese punct de conduita
indrazneala necondilionatd. La cel mai mic soma
din partea ei ca vrea sd treacd la actul urmator,
el sa fie gata cu maim po franghia pordelei.
In sfArgit infra ; nu-1 primi chiar doamna Nedan,
ci o servitoare. Il introduse inteun fel do salonag,
cam intunocos, a carui mobila predominanta era un
divan sound acoperit de poala larga a unei scoarte
ce se ridica pe pereti pand'n tavan. Iar inauntru
mai era o persoana in afara de dOamna Nedan, care
se ridicase intampine. Era un domn care Ad-
tea chiar pe divan ; iar langa el oricât de inchis
era tonul covorului, orb sa fi fost gi tot vedeai o
groapa cu pronuntatd forma de corp omenesc.
doamna Nedan punea o suspect de exagerata buna-
vointa in oficiu-i de gazda ; in timp ce ochii ji
clipeau nervos i micgorati, de parca acum s'ar fi
deschis la lumina'.
Aa cd in fata atator imprejurdri, planul de ac-
tiune al lui Lazar se descompuse in stinse i stan-
gace migcari gi ingaimeli co inveselird repede pe
Tina gi facura po tandrul; care insfargit gäsea de
cuviinta sd-gi degire trupu-i inalt i firav de pe ca-
napea, sd-gi despice buzele intr'un stills de su-
perioritate gi ingaduinta...
Vai, nu va cunoagteti : domnul Lazar, domnul
Nenoveanu...
Nu mai ma cunoagteti domnule profesor ? ra-

www.digibuc.ro
0113. L WHAESCU

suna atunci o voce cocoseasca de impuber intrat


cu un pas, doi, in zona
Ah Nenoveanu, tu... dumneata esti... dar dragd
ai crescut si mai malt, de undo sa te
gäsindu-se mai la largul lui in fata fostului
elev, se aseza cu mai mult aplomb pe un scaun,
lânga masa din mipocul odâii, pe care se trezi ha-
tänd repede t2i indesat ca vfirful unghiei, spunând
lui Nenoveanu, intortnai ea la scoala :
Pa.i ezi jos baetas...
Baetasul desigur nu se grabi sa-sadtt, de bunä
seama pentru a marca la rftndu-i r à vremea bae-
tasului si a sezutului jos trecuse. Pe plimba deci
prin odaie, cu mâinile la spate si caseind i mai
labartat surasul dela, inceput.
Ei, i cum o mai duceti dommile profesor ?...
Andrei Lazar trecu dit ai bate din palme eu
arme bagaje in tabara lui Nedan : fapta sotiei
sale fusese cu adevarat abominala... Cu propriul
lui elev i Inca un galigan atfit de obraznic ! Ce
trebue sa fi fost pe sufletul bietului Nedan !... Câtá
dreptate n'avea desigur sa excluda dintr'un condei
din decursul gray si academic al istoriei, toate
rnuerustile altia usurele i scurte, inteatat de minte,
cat si de trup...
Dar vi s'a inchis scoala tinere... e vre-o mo-
limà la Bucuresti, de ai venit in timpul cursu-
rilor ?...
Molitna ? I ?... Universitatile (si studentul a-
pasa dur pe acest cuvânt) nu se inchid pentru mo-
lima... Dumneata nu stii? Ca la universitate pleci

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 8g

cand vrei... vii and vrei... Se vede ca ai uitat


domnule profesor, desi nu-mi face impresia cd ai
pardrasit-o asa de mult...
Oh, nu, se amesteca si doamna Nedan. As.
paria, cd oricine n'ar cunoaste pe domnul Lazar
dinainte si v'ar vedea IA) amandoi impreund, ar
crede Indata cd are deaface cu doi colegi... Are o
figura atat do tinereasca domnul Lazar-, si niste
ochi asa de mari si asa de... cum sd spun... asa de
suavi, ca ai zice doi ochi... de copil...
Ba te pomenesti cá acel altcineva despre care
spui dumneata, ar zice poate chiar ca domnul La-
zar e eel mai tandr §i O. eu sunt... mentorul sau...
canta iards vocea cea cocoseasca. Ce-ai zice dom-
nule profesor do o astfel de imprejurare...
Domnului Lazar ii sticlira ochii de manie. Cum
el nu era insa prompt cu muscaturile, trebui sa se
rese.mneze, mai ales cd surasul mustrator al doam-
nei Nedan catre celdlalt Il doscuraja si mai mult
si conchise poltron, spre propria-i desnadejdo si
scarba :
Ce sa zic... as fi foarte incantat... ma bucur
de eterna tinerete...
Dar eterna tinerete" ii aduse aminte de mis-
carea perpetua" si de motorul lui, acoperit cu mu-
sama neagrd. *i la fel cu musamaua aceea neagra
si veche, roasa pe alocuri, i se aseza pe suflet un
val gros de intunecime si tristete.
*
* *

www.digibuc.ro
f)0 GIB. J. MIHAESCU

Andrei Lazar tocmai se gaudea sa piece recu-


noscandu-si zadarnicia sfortarilor si glorificand In
gaud pe fostu-i elev. Cu un fel de pima admira-
tiva, Il vedea cum exploateaza succesul, dupa ce-i
inchisese gura si ciopartise tcata stralucita conver-
satie planuita, in vagi i inecate raspunsuri de po-
litete, monosilabe i interjectiuni. Ce vorbe de duh
.cata ingenuitate in el, cat haz ! Trebui sa recu-
noasca totul cu necaz i desgust. Singurul lucru
care-i producea multumire, tocmai pentru dis-
placea ant, era afectarea aceea pe care junele o
adaoga glasului säu cocosesc, dându-i un rasunet
si mai caraghios. Avea un anurne mod de a-si räs-
frânge buzele inainte de a vorbi, punea o inceti-
neala calculata in pronuntarea cuvintelor, dandu-le
in acelasi timp o nuanta nazala i facfind sa pre
domine peste tot un aer de risipa i nepasare, de
para.' si-ar fi aruncat vorbele si ideile ca un fe
cior de bani gata pus pe trai, monedele de aur.
pe deasupra o atâta siguranta ca aceia ce va spun e
va fi primit cu placere; gala incredere in sine ca
sa-si permitä a da drumul cuvantului inainte de a
gandi definitiv, pentru ca apoi impletind vorbe färä
continut In spumoase divagari, sa ajunga din urma
cu ideea complectatä intre timp ; in sfarsit atâta
aer de superioritate, and jongland cu cuvant si
gaud, izbutea sa' echilibreze totul, producind pla-
cerea cea mai de nedescris pe figura doamnei Ne-
dan ; Mat Lazar gândi cu (Aida, ca a mai incerca
sa reia o noua ofensiva ar fi sa piarda vremea
degeaba.

www.digibuc.ro
ARATUL ANDROMEDE1 91

Inapoi la odaia cu miros ranced de egrasie..'


inapoi la motorul cu scripeto §i curele, auzea el o
voce sarcastica, trezindu-i ecouri in capul aiurit §i
haotic, in care predomina acuma, semiobs curd, i-
maginea unui camp mohorlt de infrange .e.
vazu limpede soarta de'ntotdeauna, care-1 astepta :
straduinta aceea inatila i sigura §i
nemarturisibild, ascunsa ca perversiunea avarului,
de a cauta lucruri iinposibile, de a nascoci, ceiace
doar elevii intârziati mai viseazä sa nascoceasca si
naivii mecanici empirici.
Si uitatul musafir al amintirilor sale îi reveni de
odata in minte, dupa atata amar de vreme... Era
domnul Carol, mecanicul...
Doamna Nedan iesise §i intârzia afara, iar Neno-
veanu vazandu.1 atat de distrat incepu sa caute
inteun album. Asa ca domnul Carol se instala co-
mod in mintea golita de atatea gânduri ; aidoma
cum 11 regasia in fiecare an in copilaria departata,
la mo§ia unui unchiù bogat despre mama, condu-
cându-i ma§inile agricole : un neamt voinic si uns
de pacura, ca un mare cucui negru deasupra o-
chiului stang.
Prinsese mare slabiciune de domnul Carol, nu-
mai vazandu-1 cum include .§i deschide §uruburile
§i robinetele ma§inilor, potolindu-le furia duduitoare
sau facându-le sa turbeze de energie, cand da dru-
mul la abur ; §i era atiat do martial domnul Carol
când facea lucrurile acestea, iar in ochii lui Linea
atâta placere ; atata caldura i multumire puneit
arata pentru meseria lui, ca soarta elevului LRE111'

www.digibuc.ro
92 GIB. I. MIHAESCU

Andrei, tocmai nedecis dacd trebue sa ia calea li-


ceului clasic sau real, se hotärise !
Domnul Carol, i-a aratat atunci, dupd ce 1-a
conjurat sa nu spunä la nimeni, secretul §i idealul
vietii lui" ; i-a arätat un sul de hârtie pánzatä.
,Jacd-td aici e planul mi§cdrei vesnice !" i-a mär-
turisit el. Aproape totul e construit piesä cu piesä...
mai imi trebue câteva rotite... la iarnä cred cd o
sa-i dau drumul .. Ai sd auzi dumneata de mine
din jurnale"...
In anul urmätor, domnul Carol i-a arätat numai
modificdrile pe care a trebuit sd le sufere aparatul
sau. Trebue sa §tii, i-a spus el, cd practica e
una si planul e alta... Dar acum cred c'o sä meargä
strund!!" i'ntradevar, in anul al treilea, domnul
Carol i-a märturisit din nou o tainä si mai mare,
ea' aparatul merge, merge de minune, dar nu tine
decfit o singurd zi... tot e ceva §i asta... insd el
nu se va läsa pând nu va rezolva problema defi-
nitiv...
Doamne cu aceias admiratie pizmar cu care a-
cum asculta §i urmdre§te pe Nenoveanu ästa, isi
aduce perfect de bine aminte a ascultat atunci
pe domnul Carol, and acesta privindu-1 cu supe-
rioritate, la fel de compätimitoare, cm ochiul de sub
cucui, i-a destdinuit at insffirsit masina a putut s'o
ducd. o zi !
i aceiasi tristete do acum 1-a coplesit si atunci
fdan(h1-1 sä se simtd, neputincios in fata bucuriilor
vietii, pe care Dumnezeu le-a rezervat altora mai
'din belsug conformati ca dânsul.

www.digibuc.ro
BRATUL AN DROMEDE I 93

Cum radea atunci ochiul domnului Carol sub cu-


cuiul cel negru Insd in anii urmatori desi nu
nu ha mai gdsit la mosia unchiului sdu, n'a aflat
nici din jurnale i nici de nicderi câte zile a putut
sa rupd inca motorul. Iar tristetea i s'a schimbat
inteo dispozitie cu totul noud i desigur daca ar
mai fi intalnit ochiul râzator sub cucuiul negru,
deastadatd l'ar fi facut sa se intristeze la rându-i
sub stralucirea de izbAndd si de superioritate a pro-
priilor priviri.
Cdci elevul Lazar Andrei, invatase Mecanica
vazuse insfarsit cä piesele bietului masinist, nici
n'au putut sa se urneascd si se vor impiedeca in-
totdeauna de rezistenta celorlalte piese ale apara-
tului si mai ales de aerul Inconjurator. Ar fi tinut
mult spund toate acestea, numai pentru a ve-
dea ochiul mic, strdlucitor, pe fata aceia mohorâta
stingandu-se de moarte in lupta controverselor me.
canice, pe care i-o pregatise. Pe cfind ochii lui a-
veau sa pastreze pentru ei lumina gasita in ochiul
invins ; pentru cä tânarul eley de liceu gasise el
secretul misterioasei
Lazar surfise cu duiosie la amintirea entusias-
mului sau de atunci. §i se rusind grozav de zelul
profesorului de mai tarziu, care cu toate avertis-
mentele i ironiilor atator carti devorate, cheltuise
bani i viata, pentru realizarea idealului unui biet
clomn Carol agramat i icnit I
Eu o sd cam ma, duc tinere...
Ah, plecati domnule profesor, se aratd sur-
prMs, tfindrul Nenoveanu Wind albumnl i nepu-

www.digibuc.ro
94 GIB. L MIHAESCU
.
tând opri ca o scânteie vie sa-i scapere in priviri.
Lazar pleca fruntea : avusese impresia luminei
din ochiul mecanicului disparut.
... Doamna Nedan (tândrul asta pronunta ea-
vântul Nedan" cu o sadica voluptate, constata
Lazar)... a intarziat pentru ca... (asta e chiar o-
brdznicie sa scuze el pe doamna Nedan).
Pentru ca probabil a avut nevoie sa, Intdrzie,
taie scurt Lazdr, insä el citi In tonul batjocoritor
al celuilalt cä mdgarul intelesese la fel ca si dân-
sul: doamna Nedan voia sa- se descotoroseasca de
unul din ei ; de cine, anume, nu era greu de dedus.
... Pentru ca Inca de acum zece minute, a
rdsunat de mai multe ori soneria... si probabil ci-
neva a oprit.o la usd...
Lazar isi aminti vag ca auzise o sonerie, dar ra-
mase tot la convingerea lui, intru cat deatuncea
trecuse destul de multd vreme.
Si pdrându-i-se cd insista asupra amdnuntului, ca
sa-1 Nat sa se grdbeascd, il asigurd muteste : Bine,
Iti cedez pozitia... Dar vei pleca tu la Bucuresti...
Sii vedern and te vei intoarce...
Dar, il intrerupse repede din rdzboinicele
planuri, Nenoveanu, cu enervanta-i voce cocoseasca,
mat' §i dulceaga... domnul profesor Nedan... oare
ce mai face dânsul... ?
Andrei Lazar nu §-tin deed trebue sa se supere
formal sau sa. retina Inca furia in nodul gatului si
sd sfichiueasca insffirsit pe obraznic cu o vorbd bine
simtita. Se decise pentru alternativa din unna
Si grdi repede :

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROKEDET 05

Domnul Nedan ? Domnul Nedan este cat se


poate de fericit... el... el... cum sà. spun...
Vreti sa spuneti cä e fatalist ca un veritabil
profesor de antichitati si se resemneaza repede cu
de toate...
Ba ceva mai mult... surâse cu adânc inteles
Lazar. §i pa and cauta sa gaseasca o formula si
mai explicita din care sa se invedereze ca Nedan
nu numai cá s'a resemnat, caci n'avea de ce sa se
resemneze, ci dimpotriva ca e chiar satisfacut; Neno-
veanu continua ranjitor si cinic :
Domnul Nedan a lost profesorul pe care 1-am
iubit cel mai mult si care m'a iubit de -asemeni.
Nenorocirea e cä acum, eu ii pastrez aceleasi sen-
timente, pe când dânsul... in sfârsit... are toata
dreptatea... Vä rog sa ma credeti ca m'au pedep-
sit teribil mustrarile mele...
Ah, aci I-a vrut Lazar sa ajunga. Va sa zica
baetasul erode cu tot dinadinsul ca a lasat trage-
dii pe uncle a trecut ? Haida-de... asta trebue sa i
se scoata din minte si inc-a zdravan do tot, cu
clestele !
, Nedan, dragul meu baiat, imprumuta Lazar
tofful dulceag al convorbitorului, iti pastreaza cele
mai bune sentimente si chiar te preamareste...
Vreti BA spuneti...
Nici mai mult, nici mai putin ca Nedan fi e
ioarte recunoscator...
Fu rândul lui Nenoveanu sa pail incurcat...
Recunoscator... Doar ?-..
Indata ce te va intfilni iti va proba asta...

www.digibuc.ro
96 GIB. I. MIHAESCU

Curios... 1-am Intalnit de mai multe ori si


mi-a intors pur si simplu spatele... deli m'asi
fi asteptat la o desehidere de ostilitati in toata
regula...
E si aceasta o proba...
Poate ! Mai ales deed dumneata o afirmi cu
greutatea care caracterizeazd spusele d-tale, ranji
celdlalt cu siretenie triumfdtorului Lazar... Dar toe-
mai pentru asta continua el aproape razand,
cred cd e natural sa punem si pe doamna Nedart
in curent cu informatia dumitale... e cea mai in-
dicata s'o afle...
Lazar tact.t catdva vreme speriat de-abinelea :
Nu sunt de parerea dumitale, ar fi o indeli-
catete... putu el insfarsit sd articuleze, depunand
sfortari pentru o cat mai consistentd aparenta de
calm.
0 indelicatete L. indelicatete insemneazd mai
degrabd a vorbi, in lipsa ei momentand si hied in
casa ei, despre lueruri care se referä in pritnul
rand la (Musa.
Inghitind de mai multe ori in sec, rdpus, An-
drei Lazar isi cereeta pe sub gene adversarul. Vdzu
pe fata lui satisfactie deplind §i Mutate. Partida
era deci pierdutd, si definitiv. Cdci a se apuea sa
ldmureascd acum pe doamna Nedan de preferin-
tele fostului ei sot pentru femeile inalte era sa
intindd si mai mult pata de cerneald ; si apoi sim-
tea lamurit. ed n'ar mai avea nici putere. Se sim-
tea zdrobit de pared ar fi fost bätut. Asa ed pri-
mul gand salvator ii fu la paldrie. Isi aduse a-

www.digibuc.ro
'BRAWL ANDROMEDEI 97

minte cä a lasat-o In antreu... Daca ea intarzie sa


villa, ar putea sa se scuze prin Nenoveanu...
Il tintuia insa pe scaun, ochii de viezure ai a-
celuia ; oare ar putea suporta, sfredelitorul lor
licar, in fata acestei atitudini de lasitate ?...
Pasi usori au tasait dincolo de usa...
Doamna Nedan a intrat si priveste discret la La-
zar, si'n ochii ei luceste o mare fericire, pe care
ar vrea parca sä i-o comunice, cu privirea lor sta-
ruitoare.
Nenoveanu ranjeste sarcastic, iar Lazar a ingal-
benit si s'a facut mic, atat de mic, ca nu mai are
loc unde §i ce O. mai cugete...
*
* *

Ah, iata, celulele intelegerii au inceput sa se


desghioace si acolo in mijloc si-a facut loc o
idee cat un muc de chibrit. A gasit ! Va combate
cu stra§nicie parerile lui Nedan ! Va aduce cele
mai mari elogii femeii mici, va condamna pe
femeia Malta. Intre gingasie si statuar va prefera
pe cea dinta §i zambeste la randu-i doamnei Ne-
dan. Da, da, va judeca cu cea mai mare asprime
statura doamnei Cornoiu si va intäri cu demon-
stratie matematica, tema preferintei omenesti pentru
mignon.
Dar doamna Nedan, pusese Uff deget la buze, §i
parea ea' face un semn, cu capul spre afara ; apoi
aluneca doi pa§i catre dansul, soptind :
Este aci... Sst... Zina... Vine numai deal..
7

www.digibuc.ro
98 GIB. I. MIHAESCU

Din partea lui Nenoveanu urma o energicd scu-


turare a trupului firav ; mAinile lungi se báldidnird
Inttli färd reguld, apoi cu trosnete surde de oase,
se repezird asupra cravatei pe care o strânserd,
pand la limita puterilor, ca un setos de moarte,
lute() clipd de neobservare, a celor din juru-i, no-
dul fatal. Apoi tândrul student se 'idled, trdgan-
gu-§i In jos pulpanele hainei, i§i scuturd In oglinda
pletele par'ca incarliontate cu mqina. §i iard0 IO
trase mânecile hainei, or at orau de lungi, dar
par'ca totqi scurte fata de mdinile lui.
Tina ll privea surazând fericitd, cum 1§i corecta
tinuta, cum consulta oglinda cu coada ochiului,
când pernind din profil, i§i potrivea figura dupd
diferite unghiuri fata de luciul reflector. Dar era
atata stäruinta in mipdrile astea, attita incordare,
In ochii, cari par'ca nu mai vedeau pe nimeni alt-
cineva In juru-le ; iti da inteatAt impresia candida-
tului ambitios care a ajuns in sfar§it inaintea exa-
menului hotdrâtor, cä raza din privirea Tinei, pieri,
lasAnd in locu i, ceva tern §i vag, o undd enigma-
ticä qi fix-a.
Lazar contagiat de febrilitatea pregatirii celuilalt
W pierduse iar4i cumpatul, pe care i-1 ddduse
vestea ed. Zinuta este aci. Inteadevdr, socotise
ea fiind de MO, de bun& seam-a ea' secdtura nu va
mai aborda problema femeii inalte.
Tinuta spuse ca doamna Cornoiu face aldturi o
scrisoare pe care ofeurul avea s'o duca undeva,
timpul cat ea va rdmâne printre dâqii. Dar de ce
Tinuta ciand intrase sa-i anunte sosirea se uitase

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 99

cu inteles la el... ? De ce nu se uitase tot astfel la


Nenoveanu, care nu-i atrasese privirea deck cu a-
gitatia vadita, ce-i procurase vestea ?... i Doamne,
de co doamna Nedan l-a invitat tocmai astazi la
d'ansa, amid §tia doar, do buna seama, cä acolo va
fi Nenoveanu...
Nu se poate 1 fericiri din astea nu i-au fost dat
niciodata sa aibe, ca sa mai poata crede in ele...
Stelele, care-i radeau in obiectivul lunetei, i-o
spuneau adesea, caud ametit de marea vepicie,
relua iar firul complicatei ma§ini. Era tot prevazut
0. calculat in aparatul asta mizerabil, tot, pana la
cele mai neinsemnate rezistente; tot pana la cele
mai infinitezimale fractiuni. Resistenta aerului, gra-
vitatea, frecarea pieselor intre sine : totul era con-
trabalansat in mod ingenios §i'n proportii de-o de-
licatete neasemuitä.
§i totusi, roatele acelea cánd erau puse in mi--
care nu se invarteau nici un sfert de ceas com-
plect... cdci stätea desigur ceva acolo, intre ele,
ceva foarte mic, foarte neinsemnat, un nimica a-
proape... un prichindel nevdzut §i afurisit, careli
batea joc de el!
Ina, 0. acum, ap cum se petrecusera lucrurile,
era evident ca aducerea lui aci fusese pusa la cale.
Cu toate astea, el nu credea. Fusese totul o purd
intamplare. Drdcurrul cel min din ma§ind 11 rd..
sese §i'n acest nou cuibar de iluzii, ca pe urind
sa-i dea iar4i razator cu coada pe la nas...
Dar mai spune 0 dumneata ceva, domnule
Lazar... De cand ai auzit c'a venit Zina ai arnutit

www.digibuc.ro
100 GIB.1. MIHAESCU

complect... lasa c'am s'o cert putin, de-mi amu-


te§te a§a musafirii... rase ea cu inteles, dupd ce
primise drept rdspuns doar cuvinte scurte §i dis-
trate la cateva intrebdri ce-i adresase lui Neno-
veanu intre timp. Ceiace o fdcea incd, sA insisie
cdtre Lazar :
Iaca iti spun un mic secret, fdcu ea drdcos,
cu degetul la huze §i intorcand capul ingrijatá spre
u§d.... Dar rdmane intro noi... Pe Zina pare s'o in-
tereseze persoana dumitale... De mai multe ori
m'a intrebat de dumneata... i privi intepatd la
Nenoveanu.
Lazar surase. Dar el nu credea nici acum ; haida
de... dracul, drd.currul cel mic, sa se fi dat de
partea lui ?...
Tot ce so poate doamnd... Dar de build
seamd, a intrebat intamplator... nu pot eu sa cred
ca o femee atat de frumoasd §i de nobild ar putea
pune o intentie...
Ah, dore§ti intentii dumneata, se porni Tina
pe-un ras fard pereche, in vreme ce Nenoveanu,
ranji §i el §i-1 privi compatimitor. Iar Lazar ingal-
beni : altd gafd. 1 i se infundd §i mai incurcat do
cat oricand In plu§ul canapelei, pe care §edea.
Acum ar mai trebui sá vind doamna Cornoiu
sd-i intrebe de ce rad? Ah, dräcu§orul drd-
cu§orul care deschidea supapele lui Maxwell... §i le
inchide pe ale lui...
Doamna Cornoiu era tocmai la u§d. Rasul Tinei
scazu in zambet discret, iar al lui Nenoveanu in-
cremeni. El se ridicd brusc, lung cat era §i fact'

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 101

un compliment atht de adânc, ca doamna Cornoiu


nici n'avu child sa-i vadd fata. Ochii ei cautan râ-
zätori spre Andrei Lazar, care se ridicase mic si
smerit, mai de graba infricopt, ca in fata unui
judecator. Caci In rasul ochilor incununati de in-
tuneric, el vedea ca inteo fereastra micul lui no-
roc, care fugea pretutindeni In juru-i, ca imaginea
reflectatd a unei oglinzi agitate.
E, ce mai spun stelele, domnule Lazar ? il
Imbarbdtd, intinzandu-i darnic maim. brilian-
tele de pe degetele subtiri qi fungi el vazu aceigi
imagine oscilând nestatornica si rhzatoare.
Pe urrna se indreptd la Nenoveanu, care acum
astepta teapan si gray. Acesta insa o brava* cu
ochii, cdci era cu neputinta ca la vederea lui sa
nu tresara. 0 salutase de athtea ori chnd ea trecea
in automobil, cu marea lui palarie de poet, arun-
cand dintr'o singurd miscare pulpanele pelerinei in
airma. Nu se poate ca ea sa nu-si aduca aminte de
palaria si de pelerina lui I
Da, il cuno§tea foarte bine doamna Cornoiu : ti-
pul cel Malt, pe care, candya il crezuse sa fie
chiar Andrei Lazar. Dar surfisul ei nu-i spuse nici
asa, nici intr'alt fel. Ii intinse doar mâna moale
§i-1 asigurä ca se bucurd ca-1 vede, pentru ca Ti-
n* i-a vorbit adesea despre dânsul. §i athta tot.
Pe urind, se a§ezA Ifinga Lazar.
Dar NenoVeanu stia el toate mendrele astea! Pe
el nu-1 putea ea pacali, or al ar fi fost do di-
bace : era eunoscator. i chiar adevarat sa fi fost
0" Lazar ar fi preocupat-o pAnd acum, a§ezarea ei

www.digibuc.ro
102 GIB. I. MIHAESCU

langa dansul, i se paru prea nu §tiu cum de fa-


cuta, pentru a nu-i atribui Intelesuri, pe care nu
orice muritor le poate prinde dinteodata.
Nenoveanu stranse buzele ca sa-§i surada Ind-
untru cu bucurie §i superioritate. §i pentru a-i a-
räta ca a priceput-o pe deplin, afecta §i el oare-
care rezerva, insä foarte prevenitoare.
Trebuia totu§i un pretext, pentru ca läncile ad-
verse sa se atinga... §i acesta nu putea fi decat
Lazar, cu care doamna Cornoiu se intretinea inte-
resandu-se daca se pot urmari u§or variatiuniba
stelelor cefeide (Doamna Cornoiu parea sä fi cetit
ceva cam mult, In rastimp asupra subiectului, con-
statare care da un avant nespus lui Lazar).
Dar Nenoveanu §tia el ce va sa zica acest in-
teres al doamnei Cornoiu pentru cefeide ! Ca unul
care urmase studii clasice nu se pricepea in ma-
terie ; iar incercand s'o ia in gluma convorbirea
asta, ce i se parea foarte nimeritä pentru a§a ceva,
surprinsese o u§oara strarnbaturd a figurii ei §i
batu cu tact §i rabdare in retragere : era limpede
ca tema o intriga cu adevarat. Doamna Nedan ie-
§ise iara§i.
Fu nevoit deci sa asculte. §i pentru cd se pro-
nuntau cuvinte ca Andromeda, Perseu, Cassiopea
incerca sa vireze conversatia spre mitologie. Or
cata abilitate depuse Insa, tentativa cazu. §i se re-
semnd sa tacd pana la urmä, acordand vervei ne-
maipomenite a lui Lazar, atentie binevoitoare §i
chiar cat mai vizibil, incurajatoare.
Revenind Tinuta, lucrurile se mai schimbarä : ea

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 103

ingrozi de-abinelea de athtea stele, distante si


iuteli §i convorbirea trebui sa se intoarca pe pa-
znânt.
Totusi pentru a-i pastra nivelul Ina lt, propuse la
rându-i poetului sa le spuna chteva versuri. Mica
societate se grabi sa-si arate interesul cel mai sin-
cer cu putinta i rugaciunile se Intetirä. Iar Ne-
noveanu dupa ce crezu ca timpul insistentelor s'a
implinit, ridica deodata ochii spre doamna Cornoiu
§i Incepu rar, clar, sonor sa desfavare silabe ca-
dentate. Din chnd In dud botea buzele si micsora
ochii la jumatate, sublinia profunzimile cu un fel
de acolade, desemnate din cap §i suradea dulce
chnd versul urmätor le elucida. Apoi, cu intrebarea
care urma, cädea paica afund in reverie, vorbind
ca din departärile astrelor, din care ceilalti tocmai
coborhsera i fachnd pauza dupa fiecare cuvhnt,
pentru ca auditorii sa aiba' timp sa faca legaturile,
lute() sintaxa atht de complicata.
SBA* fära emfazd, cu o naturalete totusi prea
sever conturata ca sa para tocmai naturala ; ochii
caro priveau prin figura doamnei Cornoiu In gol,
rämäsesera chteva momente in suspensie, apoi
pleoapele cazura i capul se pleca In jos.
Ceilalti so grabira sa felicite
Frumos ! spuse doamna Cornoiu.
Foarte frumos ! Intari Lazar, Imprumutând In-
fatisarea de surprizä i Incurajare a poetului, de
mai Inainte.
Admirabil, sublim, se extazia doamna Nedan,
care privind radioasa la cei doi ascultätori parea

www.digibuc.ro
104 GIB. I. MIHAESCU

intrebe : am avut dreptate ? si n'ai fi putut


spune daca dreptatea asta se referea la versuri sau
dacd n'ar fi parut mai de grabd sà insemne : a§a e
cd am stiu pe cine aleg ?
Insistä ca el sa mai spund una, acea cu pisica".
Dar Nenoveanu parea contrariat cd numai ea cerea.
Ceilalti doi nu intarziard insa sa se uneascd la ru-
gdminte, iar el se porni sa-si recapituleze in minte
strofele, miscând buzele ca in descantec si punc-
tând rimele eu svâcniri usoare din mând ; iar child
incepu tare, avu atAta sigurantd in glas i atâta
sigurantd in victorie, an timpul recitarii isi plimba
ochii luminosi dela unul la altul, iar buzele pas-
trard pAnd la urmd un rictus voios §i superior. De
asta data ascultd propriu zis numai doamna Nedan.
Doamna Cornoiu lard a-1 pierde din ochi si sur5.-
zând la rându-i persistent §i cu aer intelegdtor, li
considera cu atentie chipul, gesturile upare, mis-
carea buzelor, isi amintea de pal-aria lui cea mare
cu care o saluta a§a do larg, când trecea in auto-
mobil si de pelerina lui romantica. Calculd cu pre-
cizie feminind, cantitatea de timp pe care i-o a-
cordau ochii lui si care intrecea cu mult scurtele
popasuri ale privirilor precaute, pe fetele celorlalti
§1 constata cu usurinta, desi acum nu mai urmd-
rise firul, iaräi foarte complicat, al poeziei, ca".
ochi in ochii ei numai, se pronuntau accentele §i
rosturile mai de seamd ale productiei.
In vremea asta, Lazar, care urmärea piezi§ jocul
acesta mut, ce i se parea atAt de elegant :asaltu,-
rile pline de tact si de cumpatata noblete, dove-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDR OMEDEI 105

dind astfel o artd cu mult superioard continutului


debitat §i zâmbetul ei care para Inca' ferm, cu ne-
intelesul tot mai vag al expresiei Intelese cd
partida lui e pierduta cel putin pe jumdtate. Cat
de departe se simtea el de aceastä finetd de curte-
nie §i cat de stângaci §i nefiresc se vdzu, inchi-
puindu-se in gesturile celuilalt, el omul barlogului
cautând mahalalele tot mai retrase pentru locuit...
§i carpacind cat mai pe ascuns i-era cu putinta la
ma§ina-i nerealizabild pe care de mult uria§i ai
tiinei o condamnasera ca neexistentd pe formida-
bile temeiuri de calcul §i de experimentare.
El crezuse totu§i in existenta micilor demoni ai
lui Maxwell. Doamne, dar Maxwell acesta insu§i
{Ira un uria§ Intre uria§i ! i apoi chiar Arrhenius)
considerabilä personalitate a actualitatii nu i-a a-
lungat oare ideea fixd ce Incepuse sa-I torture
dela o vreme cä drdcuprii aceia, subtile ale-
gorii tehnice, simbolizând inca nedeslu§itele core-
latii ale lucrurilor, ar avea chiar reald existenta §i
n'or fi poate altii decdt dracurrii nebuniei ?
Andrei Lazar se cutremurd §i acum la amintirea
acelei idoi fixe ; iar dracuprii râzdtori ca stelutele
in negrul nemarginit, sarird deodata din adancuri
lugind ca intr'un camp mi§cat de telescop. El ii a-
lezd in ordine alcdtuind In minte fantasticele lui
tome favorite... Oh, cum ar fi 'Atilt de sarbade
poezioarele bdeta§ului dsta, pe lânga aceste grozave
alcatuiri ce-ti dau fiorul prapastilior de haos...
Insd bdeta§ul a realizat ceva.., asta e Andrei
Lazar !... a realizat... putin, nimica toatd, poftim, dar

www.digibuc.ro
106 GIB. L MIHABSCU

a realizat... pe and tu ai rämas aplecat stupid pa


muchia präpastiilor din haos...
Poesia cu pisica era ceva mai lungd : când se
termind Andrei Lazar crezu ea descinde In mijlocul
vietii adevärate, cea plinä de fapte §i lucruri ; §i
I§i paru lui insusi strein §i orbit ca o vietate sub-
teranä scoasä in lumina.
Doamna Cornoiu suradea ; nu mai avea nici a
Indoialä. §i'n mintea ei facea doar o reflectie :
biata Tina L. De mai multe ori in timpul poeziei ochii
ei fugiserd spre Lazar, care i se paruse profund tran-
sportat, ca un copil ascultand un basm frumos...
Hotarit lucru, oamenii d§tia, mici, au mai in tot
i isi simti sufle-
felul lor de a fi, atât copilaresc 1
tul muiat de duio§ie pentru micul astronom spra
care se resfranse apoi cu toatä puterea neostoiatul
ei sentiment do ocrotire. Jar in vreme ce felicita
calduros pe Nenoveanu, al cárui aer de modest bi-
ruitor o amuza zdravän, i§i aminti nespus de in-
ciudatä de curiosul ei corespondent anonim din
ultima vreme, care cu mare lux de amanunte de-
plasticä, anatomie §i mai cu seama de arheologie
ii demonstra cä adevaratul stapan al pämântului
fusese oricand femeia, femeia inaltä, autoritard, do-
minatoare, iar a§a zisii eroi ai timpurilor n'au fost
decat ni§te biete creaturi slabe §i papu§e§ti, care
au jucat dupd gustul §i cantecul ei. ConcIuzia :
femeia, pentru a se conforma firii trebue neaparat
sä dea la o parte, sä distruga pe cel ce se Incu-
meta sä-i dispute puterea, ca pe-un uzurpator ne-
vrednic §i neputincios §i sa facd loc in inima ei

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 107

celui mic, celui slab, celui careli pleaca fruntea,


vi-i recunoa$te umil tdria, pentru a putea trät uni-
cul sentiment mare, adevdrat, ce zdmisle$te normal
inteinsa : dominatia ; pe când iubirea, admiratia,
deci supunerea, e de natura barbatului.
Ea zâmbi la amintirea acestor absurditati apro-
bAnd, intru totul pe deasupra, laudele pc:, care
doamna Nedan le facea poetului sau. Dar lui Ne-
noveanu nu-i scdpd cd ea zambe$te unui gand in-
terior $i gasind cä acest gaud nu poate fi decht In
legatura cu nisica lui, avu in adâncul toracelui o
scuturatura de triumf.
*
* *

In zilele, in caro Tina II primea de obicei, Ne-


noveanu nu mai intâlni la dânsa nici pe doamna
Cornoiu, nici pe Lazar. La Inceput desigur nu vdzu
nimic nefiresc inteasta, dar pentru cd inthrzierea
Zinei do ali vedea prietena se lungea prea din
cale afard, o banuiala prinse sa-1 incerce. i lara
sa se cumpdneasca prea mult intre indoeli, sund la
n$a doamnei Nedan intr'o bund zi, din putinele pe
care dânsa spusese ca le consacra drumurilor prin
oras.
Par'ca fu un fdcut : cei doi erau acolo. Ei il pri-
mird fära nici o surprindere, ba chiar cu prea
multa placer() ; iar Lazar ii paru cu totul deslegat
din bicisnicia sa de mai inainte.
Dar dupa prea putind vreme un tarait scurt de
sonerie vesti pe doamna Cornoiu ca ma§ina a so-

www.digibuc.ro
108 0113. 1. MIHAESCU

sit ; ea-vi lud indata ziva buna, regretand, ca


acea delicioasa vioiciune, cu care §tiu sa regrete
femeile frumoase, ca pleaca a§a curand.
Nenoveanu o urma dupa putin impreuna cu La-
zar, de§i acum Tina imbia pe cel dintai cu vorbe
§i mai ales cu ochii sa mai ramâe. Se &idea to-
tu§i c'ar putea afla ceva mai de graba dela Lazar,
prea u§or la gafe ca sa nu se tradeze : Ma duc...
ma duc... iarta-ma in treacat i eu... sunt
foarte ocupat"...
Dar Lazar era complect ermetic i Nenoveanu
putu smulge decAt îngaimeli i cunoscuta lui
expresie dela catedra, cind privea cu ochii holbati
deodata, §i lovea uprel, cu creionul de metal in
masa : »Bine, bine, baeta§... da, da baeta§.., Mda....
Treci la loc bae... adica... pardon... La revedere
domnule Nenoveanu... sper cd voi mai avea pla-
corea sa te vad"... §i dispäru pe prima strada
care i se oferi pentru despartire, de§i nici dra-
mai catre centru, nici al §coalei, nici al locuintei
lui nu era inteacolo...
Era vadit insa ca voia sd rätnând singur cu gân-
durile lui, cdci tot timpul mersului impreund, un
zambet dulee ji fluturase pe buzele pe care §i le
fit-manta necontenit una un zâmbet parcâ
de nespusa, de nea§teptata, de uluitoare fericire,
o expresie prea deschisa ca sa nu poata fi remar-
cata dela prima vedere. Si pe urma distractia asta
fara margini, zapaceala chiar : treci la loc hae-
ta§6, insfâr§it stinghereala Tinu tei, când intrase, toate-
sfar§ira prin a cople§i pe Nenoveanu de gAnduri

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 109

sumbre. Totu§i, primea lupta §i'n asemenea condi-


tiuni §i, luminat de-un nou i ingenio9 plan de
razboi, se intoarse f erm la doamna Nedan.
Iar Lazar rataci indelunga vreme, prin sträzile
cele mai necunoscute, strabatu mahalalele, räzbi in
locurile suburbane §i tarane§ti, unde constata cu
satisfactie cá nici un caine nu-i mAral macar in
cale-i, de§i se intfilni cu cativa dulai de seama.
Ceiace denota fara posobilitate de indoialà cd trä-
gatorul acela de sfori al päpusilor omenesti ascuns
cu cortegiile lui de dracusori cine §tie poate
dincolo de vArtejul de foc al nebuloasei rasucite
din Cainii de vanatoare luase alta consideratie
fata de dânsul.
Ceva, ceva s'a intamplat In orice caz in nemär-
ginit, cad pe buzele lui persista Inca sensatia a-
ceia umeda, partumata, delicioasa, a sarutului, a
primului sarut, pe care doamna Cornoiu Il pusese
pe nea§teptate pe gura-i arsä de sete §1 de
sfiala.
El era acum sub bolta cerului cel larg al câm-
pului pe care soarele apunand il saruta deasemeni;
sub acest mare si larg sarut al lumii el asculta
täcerea linistitoare a tarinilor Inca negre §i urmä-
rea cu ochii acum neferiti, cum globul rosu alu-
neca dincolo de padurile departarii. Putea privi
soarele in fatä acum, caci minunea minunilor se
Implinise... Cea mai frumoasä femee din orasul
ästa... Si ea, ea singurd...
Tarziu seara, and fu inapoi in ora§ i se paru
ceva neobisnuit pe strada principala, iar departe,

www.digibuc.ro
110 GIB. I. MIHAESCU

in fata cofetariei Garoescu, unde se afi§au telegra-


mele urgente ale gazetelor din Bucure§ti, vazu in
lumina puternica a becurilor stransa lume multa.
S'a intamplát ceva desigur ! Vre-o revolutie prin
Portugalia sau cine §tie... Särmanii, bietii oameni,
cugeta el cu cea mai sincera induio§are, cum mai
pot ei sa se incaere §i sä se ucida, chid remediul
e atat de aproape de fiecare !
Grupuri se desprindeau incoace sau se duceau
incolo, complect nepasatoare ; dar intr'unul ceva
mai numeros, care-o apucä la vale, pe strada Fra-
tilor Buze§ti, un individ burtos §1 bine imbracat
gesticula zdravan §i protesta vehement.
Pe lânga Lazar trecurä doi cari comentau :
Acum daca vin ei, poate infra qi Cornoiu...
Cert...
Va sa zica, a cazut guvernul !
Si deodata simti umplându-1 o curiositate, o ne-
räbdare, pe care nu §i-o cuno§tea deck cand era
preocupat de maina lui. Iar pasul dela sine se
destinse spre vitrina care taia vad larg de lumina
puternica in latul sträzii mai putin luminate.
Telegrama era scurtä : guvernul §i-a depus man-
datul. Criza era deschisä. Nici un adaos mai mult,
nici mäcar un prognostic. Insa era cert ca partidul
din care facea parte Cornoiu avea sä formeze noul
cabinet. In care desigur va lua loc §i Cornoiu.
Chiar anonimii cari se opreau in treacat, dinain-
tea depe§ii afi§ate, vorbeau despre acest lucru ca
de ceva firesc §i inexorabil.
In fata imprejurarii celei noi profesorul de ma-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 111

tematici, simti iardsi nevoia singurdtdtii. Vroia sa-si


pund din nou gândurile la punct si din nou sa-si
traseze planurile, pe care le facuse in rdtdcirea lui
peste ampuri. De astd data o lud drept inainte,
spre pare. La ora aceasta nu mai era desigur ni-
meni pe-acolo, asa ca. Putea fi lard grijd, dacd, in
animata conversatie cu sine insusi, avea sd-i scape
vre-un gest inconstient, sau vre-un cuvânt mai
tdrisor.
In dreptul postii centrale, stationa agitandu-se
un grup foarte sgomotos, din care tasnird cloud per-
soane spre cele cloud automobile duduitoare ce
erau de fatd ; si indatd apoi cele doud masini tas-
nird la rându-le in sensuri op use. Apoi din grup
incepurd sd se desprindd palcuri, pâlcuri. Lazar
voi sd traverseze, dar fu strigat : Nae Inelescu
Nedan li incadrard numaidecat...
Tu ai auzit... intrebd Inelescu.
Cornoiu la comunicatii, adäoga
Cum, s'a si constituit guvernul ?...
Acum a venit telegrama...
In raza in care intrau a felinarului electric, fe-
tele celor doi ardtau grozav de radioase.
Lazar se intrebd. dacd nu trebue sd se bucure
si el la fel ; si amintirea, pentru a-1 indemna la
aceasta, Ii reproduse cu o prospetime fard pereche
senzatia intreagd a sdrutului Zinei, de pared' ea
insdsi, de fatd, i 1. ar fi dat din nou... Sdrutul doam-
nei ministru...
Totusi Lazar simtea ca. li contrariazd ceva acolo
Inauntru. Asta i se intâmpla totdeauna, and vre-o

www.digibuc.ro
112 GIB. I. MIHAIESCU

idee noua, fulgeratoare, din cale afara de lumi-


noasa se oprea deodatd umplandu-i pana pesto
margini mintea ; asta i se intamplase de atatea
ori, inainte, rand tolanit pe cuverturile patului, cu
ochii sub pumnii straqi, urmarind schimbarile ca-
leidoscopice ale imaginilor ce se formau sub pleoa-
pele apasate, isi revedea piesa cu piesa, masina
lui atat de draga pe atunci.
Era prea covarsitoare ideea acea noud, sa nu-i
vina sa sara deodata din patul atator indoeli si sa
porneasca pe strazi urland cat il tinea gura trium-
falul : Eureka !
Totusi nu se misca. Astepta calm si resemnat.
Ca.ci §tia, dincolo de luminile acestea prezente,
ceva turbure, un punct negru si mic... 1'1 cunostea
de mult... Statea linistit acolo, invizibil si hain..
§i numai Oa ideea cea mare parea mai de nezdrun-
cinat decat oricare alta si deslegand toate greutl-
tile ce pareau de nedeslegat, rand iata punctul cel
negru se punea in miscare ; venea marunt si scar-
bos ca o insecta murdara §i mandibulele lui mi-
croscopice, lasau gauri adanci in minunata 'Ana
de aur...
Dar arum Doamne, acum nu mai era vorba de
masini imposibile 1 Acum pa buzele lui persista cel
mai moale si mai catifelat sarut, care s'a dat vreo
data pe lume ! Cum, nu era un sacrilegiu, O. nu-si
simta sufletul inundat, de cea mai imaculata feri-
cire §i de cea mai delicioasa speranta ?.

* * *

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 113

In odaia din dos a carciumei de lânga parc,


uncle Nae Inelescu §tia n4te vin nemaipomenit,
Andrei Lazar petrecu clipe minunate. Toti dracu-
§orii §i micile insecte care-i forfoteau in negura
dedesubt a cugetului, dispärura deodatä §1 trebui
sa märturiseascd spre hazul celor doi prieteni ca
abia acum i§i da seama dece vinul formeazä un
capitol atat de interesant in poezie §i'n viata de
toate zilele a oamenilor. I se parea inteadevar ca
lucrurile din juru-i §i mai departe s'au limpezit
deodatd, §i-o multipld retea de interferente s'a to-
pit ca prin farmec, parca ar fi nemerit sa potri-
veasca la ochi lentila adevarului. Hm, nu cunos-
cuse Inca pe acest cumdtru alhimist pe dom-
nul Ilie carciumarul, un rotofeiu blond, inalt §i voi-
nic, care umbla doar in vesta §1 cu mânecile su-
flecate !
Miraculos om acest domn Ilie ! Numai el a fost
in stare sä restabileascä imprejurdrile la dreapta
¡or pretuire ; chiar fara sd viseze mdcar despre ce
este vorba, a fäcut totu§i pe noul sau mu§terou
sä simta de-abia acurn cu adevarat, ce va sa zica
sa fii särutat de cea mai frumoasä femee din ora-
§ul asta, §i Inca de ea singura, din propria ei
pornire !
§i apoi cat de repede i-a alungat din tninte,
gânduri stupide ca acelea, cd noua ei Indltare, ar
putea fi piaza trista marei fericiri ce i se vestise ;
climpotrivä l-a fäcut sa vada ca särutul cel tainic,
Doamne, cine l'ar banui macar, in noaptea asta
insemnata, in lungul gi'n tot latul marelui orag
8

www.digibuc.ro
114 GIB. L MIHAESCU

a lost piaza buna pentru dansa gi ea nu va putea


uita niciodata acest lucru !
El rlde deci cu toata tdria de glumele prietini-
lor sai gi doar din cand in când, gandul i se furi-
geaza spre amintirea cea fail seamdn de dulce, s'a
mangAe ca pe-o comoard ascunsä. Apoi degrabá.
revine sd dea intreaga luare aminte, nabadaiosu-
lui astuia de Nae Inelescu pe care Nedan nu1 mai
scoate din : Domnul inspector !"
Inelescu igi märturise§to voluptatea lui cea mai
de searaa : calatoriile--- vagabondajul, (cum ii place
sa spund) si tot ce tine de el : tren, masind, tra-
surä sau chiar caruta cat de proasta, având doar
unica posibilitate de a se migca, de a schimba in-
conjururile, de a preface odata cu orizonturile
sufletul.
Calatorind egti insutit tu insuti !"
Era un deliciu inteadevar, sd vezi gura plind cu
care domnul inspector" povestea, argumentând.
...In tren insa am cunoscut cele mai teribile
satisfactii : Mai intai eu nu ma* agez inteun com-
partiment daca nu e o fernee inauntru (e dela sine-
inteles ca prin cuvantul acesta singur : femee"
am vrut sa zic : o femee cel putin draguta). Candy,
'Bunt mai multe in mai multe compartimente gi nu
e aglomeratie, agtept pânä pleaca trenul gi apoi
incep sa aplic sistemul eliminarii : intâi am in ve-
dere desigur fizicul dar gi dispozitia sufleteasca a
exemplarului ales, dispozitie pe care ti-o arata in-
data prima schimbare de priviri ; prefer apoi pe
nostima domnigoara, doamnei cu barbat tânar lânga

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 115

43a. Jasa cea mai de dorit e femeia maritata care


-cdtatore§te fdra. sot ; asupra stdrei lor civile cons-
tatdrile se fac dela inceput : Infati§area generald,
inelul dela deget, modul tihnit cu care legitimii
se adreseazd unul altuia... insfar§it destule alto in-
dicii mai marunte.
Pe urmd o conditiune foarte important6 trebue
tinuta In seamd, caci deriva dintr'un neImblânzit
principiu de economie politica : evitä cuminte §i
practic orice concurentd, care se arata primejdi-
oasa ; nu te angaja In lupta decht dacd tot trenul
cdt e el de mare nu-ti mai ofera §i alte prilejuri
favorabile, ceiace dealtminteri se intampld foarte
rar. De obiceiu Insa, când Intâmplarea e darnicd,
mai toti voinicii se Infig acolo unde atractia e mai
puternica. Lasa-i acolo ; tu scoboard calm cu o
treaptd mai jos ; compensatia Ili va fi neinchipuit
mai mare, prin satisfactia deplind dela urmd. Cdci
§titi, femeia are §i ea spiritul ei de observatie;
daca n'are, ghice§te din instinct. Ea vede Indata
dupd numarul celor cari se opresc la up compar-
timentului ei, o mascara, o cântaresc, sunt gata
sa intre, totu§i mai Incearcd §i alaturi §i pe urma
nu mai revin, ca acolo, undeva, e un lipici mai
mare, o Olin de paianjen mai rezistenta decat
u§oara retea a farmecelor ei. Ma ca tie, care bagi
bine pe ochi toate astea §i intri la randu-ti, o pri-
ve§ti la rându-ti, §i'n semn de omagiu ti-arunci
pachetul de jurnale lângd dânsa §i apoi, dupd
ce pleci la randu-ti, revii ardtandu-i cd tot pe
dânsa ai preferat-o ; ea se va grabi §i-§i va da

www.digibuc.ro
116 ME. L M1HAESCU

toate silintele sa-ti arate, ca n'ai dat gre§ chtu§i


de putin.
Nae Inelescu se opri ca sa considere cu multu-
mire pe cei doi foarte atenti ascultatori, cari ince-
pura sa dea semne de nerdbdare, clipind din ochii
lor umezi §1 mariti, cu pupilele pline de lumina
mustoasa a becurilor, a sticlei $i a paharelor. Dupa.
care, udfindu-§i satisfäcut §i indelung gâtlejul con-
tinua :
InsfAr§it mi-am fixat ca sa zic a§a prada. §
suntem desigur noaptea, ca sä trecem deadreptul
la cazurile cu adevärat interesante...
...M'a§ez In fata ei, daca n'am norocul sa ma fi
nimerit alaturi. Caci alaturi fiind, posibilitatile de
apropiere sunt mai multe : cotul, umärul, mana pe
toata lungimea ei, piciorul idem ; pe and fata in fat&
n'ai decdt piciorul §i Inca., la inceput, doar dela
glesnd in jos... Dar sa luäm acest caz ceva mai
dificil. Zic : o§tile stau fata in fata... Te faci desi-
gur comod, te a§ezi, sä zicem, picior peste picior ;
ca din intAmplare, piciorul dedesupt e cam in drop-
tul unuia din picioarele ei... Trenul se pune in
mi§care, podeaua incepe sä joace... piciorul f atal
cu putina bunavointa aluneca u§or tot
inainte... il la§i In voe... dar nu de tot, caci este
Inca lumina' in compartiment. A§a... o foarte le-
jera atiagere numai, se poate totu§i admite deo-
camdatä, mai mult spte a vedea cum se reactio-
neazd din tabara protivnicd...
De obicei reactiunea vine târziu ; vreau sä zic
foarte tarziu ea bagä de seama ca varfurile ghe-

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 117

telor sunt in atingere §i asta de obicei cand vreu-


nul din pasagerii ceilalti se apleaca in jos, cumva...
altfel, de§i legdnatul necontenit al trenului, le-a
ciocnit destul de bine, ea desigur n'a simtit... nici
tu de bund seamd... dai totul pe jocul trenului...
Iar când va trebui neaparat sa bage de seamd, a-
tunci i§i va retrage piciorul sdu foarte putin sau
exagerat de mult... §i inteun caz §i'ntealtul e§ti
avertizat cd jocul este admis... In primul caz a§-
tepti... piciorul fugar va fi adus inapoi tot de le-
ganatul trenului ; in al doilea caz, trebue insa sd.
faci dovadd ca nu renunti ; schimbi deci pozitia
propriilor picioare astfel ca sa mai cAltige din dis-
tanta §i indata ce intentia ti s'a evidentiat... jocul
podelei ia numaidecat cuno§tinta de asta §i... res-
tul e treaba lui...
Deci primul punct e ca§tigat... a§tepti deci stin-
gerea ldmpilor ceia ce nu va intftrzia sd se intAm-
ple, gratie vre-unuia din copasagerii somnoro§i...
Dar dacd, intrerupse Nedan, piciorul advers
nu se retrage nici prea aproape, nici ostentativ
prea departe...
De build seamd, raspunse Inelescu, nici a.-
tunci nu e cazul O. renunti... pdsdrica e ne§tiu-
toare, asta e totul... datoria ta e sa-i treze§ti pria
ceperea ca sd vadd modesta ta intentie... asta e
tot... in colo cum spun, podeaua legdnatd a vago-
nului e promptä In a duce mai departe operatia...
§i nu trebue prea mare bdtae de cap, ca mititica
somnoroasd sä priceapd ce are de fdcut...
Dar sd expun exemple...

www.digibuc.ro
1 18 GIB. L MIHAESCU

§i'n ascultarea din co in co mai incordatd a ce-


lor doi, exemplele abundard ; Nae Inelescu avea
§art al lui, care da un farmec deosebit poves-
tirilor, pe care toti erau de acord ca le träise, cu
toate cd-1 §tiau destul de bogat in fantezie. Doar
fusese surprins In athtea ipostaze, pentru a mai
putea fi bänuit cä ar da inapoi dela vre-o naz-
bâtie...
Dupa mai multe povestiri, sfar§i cu Ufl adevärat
imn pentru cälätoriile nocturne cu trenul...
... mai ales dupd räzboi fratilor, chnd ajun-
sese bietele trenuri in halul pe care-I titi i child
pentru a-ti face loc in vre-un compartiment tre-
buia sà intri pe fereasträ 1... Eh Doamne, frumoase
vremuri cu mizeria aceia... Toti blestemau, inju-
rau sau gemeau resemnati in nddejdea unor tim-
puri mai bune ; numai unul din tot trenul, acela
ofta inteadanc de fericire... cäci el §tia sd-§i aleagd
loc§orul ce-i trebuia... Mic, a§a cum II vedeti, §tia
sa se strecoare acolo unde un instinctpentru care
totdeauna a fost recunoscätor lui Dumnezeu Il
ducea cu rard sigurantä... Probabil tocmai pentru
cd nu chrtea contra Celui do sus §i era unicul ce
_aducea chiar elogii Domnului, rugandu-1 sd tind
lucrurile tot astfel §i mai departe... Oh, Doamne,
Doamne, de 1-ar fi §tiut pe el ceilalti din tren...
dar due putea ghici sufletul acestui mdruntel :
strhns cobzd intro douä baiadere!
Bietele femei, cum apäsau ele de duios dinteo
parte §i dintr'alta In noaptea acea cumplita a com-
partimentului ; cum fiecare imi tinea cu strd§nicie

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 119

cate-o mând pentru a nu inainta prea mult pe suh


pledurile grele ; cum cea din dreapta a lasat in-
sfârit capul pe umdrul meu in chip de recunoa§-
tore a victoriei ; cum cealaltd, mai dârza vazAnd.
câ mAna-mi tinuta mai la carantind o parase§te
deabinelea, pentru a sari cu folos in partea cea-
s'a repezit asuprd-i §i-a tras-o inapoi cu
furie de leoaied adevdratd, careia i s'a rapit
Oh, dulce §1 sfântd incurcaturd... Cum... cum sd te-
imparti ?...
§i Nae Inelescu, dupd ce arata cum, cu o foarte
complicata §i palpitanta abilitate, a putut sa im-
pace amândoud rivalele, fard ca nici una sd nu
prindd. §tire de cealaltd, de§i pe sub pleduri nu
odatd s'au apucat de mfind intro ele, dandu-le
pe nesimtite intâlnire fiecdreia In parte, pentru
zile §i locuri anumite ; dupa ce sari apoi in alte
trenuri, unde avu alte bucurii dar §i unele deceptii
care nu numai ca nu 1-au descurajat, dar dimpo-
trivd, cdrora le gdsi un farmec la fel de minunat
ca §i succeselor... Nae Inelescu incepu sa fredo-
neze concluzia, cu vocea lui tremuratoare §i me-
talled, considerând banalul cu aceia§i bundvointa.
§i simpatie cu care era amator de extravagant :

...caci viata e un vi-is, un paradi-is...


Daca tii sa-i

Apoi cântd câteva arii de opera, trecu la ope-


retd, se prezentd dinaintea lui Lazar §i-1 invita cu
un compliment la dans, smulgându-1 depe scaun

www.digibuc.ro
120 GIB. I. MIHAESCIJ

inainte ca acesta sd accepte §1 incepu sal invar-


teased pe scandurile roase ale odaii do carciuma,
pe care talpile har§calau alternativ dupa tactul jo-
cului. Partea muzicii o tinea tot Nae Inelescu, dar
dela un timp vocea-i fu inabu§ita de rasuflarea
grabitä §i covar§itoare §i abia mai tragandu-§i su-
iletul duse pe Lazar la loc, constatand cu corn-
petenta ca nu prea §tie sa joace tocmai a§a bine,
de§i Lazar nu §tia de loc §i asigurandu-1 cal va
perfectiona cu vremea, daca se vor intalni mai
des, cu toate ca §i el insu§i Nae Inelescu
juca suficient de prost.
Cancl se a§ezara, Nedan, care-i privise tot timpul
dansului, sasaind melodia prin buzele stranse §i
legananduli §ezutul pe banca lucioasa, le turna in
pahare, apoi incepu la randu-i sa dapene ceiace
de-abia-i mai sta pe buzele jucau§e de nerabdare,
Inca de de cand povestea Nae Inelescu 1
Necunoscutul, nea§teptatul, fericirea de-o clipa
sau de mai lunga durata te pot intampina §i fara
ea sa alergi dupa ele prin trenuri sau O. oftezi
dupa vremuri anormale §i vitrege pentru comunul
.omenesc 1 Pentru asta nu-i nevoe neaparat sa te
mi§ti 'bite() sfera c'o raza atat de mare e su-
ficient sa actionezi §i stand pe loc, adica nepard-
sind un ora§ destul de intins ca acesta. Cu singura
eonditie sa actionezi...
Sa actionezi" räsuna ca un ecou in capul Jui
Lazar... dar ca un ecou indepartat §i care parea
ca se pierde indepaitandu-se tot mai mult, inutil
scum, pentru ca acum nu mai era nevoe de impe-

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 121

rative, ca in mintea lui sa räsara pofte de actiune-


Tocmai : in atmosfera asta, In lumina crudä a be-
cului §i'n lumina spumoasä a vinului, in mijlocul
atâtui bel§ug de vorbe §i pove§ti §i mai ales in
dogoarea vie a amintirii curande, in cugetul §i'n
sufletul lui domnea acurn suveranäexclusivä, toc-
mai aceasta nouä pof tä de actiune, de viatä, de
cântec, de ceiace e organic §i viu, in contrast a-
(lane cu existenta lui de pana acum, ce i se nä-
zärea ingropandu-se In ceata, uscatä §i scheleticä,
conglomerat de articulatii mecanice §i inerte, ne-
contenit moarte, refuzând necontenit särutul plin
al vietii.
Ei, nu drag. Nae, te in§eli amarnic ! riposta
cu aprindere Nedan unei ironii a lui Inelescu, care
observase cä ne*eptatul nu poate fi gäsit decat
inteo varietate cat mai multiplä §i mai intensa de
aspecte §i dacd lucrul ar fi posibil bite() mäsurä
mai restransä chiar in stramta circomferinta a a-
cestui ora§, In orice caz el nu poate fi intalnit
inteo singurä §i arbitrard categorie de aceia§i for-
ma §i dimensiune, deci excluzând aprioric orice
posibilitate de nou, de deosebit, de neobi§nuit §i.
tocmai prin asta de nea§teptat.
Auzi dumneata, dacä se poate gäsi cumva
nou §i nea§teptat in cele cincilase prajini de femei
de dimensiuni istorice, ca O. nu zic ridicole, cate
se vor fi aflând in ora§ul ästa... Trebue sà te cheme
Nedan §i sa fii profesor de greaca pentru ca sa-ti
treaca prin gand astfel de aberatii.
E§ti pur §i simplu absurd, ridicä din umerir

www.digibuc.ro
122 GIB. L M1HAESCU

-Maud mind de compatimire Nedan. Par'ca nu


poate sa fie neprevazut chiar In cei ce te incon-
joarä i pe care-i cunosti doar sub infdtisarea lor
indiferentd de toatd ziva... pe and ia scarpinä-i
putin in suflet...
Scarpinä-i dumneata...
Pentru asta n'am nevoe neaparat de-un tren
si de-o podea ca sd se miste, de zambete de in-
cercare, de controlat verighetele din deget sau mai
§tiu eu de co. Exista un mijloc cu mult mai co-
mod si mai civilizat pentru a atrage atentia cuiva,
a-1 cherna spre tine si a-1 captiva... Exist& scrisul...
scrisoarea... intdi anonimä si pe urmd cu numele
de convenienta ; exista poste-restantul, exista parcul
cel mare si aproape neumblat dela marginea ora-
§ului si In sfarsit exista amdruta ta ascunsa bine,
comoda si cu douä iesiri...
Nae Inelescu incepu sa fluere...
§i cu toate astea dragul meu, te-asigur camai
mult ai fluerat i vei fluera tu pe urma mijloacelor
tele, deal eu pe urma alor mele...
Da ? Ia uite draga Lazdre la cuceritorul
care a avut-o pe doamna Cornoiu, cu mijloacele
lui civilizate...
Lazar avu o brusca treskire si privi ingrozit cand
spre unul, and spro celdlalt.
Pune-ti päldria in cap, ca sa poti sä te des-
topeti In fata omului care a avut femeia cea mai
frumoasä din orasul dsta. Domnul Nedan... pri-
veste-1: domnul Nedan, nici mai mult, nici mai
putin... Cu toate astea : cu scrisorelele lui, cu aca-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI na
delile lui stilistice, cu floricelele lui mitologice a
atras el in parc pe doamna Cornoiu ca s'o zapd-
ceased si s'o aduca pe urma in camaruta lui as-
cunsa bine, comodä si cu cloud iesiri ? !...
Pe doamna Cornoiu nu, riposta surazand mol
corn Nedan... Nici nu m'am &Ida vreodatd... He...
dar pe altele (aci se lasa pe spate alene, Intinzan-
du-si degetele) de ce sa exagerez, nu multe, dar
Insfarsit cateva... i nu asa... ori ce prima intâlnitä
in vagonul de clasa II-a... Ehe, dragul meu, relud
el mai cu avant §i mai forte, nu-mi pierd eu vre-
mea cu inchipuite si rafinate ca doamna Cornoiu...
sunt in orasul asta destule femei foarte frumoase
si de foarte buna stare, care sä Intruneasca con-
ditiunile si dimensiunile acelea istorice de care
binevoesti dumneata sa-ti bati joc... da, da, poti
sa ranjesti oricat de sarcastic ! Te rog sa crezi insa
cä nu tin de loc sa te conving. §tiu eu acasa do-
sarelele mele cu scrisorele, fiecare cu cantecul lui,
unele cantate complect, altele doar deschise la u-
verturd... si-atat mi-ajunge... O. le stiu eu.
Nae Inelescu ii arunca mai intai desfidari sa dea la
rand vre-un amänunt ; pe urmä il conjura pe prietinia
lor, cu mana pe inima ; dar Nedan refuzd net sa
faca orice indiscretie.
In vreme ce Lazar isi aminti fait' sa vrea de
curioasa dorinta de mai deunazi a doamnei Cor-
noiu ca sä.-i scrie cateva randuri pe un caet, sub
pretext cd vrea sa faca putina grafologie ; pentru
a rdmane apoi po ganduri cateva momente, ldsan-
du-1 foarte incurcat §i facandu-1 sä creadd cu tot

www.digibuc.ro
124 015. L Mil4AESCU

41inadinsul ca i-a descoperit cine gtie ce grava me-


teahnd...
Da dragul meu, continua cu indfirjire Nedan,
incurajat de atatea rugdminti sa gtii dela mine
poti izbuti in amor i Mil a cere sä te nu-
meascd inspector : scrii odatä, nu-ti rdspunde, scrii
-a doua oard nu-ti rdspunde, scrii a treia, scrii a
patra oard.. ei, la a cincea data sd gtii dela mine
-cd rdspunsul tot va veni... Pentru cd nu podeaua
trenului biruegte o femee, ci persistenta...
Eh... mofturi... Il opri plictisit Inelescu. De
4eorii sunt sätul, mon cher ; exemple dacd ai...
§i pentru a dovedi cd el o omul exemplelor, goli
paharul pilnd la fund gi striga, trântindu-1 pe masä :
trdiascd noul guvern, trdiasca Cornoiu !
acum sà incepem uvertura... adevdrata uverturd...
nu ca a domnului... Uvertura domnului inspector !
klaidem la gantan... eu platesc...

De la bäutura bund gi sincerd a cârciumarului


-de langd pare, trecurä la sticlele infundate cu vin
strdlucitor, dar prefäcut gi cu gust coclit al negus-
torului de pldceri din centru. In lumina orbitoare,
in zarva mare a noului local, in chiotele stridente
ale femeilor dela mese, in clamoarea crescandä a
consumatorilor inveseliti peste fire, In guerdturile
râgditurile desordonate ale orchestrei ; Nae Ine-
lescu declard cd-si inaugureazd noua lui carierd,
depunand pe altarul Venerei tot ce cuprindeau bu-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 125

zunarele lui §1 ca atare, invita trei fete chipese,


klintre cele care, in lipsd de parteneri platitori, o-
cupau o masa mai lunga §i mai retrasa, zambind
gale§ §i Imbietor spre clientii singuratici sau pri-
vind cu jind la camaradele norocoase, In jurul ca-
rora se desläntuia zgomotoasa frenezie.
Andrei Lazar care-§i da osteneala O. fie al mai
binevoitor cu femeia de lfinga dfinsul, o fetiscana
Inaltuta §i dreapta, cu par negru si buclucas, us-
catival la figura, de sub stratul de fard roz al ea-
reia tOsnea un neg Inegrit In chip de alunitä, cu
piept supt si flasc, dar cu coapse voinice si dar-
aitoare §i cu glesnele fine se trezi Intru târ-
ziu de tot, condus de aceasta pe scari cu miros
muced, prin stramte §i Intortochiate coridoare, spre
ultimul cat al a§a zisului hotel, de deasupra lo-
calului.
Nae Inelescu, care gasise tot timpul In tovaraSa
lui, o ro§covana foarte pieptoasa, de§i de statura
mijlocie si cu picioare solide, nici mai mult, nici
mai putin decfit un veritabil Titian, (iar child fura
sa plece, dupa trei ceasuri lungi de vorba 1'0 a-
minti deodata si o convinse si pe ea ca s'au mai
Int.:Ara cândva de mult, scum vreo patru-cinci ani,
In trenul de Caracal) so oprise cu dânsa In par-
terul hotelului.
Cât prive§te pe Nedan, el ramase sa parlamen-
teze pe intuneric cu madama dela al doilea, care
regreta ca nu le poate furniza o camera imediat
(partenera lui Nedan nu locuia In hotel) dar cä
peste cinci minute va oranje ea.

www.digibuc.ro
126 GIB. I. MIHAESCIJ

Insotitoarea arheologului, obi§nuitd cu astfel de


intampinari, se §i a§ezase pe-o canapea destinata.
anume pentru aceasta sub un bec chior, ai fi cre-
zut cä unicul in tot hotelul. Lazar o privise in
treacat cu stanjeneald : o, era desigur nemultumita,
caci tot timpul Nedan o plictisise cu regretul lui
cd nu era ceva mai 'Malta (de§i era cea mai rdsd-
rita dintre toate trei).
Imi placi i aa desigur ; trebue sa-ti spun
insd, cd dacd ai fi fost ceva, ceva mai Inaltd, erai
in adevar ceva...
Incât aceea exasperatd II provocase deodatd sa
se mdsoare; it intrecea cu o jumatate de cap...
Iti recunosc, facea Nedan... eu recunosc tot-
deauna bucuros meritele omului... Dar ia spune tu
singurd, dacd m'ai fi intrecut cu un cap intreg....
spune tu, dacd nu te-ai fi simtit regina ?
lar catre ceilalti :
Ca sd vedeti psihologia femeii... ca sa ve-
deti cum ma. adevere§te §i cel mai comun exem-
plar...
Ea îi rdspunse, ducânclu-i paharul la buze §i vâm
randu-i-1 cu sila printre dinti :
Tu e§ti cam datit micule...
Când'coridorul coti spre odaia prietini lui, Andrei
Lazar i§i mai aruncd deodatd ochii inapoi.
Nedan intrase §i el in lumina becului discutând
cu madama ; aceasta era o blonda uria§d §i'n lu-
minä parea oarecum tanard; numai a§a i§i explica.
Lazar aprinderea cu care colegul sau vorbea cu
dansa, ca un copil mic cu mama lui. Cealalta, std.-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 127

tea tot pe canapea, Intorsese cu dispret capul in-


coace, Il proptise in mitna si and Lazar privi la
elfinsa, Ii trimise o sarutare...

Andrei Lazár se apara cu mare mestesug de


särutarile femeii cu care so reträsese. Nu voia nici
-s'o jicneascd, dar nu voia nici ca gura ei cu miros
de tutun si de droguri ef tine sa profaneze amin-
tirea sarutului celuilalt, care i se paruse ca a in-
tors cu putere resortul existentei lui. Ea simti ca
el se fereste, asa ca nu-1 ajungea cu buzelo cleat
pe obraji, pa frunte, pe par ; el se prefacea ca se
gadela si chiar trebuia sä radä prosteste la atinge-
rile ei, ca s'o convinga. Dar femeii Ii plâcea asa do
mult figura lui de copil, ca Incapatânarea aceea o
indarji indigna.
Pe mine cfiti n'ar da mult sa ma sarute, pro-
testa ea. $i oameni foarte bine, nu asa... Eu am
avut pe domnii cei mai bine d'aici din oras da, da,
s'o tii dumneata !... Dar pe nici unul n'am saru-
tat... pe nici unul n'am lasat sa ma sarute. Ii pu-
neam pe loc la respect : Domnule, dumneata imi
platesti corpul, nu sufletul !"
pe urma :
Buzele, domnule, sunt cele mai sfinte... Prin
-ele iese sufletul omului...
Lazar asculta uimit i neincrezator pe prostituata
asta, care, razimata inteun cot, privea acum In

www.digibuc.ro
128 GIB. I. MIHAESCU

gol §i parea ea vorbe§te cu Incdpätanatd convin-


gere :
Da, da,.. §i numai gura alege pldcutul de
scarbd... Chiar §i cele mai päcdtoase, tocmai la
urmd de tot i§i dau gura... Incolo taut e... murdar...
Ultimul cuvant fu un adevdrat scra§net. Iar Lazar
stätea incremenit, ne§tiind dacd ea face acum putin
teatru sau e atat de sincerd pe cat pare.
-- Buzele mele nu-s chiar a§a de sfinte, ri-
postä el blajin §i cdutand sd, fie cat mai putin o-
f ensator. Dar te rog O. md crezi cd eu nici per
mama mea nu am ldsat-o O. rnd sdrute, minti el,
foarte mahnit ea trebue sa aducd vorba de mama
lui In aceastd odaie §i'n aceastd Imprejurare.
§i din momentul acela, din momentul pronun-
Ord acestui cuvant, un desgust iremediabil 11 a-
pucd deodatä., 11 acapard cu o putere ndvalnicd, de-
el 1nsu§i, de ceiace ce-1 Inconjura, de ceiace fdcuser
de Nae Inelescu, pe care a avut ne§aasa sa-1 In-
talneascd, de Nedan, de toatd noaptea asta mur-
darä...
Draga mea, continud totu§i sä vorbeascd ma-
§inalice§te §i cu o blandete prea exageratd sub
care clocotea o manie surdd §i subitd, o poftd de
a lovi... Ma' enerveazä ori.ce sdrut... par'cd-mi stri-
ve§te cineva creerii...
§i 1ncepu sá se imbrace pe indelete pentru a nu
da impresia 0', se gräbe§te, dar hotdrit §i Intors cu
fata la perete, ultim addpost al buzelor, ce i apd-
reau §i lui acum cu adevdrat lucru nespus de

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 129

scump i sfânt, pe care ochiul acela impur §i la-


com din urma-i l'a descoperit §i-1 pande§te...
Toata lumea are astfel de... idiosin... de cum
sd., spun... de displaced absurde, de care nu se
poate debarasa... i tu trebue sa ai ceva care...
care.. sa-ti faca pe nervi", cum se zice popular...
De exemplu and se freaa cloud vase de pdmAnt
mie-mi vine sa tip...
Dar ce faci ? pleci ? striga ea cleodatd, §i-o
auzi in zdruncinul patului, rdsucindu-se i ridicân-
du-se brusc...
E thrziu, draga mea... mâine am ord... la
liceu.
A tu e§ti profesor... Haide, mai (Se
dddu jos din pat §i veni spre dânsul). Uite, nu-ti
iau nici un ban... Dacd, te-am sdrutat, asta in-
seamnd, ca te iubesc... oriand posi veni la mine
sa §tii, gratis... dar pentru cd ti-am dat buzele
mele, trebue sd-mi dai §i tu pe ale tale...
Nu, nu! trebue sd. plec... Dar voi veni de-
sigur... Uite, and vrei... Poftim, poimâine... sau
da, da mai convenabil Joi... o asigura el pri-
vind-o consultativ, ca sd, provoace o diversiune
salvatoare.
Bun 1 vei veni, dar §i acum poti dormi foarte
bine aid... Am sa te las in pace... am 0, te sdrut
doar in somn, daca zici ca-ti face räu sdrutul...
Insa tu nici nu bdnue§ti cum §tiu sa sdrut... Lo-
godnicul meu, care a murit in rdzboi imi spusese
totdeauna asta... de-atunci n'am mai sdrutat pe ni-
meni... Insa tu mi-ai pldcut... stäteai ca o fata la

www.digibuc.ro
130 GIB. L MIHAESCU

haide, lasd-md... se ruga ea... Ltd', §i


pe urmd te las sa pleci... §tiu eu cd ai sa mai
fetito... ei-i apucd obrazul cu degetele, stran-
gand cu Infiorare...
Fetito...
El i§i incheia calm bretelele in nasturi pentru a
nu parea alarmat de gestul ei. Insd and vroi sd
ridice haina Intinsd pe speteaza scaunului, ea striga
deodatd :
§tiu de ce nu mä Trebuie sa fii lo-
godit...
Ho, ho... logodit, ce-ti trece prin minte...
Dar ea se a§ezd in fatd-i amenintdtoare §i sar-
castica...
Ai o logodnica hai, domnule prof esor... De
aceia nu-mi raspunzi la sdiut...
inainte cu el s'o ia spre cuer, la palton, se
repezi deodata la dânsul §i-1 apucd de pieptii
hainei...
Ai o logodnicd, nu ?... Ti-e scâilbä de mine...
de cocota...
El voi sd se smulga dar ea il apucase bine ;
mai voinicd decât dânsul Ii dddu drumul doar o
clipa pentru a-1 apuca §i mai strâns de mijloc. La-
zar se zbdtea cumplit, dar mainile lui nu prinserd
cleat ghemotoci de cama§d. lncepu sd-1 impinga
spre pat, cdutandu-i buzele pe care el Inca* le fe-
rea cu mi§cari abile ; ea insd Il imobiliza din co
in ce mai mult §i ochii scfinteietori §i rai Ii se a-
propiau din ce in co mai mult : gâfditurile aspre
li se amestecau. Il repezi pe nea§teptate, facân-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 131

du-1 sä se impiedice de-un scaun, §i-1 tranti astf el


In latul patului larg ; dar atunci baerele de dea-
supra umerilor cedard §i cdma§a se läsä, desgolin-
du-i bustul cu sanii moi §i cazuti.
Aspectul acesta Ii dädu puteri sd reziste Inca,
dar in cele din urmä, retinându-i mâinhle cu coa-
tele, ea-i apuca obrajii in palme §i indbu§indu-1
sub piept 11 birui ; el i§i arata dintii, dar ea-1 in-
curaja : mu§cd, mu§cd: !
Trebui cedeze §i-§i simti deodatä buzele
nundate de moalele rece al buzelor ei, cu miros
de tutun trdsvit §i de cuipare. Asta era tot ce
pastrase ea mai curat.
Särutul fu lung §i nesätios...
E§ti al doilea, al doilea. pe care-1 sdrut... fe-
tito...
§i säruturile se repetard : ea-§i ridica bustul gol
spre a savura In deplin pläcerea asta care-o Ine-
bunea apoi i§i cobora iard§i fata lacomä, ca o pa-
sdre rapitoare ; iar el vedea cum sanii ei stor§i se
läsau §i Se ridicau In aceste mi§cdri de vo-
luptate...
and II läsd, Lazar rämase acolo, in latul patu-
lui §i constata cu surprindere, cd In mintea lui e
un gol mare, pe care-1 a§tepta sä se umple iard.§i
pentru ca sä se poatd ridica.
Ea se intoarse la dfinsul punându-§i altd cd-
map.
Vrei sd rämai, fetito ?... §i se pleca deasu-

Abia atunci el i§i simti toate puterile §i toatd.

www.digibuc.ro
132 GIB. I. MIHAESCU

luciditatea chiar ceva mai mult decht luciditatea :


ceva, o lumina vie, o para de flacara cu contor-
siuni de aripi semanând cu cele mai schimbdtoare
si mai caraghioase ranjete.
Insdsi ea, femeia asta pierdutd era flacgra din
minte care-i rânjea triumfatoare :
Tu trebue sa ramâi la mine si la masi-
na ta !...
Degetele i so crispara si se incovoiard... 0 clipa
simti ceva, o putere mai mare decat vointa lui
toatd, in degetele astea subtiri, care-i târau mâi-
nile si cuget i vointa spre gâtul ei mat... Tre-
bue sa fi avut o infdtisare atat de infioratoare, ca
ea se dadu inapoi cu ochii holbati...
Lazar se scuturd ; printr'un astfel de moment
nu mai trecuse in viata lui ! Ii lasa fruntea in
maini i ran-lase zdrobit pe patul cu cearceafuri
mototolite i neschimbate. In clipele acelea se
simti omul cel mai trist din fume. Ii rostea cineva
clar i rdspicat in ureche : Asta a fost tot : un
sarut, un singur sdrut... Pe doamna Cornoiu nu
vei- avea-o nicio data... niciodata"... Si ochii lila-
crämarä...
Iarta-ma micule...
Dar glasul ei îi aduse aminte de clipa acea neas-
teptatai, chinuitoare, teribila ; din Inclestarea fart
seaman a cdreia de-abia scdpase.
Sa fie asta nebunia !
Sari deodata in picioare, o iupinse puternic in
ldturi i luându-si din treacat paltonul se napusti
pe u§d.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 133

Dar ea-i striga din urma, impacata si razatoare:


,,Vei veni... vei veni !...
*
* *

In coridorul cu bec chior regasi pe Nedan. Mai


depute, in capul salii era si acum madama cea
mare si blonda, bloc enorm de carne alba; cum
sta para.* nemiscatä in vestmintele-i usoare si tot
asa de albe ca si pielea, 'Area in lumina neho-
tarAta cu adevärat o statuie de dimensiuni supra-
omenesti.
Sub bec, Nedan, cauta sä potoleasca si sa con-
vinga pe insotitoarea cu care urcase si care, in-
dignata peste fire, protesta totusi cu masurata ve-
hementa, atat cal trebuia numai, ca sa se auda,
do jos, dela portar.
Bine frate, daca-ti platesc...? !
Eu nu primesc bani de pomana. Eu am dem-
nitate, domnule. Dumneaei e madama si nu-i e per-
mis sa se amestece in musterii altora... Asta e,
eu am sa reclam la directie...
Bine draguta, dar daca nu esti in pierdere,
de ce te superi...
Nu sunt in pierdere ? Crezi ca eu sunt d'alea
41e doi sutari ! Nu ! Nu primesc nici un ban... Mie
nu mi s'a intâmplat niciodatä sa ma lase un client
pentru o madama... asta e.
Din fund statuia de marmura rosti impertur-
I)abila...
Pardoa dominisoara... nu face asa fasoane...

www.digibuc.ro
134 GIB. L MIHAESCU

Ca dumneata... am fost eu i sunt multe, da sa-


vedem, dumneata o sd fii ca mine...
Madama... ? !
Da... madama ; cred ca e un grad ceva mai
mare decat al dumitale...
Aga... Am sa spun directiei ca dumneata iti
bati joc de noi In fata musterillor, ca sa ni-i
Nedan, scoase portmoneul gi mai adaoga ceva la
suma din 'nand, cu care cauta s'o imbuneze... Fata
socotea suma pe sub sprâncene...
Uite i pentru demnitatea clumitale, continua.
el impaciuitor... Si te rog eu, nu mai face caz !...
Ce vrei draga ?... un capriciu...
Si observand deodata pe Lazar, care se oprise
la distanta, negtiind pe unde s'o ia, ca sa nu fie
vazut...
A, uite Lazar...
Se duse la el, Il apuca de mand vi-1 scoase in
lumina.
Dragul meu, oricât de draguta o fi fost prie-
tena ta, dar ca sa Inchei fericit o seard minunatd.
ca asta, iaca iti recomand pe domnigoara... Ai sa
petreci cu dânsa clipe strigatoare de fericire... Ca
prieten nu pot sa nu recomand i altuia bucuriile
prin care am trecut eu...
Apoi scoborand vocea: Ti-o spun pe onoarea
mea, continua el sa mintä convingator, e deli-
cioasa... dacd n'ar fi madama asta , n'ag da-o pentru...
da-mi tii meteahna...
Femeia luase banii dela Nedan i surâclea mie-
ros lui Lazar, care ramasese incremenit dinainte-L

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 135

Arheologul profita de imprejurare ca sa dispard cu


madama...
Prietenul tau a fost foarte multumit de mine,
ti-o jur, incepu §i ea. Dar e grabit, nu §tiu ce are...
Se apropie de dânsul §i-1 atinse cochet cu mild-
rul In vreme ce ochii i se Invârtira straniu intre
trasaturile aspre ale condeiului negru...
Andrei Lazar era grozav de incurcat; nu pentru
cd n'ar fi avut destuld scârba IntrInsul, dar pen-
tru Ca nu putea sd-i spund asta de-adreptul si
brutal.
Nu... Nu... nu ca, nu... trebue... e thrziu... §tii
trebue sa fiu maine... dimineata...
0, dacd e numai asta... riposta ea apucandu-i
bratul... pand maine dimineata...
E imposibil... imposibil, se feri dansul.
Nu-ti plac micule ? ranji femeia rautacioasa
§i'n semiobscuritatea noului coridor ingust si umed
In care cotisera, ochii ei aveau scdpdrdri ciudate,
In naclaiala exageratelor cearcane artificiale. Se
Infigea intr'insul, dupd ce-1 oprise lipit de zid si
vocea ei ragusita si calla avea ceva amenintator
totdeodatä. Andrei Lazar citea In ea cu teamä,
pornirea apriga a prostituatei umilite, respinse §i
bete, de a-§i u§ura sufletul comprimat prin cine
§tie ce teribild criza de nervi, cu cine stie ce iz-
bucniri de manie, cu proferdri de vorbe indecente,
cu un scandal din acolea care ridica un hotel In
picioare, cu vizite de agenti si cu procese-verbale
incheiate de politie. $i astea toate In noaptea ur-

www.digibuc.ro
136 GIB. I. MIHAESCU

mdtoare sarutului primit dela cea mai frumoasa


femee din ora§ §i unei sotii de ministru L..
0 privea cu fried de moarte, a§teptând explozia
din secunda in secunda, ca un luptator surprins la
camp deschis de un proectil, pe care Inca. nu I-a
atins scanteea focosului.
§i femeea simte starea lui de spirit si se infige
tot mai adânc inteinsul.
Asa credeti voi cd vd bateti joc de noaptea
mea... de painea mea ?...
Dar ai fost platita... uite iti platese §i eu...
Asta e plata incepuse ea sa ridice vocea tot
mai ragusita §i mai salbateca.... Dar drept ce md.
luati voi... dela bordel ? Nu ti-e rusine domnule
sa-mi spui mie asa... Sa-mi spui mie vorbe
dumneata stii cine am fost eu?... dacd mizeria m'a
impins pe drumul asta, trebue ca sa. va radeti de
mine... Ce, vrei sa fugi ?... vezi ca. strig de se ia
tot hotelul dupd tine... Angajati femeile si pe urmd
nu vreti sd le platiti...
Andrei Lazar isi rescumpard scump libertatea.
La urma ea-i descoperi capul si1 balu usor pe
tâmpla...
Esti fraer micule... D'ai sti tu ea Finita nu
face doi bani pe mine...
Apoi, asezAndu-i palaria strâmb :
Hai du-te... toti sunteti §i se porni
deodata pe un ras sguduitor :
Md due la Finita sa-mi bat joc... ca n'a stiut
cum sa te ia...
Dar Androi Lazar si ajunsese la scard; picioa-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 137

rele lui apucau acum treptele una dUpd alta cu o


repeziciune incomparabild...
Cand sfar§i de coborit, auzi din nou voci. Crezu
ea e mai nimerit acum sa paseasca calm §i sigur
pe langa cei ce l'ar intâmpina, pentru a brava de
la inceput orice noua tentativa de jaf... De altfel
nu mai avea decOt doi poli, pe care-i tinea strans,
in buzunarul pantalonului, pentru a-i da portarului.
Dar auzi tocmai glasul lui Nae Inelescu :
Asta e Lazar... Lazar, stai dragd...
Când se uitd spre dânsul,,i1 vazu apropiindu-se
eu tifianul lui ; §i fdra a mai a§tepta o secundd o
zbughi deodata, aruncandu-se in goana nebund in
noapte ; isi luase paldria inteo mâna, iar pulpa-
nele paltonului plesneau fdra curmare. Isi simtea
sufletul pe buze §i abia putea sd-§i potoleasca bd.-
Odle inimei cu mâna cea liberd, ca un copil prins
in livada sträind.
Abia in largul sträzii inceta goana. Desi piep-
tul i se umfla sa se sparga totu§i continua sa, ina-
in teze grabit, cu pasii cei mai mari, pe care pu-
tea sd-i Ned...
i. deabia hat departe se uita in urmd-i, când
Nae Inelescu porni sa incerce in aerul diminetii,
un a din banalele lui vechituri, cum le spunea chiar
clansul, färä modestie, ci cu vadita dragoste, ea u-
nul ce stie cat noroc ii aduceau asa ca din
flasnetd sau din vremea bunicilor cum erau ele
cantecele pe care le zicea de obicei, cu ochii peste
cap si cu foc de ldutar.

www.digibuc.ro
138 GIB. I. MIHAESCU

Ce-mi pasa de m'or trada


Buzele ce-oi saruta...
Daca buzele's frumoase
Te iubesc cum esti asa-a-a...
Mdine ma vei insela-a-a-a...
Astazi... esti numai a mea...

Andrei Lazar se opri, cdci Nae Inelescu nici


n'avea de gând s'o ia pe acelag drum. El traversa
tihnit spre bulevardul cel nou, larg gi nelocuit,
unde putea sa dea in voe drum vocei lui. Ii tinea
titianul de mijloc i amândoi unul intealtul
pageau domol i drdgdstos spre gura larga a bu-
levardului, in rdcoarea vie a diminetii Inca inegu-
rate de Februarie :
Ninon... iata a sosit...
Primavara de iubit.

Ninon" era numele feminin favorit lui Nae I-


nelescu.
Andrei Lazar gi-1 aminti cum il pronunta cu tin
patos special, cu o migcare nervoasd a gurii, and
cânta.
Ii venea ades pe buze, cad in afard de Emi-
nescu gtia pe dinafard in mare mdsurd pe Musset;
dupd cum putea sa recite pasagii apreciabile din
mai toti poetii dragostei români i francezi. Le po-
trivea versurile in haina cine gtie carei melodii de
demult sau actuale i când tdetura nu se nemerea
prea bine, nu se sfia sä schimbe accentul, interca-
lând megtegugit o silabd noud sau lungind ori mo-
dificând ugor nota buclucaga. La nevoe, pentra.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 139

parte din cunoVintele sale feminine, chiar tradu-


cea direct ajustand tot deodatd, in toiul declara-
tiei sau al cântecului ; dupd cum traducea si'n to-
iul mersului, dupa tactul pasului, cdci §i când era
singur mintea lui mdsura, dregea, nascocea ; iar
asta in mod firesc, fdrd nicio sfortare, fara voe
chiar, totul perfectionându-se cu vremea, prin usaj
repetat §i prin necontenitä primenire :
Laa-mg la sanul tau.
SA uit ori si ce gand Mu...
sa simt inima-ti cum bate...

De§i ei sfAr§iserd de traversat §i acum trebue


sa fi pdtruns bucatd bund In bulevard, cantecul se
auzea clar in pacea diminetii blande de Februarie.
Andrei Lazar i§i aminti cd mai deundzi aceleq
versuri sunau altf el :
Vin, o vin la sanul meu
SA uit ori si ce gand rAu
SA mA'nalt spre alte cai

Jar §i mai demult :


SA ma Malt spre Dumnezeu...

Probabil el facea inlocuirile avand in vedere in-


sotitoarele sau poate gradul de extaz in care se
0:sea In momentul acela.
In prospetimea diminetii Lazar simti o mare pia-
cere In constatarea acestei nevoi de inoire, ori
cat de eftine ar fi fost proaspetele gasiri. Era ceva

www.digibuc.ro
140 GIB. I. MIHAESCU

din primavara, care inteadevar se simtea atat de


aproape, ca parca-i miroseai rasuflarea. §i era in-
tr'un contrast atat de net cu trista-i viata de sal-
batec, ca acum când vocea lui Nae inceta sa se
mai auda, se simti deodata singur si strain in lar-
gul strazii negre §i se cutremura ; fara sali dea
seama,piciorul parca dela sine o lad usu-
rel inapoi.
Nu-i stapáni graba, din ce in ce mai crescânda,
phna ce melodia nu i intra iarasi plin §i distinct
in urechi. Era o arie matinala, pe care Inelesca
nu se sfia s'o zica cu sintaxa-i personala, direct
pe italieneste. (Din limba aceasta el mai §tia vre o
câteva pasagii din operele cunoscute §i cele trei
strofe de pe poarta Infernului" lui Dante). Pen-
tru micul titian 'Msa el nu putea fi, de buna seama,
decât cel mai invatat si mai plin de foc Mat, in-
thlnit in cariera ei.
In departarile apusului, zavoaele zaceau in um-
bra deasä, spre care luna nedespuiata Inca de aur
se lasa domoala. Lazar o contempla melancolic in
cunoscator selenografic. Se distingeau usor : Ma-
rea Seninatatii, a Lini§tii, a Ploilor, Oceanul Fur-
tunilor... Ba chiar putu desprinde din bogatia stra-
lucirii cele doua cornite de umbra, intoarse, ale
Nectarului si Fecunditatii.
Astrul plutea inperturbabil in negurile inaltimi-
lor, in care suflau cu putere prevestitorii zilei.
Iata, avea ceva cu totul deosebit luna asta ne-
trecuta prin ochian, tronand peste lumea Inca, a-
dormitä, care nu §tia cá vine primavara. Era ea

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 141

însäi utneda de seva noua §i Improspatatoare,


care 00-lea de pretutindeni : Doanme, nu mai era
nimic din luna cea moarta §i stranie din campul
obiectivuluil
Lazar clatina trist din cap. Inutila lui luneta
El o luase §i pe ea, ea 0 pe spectroscop, ca §i
micu-i ochian meridian, ca §i pe ceasornicu-i de
secunde, ca i micrometrul §i toate celelalte apa-
rate pe care le avea o avere 1ntreaga doar
va prinde din zbor vreo lumina noua, o raza din
inisterul mi§carii celei mari i fard de sfar§it de-
deasupra §i dedesupt, de pretutindeni §i de tot-
deauna.
Prometeu ! rase el de-abinelea §i-§i &rind deo-
data bustul gol al Fifitei cu cei doi sani baldbani-
tori, ca o pasare de prada cu aripile cioante.
La a§a Prometeu, a§a vultur...
Dar rasul Ii ingheta, caci mintea Ii aluneca deo-
data Inapoi la clipa acea neexplicabila i infrico-
§etoare, can d îi simtise mainile duse de o vointa
straina spre grumazul f emeii de strada §i cand
prin proprii sai ochi, ca prin doua ferestre, vazuse
acolo intr'insul de parca ar fi privit de afara,
ceva crunt §i hidos §i teribil, Dumnezeu §tie, ce
cumplita vedenie atavica...
Privirea i se refugie iar pe luna i pentru a in-
latura orice alta idee, se indaratnici sä distinga
deasupra Marii Ploilor, tremurul de contur pe care
ar trebui sa-1 faca eleganta incovoetura din luneta
a golfului Iriselor.
Acolo, in imaginea intoarsa a refractorului, prin-

www.digibuc.ro
142 GIB. L MIHAESCU

tr'un curios efect de configuratie, se pare cd pe


Omani golfului, o femee se odihne§te pe un chaise-
longue... 0 femee 1naltd, goald, cu pärul pieptdnat
grece§te ; înaltä §i cu par de aramä ca doamna
Cornoiu... ca doamna Cornoiu
Cum trebue ea fie doamna Cornoiu pe-un
chaise-longue.., a§teptand...
Ha, ha, ha... sä dai dracului toate mi§cdrile per-
petue din lume, pentru o imagine ca asta... Si
toate itnaginile lunei §i ale stelelor... ha, ha, ha...
ho, ho, ho...
RAdea din toatd inima tare, exagerat de tare,
fdrä sd mai vadd nimic altceva dealt ideia lui din
minte, privirile ingrozite ale lui Inelescu §i ale ti-
tianului, care opriti de aceastä veselie zgomotoasä,
11 a§teptau ne§tiind ce sa creadd, cu ce cuvânt sd-1

* *

Nu, hotärit nu ; nu era uebunia I A merge sin-


gur râzând chiar cu hohote §i gesticuland, asta nu
este nebunia însäi. Ori pe cine poate sa-1 podi-
deasca din senin rasul unei amintiri caraghioase,
iar a nu bäga de seamä cä doi te privesc §i te
a§teaptd, a nu-i zäri dectit abia cand te-au strigat,
dupa ce-ai trecut de dân§ii, asta se poate 1ntam-
pla ori când §i oriunde...
Se povestesc cu nemiluita dovezi de distractie
mai cumplita cleat aceasta, pe seama oamenilor
complect absorbiti de o idee §i mai cu seamd a

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 143

savantilor ilu§tri. Pe acestea din urmd, el, Lazdr


le §tia in numär prea mare pentru a mai sta la
indoiala, daca a fost nebuneasca purtarea lui din
dimineata aceia...
Cdci era limpede : daca se simtea cu adevarat
vedenia asta despletita §i cu ochi rataciti pe-aci
prin preajma, se putea pune firesc intrebarea : ve-
nea ea de-abia acuma sau tocmai acuma se On-
dea vadd de drum ? Doamne, and putea fi
cu adevdrat nebun ? Atunci and anii cei mai fru-
mo§i ai tineretii ii petrecuse ingenunchiat l'angd
himera de fier, din odaia mica §i egrasioasd, sau
acuma, and ochii lui vad insfAr§it adevdrul §i se
Ingrozese de trecutul halucinant, iar sufletul i se
deschide la viata cea noua §i cea adevarata.

www.digibuc.ro
PARTEA DOUA
Alegerile venird §i se duserd.
Cete compacte de ordseni §i de tdrani trecurd
pe strazi In bazait de viori §i'n tact bdtut cu brio,
in tambal. Se vociferd cu dragoste dinaintea case.
lor lui Cornoiu, lui Porumbacu, lui Necsulea ; furd
huiduiti cei edzuti in opozitie, ca ni§te rdufäcdtori
§i blestemati. Automobile plesnind din puternice
motoare, läsate pared inadins cu esapamentele
deschiso, ca noua putere sti se vadd §i sä, se audd,
pornird in goand turbatd spre toate fundurile ju-
detului.
Infrigurare mare domni in birouri §i'n cancelarii,
in localuri §i'n sân de familii §i chiar pand si'n sa-
file de clasd.
Iar lute() seard Nae Inelescu intrd la Lazar cân-
tând un mar§ triumfal, anuntându-1 cä poste ea-
teva ceasuri pleacd in cea dintai a lui escapadd...
inspectoreascd. Numirea ii venise de trei zile. Iar
azi i-a venit lui Nedan, noul director al liceului
Banul Mihai".
Numai tu, ca un tembel ce e§ti n'ai centt
10

www.digibuc.ro
146 GIB. I. MIHAESCU

nimic 1 Cornoiu ti.ar fi indeplinit orice dorinta....


De cand ai Inceput sa vii la dansul, tine foarta
mult la tine. Haide scuturd-te, mi§ca-te, ie§i din
barlogul Asta In care ai Inceput sa putreze§ti...
Cere-i ceva... sa-ti dau eu ideea! Poftim : o bursa*,
sä pleci In strdindtate...
Apoi amestecand frazele cu franturi de cantec :
Iaca-ta, Nedan, §i-a Implinit toate visurile....
Doua dint? o lovitura... Intai, directia ! Canalia, §i
spunea cd n'a cerut nimic... §i a doua, dragul meu,
§tii care !
?I
He, he, pe ce lume trae§ti tu, scumpule 2....
§i-a gäsit femeea mult visatä, femeea istorica :-
Inaltd de cinci coti §i atarnand 180 kile, la bas-
culd... A 0:sit- o Insfar§it §i a §i adus-o acasd, ca
sa nu i-o ia altii... Dar §tii pe cine ? Inchipuie§-
te-ti draga... madama hotelului de deasupra varie-
teului lui Sfetcu... unde am fost atuncia de, In
noaptea and a cdzut guvernul... ti-aminte§ti ?...
-data un om complect satisfdcut... Ei, dar ai va-
zut-o ?... 0 bahnita draga, un bloc de carne albd.
§i cu ni§te par ro§u... Dar §mechera a dracului ;
nu prea Intelege ea cum vine asta cu :
Flora la belle Romaine...
La reine Blanche comme un lys
Qui chantait a voix de sirène.
Berthe... au grand pied...

Mai ales asta! §i pe urma :

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 147

Beatrix, Allys... etc...


Et Jehanne la bonne Lorraine

... cum o desmiardd ticdlosul, fara ru§ine chiar in


fata mea ; in sf Ar§it intreg Villon... insd dama a simtit
cä aci este lucru mare §i s'a lasat greu de tot pe el, sd-
racutul... I-a dovedit cu acte ca numele ei de origind
n'a fost Ani, cum i se spunea la hotel,ci chiar Berta.
Deci poftim : Berthe au grand pied in persoand...
L'a zapacit de tot... §i'nteatata incât II §i joaca
putintel ; femee experitnentatd, ce crezi... Inchi-
pue-ti, chiar de fata ea el, md cople§ea §i pe mine
cu atentiile... Lisa, md rog, intrucdt ma priveste...
tu §tii principiile mele... Intr'ale amicilor nu ma
amestec... Insa. sa §tii ca... (Incepand sa cante)
studiul femeii e greu...
E un demon cu chipul de...

Te uiti la costurnul meu, nu ? se intrerupse


apoi numaidecât, de§i Lazar nu privea decât in
gol, revdzAnd in gaud ultimele doud intâlniri cu
doamna Cornoiu, care avusesera loc de la caderea
guvernului incoace. (La a treia, fagaduita pentru
alaltaieri, ea trimesese vorba Tinutei cä nu poate
veni din cauza... alegerilor).
E ? .A§a e, ca e stra§nica tdietura ?... Lasa...
Ai sa mergi cu mine la croitorul asta, e fain de
tot §i eftin... Dar de stofa ce zici ? addoga el ra-
sucind pulpana hainei, de-un fel de violaceu in-
chis cu picatele minuscule albastre §i verzi. Ma
rog, nu vorbesc de calitatea sfofei pentru ca-ti

www.digibuc.ro
148 0I13. 1. M1HAESCU

mdrturisesc... nu md pricep... Nu mi-a pldcut nici-


odatd sd-mi asum merite, pe care nu le am... Ett
sunt omul esteticii. Spune, ce zici de culoare ?
§i fard a-i astepta rdspunsul se duse sd se ad
mire in oglinda dulapului, Impdunandu-se pe-o,
parte i pe alta si exclamând foarte incântat :
Cum face el, cum drege el... cum le dib5.--
ceste el... ca intotdeauna e chic...
Andrei Lazar isi amintea atitudinea din ce in
ce mai faiá entusiasm a Zinei, la cele (loud Intre-
vederi. Buzele lor se cdutaserd iaräi, desigur, dar
nu cu setea dela inceput. Iar cea din urmd oard
se sdrutaserd atât de fait', convingere, atht de fart,
cdldurd, incát prevdzuse cu certitudine, ca la In-
talnirea viitoare ea va lipsi.
De altfel prevfizuse de mult ea dracusorii infi-
nitului, demonii lui Maxwell se vor amesteca §i
ad. i nu se simtise de loc in putere sd activeze
cu cAt de putin lucrurile. Statea aldturi de ea in-
tr'un fel de pasivitate idioatd, pe care §i-o con-
templa cu jale, retrospectiv. Era invadat neconte-
nit de amintirea evenimentelor din noaptea pe-
trecerii si dintr'un moment Intealtul astepta erup-
tia groaznicd a micilor blestemati. Astepta cu i-
nima retinutd; vor navali ei, sau ea, Zina, ti
va izgoni de tot cu sdruturile ei voluntare, cu do-
rinta-i salbatecd de a-1 scoate din lumea stelelor
§i-a miscarilor lard popas, pe unde se rdtdcise orb
§i natâng si a-1 readuce la cultul ei, la cultul a-
cestui idol magnific i exclusiv care era grozava
ei frumusete. Dar Zina, de bund seamd incepea

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 149'

sa se rdsgandeased; nu-i trebuia eredincio§i in-


frânti si izgoniti din alte temple...
El i§i dddea seamd cd Incetul cu incetul, dis-
tanta dintre ei, desi atât de apropiati, a in-
ceput sd creased vertiginos si totusi nu putea-
face nicio miscare de impotrivire. Cine-i parali-
zase astfel mainile si vointa, dacd nu alaiul acela
infernal si pedepsitor, care nu poate sd ierte ce-
lui ce pe furis a vrut sd vadd fata Domnului ?
E... si ca sa te convingi dragul meu, cä in-
teadevdr hainele astea sunt o curata inventie,
iti pot impärtäsi cd ele, au si repurtat, seumpul
meu drag, primul lor succes, desi nu e mai mult
decât de trei zile, de cand le-am scos dela croitor.
Lazdre, draga Lazdre, sacrul iatac al doarnnei Cor-
noiu si chiar augustul ei pat au fost profanate...
Ma rog, contez pe discretia ta...
Din gatul lui Lazar a iesit un zgomot nedeslu-
sit si caraghios, ceva ca o cardiald de cocos in
vis. In mintea lui s'a golit totul si apoi o clip el
a avut din nou senzatia aceia bruscd, infricose-
toare, de cldtinare generald a lucrurilor, de rosto-
golire universald, de astddata chiar mai precisd ;
i sa parut cd totul s'a strâmbat, cd picioarele lui
Nae Inelescu, ale mesei, scaunelor, teineliile tutu-
ror obiectelor, caselor, turnurilor, se reazimd oblic
de pdmânt, ca si and cineva, un urias fdra pe-
reche, tinand globul sub talpa piciorului 1-ar fi iz-
bit cu un ciocan dintr'o parte.
Mainile se ridicard duse de aceiasi impulsiune-
de atunci, din fata gaiului gol al Fifitei, cte astd.

www.digibuc.ro
150 GIB. L MIHAESCU

-data insä slaba prea slaba, ca ele sa nu cada


Inapoi dela mijlocul drumului, fulgerate par'ca de
Zambia...
Dar ce ai, tie par'ca ti-e rail ? Andrei...
Hei, nai !...
El deschise o pereche de ochi bolnavi, cu mil-
cari grele de lumini, ca de vita pe moarte. .i zambi
meputincios.
Continua, continua.., a fost numai o parere...
.o slabiciune de-un moment... §tii stomacul... de
atunci; din seara aceia...
Lasa, ea povestea mea are sa te intremeze...
pentru ca bdete, trebue s'o starsesti odata cu in-
activitatea asta... mi§cd-te, agita-te, bea, aleaga-te
de femei pe stradd... fa ceva in starlit.:
§i asculta colea :
Aveam vorba mai de mult cu ea... Acuma
tu o §tii...
O... da...
Nae Inelescu se puse pe ras :
Nu §tii nimic, mai prostutule. §i te-ai tradat
ca un copil... Sst... fära nici o miscare... 0 iube§ti
nebunule !... Iubesti himere nenorocitule... Aia nu
e femeie in carne si oase... Aia e o entitate... dar
sd trecem...
... aveam vorba mai de mult cu ea... cu mica
Esti, puiule, cu unguroaica aia delicioasa, caci eu
nu umblu dupa himere, scumpul meu... Ai vdzut-o
pe unguroaica, nu ? 0 stii? Ei bine, ce a fäcut
stdpand-sa dinteinsa L. Cum spun, stiam cd Cor-
noiu §i nevastd-sa sunt la Bucuresti... §i pentrucä.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDRI 151

ea (Muse drumul la toll servitorii... Intelegi... am


tinut ca... in iatacul ei... al doamnei... al Zinei... si
chiar in patul ei... adica divanul... unde dormea
singura... intelegi... Ei ce vrei, am si eu micile
mele perversiuni... Dar ce sa faci cu unguroaica ?
Nu vrea in ruptul capului : Nem so bot §i nem so
bot... Dar pe urma i-a placut si ei... Te cred...
De acum Incolo, din vorba care nu se mai sfar .
sea a lui Nae Inelescu adie spre Lazar o suflare
de inviorare. RAse cu pofta de glumele lui si-i ad-
mira cu sinceritate hainele. Insä, pe urma o pi-
catura de indoiala se strAnse cine stie unde, dea-
supra constiintei, ramasä acolo catva timp, de-abia
simtitä, ca o boaba de roua pe-o muche de strea-
sina. Pe urma cand deveni destul de grea cdzu
deodata in plinul constiintei. i alte boabe se strAn-
sera in locul ei si una dupa alta se lasara in jos,
din ce in ce mai repede, plesnind vesele si rele,
rupând si alungand in cercuri de unda, pacea ce se
intinsese iarasi in cugetul lu:...
... daca povestea cu unguroaica nu e decat o
minciund, debitata in graba ? spre a acoperi des-
tainuirea dintai, deviata brusc la vederea efectului
ce-1 produsese ?
Dar de asta data Andrei Lazar nu mai da nici
un semn de neliniste ; ci asculta cu mare luare a-
minte pe sporovoitorul care vorbea din necesitatea
organica de a se auzi si de a fi auzit, de a fi ad-
mirat si invidiat, poate ii va nap In cascada
de vrute si nevrute, cuvântul revelator.
Cad Nae Inelescu parea a se invArti iarasi pe.-

www.digibuc.ro
152 GIB. I. MIHAESCU

aci, pe aproape. Inteadevar el in§ira acum cu o


bizara satisfactie, tot ce se svonea prin anume
cercuri ale orasului, de curioasa vizita pe care
domnul ministru Cornoiu, o fdcuse inteo seara fostei
sale sotii, doamna Sultana *oimu. Aceasta II pri-
mise foarte binevoitoare, iar puternicul ministru
incurajat, incercase asupra ei indrasneli si violente,
care au produs scandal, au atras niste vecini, ce
.asteptau gata kite() camera alaturata §i era cat
pe-aci sa intervina si politia, daca prinzandu-se
din vreme, de veste nu s'ar fi Intamplat ca la
postul cel mai apropiat sa nu se mai nimereasca
nici un agent, la ora acea.
Cercetarile s'au facut ceva mai tarziu, pentru cd
doamna oimu nu se resemna cu nici un pret sa
dea Indarat. Dar se pare ca martorii ei, audiati in
secret, au trddat-o in mare numar, de vreme ce din
acuzatoare a devenit acuzata, faptul hind calificat
de cursd si santaj. A urmat ca de obicei : criza do
nervi a doamnei; interventia insusi a lui Cornoiu,
care o ierta cu demnitate si elegantd de ministru
si insfarsit musamalizarea intregei chestiuni.
Se sopteste totusi (tare, nimeni nu indrdsneste
sd mai vorbeasca) ca excelenta sa ar fi fost auzit
pronuntând cuvinte ca Tosefina, resemnare, domi-
nare de sine, Beauharnais, imposibila renuntare,
trebue sa-mi cedezi puicuta scumpd, frumosul soare
dela Austerlitz, nimic nu-mi poate rezista..." dupa
care au urinat zgomote de sdrut, busculdri, un vas
spart, tipete feminiue de ajutor...
Se pare cd anidnuntele astea pornesc dola un

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 153-

student, un vlajgan Ina It, Inca neidentificat defi-


nitiv de politie, care se afla la doamna oimu in
seara cu pricina, indeplinind rolul de recrutor §i
vataf al martorilor, dar care a disparut inainte de
facerea cercetarilor.
Tot ora§ul le repeta in surdina §i se amuza
!neat domnul ministru a fost nevoit sä-si grabeasca
plecarea la Bucurqti, insotit desigur de doamna sa
legitima, ale cdrei urechi trebuiau ferite de cleve-
tirile canaliei ; pentru ca a doua zi domnul in-
spector Nae Inelescu, aferat §i grabit sa se si pre-
zinte la turburátoarea Esti ca s'o Intrebe mai in-
tâi de stapan si pe urniä de buduarul stapAnei...
Andrei Lazar care se trantise in latul patului, se
ridica acum pe §ezut. Dar cu toate rugamintele lui,
fu imposibil ca O. faca pe Nae Inelescu sa mai
continue §i sa mai ram'ao.
0 gramada de treburi draga mea... Inchipue-ti,
prima mea inspectie... §i pentru a acoperi protes-
tarile celuilalt care se inviorase deabinelea, prefe-
rand plecarea Zinei, indoelii ce incepuse sa-1 tur-
bure, Nae Inelescu, i§i Ina palkia leganându-sb pe
scurteled picioare si intonând cu mâna in aer :
De-aici plec la Maxim...
Cacolo-s mai intim...
*
* *

Andrei Lazar nu se in§elase prea mult, gasind


scazut avantul doamnei Cornoiu pentru dânsul.
Inteadevar Zina, dupa ultima lor intalnire, re-

www.digibuc.ro
154 GIB. L MIHAESCU

gretase de-abinelea ca s'a grdbit cu sdrutatul. Nu


pentru ca acum n'ar mai fi gasit simpatic §i drdgut
ca la inceput pe micul astronom. Insd pentru cd
se convingea tot mai mult §i ultima lor intal-
nire fusese decisivd cä Lazar nu era acela po
care-1 cdutase ea. Intocmai precum Il zugrdvise
domnul Cornoiu inainte, i se arata destul de lim-
pede, supdrätor de limpede, acuma. Nici o ambitie
nu-1 imboldea, nici o teamd, nici mdcar acea de
pasiunea care pdrea cd-§i face tot mai mult loc in-
teinsul nu se ardta, supuindu-i-se ingrijorat §i fe-
ricit sau chiar incercând sa se zbatd impotrivd-i,
ca flacdra batutd de \Int. El era perfect egal cu
sine insu§i i primea orice noutate sau orice per-
spectivd, cu acela§ zâmbet, uneori raset, poate in-
color, in cel mai bun caz sceptic.
Se &Idea uneori cä poate vechia lui pasiune
cereascd biruise pe cea noud, pdmanteascd §i
asta ii producea destuld restri§te doamnei Cornoiu
dar §i destulä indarjire ; dar se mai gândea cä
poate el, dupd cele dintAi sdrutdri, se crede in-
teatAt de sigur cä restul evenimentelor trebue sa
villa dela sine, far-a* nici o altd sfortare din par-
-te-i, 'bleat o desguta §i li tdia pofta de orice noui
incercare.
Fatal autorul scrisorilor, al cd.ror fir de ea-
teva zile se intrerupsese Ii venise din nou in
minte. Acolo, in scrisorile acelea, pe care ea in-
cepu sä le reciteascd, era inteadevar o zbatere su-
Ileteascd §i o mând care se ridica otelitd spre dânsa.
Un suflet care indrdznea s'o strige la dânsul, cu

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 155.

inima pe buze, ingrozit de propria lui Indrazneald..


Un trup mic §i umil , care-si cauta infrânt stdpAna
despota §i neinduratoare. 0 fdratna de suflet, care
isi cerea dreptul la voluptatea chinului si la urgia.
capriciilor de zeitate.
De abia acum incepea sa"-i intre deslusit in ure-
chi vocea aceea pe care si-o inchipuia inabu§ita-
.

de emotie si sueratoare de dorinta, tocmai acum


chnd ea incetase. Cine sd fie necunoscutul asta,
care invia inteinsa amintirea voluptoasd a reginelor
ce-si aruncau diminetele, din turnuri, amantii in
fluvii si a fecioarelor care electrizau ostirile si cu-
cereau cetatile cu un suras ?
La inceput bdnuise ea Lazar ; un alt Lazar, care
singur, in fata paginii albe, putea sa fie intealtfel
cleat indrdsnea sa i se arate. Dar mai apoi se
convinsese deabinelea ca nici nu putea fi vorba
macar, si gratie stilului lor umflat consta-
tarea n'o deceptionase intru nimic. Une-ori o fa-
ceau chiar sa si rada; propriu zis Insa, ii pia* ceau,.
dar socotea ca a gäsit in Lazar exact ceia ce-i
promiteau scrisorile.
Acum insa când ele incetaserd, când Lazar se
arata cat mai departe de esenta lor §i când impre-
jurarile politice prin care trecuserd §i pe care le
domina cu atâta barbdtie §i siguranta. domnul Cor-
noiu, li involburara sângele §i desteptard in ea energii
nebanuite, de eleganta intrigd, de augusta favoare,
de bland& intervenitoare pentru iertarea celor gre-
siti, literatura lor ii paru fireascd §i-o birui cu de-
savArsire.

www.digibuc.ro
156 GIB. I. MIHAESCLI

Se (Wu in intregime evenimentelor. Se feri to-


tusi cu majestate sa apard i sa raspunda la
aclamatiile canaliei, ce-o cerea de aserneni, la fe-
restrele inecate In lumina cu rosii reflexe nesta-
tornice a tortelor, care semäna asa de bine cu at-
mosfera clandestinului vraf epistolar si pentru a-si
potoli nevoia de a vedea, de a auzi, de a simti di-
rect, porni de mai multe ori cu masina, taind a-
proape tot. judetul, la parintii ei pe cari nu-i mai
vizitase de-un an, in zilele ce precedard ale-
gerile.
Era atat de indepärtat Andrei Lazar cu rasul lui
indiferent si resemnat, cu aspectul lui ingust si
absent, de miscarea, de incordarea §i de clamoarea
asta generala, acuta si improspatatoare, ca gandul
ei, alerga inteuna la celalalt Lazar, ascuns §i a-
prig, care-§i provoca soarta si nu-si incrucisa bra-
tele pe piept neputincios, cand ea incepea sa i se
arate mangaetoare si felina, sub forma ucigatorului
sarut...
linul, asemenea mic... Mic era si Nae Inelescu.
L-a intrebat la una din desele lui visite cat au
tinut alegerile aducand vorba de viitoarele lui
inspectii: Cum vede el, cum ii nazare, de dincolo
de geana visurilor §i a nazuintelor, acea care-1 va
lega pe vesnicie de persoana ei ?...
Am vdzut-o adesea doamna ; ea este multipla
§i variatd, are mii §i mii de fete, de toate dimen-
siunile, formele si nuantele ... oache§a, ro§covana
sau spelba, Malta sau scunda, durdulie sau subti-
ratecd, clasic de frumoasa sau de-o infatisare neo-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 157

bisnuita, ea este de toate §i doar inteun fel nu


poate sa fie...
§i anumo ?
Unica... vreau sä spui : una i aceiasi...
Uneori doamna Cornoiu fusese tentata sa creada
ca »micul" corespondent ar putea sa* se considere
astfel si'n sens alegoric. Avu deci cAteva conver-
satii abile cu Necsulea, oratorul cu barbuta patrata
§i cu verb aspru si taios. Dar nu fu chip sa ob-
tina din raspunsurile lui decat dovada unei intuitii
politice sigure pe care i-o oferea in mäsurä mai
mare domnul Cornoiu §i sa intrevadd o näpras-
pica ambitie de ajungere si de dominatie. Insfar§it
gandul ii fugi la Nenoveanu, junele poet al Tinei.
Ideea i-o intäri insusi faptul ca nici odata nu-1 mai
intâlnise la dânsa §i recunoscand in asta vointa
ferma a prietinei sale, nici nu mai intrebase de el.
Facu a§a dar sa fie gasita de asidua micuta,
complect adâncita, Intro filele unui Samaine volu-
minos si magnific imbracat:
Dar poetul tau... Intreba ea inteo doara, In-
tinzandu-se lasciv §i abia deslipindu-se din deli-
cioasa lectura; Nenoveanul tau?... placut §i intere-
sant Mat... A mai compus ceva nou ?
Fosta doamna Nedan facu o mina atât de dure-
roasa ca doamna Cornoiu regreta intrebarea ei
prea brusca, primind ca un omagiu temerea
nestapanita a Tinei de-o eventuala rivald atât do
puternica.
A disparut complect, rase jalnic de slab Tina,
dupa o pauza indelunga de profunde sfortari inte-

www.digibuc.ro
158 GIB. L MIHAESCU

rioare, se zice c'ar fi pe-aci, prin ora§, fwä eu


nu 1-am vdzut...
§i dupa o mica' tacere, in timpul cdreia batista
lud de mai multe ori drumul nasului, iar ochii fd-
curd scurte §i brusco mi§cdri de reprimare a lacrd-
milor, ce tot izbutird umezeascd, ea povesti
cu acela§i glas stins :
Da draga mea, a incetat sä mai apard deo-
data:, färd sa vesteascd, fard sa se scuze. Crezusem
Ca. Dumnezeu §tie ce telegramd urgentd 1-a chemat
de grabd, la facultate... Mai ales ca ultima data imi
vorbise de ni§te bani de care avea neaparata no-
vae... spunea de-o datorie de onoare, de 24 ore,
de Impu§cat... L'am Imprumutat desigur §i a doua
zi, vdzând cd nu mai revine cum spunea, mi-am
inchipuit ca datoria de onoare poate sa fie vre-o,
taxd intârziatd la universitate, mi-am Inchipuit c'a
plecat la Bucure§ti sa aranjeze lucrurile... De atunci
sunt cloud luni... Nu-mi rdmâne sa cred sand
ea In concluzie deal cd. e Inca In imposibili-
tate sa-mi restitue banii... §i firea lui simtitoare 11
face sa ma ocoleascd... Altfel...
Biata Tina, mie sa nu-mi spui nimic ?... vai
drd.guta mea draga !
apropie capul, rezemându-1 de sanul ei, In
vreme ce gândea : El e 1 El trebue sa fie I Doar
ea singura 1-a vazut de atatea ori in timpul asta,
oprindu-se drept ca un paltin la auzul claksonului
cu sunet aparte §i salutând-o larg, lásAnd sa-i flu-
ture pe buze zambete imprecise.
Dupd plecarea Tinutei consultd iar cu amanun-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 159

-time colectia scrisorilor. Ori câta buna-vointa Insa


ar fi acordat nouii sale impresii i ori câte concesii ar
fi facut stilului figurativ, zadarnic... nu putea fi un
Nenoveanu, cel care binecuvânta Dumnezeirea, ca
1-a nascut putin la trup: arnica insusire care putea
sa-i acorde prin inversarea fatald a rolurilor
odata cu dulcea i crunta tiranie ce-1 astepta si pe
care o primea senin cu bratele deschise rarul
privilegiu al alintdrii".
Doamna Cora oiu, lasa deci desamagitd, scriso-
rile din mdini. Totusi ii pldcea cd ele îi dau in
-sfAr§it de lucru. Caci simtea ciuda pe care incepea
sa i-o atâte din ce In ce mai temeinic, zidul dur al
nepatrunsei enigme.
Hotdri se cheme neaparat pe Tina, spre a-i a-
juta la investigatii. Dar chiar in seara acelei zile,
domnul Cornoiu, ceru sa se faca indata cuferele ;
ordonase sa i se alature vagonul la expresul de
unu noaptea.
Eu sunt de parere sa ma insotesti Zina, i
se adresd el aproape imperativ. Vor fi câteva §e-
dinte importante ale consiliului, §i cred ca voi
avea nevoe sa fii langd mine... indulci el glasul..
pentru ca, draga mea, cum sa spun... dela ince-
put... se impune... sa-mi trasez o atitudine... care
sa fie a mea personala intrá el apoi la drum
deschis pentru a marca sefului intâi ca nu con-
sider miluiala portofoliul cam secundar pe care mi
1-a Incredintat si al doilea ca e timpul sa dea as-
cultare i fortelor tinere si noi, §i nu numai ciuru-
.curilor interesate care duc partidul de rap... Cred

www.digibuc.ro
160 GIB. L MIHAESCU

cä acorzi, ca pentru toate astea trebue putin curaj


§i deci... prezenta ta... Pe urmä §tii bine, mai sun-
tem datori unele visite...
Doamna Cornoiu 1§i aminti de indelunga agitatie
§i rumoare, pe care o sthrnea aparitia ei In loja,
la camera; fie cd Incepuse sau nu §edinta, pAlcuri,
phlcuri de priviri, din proprie initiativa sau avizate
una de alta se indreptau spre dânsa, tin Andu-§i
civilizat rândul, pentru a-i aduce unele dupa altele
omagiile de admiratie.
Scrisorile misterioase cazura pe planul al doilea
§i impachetatul se facu sub directa ei suprave-
ghere.

* *

Pana la Bucure§ti, in necontenitele zvârcoliri ale


insomniei, avusese inteuna impresia multumitoare
ca din Intinsul tarii acesteia pe care vagonul ca-
pitonat o strabatea cu o sutd de kilometri pe ora,
ceva, ceva se reazimd acum §i pe umarul ei alb §i
neted. §i magulita de puterea acestui umar cu
rotunjimi atât de misterioase in lumina veuieuzei
albastre, ea 11 sarutase cu pasiune, fascinata de a
tractia vietii celei noi, In care simtea ca intra acum
pe de-a'ntregul.
Sgomotul 1nfundat al rotilor îi da impresia tu-
multurilor Indepartate, pe care le va domina cândva
dintr'un iatac la fel de capitonat. Iar razele albas
trii se prefaceau cu dosul pleoapelor apropiate In
priveli§ti multicolorate §i solemne, necontenit so

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 161

lemne : multimi omene§ti, procesiuni, adunäri, fa-


de §i prapuri.
La Bucure§ti Ina., in apartamentul mobilat, pe
cere-1 inchiriase sotul sau, frumoasele imagini zbu-
rara, una ate una, ca ultimele frunze ale crengi-
lor de toamnd. Domnul Cornoiu, nu mai facu nici
un apel la ansa §i amana intr'una ie§irea" lui,
care avea sd främtmte consiliul de mini§tri.
Inca nu e vremea ; in politica tocmai ca la
rdzboi, momentul trebue ales cu tactul cel mai de-
savar§it... 0 secunda mai de vreme e tot a§a de
periculoasa ca gi o secundä mai tarziu...
La Camera, e drept, privirile se Intoarserd pal-
curi, palcuri spre (Musa ; dar nu era in ele nimic
din acea adorare mutä "gi umila, la care ar fi a-
vut dreptul sä se a§tepte. Dimpotriva ei o priveau
eu un f el de fanailiaritate suparatoare, ba chiar cand
erau in grup i§i comunicau impresiile cu zambete
§i intelesuri. lar un deputat cu catnap incretitä
peste pantalonii de aba moale, stran§i in §antinri
de lac, o fixa indelung, prostit, scarpinându-se in
cre§tet §i verificfindu-§i bretonul pomadat care se
lasa foarte rotunjit pe fruntea ingusta, apoi mân-
gaindu-§i satisracut mustatile cu cloud degete v5.-
rite sub naH ca §i cand ar fi luat o prizä de ta-
bac. Ea intoarse desigur de mai multe ori capul
aiurea, urmärindu-1 totug, MIA sd aiba aerul ca-1
vede, dar el n'o släbea de loc. RAse voios ca pen-
tru sine insu§i, i§i ciocni de mai multe ori cala-
ele de lac, militäregte, in semn de nemärginita sa-
tisfactie färä s'o piardä din ochi §1 când incepu
11

www.digibuc.ro
162 GIB. I. MIHAESCU

§edinta se a§ezd in bancd cu picioarele in afard


intorcand complect spatele tovaraplui de pu-
pitru.
Sotul sau rdspunse depe banca ministeriala co-
rect §i rdspicat, dar destul de anost la doua in-
trebäri ale unui deputat din opozitie, deopo-
trivä de anoste. Hotari sä nu mai vina la Ca-
mera.
La vizitele de rigoare pe care le facu cu dom-
nul Cornoiu, auzi adesea pomenindu-se de minis-
terele principale" §i ministerele secundare" sau
de minima* importantd" de mini§tri cei mari"
§i mini§tri cei mici" ; insfAr§it la sotia ministru-
lui justitiei i se servi, la masa foarte bogata in
convivi politici, cu totii, in afard de sotul sau §i
de sotul gazdei, doar deputati §i senatori,o amplä
discutie in jurul desfiintarü portofoliului pe care-I
detinea Cornoiu.
Ea surd:se tot timpul suveran §i dispretuitor §i
pretinse domnului ministru, in ma§inä, când se
rein torceau acasä, s'o scuteasca, pe viitor de ast-
feI de umilinte puse la cale dinainte, pe care el
nu e in stare sa le prevada §i sa le preintampine;
s'o scuteascä deci de toate mesele §i de toate vi-
zitele §i s'o lase sä se intoarca acasa, in ora§ul
lor unde o a§teptau atatea treburi personale, atâ-
tea societati §i comitete, pe care le conducea in
suverand necontestata, ascultata §i adulata, chiar
pana la umilinta.
I-era indeajuns de Bucure§ti. Frumusetea ei in-
torcea desigur toate privirile in aci ca

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 163

si pretutindeni, dar pe supraincdrcatPle sträzi era


o necunoscuta ; iar obisnuinta aceea de a in-
toarce capul, numai la cotituri prin fereastrd ma-
sinii, la räml de oameni al trotoarului pentru a Its-
punde ca surprinsa saluturilor din multime, una
din cele mai de seamd pldceri ale ei provinciale,
o Mat acum sä sdvarseascd gafe care ii sânge-
rard sufletul multd vreme : räspunse la salutdri in-
dreptate In alte directii si dadu loc la confuzii, la
ochiade si chiar la rdspunsuri provocatoare de hi-
laritate.
Acolo pe unde era cunoscutd, era mult inconju-
ratd de asemeni. Dar prea obisnuitd sa intoarcä
priviri si sd- §i atragd admiratii, era destul de plic-
tisitd de toate acestea, and nu erau drdmuite de
oarecare discretie si distantd. Complimentele ii
zdreleau timpanele : i-era penibil sä, i se insire asa
la calitati, pe care ea si le cunostea destul de bine
si care sdreau In ochi la toatd lumea ; iar in cer-
curile pe care le frecuenta nu intalnise deocam-
data alte mijloace de curtenire, decat aceasta in-
trecere intre toti numerosii inconjurdtori de a-i
exprima, fie fata de toatd lumea, fie doar usor, la
ureche, cat mai lapidar, mai brutal §i mai obraz-
nic, ceeace prima oglinda ii desvaluia cuviincios §i
destul de clan Ca si cand secretul §i meritul cu-
ceririi sale ar fi stat in a i se da ndtange certifi-
cate de frumusete, ca oricdrei vanzdtoare de ma-
gazin, care debuteazd in a venturd ! Dar ceiace o
exaspera peste fire si-o ofensa, era acrul concesiv
§i doctoral mai cu seamd al celor mai tineri, cand

www.digibuc.ro
164 GIB. L MIHAESCU

o obladuiau, dupa severul control al unui ochi rece,


critic qi bleg, cu recunoa§terea Insu§irilor ce a-
cordau, ca o notd binevoitoare la examen. Aveau
atunci de obicei o nervoasd §i emfatica bataiala
de aprobare din cap, care parea a spune : da,
da, face"... sau dacd spun eu" insotita de fa-
tala §i satisfacuta autoexaminare §i corectare la
exces a propriei tinute in cea mai apropiatd. o-
glindd.
Bietul Andrei Lazar cu stelele lui duble §i cu
nebuloasele lui in spirala, cu straniile lui predis-
pozitii, care fiu-i alterau intru nimic totu§ fecio-
reasca-i sfiiciune §i nedumerirea copilareasca din
ochii mari §i umezi; cat de departe era el de toti
ace§ti domni§ori sportivi §i miilaeti ai epocii, cari
pared, n'aveau alta lozinca decat sa vorbeasca orice
§i oricum numai mult sa fie, excesiv de mult, exas-
perant de mult. Un licar de izbanda incepea sa le
palpite in ochi, &ad socoteau ca au zdrobit mice
rezistenta §i se intreceau - atunci pe capete säli
lungeasca §i sail scurteze liniile fetii pentru a-i
da o infati§are, cat mai mult asemanatoare, cu a
unui demon dela cinematograf.
Pand §i Nae Inelescu cat era el de vorbAret §i
de prompt la chntat, totu§ pastra o mäsura, §tia
cand sa se opreasca ; in cele mai patetice §i cele
mai teatrale ale lui gesturi §i expresii punea, pe
cat ii statea mai la indemana, mai mult omenesc ;
iar ceiace putea fi cabotinaj in firescul sat' era
scuzat tocmai prin groaza vadita de mecanic §i
candoarea pe care ochii nu i-o desminteau ilciodata.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 1 65

Iar cat despre acel anonim indaratnic din dosul


teancului de scrisori, cu strania lui sete de a
se simti apdsat de minunatul ei picior si de a geme
oprimat sub puterea tragicei ei frumuseti, cat de
-singular rdsund biata lui dorinta, in forfotul acesta
necurmat, In viermäria asta nesfarsita, de stdpâni-
tori ai lumei (And §i cel cu nasul mai roz i mai
umed se arata gata oricand sä ja locul lui Mus-
solini), de forte demonice In potenta (pând i cel
mai miop, te impungea cu aer de hipnotizator, de
dupa lunetele uriase cu slabii lui ochi rosii
stinsi), de galagiosi posesori ai supretnelor lute-
lepciuni (la tot pasul Nenoveni corecti §i somno-
rosi, ori tari de urechi dela natura sau din fudulie,
acceptand cu destula greutate sau contestand fàrä
chip de revenire, nume si figuri chiar din cele ce
trecusera de mult §i temeinic pragul istoriei).
In societatea asta erai obligat sá nu-ti placd ni-
mic. Iar ea, care adoptase inteo mäsurd, desigur
incomparabil mai putin exageratd, In propriu-i o-
ras, aceiasi atitudine fata de tot cu ce venea In
atingere sau i se aducea la cunostintd, vazand
profuziunea späimântatoare de aci a adeptilor u-
nei astfel de conduite, se ingrozi desigur ca pu-
tuse fi dominata de-o atat de pretentioasa. stupiditate.
§i simti nevoia naturalului care sa nu fie vulgar,
a subtilului care sä, nu fie artificiu, a fanteziei li-
bere i indraznete, care sä nu fie funambulesc
excrocherie ; le simti imperioase ca nevoia aerului.
Iar cetatea asta era desigur prea mare ca sa nu
abunde in ea exemplare neindobitocite Inca de a-

www.digibuc.ro
166 GIB. I. MIHAESCU

ceias perspectiva unicd, monotond, a autocontem-


platiei. Ele trebuiau sa fid nenumdrate i surprin
zdtoare chiar, In dorul lor de viatd si de prime-
nire, dar ele trebuiau sa ddinueascd in lumea ime-
diat de dedesubt, pe care valurile intampldrii
ale norocului n'o aruncase incd, incoace spre tar-
mul biruintii rdsundtoare ; sau in lumea de aldturi
mândrd i retrasa, care nici mdcar nu visa sa râv-
neascd la astfel de biruinte.
Dar Zina Cornoiu avea de-acum exemplarul ei
din categoria de nebuni cu mdsurd" sau do ne-
buni In toata firea", cum isi botezase pe micii
suportabilii ei nebuni de-acasd, pen tru a mai
trebui sd-§i caute un altul aci. Ar fi putut spune cd
are la dispozitie chiar cloud exemplare sd-si tot
aleagd, dacd, acum la Bucure§ti, ideea ed.' Andrei
Lazar §i autorul scrisorilor sunt una i aceiasi per-
soand, n'ar fi stdruit cu sorti din ce In ce mai
multi de izbandd In convingerea ei. E drept, An-
drei Lazar negase ; dar cine §tie dacd pricina nu
era tocmai aerul ei putin cam zeflemist, dela In-
ceput, chnd Ii vorbise de scrisori ceiace provo-
case poate i complecta lui descurajare din urmd.
Poate ca luat mai energic din scurt, chnd Incre-
derea lui va fi chstigata pe de-a'ntregul, va mar.
turisi singur...

* *

lute() bund zi doamna Cornoiu pretipse hotdrit


sotului sau sa pdrdseascd Bucurestii i a se rein-

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 167

toarca in provincie. Se aflau in plina yard, in plina


arsita bucuresteand, cu asfaltul topit, cu aer ne-
indestulator, cu neimpacata ploaie toropitoare de
raze fierbinti, vat-sate din soare ca dintr'o stropi-
toare de foc. Parlamentul se inchisese, se aranjau
vacantele minitrilor, iar domnul Cornoiu care-si
tla toate silintele sa stea in Capitala pâna la seria
tloua de concedii, ramase foarte incurcat in fata
insistentelor sotiei sale.
Desi fusese informat câ doamna Sultana §oimu,
nu Meuse inca nici o miscare cu nenorocita acea
de intâmplare, frate, cand eu, om ce mä gäsesc,
m'am lasat asa de usor atras in cursa", totusi
nu socotea incd nimerita vremea intoarcerei. Mai
mult chiar, linistea asta neinteleasa nu-i prevestea
nimic bun ; o crunta intrebare muncea cu spor
amar pe domnul ministru : ce astepta ea ? de ce
intârzia ? Fusese inteadevar uluita de Intorsatura
neasteptata a lucrurilor, in seara aceea când din
acuzatoare devenise acuzata ? Sau pAndea intoar-
cerea sa si a Zinei, pentru ca lovitura sa fle data
in plin ?
Canalia! §arpele ! spumega el, strabatand cu
pas ferm i grabit camera de lucru dela un coli la
altul. Am s'o joc frumusel de tot...
Cumplita sa ciuda mai provenea si din faptul cA
desi daduse ordine severe ca studentul acela
dela care emanau toate necuviintele puse in
circulatie pe socoteala lui sä. fie redus la ta-
cere cât mai repede cu putinta ; vestea implinirii
acestei dorinti, intarzia Inca. El da totul pe slabi-

www.digibuc.ro
168 GIB. I. MIHAESCU

ciunea de zel a agentilor, din cauza lipsei lui de,


acolo ; era deci hotdrit ca la intoarcere sd-i dea pe
toti afard. Dar intoarcerea asta tinea O. se intam-
pie cat mai tarziu cu putinta, asa cä propriu zis
se invartea inteun mic cerc vitios, fficea une-
ori sd-si iese complect din sdrite...
Astfel se vdzuse nevoit sä depund toate sfortd-
rile ca sa intre in seria doua a concediilor minis-
teriale, intentionand pentru a castiga cat mai
mult timp sä piece apoi direct in Elvetia.
Farà sd-mi vac' casa ?I Dar e noexplicabil...
Ii ripostase sotia sa, cand domnul ministru tocmai
credea cd a imunizat-o de mice altd dorintd cu
perspectiva voiajului in strdindtate : Vom sta
saptamiind acasd i pe
Dar n'o sd avem timp dragutd... Doar acum
sunt la dispozitia tdrii si azi concediile nu se mai
dau cu lunile, pentru cd a trecut vremea minis-
trilor de agrement...
Tad cä ai un fel de repulsiune pentru
casd, pe care n'o inteleg de loc... Eu nu pot sä.
plec din tard pand nu tree pe acasd... N'am decat
sas plec inainte cu o sdptdmand §i sd te astept
acolo,
Domnul Cornoiu o mdsurd atent, pe sub span-
cene. Sa fi inceput oare anonirnele? De bund seamd,
de vreme ce ea era nelnduplecabild... Se gandi a-
tunci sà intre in forfotd cu pieptul inainte...
Zina, mie nu-mi plac situatiile echivoce... Ma
rog, spune ldmurit : ai primit vr'o scrisoare care
te... care sa...

www.digibuc.ro
BRATIIL ANDROMEDEI 169

Scrisoare ? 0 scrisoare ! De la... de-acolo...


din... dela vre-un... ha, ha...
Rase fal§ §i glacial.
Ei da, am primit... 0 nu numai una... to
asigur...
Asa dar a primit, mugi el, lovind scurt, CU
pumnul inclestat, In aer...
Si gate !... fäcu ea visätoare.
Apoi dupä ce ldsä o pauza, privindu-1 cu un
straniu surâs, cum 10 muncea buzele intunecat si
crancen :
Nu te incântä asta, cä abundä adoratorii in
juru-mi ?
Domnul Cornoiu ii aruncä o privire speriata,
apoi se porni deodatä pe-un ras plin 0 bucuros de
om câruia i-a izbutit o pacaleala...
Iarta-mä draga mea Zina, n'am vrut ski, te
jicnesc... Vream numai sä te intreb dacä n'ai mai pri-
mit nimic dela Esti... Insä vorbind cu tine eram coin-
plect absorbit de-o preocupare... 0 chestie dela
minister...Un räspuns care ma intereseaza mult §i
care nu-mi mai vine... Ah, politica asta... se scu-
turd el ca de- o prevestire rea... Vai Zina, dar ce
ti-a mai trecut prin minte...
Si din râsul lui sincer 0 din vorbele lui si tot
ce urmä apoi, ea cäpatä convingerea deplinä cä
tin orn asa de important ca dânsul, un moment
n'ar putea bänui, ceiace ea avusese släbiciunea sä
lase cat pe-aci sa se intrevadä deabinelea.
Urcä deci multumitä in masina care-o astepta s'o
duca la §osea. Iar el, care o tinuse tot timpul cu.

www.digibuc.ro
170 GIB. I. MIHAESCIJ

bdtae ward din palma pe frunte §i cu Vai ce va


sd zica distractia asta!" rdmas singur, se prd-
pädi de rAs c'a §tiut s'o intoarcd... curat minis-
terial".
*
* *

Mama veselie o curmä o ward bdtae in ti§d,,


urmatd indatd de capul servitoarei, vArilt prin des-
chizdturd :
A... ce... tu qti Matilda ?
Eu domnule ministru! A venit o cocoand...
0 cocoand, ce cocoand?... nu primesc aici...
I-am spus asta : zice Insd c'o s'o primiti
daca-i auziti numele... 0 chiamd §oi... §oi... §oi....
da atât ; Sultana §oi...
§oimu... 'Mai domnul Cornoiu...
§i dupa o scurta §i veseld cumpäneald:
Ah, da... are dreptate... condu pe doamna in
birou... §i spune-i cd voi veni indatd.
Iar ca du§i de instinct, ochii lai scormonird -
comi spre mäsuta de noapte, unde-§i avea al doilea
exemplar al telefonului.
Dupd un moment, Inainte de a-§i potrivi bine-
gura in pâlnioard reflectd totu§i precaut :
Mofturi §i. student §i tot... 0 singurd proba zdra-
valid avea ea in mând, pe servitoarea ei, pe Marita,
cu care dânsul vorbise in ajun, când Sultana nu
era acasd, spunandu-i cd va veni a doua zi. Aces-
teia nu i se luase depozitia la politic) ; probabil era
pdstratd pentru tribunal. Iar domnul prefect al po-

www.digibuc.ro
ARATUL ANDROMEDEI 171

litiei pare sa nu dea nici o atentie laturei


A§teia. Intrebarea e : domnul prefect ignoreazà, cu
adevarat imprejurarea sau se face cd nu baga de
seamd. i inteun caz §i intealtul domnia sa da
dovezi cam de... inaptitudine... Probabil se culcd pe
urechea cä doamna n'a sesizat incd justitia...
n'a sesizat-o pentru cä, dupd cât se pare, venirea
ei acuma e in legaturd cu o mica tranzactie prea-
1abild...
Deci prilejul nu trebue scdpat catu§i de putin
dincoace. A§a cä deocamdatd are cuvântul prefec-
tura politiei bucure§tene... .Und jetzt rasch"...
Numai ca dându-§i de minune seamd Ca mAnu-
§ile sunt indispensabile când vrei sä umbli cu po-
litia Capitalei, domnul Cornoiu fu foarte dulceag la
glas §1 nu afirma nimic. 0 presupunere de §antaj,
nimic mai mult.
Nu trebue anticipat, nu, domnule secretar !
In orice caz agentii sunt necesari §i... de build'
seama civili... Dorinta mea intima e sa nu fie ni-
mic serios... inchee el.
§i a mea la fel... zbArndi dela capdtul celdlalt
al firului.
Domnul Cornoiu i§i freed mAinile multumit :
§i-acum sa vedem tranzactia. Iar dup.' o u-
voard reflectare. E. nu te joci tu cu mine
puica mea Apoi sun-a. §i dadu instructie servi-
toarei : dacd vin doi domni introducd in odaia
de langd birou §tii in a de dincolo, unde e u§a
care da in birou, aia de e astupata de bibliotecd.
Deschizi u§urel, ca sa nu se audd de alaturi....

www.digibuc.ro
172 GIB. I. MIHAESCU

Baga bine pe urechi ce-ti spun... §i pe urma vii §i,


ma anunti : Domnule ministru a venit domnul
Hristescu 1"... atat imi zici 1ntelegi... nici o vorba
mai mult"...
E... repeta...
*
* *

Peste cloud minute domnul ministru patrundea


surAzator §i binevoitor, in biroul, slab luminat de-e
fereastra ce da'n spre miaza noapte §i adumbrit §i
mai bine de grelele perdele §i de mobilier greoi
§i incarcat. La intrarea lui, din fundul acestei um-
bre se desprinse o alta umbra ceva mai compacta
§i se apropie. Era inteadevar Sultana. Rasfoise
pâna acum un album, pe care1 puse repede la loc
§i veni cu mâinile intinse §i râzând cu tot §iragul
dintilor, violent de albi, pe fata acum grozav de
inchisa. Domnul Cornoiu Inca nu-§i putea crede o-
chilor : Sultana Ins4 ! Iosefina !
Canalia I" 0101 atât de strans gâtlejul lui,
ca doar el auzi...
§i fata surazatoare se posomort Era delicioasa
Sultana gatitä a§a ca pentru Bucure§ti, strânsa
pachet in rochia scurta §i cochetd, de-un liliachiu
Indoelnic. Palarioara de pai albastru, cu boruri In-
guste, arunca pe tenul sidefiu palori de mister ;
el nu o mai vdzuse gdtitd atat de potrivit cu felul
ei, de cand o §tia domni§oard. i'n fata revelatiei
acesteia mondene regreta sincer cd a mai chemat
agentii. Ar fi avut tot prilejul sa trinieata servi-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 173

toarea in ora§ §i sd Incerce din nou s'o birue.


Aerul ei deschis §i totu§i gata de rezistenta II in-
darjea fan', seaman-
Dar omul politic dinteinsul ii spuse cd bine a
fdcut ce-a fdcut. §i omul politic invinse. Apnea deci
doar una din mainile intinse §trengdre§te §i lard
sd i-o sdrute, doar o scuturd bdrbat §i sumar ; apoi
o pofti sd §eadd...
Redeveni zambitor :
Ce vd, aduce la mine doamnd !
Vai ce protocolar... Se vede cd doar la noi,
acolo, pe strdduta mea cea mica poti fi ceva mai
natural... Cu tonul dsta, e imposibil sd-ti adreseze
cineva o rugdminte...
El o privi cu larg Inteles. §tia sd aducd bine
vorba. Nemernica, §i ce-ar putea-o impiedeca sd nu
fie a§a de incdpdtanatd! Or ce, ar putea O. i se
indeplineascd. In schimb doamna vine la transactii...
In forma... Bine... o prime§te §i el tot in forma"...
0 rugaminte ? P... Bun... vom vedea... avem
tot timpul... nu e nevoe sd ne gräbim... ne vom
intelege u§or, pe indelete... daca e prea complicata
vom rezuma...
Ea-1 privi lung, apoi rase u§or, plecanduli ochii
in covor, cu buzele botite, parcd inveselitd §i ru-
§inatd in acela§ timp...
Inca n'ai uitat...
Sunt lucruri care nu se uitd a§a de u§or...
dumneata insati n'ai putut uita sl regreti cd ai
lost candva doamna Cornoiu... E .curios numai cd...
ti-ai adus aminte de acest regret ceva mai tarziu...

www.digibuc.ro
174 GIB. I. MII-IAESCU

ceiace evidentiaza Indeajuns scopurile regretului...


Scopuri, nu inteleg...
In sfArsit ; am auzit cä esti foarte bine echi-
pata cu martori... un student 'Walt care...
Tocmai pentru el venisem sa-ti vorbesc. Dar
pentru cä mä iei asa... vdd cä trebue sä renunt...
De ce, ba nu... te rog stai... §i vorbeste... ia
loc... asa... poftim s'auzim...
E inutil...
De ce... te rog, to rog foarte mult... iaca spune...
sau nu... nu Inca... un moment numai...
Si domnul Cornoiu fäcu o miscare spre usd...
Nu, nu, nu ie§i... ca nu mai stau, se ridici
ea din nou sa plece privinduli ceasul dela mânä...
Voi veni altd
Domnul Cornoiu insa ii Impiedeca esirea. Ce
dracu au §i agentii dia de nu mai sosesc ! Cu ma-
sina de-atunci ar fi putut fi aci de multd vreme.
Totusi prevazdtor, n'o mai pofti sá eadä cu voce
tare. Ii indica muteste scaunul, päzind usa cu
pieptul lat.
Zici cd vrei sa ma rogi de studentul acela...
Cum 1l cheamd? facu el färä importanta, stram-
bandu-se u§or si petrecandu-§i un deget pe dupd
guler, ca §i cand l'ar fi supdrat butonul.
Nenoveanu... Gicu Nenoveanu...
Nenoveanu ? Unde dracul mai auzise el de nu-
mele Asta. Cu ce Imprejurare ?
Nu putea sä-§i aduca aminte. Dar Insfársit, asta
nu avea chiar ap de mare importanta... Important

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 175

era dud veniserd sau nu agentii. Desigur Inca nu,


pentruca altfel l'ar fi instiintat servitoarea.
Prin urmare trebuia s'o faca sa mai zdboveasca
putin cu propunerea ei, pentru ca ei sa audd totul
de-a fir a pdr. Ea Insd pdrea grabita... o va ldsa
deci sd spund acuma ce are de spus, se va face
cd primeste si când vor veni aceia, o va face sä
recapituleze...
Nenoveanu... hrn... si ce doreste amicul dsta?...
0 suplinire, o simpla suplinire, ori care ar
fi aceia... aci in Bacuresti... pfind-si termind cursu-
rile...
In Bucuresti... dar e o imposibilitate... sunt
titulari cari...
Tocmai de aceia m'am gandit... am venit si
eu... pentru a dovedi ca se poate realiza si impo-
sibilul... când e adevdratä blind vointd...
Ma rog... admitem cd se va face. §i. in
schimb...
In schimb ? Ce schimb... nici tin schimb... Am
crezut ca... intre noi... incape... färd schimb...
Vd faceti ea nu pricepefi... Ma rog o tran-
sactie are cloud propozitii : Do ut des... Care va
sa zicd primul membru : imi faceti protejatul su-
plinitor : al doilea : in schimb nici eu nu mai fac
caz de chestia...
Caz... chestie !?-..
Ea rAse cu amdrdciune si-1 nadsurd dispretuitor :
Nu md asteptam sd te fi schimbat atftta noua
dumitale situatie. Iti multumesc mult...
El ii bard iardsi drumul... §i pentru cä ea parea

www.digibuc.ro
176 GIB. I, MIHAESCLI

hotarata sa ese, el o lua de brat §i o duse din nou


la scaun, farä sa-i spuna o vorbd, gândindu-se ca
agentii au fi putut veni tocmai atunci...
Nenoveanu ?... Ästa era deci studentul... mar-
torul, de care...
Martor?...
Unul din martorii, din nenumäratii martori,
cu care te preväzusei din vreme, atunci,
Ce-ai crezut dumneata.... ca ai sa-mi peridi-
tezi situatia... Te rog nutnai sä spui : cine te
invätase ?...
Ea 1 privi cu un zâmbet §iret.
Cine sa mä invete? Foarte simplu : modul...
ministerial §i manierele la fel, cu care ai crezut
ca ai sa ma convingi ca la comanda... §i-apoi nu
ma prevazusem cu nici un martor...
Vrei sä zici ea erau In visita... indivizii dia
toti... chiar aveau §i mutre de musafiri... Poate ca
studentul...
Indivizii dia mâncau in hue-Marie, cäci ii a-
yearn tocmiti sa-mi munceasca gradina... Iar stu-
dentul §i Inca o vecinä erau in Atra§i de
tipetele mele au sarit cu totii... pentru ca am vrut
sa va dau o lectie... Ca sä §titi ca nu ma infiorati
cu noul dumneavoastra grad...
La care Insa vad ca aveti gentiletea sa re-
curgeti pentru tinerii dumneavoastra... ca sa zic
a§a, prietini...
Ea rovi §i pleca ochii in jos. Apoi färä sä-1
priveasca continua :
Nu regret ce am Meut... desigur Insá ca

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 177

dacd ai fi procedat cu mai mult tact, lucrurile n'ar


fi ajuns pand acolo... Eram, sa §tii, foarte indarjita
§i cateva zile m'am simtit atat de jicnitä cd daca
q fi putut, ti-a§ fi facut cel mai mare rdu posibil...
Si'n consecintd te-ai dat cu opozitia...
Nici nu tiu cine face parte din opozitia
Ilumitale... Tot ce §tiu, e cä dupd ce mi-a trecut
necazul, am plans destul de mult trista mea soartd.
§i desigur cand md voi intoarce acasd, voi plange
§i mai mult vdzand O. ma socote§ti färd chip de
schimbare a§a cum ma socote§ti §i-mi vorbe§ti... a§a
cum imi vorbe§ti. Ma gandisem cd poate atunci,
m'am pripit §i eu, cd n'am §tiut cum sd iau lucru-
crurile. Astdzi vdd Insa ea nu m'am In§elat... Intre
noi doi s'a deschis o präpastie cumplitd.... §i cu
toate astea, domnule, sd nu uiti, ridca ea ochii
plini do lacrdmi cd acea pe care o tratezi ca
pe o femee de rand ti-a fost sotie... ti-a purtat
numele...
Pe care acum mi-1 moaie prin toate cior-
bele... mi-1 imparte pe la toti Nenovenii...
Acum nu-ti mai poartd: numele... Am pe al
meu... dar te rog sa crezi cd §tiu sd mi-1 port. Iar
Nenoveanu acesta e un biet student sarac, care
are §i el nevoile lui. Venise cu mama lui, pe care
o cuno§team, sa ma roage sa interviu pe langd
fostul meu bdrbat... ajuns ministru... M'am simtit
desigur magulitd, mdcar de atata...
Domnul Cornoiu ciuli viclean urechile i zâmbi
incert.
I-am fdgaiduit §1 and, seara, servitoarea mi-a
12

www.digibuc.ro
178 GM. L M1HAESCU

spus cä m'ai cdutat §i ai sa revii a doua zi, i-am


trimes numai decat vorbd... Iti inchipui mândria
mea sufleteascd...
Domnul Cornoiu fäcu involuntar un pas spre
dansa, privind'o incordat §i disparându-i surftsul,
In sfar§it, continua ea, din ce in ce mai rar,
mai obosit §i mai dramatic... domnul ministru, so-
se§te... In casa mea... Pärea cd a reinviat ceva din
farmecul trecutului.,. Putin, foarte putin din gloria
§i puterea sotului se mai resfrângea §i asupra
mea... Când iata domnul ministru, incepr. sd
umileascd cu numele de Iosefina §i sd md trateze
ca pe-o cocota... Zadarnic i-am spus cd e fume-
dincolo §i ca sunt a§teptatd... ma i mult chiar, cd
se aude prin peretele subtire... A§, domnul minis-
tru, nu vrea sd §tie de lume... de martori... cum
le spune dânsul §i acum se mird ca erau prea
multi...
Nu se auzea prin niciun perete: i-ai strigat t
Dupa cele ce-au urmat...
Habar n'ar fi avut ei de cele ce se Intl-
plau... dacd nu i-ai fi postat la u§i... ca sa. faci
jocul...
Te in§eli... §1 md insulti intfuna atribuin--
du-mi astfel de josnicii... Mi-ai intesat mahalaua
de spioni §i maltratat la politie lucrdtorii din
grädina... Puteam sd ridic glasul ! N'am protestat.
Am ldsat timpul sd te facd sa-ti recuno§ti
§i tot eu am revenit : sa §tergem ce-a fost... Nu
pot pdstra du§mdnii. §'apoi de ce n'a§ spune-o...
Sunt femee... am desvoltat ca oricare alta senti-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 179

mentul mandriei §i al puterii... Mama studentului


insu§i a cdutat sa ma imbune... Cum, dumneata
fosta sotie, a unui ministru, care te iube§te incd
§i tocmai cand iti da dovadä cd te iube§te, sä te
poti supra ?... Nu md iube§te doamnä... vrea
sd-§i bata joe de mine... Nu vezi ? Mä trateazä ca
pe cea din urmä dintre femei... Dar bdtrana nu
mi-a dat deloc pace... Se vede, cd va iubiti amân-
doi, asta e adevdrul, dar va e necaz cd v'ati läsat,
ascultä-mä pe mine cd sunt bdtrand... Du-te la
ansul... e randul dumitale... prea parca 1-ai dat
afard atunci... §i iata am venit... Acum dumneata
Ind dai afard la randu-ti... poate cd ai dreptate...
WA plec... Iartd-md cd te-am deranjat... ispd§esc
naivitatea de-a md fi mandrit fata de-o biatä. IA-
trand suprätor de insistenta... Iartä-mä...
Se scula §i-§i reprimä cu un brusc tremurat o
toand de lacrdmi. Dar el fu langd dansa : ii lud
máinile §i i le puse pe umerii lui ; apoi o stranse
in brate.
Nu Sultana... nu te gonesc... Acum e§ti a mea
pentru totdeauna. Inteadevär, am procedat cam
brutal... Dar ma exaspera incapatanarea ta... Fe-
meia acea bdtrand a avut dreptate : noi ne iubeam,
dar nu §tiam cum sa ne ludm... Pentru asta o sd
rdsplatesc pe fiul ei...
0 duse spre divan §i se mezard. Se priveau
lung §i se sarutau la fel... Apoi buzele lui se rd.
täcird pe gatu-i, se ridicarä pe brate atat cat lä-
sau manecile, cdrora le desfacuse nästureii.
Statura multd vreme astfel, strangandu-se §i sa-

www.digibuc.ro
180 GIB. I. MIHAESCU

rutându-se, stabilind ora fixa §i locul viitoarelor


intâlniri. Intru târziu el ii spuse rugator :
0 simpla dorinta mai am pe care te rog, te
rog.. sä mi-o indepline§ti... Atât 10 mai cer... In
schimb 10 voi face tot ce-mi vei cere...
Anume ? intreba ea dulce, gândindu-se cu
groaza la silueta mlädioasa §i spetita de oboseala,
tot masurând nerabdator trotoarul, a tfinarului Ne-
noveanu §i la frumo§ii lui ochi zdrobiti de atata
cautare in susul strazii, de un de avea O. vina a-
ducatoarea vestei celei Lune.
Nu-mi vine sa spun... pentruca... §i tu... ai,
un mod de a intelege lucrurile...
Dar spune dragul meu... Iti voi admite to-
tul... poftim ca sa nu mai fie nicio neintelegere!...
glasui ea trandav §i dornic, gândind inainte cu sa-
tisfactie : Ce imaginatie supla §i ce simt de pre-
vedere la dânsul... Dacd nu invia pe mama-sa,
moarta de mult, saraca, partida era pierdutal...
Eah, sa lasam... o simpla slabiciune... Re-
nunt...
Dar spune dragul meu pentru numele lui
Dumnezeu... MCA acum chiar ma supar pentru asta...
niciodata n'ai avut 1ncredere in sufletul §i'n ma-
rinimia mea : numai corpul meu, te-a preocupat...
§i asta m'a indârjit inteatata... M'ai considerat tot-
deauna ca pe-un simplu stimulant... Atât §i nimic
mai mutt... Nu te'ncontra... Mai degraba, spune-mi,
destainue§te-te daca vrei sa-mi probezi contrariul.
Dar s a nu razi...
Nu ltd...

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 181'

Päi o sa-mi pretextezi ca §i ästa e un mo-


tiv de comparatie sau un stimulent... de§i propriu
zis e ceva cu mult mai putin prozaic : e o simpla
fantezie, o nebunie, cum vei vrea zici... dar
in orice caz e ceva cu totul inofensiv... nu e ni-
mic interesant nimic decat o biatä co-
pilarie, de om in toatä firea §i Inca ministru...
Un... o... Ma mir cum poate sa te necajeasca atata...
Bine, bine.., am inteles... numai sa vedem in
ce consta...
Numai sa nu te mai superi daca-ti spun
Iosefina...
O... asta... Bine dragul meu... Dar te las...
E un, un... o...
Te rog chiar... Sa §tii ca ma voi supra daca.
ma vei mai numi altfel, tran§a ea grabitä.
§i se sculä sa plece...
Atunci, maine la cinci dupa amiaza... zici ca.
tot aici...
Desigur... vino fara grije... Doamna Cornoiu
va pleca chiar astazi cu trenul de dupa amiaza
ea dore§te mult sä plece ; trebue fac pe plac
rase el cu inteles... Eu voi ramane panä la repriza
doua de concedii, cum ti-am spus... Acum cred ca.
am tovara§e de ramas... pana atunci...
Cat vei vrea tu, dragul meu.
0 stranse cu foc la pieptul lui mare...
Scumpa mea Sultana...
Sultana... ma supar sd §tii...
Iosefina...
Ea se indreptä spre oglinda, ca sa-§i aranjeze

www.digibuc.ro
182 GIB. I. MIHAESCU

toaleta. Gandea gi acum la Nenoveanu : Minunat


auzi ce fin miros la dânsul decât sa f a--
cern jocul opozitiei mai bine sä profitdrn de dân-
sul, cat mai mult cu patintd... Insa numai pentru
numirea mea sd stdruesti... de mutarea ta nici po-
meneald... ea va veni dela sine... Deocamdata nu-
mirea §i pe urmd am gi alte rezerve...
Si zambindu-i cu mare dragoste prin oglinda igi
mdsurd fostu-i bärbat, tintindu-1 cu ochi sticlogi,
amenintandu-1 in minte :
Am adoptat altd tacticd scumpe Napoleon...
0 sd mi-le plategti pe toate...
Se auzi o bdtae in ugd :
Ei ce e ? Ah... A, ha... stai...
Dar servitoarea intra...
Domnul Hristescu...
A venit ?... sa agtepte nitel...
Tocmai, zice cd nu mai agteaptd... E de mult
gi...
Cum... cum de mult... de ce nu m'ai anuntat...
cum ti-am spus...
Dumnealor mi-au... dumnealui mi-a spus... ca
nu trebue sä va anuntam : nu e voe... aga mi-au...
mi-a spus... M'a oprit, lângd dumnea... lui... Si a-
cum zice cd n'au dece:..
Hai, hai, du-te sä stea putin... sä agtepte tot
acolo... Vin numaidecAt... Si uite ce... pand cand
vin eu, da-le câte-o viginatd...
Galant gi fericit domnul Cornoiu igi conduse fosta
sotie pand la poarta, unde agtepta de mult auto-
mobilul ministerului.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI

A uite §i ma§ina... Te duci cu ea...


0, nu, nu, se apärä Sultana... ma duc po-
jos... am o vizitä... aci foarte aproape... cateva
case...

Andrei Lazar l§i aminte§te uimit §i nu poate


prididi memoriei. Atatea s'au putut intampla in-
tr'un interval prea scurt de zile cä e de necrezut.
§'atat de mari evenimente : ve§nicia insä§i s'a rea-
lizat intr'un spatiu marginit de timp. De necrezut
§i totu§ pared a fost o legatura stransä Intre fan-
tasticile imprejurari
El recapituleaza lucrurile cronologic. Intai doamna
Cornoiu, venitä singura din Bueure§ti, i-a vestit
sosirea prin doamna Nedan. S'au intalnit la Tinuta
§i Intrevederea a fost nea§teptat de inimoasa §i
ealdä. Zina s'a purtat cu o drägala§ie rara, ea
mandra, ea puternica, ea uluitor de frumoasa. Tar
el, Lazar, s'a Intrecut pe sine. Nicio sfialä, nici-o
stangäcie un adevärat record ! A fost o betie de
särutari, atat de multe, ea dupd ce s'au despärtit,
el, pared plutea, ducandu-se spre casä.
Intalnirea cea nouä avea sä fie Vineri, adica
peste doua zile. §i, Zei nemuritori, unde credeti
dumneavoastra ? La el acasä ! La el acasä, zeine-
muritoril Femeia asta malta, subtire §i alba, cu
par de reflexe astrale, cu par de raze ondulate,
va veni la el acasä, Vineri, pe Inserate. Va des-
cinde dintr'un automobil de piata, care va trage

www.digibuc.ro
184 GIB. L M1HAESCU

In curte, dinaintea ugii principale. Cu toate cd std.


In fund inteo cdsurä izolatd; totug, Vineri seara,
cocoana proprietareasd va fi expediatd de Lazar,
cu prietenul sau prietena ce-gi va alege, pe chel-
tuiala lui, la reprezentatia Circului venit de curând
gi care face furori in piata cea mare, cu un pro-
gram trecând uneori gi de ora unu noaptea. Iar
ea va descinde din cel mai de nepdtruns mister,
ea dintr'un nor de nebuloasd ; pe care Lazdr 11 §i
vedea pornind de pe acum din spatiile nemargi-
nite, pentruca Vineri, adânc pe inserate, 0, ajungd
tocmai bine in casa in care, tot timpul serei ace-
leia, nu vor arde decât lumândri, simple lumândri
de stearind, In locul becurilor violente. §i micul
astronom igi inchipuia de pe acum, fericit, cum
vor arde lumândrile acelea, in vechile sfegnice de
aramd, rämase doar ca podoabd pe mesele apar-
tamentului sdu mobilat, cum vor tremura ele um-
bre gi penumbre, deasupra misterului cel mare,
.care atunci se va intruchipa ! In noaptea aceia de
Vineri, o zeita, zeita Urania va descinde Inteo
casd de muritor ! 0 constelatie se va desface gi so
va reintrupa in mitologicul personaj, din care a
zburat. Cassiopea, sau poate, Andromeda, cea cu
nume infiordtor de placut !
Asta era deopotrivd, ca gi child ai fi putut sd.
-desprinzi, din cadrul nemdrginirii, cu puterea On-
dului sau cu puterea vointei, sau ca gi când ai fi
putut fura, din sborul universului, misterul otigi-
nar, migcarea nestargitd sau focul prometeic.
0 zeitd se va cobori...

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 185

In drumul acesta nemaivazut de frumos, spre


casd, minunata imagine migcdtoare, mergea inaintea
ochilor lui, ca steaua magilor. Uneori se aprindea
In culori mai vii ; atunci migcdrile line se precipi
tau, se amestecau, desfdgurarea se grabea gi urmd-
rile intreceau pregdtirea.
... Buzele se ridicau In sus, pe brat treceau mult
de cot, se apropiau acum nemai infranate de ni-
mic gi de nimeni, spra moalele ascunzig al sub-
tioarei...
Acasd, s'a trantit pe patul cu dreve de bronz,
terminate in globuri de culoarea gi. mdrimea lui
Jupiter, privit cu ocularul de 60. N'a avut nevoe
de mâncare In seara acea ; ca de obicei a apdsat
ochii cu pumnii still:30. Minunatul caleidescop al
mintii a inceput sd se inviirteascd dela sine ; gi'n
decorul multicolor 0 migcdtoare arabescuri, rein-
cepea sd se dapene, dincolo de retina, in cugetul
arzând, firul intrerupt.
Vestmintele diafane, cddeau pe noianul stelutelor,
care jucau in jurul imaginii centrale ca fulgii de
zapadd in lumina globului electric. Se imbinau
intr'o hord de triumf, incununand magic trupul alb
gi zvelt, de care m'ainile inchipuirii lui se apro-
piau tremuratoare, ca mdinile de avar bdtrdn spre-
comoard, apoi deodatd se repezeau tinere gi elas-
tice Ca sd apuce...
...Neantul !" glumi el gi lacrdmile II podidird de
fericire. Neantul acela groaznic, rece gi negru ca
spatiile, ingrozitor de rdsletite de zona luminii ga-
lactice ; leribila senzatie umedd gi mucedà a reali-

www.digibuc.ro
186 GIB. L MIHAESCU

tatii rânjitoare, care ia locul visului, tocmai când


acesta a atins culmile frumusetii... Huruitoarea da-
-ramare a mintii, and rotile incepeau una, ate
una, sd se opreascd...

* *

Dar in seara acea de atat de mare fericire, cà nu-i


va mai esi niciodatd din minte, impulsul originar
pus in mi§care maina, desigur pentru totdeauna.
Amintirea este inteadevdr de necrezut :
A aprins in antreu, In odaia de calcare i chiar
in odaia motorului lumandri in sfesnice. Voia sd
vada cum va fi, atunci, peste curândd vreme, când
himera se va realiza. i razand de toate celelalte
himere ale trecutului a ridicat musamaua, de pe
scheletica forma de metal §i de curele. A râs de
ea cu pldmânii plini, de nebunia asta pe care in
sfârsit a rdpus-o. §i ca culme a silei, a ridicat pi-
ciorul §i a izbit-o sub roata cea mare lilt? o ade-
varatä, Impletiturd de curioase tendoane de metal.
Atunci ceva a pocnit in pistoane, printre coarde
sau cine §tie uncle ; ceva a pocnit tare §1 distinct
si el a ingalbenit de pldcere : sufletul animalului
de otel, sburase insfAr§it. Rdsuflase larg : scapase
pentru totdeauna cle el
Dar rotile au inceput comunice una alteia
av5.ntul ; curelele se mi§cau lin pe dupa obezi, tic-
tacul pistonului devenea tot mai regulat. Roata cea
mare se ridica spita cu spita, greoaie i maiestoasa,

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 187

spre a se rostogoli dincolo, in aceial cadentd, cres-


candd §i Impunatoare.
Andrei Lazdr a§tepta calm §i sarcastic privind
tinta roata cea mare ; ea do obicei dedea cea
dintdi semnul oboselei premature, al inceputului de-
ve§nic repaos. Spitele negre de fier unite acum In
discul alburiu al repedei mi§cdri, Incepeau sa so
desemneze una ate una, reale §i vartoase, In mul-
titudinea de spite imaginare §1 §terse, creatd de
invArteald. §i curand, curând, tot ce era imagine
zbura §i doar crucea acea neagrd in cercul greu
al cadrului se mai leg-arm la dreapta §i la stânga,
spre a se fixa in cele din urmd masivd §i sfidd-
toare, cu unul din brate spre podea...
Ochii lui Lazar se pironeau atunci ingroziti spre
unelta eternei torturi, al cdrei brat infipt crud in
spre pdmânt arata ultimul drum hdrdzit omenes-
cului avânt...
Dar astdzi nebunie sau minune drdceascd,
crucea era disc invisibil strans in cercul de fier
crucea dispdruse §i'n locul ei curgea mi§carea
ve*nicd.
Minunea ! Adevdrul cel mare ! Invierea lucrurilor
moarte, infrângerea repaosului etern... noua inviere
a lui Lazar cel biblic, in Lazdrul de acum !
Andrei Lazar se frecd la ochi : cu neputinta I Cu
neputintd ! Ocoli ma§ina prin toate pärtile ; intinse-
cu degetul, dar nu indrdsni sä pipdiascd. i totu§i
totul mergea de minune... Necredinciosul Toma !
Atunci ce se rupsese, Dumnezeule, ce se rupsese?
S'a rupt inteadevdr ceva In ma§ind, deslegand-o.

www.digibuc.ro
188 om. r. MIHAESCU

de unicul 0:cat al constructiei, i pornind-o astfel


pe drumul eternei mergeri ? Sau se rupsese ceva
în creerul

* *

Dimineata l-a gasit astfel la masina necontenit


Invârtitoare. El a privit cu bucurie zorile si a stins
de grabd festila tremurätoare, ddtatoare de umbre
iluzii. A salutat In gand soarele care-si vestea
sosirea prin vdpaia rosie ce se Intetea In fereastra
oddii. Pe urnid soarele a räsdrit deabinelea si a
pdtruns prin geamurile de deasupra, neacoperite
de hârtie albastra ; a sträpuns temeinic odaia cu
sdgetile lui alungdtoare de fantome. Dar masina
mergea Inainte imperturbabild i maiestoasa; ea
era o realitate, pentru ca nu se temea de soare.
§i pe urmd, independent de lumina', haraitul acela
inângâetor si uniform, era o dovadd cä miscarea
cea de nedeslegat fusese subjugatd. Pentru tot-
deauna, In vecii vecilor ! Doamne, poate cä aci std.
iluzia ; poate ca se va opri peste o vreme : un an,
o lund, o saptdmand sau o zi. Insä ce putea sd
Insemne asta ?... Or cât de putin, ea putea sa
meargd singurd i färâ ardere, fait nici o fortd, sau
materie strdind, decht numai curgerea metodica a
aerului prin pistoane i pulsul regulat al tuturor
acestor organe de fier, al tuturor acestor artere de
curea...
In ziva asta de vacantd, n'avea de ce sä se clued
In oras; totusi a iesit pentru ca sa nu mai audd

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDE1 189

huruitul Inebunitor §i miscarea cea lentd §i sigura.


Indepartat mult de casa, ca sa vadd dacd ele
mai persist-a In ochi si In urechi. Da, e drept ca
l'au mai Intovdrásit o blind bucata, asa cum Iti
intovardseste auzul huetul dinteo uzind chiar mult
dupd ce ai iesit. Dar pe urmd totul a disparut, ca
când n'ar fi fost nimic, niciodatd nimic... Linie-
tea aceia grozavd dinteinsul, in raport cu zgomotul
grozav al strazii l'au speriat teribil ; ideia asta :
vniciodatd nimic", I-a Mcut sä holbeze ochii si sd
alerge grdbit spre
Chiar de dincolo de usi a auzit huetul... huetul
vietii mecanice si eterne.
Deci totul mergea dela sine independent de
vointa lui, independent de orice vointd. A strdba-
tut orasul In lung si'n lat ; §i-a cdutat puncte cht
mai depdrtate de la care sa se Intoarcd pe jos, sau
aproape fulgerdtor cu masina.
Himera era acolo §i-1 astepta linistita, respirând
inainte si calm, ca un animal cuminte. 0 adusese
din cer, himera asta, de care toti se cutremurau
§i pe care toti ar fi vrut s'o vadd, sa-§i poata
spune : am vdzut Himera.., este o realitate
Ah, da... ea ar trebui ardtatd §i altora spre a
au mai fi nici o banuiald despre vre-o Inselare a
simturilor.
Astfel un domn necunoscut, complect strain, care
a si spus ca nu e de-aici din ora§, fu rugat insis-
tent de Lazar, SA-1 Insoteasca pentru a-I scoate
.dinteo nedumerire. Domnul primi; dar repede apoi
päru ca regretd, si and semne de mare nelini§te,

www.digibuc.ro
190 GIB. I. MIHAESCU

cautand cele mai copildresti pretexte, bdtu serios


in retragere. A fost un adevarat chin pe bietul
Lazar, sa-1 convingd sa-i intre in cask'. L-a tratat
cu lichior, i-a aratat cdrtile, aparatele, 1-a intrebat
dacd aude un harait.
Da, desigur, aud foarte bine, a raspuns dom-
nul in modul cel mai firesc, dar mai 0:strand Inca
din nelinistea dela inceput.
Pe urmd 1-a dus in odaia motorului...
Iata ce haraie, masina asta...
Ah, da masina asta... la ce serveste ?...
Oh, ea va servi mai tarziu, toata lumea va
avea nevoe de ea... Deocamdatd, un singur lucru
e de stabilit : daca mivä P... Spune dumneata :
miscd ea ?... merge ea ?...
Vezi bine ca merge ! a raspuns domnul pri-
vindu-1 timit desigur, ca.-i mai punea as!fel de in-
intrebare si s'a gräbit sa iese.
De ce nu mai stai ?...
Vai sunt asa de grabit... §i. insird iarasi a
gramadd de treburi ce parura inteadevar seri-
oase si pe care trebuia sa le facd numai in ziva
aceea...
Se uitä desigur pe furis si cu teamd vdditd la
Lazar, dar acestuia ii venea sa radd. De !Duna sea-
md, li da toata dreptatea sa-1 creadd chiar nebun,
de vreme ce sta sa-1 mai intrebe dacd se intampla
un lucru care sare in ochi...
Dar abia a plecat strainul, ca indatá o sarmd
inrositä i s'a infipt In creer : la ospiciu totdeauna,.
spre a nu risca prea mult, trebue sa faci pe voia

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 191

nebunului; daca el te-asigura ca e imparat, tu


trebue sa te arati §i mai convins dealt dânsul.
Andrei Lazar gasi pe strada un muntean cu
zeghea mitoasa, acum in plina yard, cu palarie ro
Wilda. si Inverzita de ploi, cu camasa murdard si
-opinci nerase. Ciobanul asta cu bata Malta cht
carja de mitropolit §i groasa ca un buzdugan, nu
putea fi cleat sinceritatea §i bunul simt In per-
soana...
L'a rugat numai sa intre lard sa-1 previe do
n imic. .

Ei... d'apoi de ce m'ai chemat domnisorule ?


a 1ntrebat ungureanul and a fost induntru.
Ma§ina asta...
Da ce e cu ea domnisorule ?
Merge ?
Hm...
Ungureanul I-a masurat de sus prima jos si Lazar
a Inlemnit... Apoi a privit §i la masina §i a Inceput
a rftde usurel. .

Merge, or nu merge ? a racnit Lazar, aproape


scos din sarite.
Da, no, vezi bine ca mere, domnule... ca ce
ma mai Intrebi... a continuat sa rada Impaciuitor
ungureanul... Mere, mere, de ce sa nu mearii...
Bine, bine, vad eu ca merge, nu mai incape nici
o indoiala asupra lucrului astuia, a insistat cu di-
plomatie Lazar. Vreau sa §tiu : suera pe undeva,
rasufla cumva... E un motor... fntelegi... si par'ca
n'ar merge tocmai a§a de regulat... dar eu sunt
cam tare de urechi... Intelegi... si. de aia te-am ru-

www.digibuc.ro
192 GIB. I. MIHAESCU

gat... Ascultd... ascultd bine.., dacd ti se pare cumva


ca hâr§câe sau scrâ§ne§te sau... stdrui el cu voce
atat de rugatoare, incht ciobanul se aratd incurcat
§i induio§at.
D'apoi cd, unge-o ca O. nu mai scra§neascd...
Pal tocmai, te rog sd asculti dumneata... dacd
sgomotul e regulat sau... din dud in cand...
Ciobanul II privi uimit cu ochii lui negri §i apo§i
§i paru cd ascultd câtva, apoi porni hotdrit spre
u§d.
Da nu md pricep eu domni§orule... d'apoi ca
ce costa o bucdtica de unsoare....
Si e§i de grabd, Mcându-§i loc pe u§d intec
dunga cu zeghia lui uria§d, urât mirositoare.
Ah, aceste vorbe din urmd au fost o adevdratd
revel atie.
Nimic mai simplu, nimic mai firesc, nimic mai
intdritor, mai strigdtor de biruintd decât aceste
vorbe simple, ale unui om simplu, cu miros atât
de greu, dar atAt de natural I
Da nu má pricep eu domni§orule... d'apoi ca
ce costa o bucdticd de unsoare...
Nimic mai delicios in simplitatea, in naivitatea,
in cacofonia lui, ca acest rdspuns ciobdnesc...
*
* *

Seara, dupa atâtea ceasuri de neodihnd, se culca


zdrobit de oboseald, dar senin §i. calm. De-acum
nu mai avea nici o_ indoialä, cd in casa asta dom-
ne§te in toatd puterea cuvantului adevärul §i rea-
litatea.

www.digibuc.ro
BRAWL AN DROMEDEI 193

Dar in dimineata urmatoare, In dimineata zilei


cand avea se vinä Zina, a särit din nou ingrozit,
cu inima bätanda, cu respiratia gräbitä, cu ochii
rataciti. Fusese desigur prada unui vis urat, care
persista Inca', de vreme ce acum, in rdcoarea zo-
rilor, In lumina asta putt de dimineatä, care.* fa-
cea loc biruitoare prin perdelele läsate, zgomotul
cel scump intarzia indärätnic sä se auda. Zadarnic
ci-a data zdravän capul ca sä-ci zdruncine timpa-
nele. Nimic : tacerea, neantul... Cu mintea ravasita,
eu ochii impaienjeniti de groazd infipt capul
In perin a.
§i abia cand s'a ridicat Intru tfirziu, descurajat
la culme, zdrobit, rätäcit, minune a minunilor : zgo-
motul continua pared de cand lumea, uniform §i
stapânitor...
Desbräcat chiar, a intrat in odaia minunii.
inima Ii bätea beatä de fericire In fata specta-
colului :
Roata cea mare se'nvârtea necontenit ; çi in-
treaga masind duruia monoton §i regulat, impasi-
bird ei far& semn de oprire, nici mäcar incetinire.
Ai fi zis o moan) o complicatä moard in minia-
turd, neoprita de zile §i nopti, miccata inteuna de
curgerea fard sffircit a apei.
Andrei Lazar mai facu o ultima incercare asu-
pra lui insuci ; pleca §i pfind in deseara nu se mai
intoarse.
Reveni, tocmai and amurgul grabit de yard,
desfacura de zor in vazduhuri, pregatiri mari pen-
tru venirea noptii. i gäsi toate lucrurile la locul
13
www.digibuc.ro
194 GIB L MIHAESCLI

lor, cele nelnsufletite tot astfel de nelnsufletite,


cele insufletite ducânduli inainte, imperturbabil,
firul vietii f Atli de sfdr§it.
Lasa perdelele §i aprinse lumândrile, In sfericele
cu intreite brate §i färd sa mai aibe vreme ca sa
desfacd pachetele de cumpdrdturi, aduse in onoa-
rea zeitei care avea sa coboare acum indatd, din
impdratia cerurilor, pentru a-i pune pe frun tea iz-
bânditoare, cununa dumnezeeascd ; statu sa con-
temple nemirat mersul neintrerupt al motorului.
Apoi deodatd i§i puse mdinile in §olduri §i sdri
de trei ori in dreapta §1 de trei ori in stânga, ca
inteun inceput de cdzdceased ; §i pe urmd jued in
toatd regula cu figuri inventate pe loc, in noaptea
aceasta de sabat a vietii lui. Umbra uria§d proec-
tatd de fe§tila tremurdtoare pe pdretii galbeni des-
chi§i, sari §i ea sprintend, imitandu-i gesturile...
Degeaba, scumpa mea, ti-am scdpat... ti-am
scdpat de tot, li rânji el §i o pocni cu §apca, pe
care obi§nuia s'o poarte prin casd, provocand-o :
Haide, da §i tu cu §apca In mine.
§i. umbra i§i apucd pe loc §apca la fel. Dar a-
tat. Cristian Ilse din nou. §i. asta precum §i-a-
duse aminte mai târziu fu singurul rdstimp de
desordine §i de copildresc din toatd durata acestor
zile suprafire§ti. Râsul insd se opri repede ; pen-
trued §apca sdrise din umbra, tocmai intre frân-
ghiile ma§inii §i se incurcase acolo. §i roata cea
mare pared se opintea acum §i toate incheeturile
maraiau ca un animal cdruia nu-i faci in voe. El
o scoase repede ; ma§ina reveni la §uetul ei nor-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 195

mal §i o bucurie fara margini i se topi ca o lu-


mina mare In pieptu-i. Manghe prietine§te §ina lata
a rotii care la rându-i ii mângaia u§urel podul
palmei. §i privi ingrijorat la umbra din perete, ca-
re-i fäcuse pocinogul §i care mangaia deasemenea
o roatd caraghioasä §i imposibild.
Dar ii veni a§a inteo doard un gând, o ispita,
ca un dräcu§or mic scdpat prin cuget ; un Ond
atat de nerabdätor §i atat de insinuant ca-1 asculta
§i apucd deodatd cu tarie de §inä. Mäna li fu dusä
catva in sus, dar pe urma crucea de fier incepu
sä se inegreasca §i-apoi i§i facu aparitia Intreaga
In cadrul rotund. Aparatul tdcu... i.-un fior do
ghiatd Ii trecu prin §ira spindrii... crucea acea nea-
gra parcd-1 fixa... Daidu drumul... 0 secunda de
tacere, apoi aparatul i§i luä drumul cu bazAitul lui
gros de bondar.
Va sä zicd poate fi §i oprita ; indatd ce pie-
dica i se ridica, mi§carea porne§te sä curgä dela
sine...
Insä unde a lost pocnetul acela ? Ce anume a
determinat mi§carea asta, pe care ochii lui o vad,
dar pe care mintea lui nu o stdpAnqte ? El tre-
bue sä §tie... §i mAine va afla acest mister ; mAine
va revizui toatd ma§ina §i unde va gäsi mica rup-
turd, acolo va §ti cá se a scunde ideea cea mare...
Va fi desigur u§or ca sa vadd, de vreme ce ma-
§ina poate fi Impiedicatd §1 pusä in stare de re-
paos, färd pericol de oprire definitivd.
Mana lui apuca iar dunga rotii ei-o opri din
nou ; iar printre spire OH un drug ce-i fu la in-

www.digibuc.ro
196 GIB L MIHABSCII

demand. Roata apasa cu putere opritoarea §i parca


toate articulatiile ma§inii se cabrasera, 1ncordan-
du-se sa rastoarne piedeca du§mana.
Andrei Lazar intinse maim surazand prietene§te
ma§inii. Dracu§orii lui Maxwell se dddusera cu
totii de partea lui !
Dar atunci se auzi batai In up de afard... Ah,
Doamne, iata, uitase ea' asta e seara tuturor feri-
cirilor ! Se napusti afard. §i up dela intrare se
deschise larg dinaintea zeitei care, mnsfar§it, co-
borase.
Era infaprata inteun §al larg §i baltat de ima-
gini multicolore pe-un fond negru ; §i-1 tinea cu
degetele pe dedesubt, strain bine la gat §i ridicat
astfel ca sa-i acopere §i fata. Incat and intro,
deasupra nu ie§ea decat fruntea §i parul Incarlion-
tat in §uvite de foc acum parca albastrii, ro§ie-
tici ; iar petele ochilor 11 fixau sumbru din umbra
lor nedeslu§ita. Pe urma cand 11 lasa sa cada, crai-
prii sprancenelor se distinserá de fundurile de a-
biz ale ochilor §i nasul, gure, barbia aparura rand
pe rand.
In lumina asta §i'n mirosul vag de lumandri,
descoperirea lenta §i treptata, avu un farmec spe-
cific de rit care se desavar§e§te ; ap ca explica-
tille ei Intretaiate de chicot ca-§i lasase palaria la
Tina §i cd de-acolo o adusese o ma§ina de piata,
sunard fals §i desarmonic. Ii astupa deci gura cu
sdrut lung, Inabu§indu-i orice alta incercare de
graire, apoi ii marturisi c'a avut neintrerupt sen-
satia cä ea se descopera din pl, ca din norul care

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 197

a adus-o ei-i fagadui cd-i va ardta din nou, de-aci


de pe pamant, a§trii pe care de-abia i-a pardsit,
mic§orati de perspectivd; dar inainte de toate, ii
va ardta insd§i mi§carea tuturor universelor din
vartejul cdrora descinsese la dansul, eterna zba-
tere a nepatrunsului, captatd inteun aparat banal
de fier §i curele, pe care i-1 depune la picioarele
zee§ti ca pe-un umil omagiu.
E mi§carea fdrd de sfar§it, And din pove§ti,
care parea tot ala de himericd, ca §i nadejdea co-
borarii tale in biata casa aceasta a robului tdu,
dar astäzi cand tu te-ai realizat in sfar§it, luand
corp omenesc, teribilul ei mister mi s'a desvdluit
prin tine.
o duse in camera fdrd decor a motorului.
lath: fiara cu dinti §i cu mdruntae de otel,
care-a devorat atatea vise nobile, iat-o la picioa-
rele tale ; ti-o ddruesc a§a cum s'ar ddrui un cd-
tel sau o pisicutd unei cocoane din ziva de azi...
Ea privi nedumeritd gramada aceea de roti, de
speteze, de drugi, de curele §i de vergi. i fu ran-
dul ei acum, sd i se para an lumina tremurd-
toare cu miros de stearind, cuvintele lui au o re-
sonantd ciudata, Intelesul lor e bizar, iar ocbii lui
privesc inteun mod pe care nu i-1 cuno§tea, aco-
periti de-un luciu gat de straniu, cd parcali dan
in privirea aceea toed puterea lor de viata, ca doi
cdrbuni in care s'a pus sd suite duhul unui vant
arzdtor.
-- Aceasta e mi§carea ve§nicd; pe care, intreaga
mea tinerete, micii demoni ai lui Maxwell mi-au

www.digibuc.ro
198 GIB I, MIHAESCU

plimbat-o prin luminile ochilor, ca sà mi-o smulgd.


apoi cu rasul lor rdutdcios, cand mainile dorintei
celei mai cumplite se intindeau spre neimblânzitul
ei miraj... Dar in seara, cand tu mi-ai vestit veni-
rea, i-am surprins pe toti acesti draci neastampd-
rati In aceste pistoane §i intre incheeturile biele-
lor ca !note() cutie, rase el straniu, vdzand infrico-
sarea care cre§tea in ochii ei §i care se cris pa co.
ple§itoare In coltul buzelor fine.
Sigur de sine, el puse mama pe stinghea, care-
avea sä sloboadd mi§carea setoasd de pornire §i sk
libereze totdeodatd §i sufletul ei de uimirea, de-
spaima care i se intindea pe figura, cu cat el vor-
bea mai calm, mai stdpan pe sine, intrebuintand
inadins expresii §i apropieri de notiuni din ce in
ce mai disparate, mai lipsite de sens, mai ne-
bune§ti.
Ca culme a jocului acesta, care-1 incanta la pa-
roxism, el chiar fdcu semne magice deasupra rotii
§i trase apoi putin, foarte putin bara... §i roata se
mi§cä putin, o idee, o parere...
Se intoarse la ea razand atat de infiordtor, ca-
vazu deodatd cum degetele petrecute pe sub cu-
tele §alului bdltat, se mi§card, ridicandu-1 sa-i a-
copere expresia groazei nemaistdpanite.
Atunci el trase drugul de tot ; roata Impiede-
catd se rostogoli atunci de trei ori, se dddu de
cateva ori peste cap lute() parte, de cateva ori
intealta §i crucea cea neagra se infipse dinaintea
ochilor cu unul din picioare spre pdmant.
El privi uimit intai la ma§ind, pe urmd la fe-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 199

meia, careia, din. umbra §alului ridicat nu i se ve-


deau iara§i decht petele vagi ale ochilor, din fun-
dul cdrora 11 fixau doua sfreclele negre §i lucioase
de foc.
Itanji de indadire §i impinse cu tarie. Un tros-
net slab, cloud, mai multe ; roata cea mare se "in-
yard de trei ori, se cladu intocmai ca intai inteo
parte §i intealta §i se opri cu bratul crucii spre
Oman t.
Privirea i se zgai de aceimi neogoiatd spaima
ca a femeii de langa .dânsul §i mhinile se ridicara
amândoud cu palmele intinse, ca pentru o Intre-
bare, sau poate pentru o rugd.
Pe urmd incepu sa 'Ada, ca sa alunge aceastd
stare stupidd do suflet care cre§tea amenintätor.
Nu... desigur... nimic... o nimica toata... oh,
iar dracu§orii aceia... va afla de indatd...
rnsul lui cu intermitente, parea un neInteles
§i sinistru nechezat.
El privea cu atentie pretutindeni, se chiora prin
incheeturi §i prin gauri, mi§ca pistoanele, încerca
la curele... Nici o scrinteald ; nicaeri nimic, nicio
scrinteald... poate la supape... Ah... sau nu... nu...
nu... Doamnel Ah, ba da, da, da... Desigur, desi-
gur... Atat i-a fost puterea ei de asta data... doua
zile... atat... dar trebue sä recunoa§teti cä §i atAta
§i e ceva extraordinar... pentru un inceput... Pen-
tru cà ea a mers pâna acum... un moment doar
inainte de a veni... nu e doar un vis... c5.ci nu e
cu putinta un astfel de vis... Au vazut §i ochii
cari.., cari.., au... con... firmat...

www.digibuc.ro
200 om I. MIHAESCU

Vis... Cuvântul acesta il cutremurà de sus panä


jos, il zgudui cu puterea curentului electric al In-
tregului oras... Halucinatie ? ! Hm... Oare acum ii
arde de glume ?...
...Mine de dimineata ! striga el indarjit si raz-
boinic... Mine de dim...
De afard vui deodatd cu putere motorul auto-
mobilului. Se intoarse : Zina dispäruse. Fugise...
Nu, Zina... ramAi... miline dimineatä am sä.
stau de el... bAlbai el si se aruncd afarä. Dar când
deschise usa antreului claksonul deja suna si ma-
sina se urnise.
Zina, Zina...
Väzu, pe sub perdeaua limuzinei, In intuneric,
(loud picaturi do foc negru care ardeau cumplit...
Zina... un minut numai...
Dar dupa clteva clipite, masina disparuse...
...Ardeau de groazd sau de râs ! ?...
St-Mu nehotärit daca sä dea o fuga pana la Ti-
nuta ca sä-si rdspundä acestei cumplite nedumeriri.
Ah, teribili demoni, care-1 munceau cu atâta cru-
zime... Oare nu era nimic de fâcut contra acestor
nenumarati dusmani invizibili ! §i incdpätâna-
rea de a demonta, de a descoperi, de a afia total
imediat il podidi ca un sipot de sange, drept in
mijlocul creerului...
Statu in usa deschisa, nehotärit, intre cele doua
himere, care-si luaserá. zborul...
§i infrânt, cu capul plecat, zdrobit, bolnav, pa-
sul o lua govditor, inapoi, spre motorul de metal.
*
* *

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 201

A trebuit sd treacd saptdmâni multe, ca spaima


tloamnei Cornoiu sd se potoleascd. Dar linistea tot
a venit and si când si mila a cuprins-o. In afard
(le Tina Mavromati nimanui n'a mai pomenit de
tragica intamplare. Sa asisti la inebunirea subita a
unui am, sd-1 vezi rätâcindu-se din ce in ce mai
gray in haosul min tii clintite, sä stai neputincioasä
la cresterea asta teribild a boalei, minut cu minut,
dinaintea propriilor tali ochi ! Un orn care era atât
de normal, atht de drägut, atfat de delicat cu trei
zile inainte !... ,i asta, cu prilejul celei dintAi a-
venturi... celei dintai intâlniri riscate...
Iti Inchipui Tina.., o, te rog, la nimeni, la
-nimeni sa nu-ti scape cea mai mica §oapta... El
se va träda in curand... va pomeni si la altii de
masina lui cu miscare ve§nicd... Doamne §i lui i
se pdrea inteadevdr ca merge, pentruca pusese o
bard de oprire intro spitele rotii principale. Pdrea
t a m'a§tepta pe mine ca sa-i dea drumul ; si a
tras bara rostind formule magice §i cuvinte färd
§ir... Vai Tinuta era atAt de comic §i atât de
-dureros...
Zina a§tepta din zi in zi sd, i se aduca vestea
inebunirii lui Lazar. Va pomeni el oare de venirea
-ei acolo ? Dar cine il va crede, cine ar putea sa-1
creadd pe-un nebun ! Sdrmanul copil...
i'n ochii ei alternau groaza amintirii cumplite
§i lacrdmile celei mai dulci dureri. Pentrucd Tina
era ferm convinsd cd el inebunise de fericirea, pe
-care doamna Cornoiu i-o promisese...
Ah, scâncise ea cu melancolica sinceritate...

www.digibuc.ro
202 GIB I. MIHAESCU

Eu n'am avut parte de poetul meu... sa mä iu-


beascd pând inteatAta... S'a multumit doar cu ba-
canalia...
Domnul Cornoiu a revenit apoi putin dup. aceia ;
domnul ministru era in cea mai minunatd dispozitie
sufleteascd. Primele zile ale revederii el s'a purtat
cu o gingdsie, cu o delicatete §i cu o bärbdtie
conjugald care au uimit pe Zina.
Se vedea cAt de colo, cum o pierde din oehi si
nui mai tdcea gura coplesind-o cu complimentelo
§i cu comparatiile.
Ii spun ea mai ales Maria Luiza ; ea-i ripostase
cd, pe cat isi amintea sau avea impresia, Maria
Luiza a fost brund. Jnsä domnul Cornoiu märtu-
risise cä. nici nu luase seama la par si chiar ea-0
va da toatd, silinta sd se fereasca de a mai afla
cum ii va fi fost pdrul celei de-a doua sotii a lui
Napoleon ; insa in tabloul pe care l-a vazut el
chndva, lucrat de nu mai stie care mare maestru,.
silueta imparatesei, trasáturile, gratia, erau atât de
iclentice cu ale Zinei, incat tocmai asta, 11 deter-
minase s'o ia.
Doamna Cornoiu avea toatd dreptatea sd se mire
ca lucrul acesta II afla tocmai acum ; insa compa-
ratia istoricd Ii aminti deodatd de scrisori.
privi Incremenita la bdrbatul sä.u.
Ooare domnul ministru sa fi avut fantezia... A-
titudinea lui de acum faptul ca a fost pro-
f esor de istorie... lucrul n'ar fi tocmai imposibiL
Dar mobilul ? Sa-i Incerce credinta Pentru asta
ar putea fi ertat gratie avântului i imaginatiei din

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 203

ele... Desigur, e lesne de inteles motivul pentru


care a pus pe altcineva sa le scrie... Dar de ce
le-a incetat deodata ?... Pentrucä se convinsese :
bun ! Sau pentruca s'au precipitat evenimentele...
§i- §i aminti de-odata, de discutia lor, in ziva pie-
carii din Bucure§ti...
Doamna Cornoiu se hotari sa fie foarte circum-
specta. Reciti scrisorile. De Maria Luiza nu era
vorba acolo ; ci numai de personagii din mitologii,
antichitate sau evul mediu...
Totu§i nu facea rau sa sondeze putin. Intreba
la masa pe domnul Cornoiu daca ar putea sa-i dea
vre-un amanunt asupra personajului Berthe au
long...
... vreau sa spun Berthe au grand pied do
care pomene§te Villon in Ballade des dames du
lemps jadis".
--. In ce ? intrebd domnul ministru §i intrebarea
lui edifica complect pe doamna Cornoiu.
Pai bine, explica apoi doct, reculegându- se,
Francois Villon pomene§te in opera lui de multe
nume legendare, cu care istoria n'a luat contact...
Sigur se cunoa§te numai ca el a murit spânzurat,
dupa mai multe evadari din pu§carie, tinu sa a-
daoge in data, pentru a arata, ca daca nu-i §tie tit-
lurile poemelor, In mice caz, de viata poetulai
vagabond nu e cu totul strain.
Era edificata.
0 luna dupa aceia, când se intoarsera din stra-
inatate, domnul Cornoiu o ruga sa-i ajute la des-
chiderea bel§ugului de corespondenta, strânsa in-

www.digibuc.ro
204 GIB I. MIHAESCU

tre timp. 0 scrisoare de laudd §i recuno§tinta, ve-


nitd dela Tekirghiol, din partea lui Nedan, direc-
torul liceului Banul Mihai §i fostul sot al Tinei, o
puse mult pe gdnduri §i ca scris §i ca continut.
Domnul Cornoiu fu foarte afectat de gratitudinea
beletristicd a subalternului, iar doamna Cornoiu
dddu scrisoarea deoparte pentru a o compara cu
cele din cutiuta ei.
E drept, literile, la aceasta, erau drepte, pe când
dincolo erau cursive ; insd pe-alocuri se vedeau
trdsdturi identice, precum foarte asemdndtoare §i
§tiute i se pdrurä unele expresii §i particularitati
de stil.
La masd doamna Cornoiu fu foarte distratd §i
nerdb ddtoare.
Nedan,... cel pe care l-a in§elat Tina cu pro-
priul lui elev... De necrezut, Dumnezeule !...

*
* *

Domnul Cornoiu trebui sa plece grabnic la Bu-


cure§ti : Zina rdmase sa ia parte la primele con-
vocdri ale comitetului ce se formase sub pre§iden-
tia ei de onoare, pentru procurare de carp, haine
§i toate lucrurile necesare §colarilor merituo§i din
toate cele sapte §coli secundare ale ora§ului.
Nedan, care era pre§edintele activ al comitetu-
lui trebuia deci sa vina in dese randuri ca sd ia
direct contact cu dânsa, dupa cum aranjase chiar

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 205

domnul ministru inainte de plecare, pentru ca la


inceputul anului §colar, in Octombrie, roadele in-
jghebarii acesteia filantropice sä umple de bucurie
§i de recuno§tinta pe cetdtenii pdrinti din lungul
§i latul judetului.
Cea dintai intrevedere cu directorul se intamplase
deei chiar in prezenta domnului Cornoiu §i fu con-
vingatoare §i pentru Zina. Inteadevär Nedan, pe
cat e-1 §tia rotund §i ro§covan, era acum suprinza-
tor de palid §i subtire. Pärea la rdndu-i sfios §1 se
ineca in propria-i vorba, cand avea mai mult de
rdspuns. Ochii indbu§iti inainte, de perinute de
gräsime, crescuserd acum par'cd ar fi fost ai lui La-
zar, cu deosebirea cä ai lui Nedau erau alba§tri-
verzui. Iar apucându-se sä intocmeasca o dare de
seamd cu domnul Cornoiu §i acesta dictând grabit,
scrisul, pe care se sforta vizibil sd1 incfilceascd,
aparu revelator §i träddtor Zinei, ce-1 urmarea su-,
razdtoare de cealaltd parte a mesei.
Arunca spre dansa priviri furi§e §i speriate ; iar
cand ii suprinse zâmbetul, se infrico§d. cumplit. In-
toarse atunci, sf5s§it de suflet, o coadd de ochi la
domnul Cornoiu ; dar acesta privea in gol, pared
ar fi cetit acolo cuvintele ce rostea §i pe care le
insotea de gesturi, ca §i când ar fi vorbit in fata
unei multimi. Lui nu i-a impärtd§it incd nimic,
conchise...
Räsufld u§urat, dar groaza II reveni tocmai dad
plecd, la gandul cd ea poate acum destdinuie sotu-
lui istoria scrisorilor §i cä amândoi trebue sa se fi
aplecat asupra acestora §i asupra Darei de Seamä,

www.digibuc.ro
206 GIB . I. MIHAESCU

comparand coditele §i ovalele literilor §i descope-


rind tot mai mult asemändrile.
doar la Tekirghiol facuse el scrisoare In re-
guld, pe indelete, cu o caligrafie speciald, special
compusä §i menitd sä indeparteze definitiv orice
legaturd ar fi putut cumva sd se nascd In mintea
doamnei Cornoiu, intre scrisorile de asta iarnd §i
persoana lui.
Cu siguranta cd asta a fost Pregatitd... cursa
i-a fost intinsä dinainte... o anonimd desigur... dar
cine §tia de scrisori ? nimeni... a ba... atunci la
carciumd... Nae Inelescu sau Lazar... dar e de
necrezut...
Din ce in ce se complicau conjecturile, din ce
in ce temerea lui Nedan cre§tea. I§i vedea postul
de director periclitat... Dar de build seamd asta
n'ar fi fost tocmai prea mult ; Insä ce va explica
el Bertei, Bertei au grand pied, cand lucrurile vor
ajunge, la urechea ei ? De§i intamplarea s'a petre-
cut inainte de a o cunoa§te, totu§i numai incdpea
nici o indoiald ca femeia asta teribild, care gäsise
mijlocul celei mai crunte pedepse pentru orice a-
hatere cat de mica, va fi mai necrutdtoard ca nici-
odatd. Iar culmea era eft' de astalatä, cand avea
aplice iaräi canonul, cum B. denumise dansa,
desigur cd-§i va refuza corpul nu o saptamanä ca
pand acum, dar chiar luni, cum If prevestise prie-
tene§te de§i se desbrdca nepdsatoare in iar
patul era comun.
Insa teama îi fu de prisos cdci spre suprinderea
lui, domnul Cornoiu pleca singur la Bucure§ti;

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 207

trebui sa1 petreaca la garb:, ca deobicei, impreun a


cu intreg statul major al partidului, cäruia domnul
ministru pana la plecarea trenului id dadu sfaturi
si asiguräri.
Dar Nedan, tocmai pentru-ca seful ii aratä cu
acest prilej o buna vointa excesiva, ramase si mai
ingandurat de cat inainte. Cornoiu era destul de
abil ca sa se tinä necontenit in garda, pentru a da
lovitura, abea cand adversarului ii va fi paralizat,
sau deturnat indirect orice mi§care. §i fu inteatat
de absorbit de tot felul de presupuneri, Inca" desi
alai pe unul si altuI dintre partizani, accentuand
remarca, pe care de altminteri si el o fäcuse, ca
doamna *oimu se urcase in acela§ tren desigur
In alt vagon totusi, dansul nu facu nici o apro-
piere intre aceste lucruri si pana la urma nu in-
telese catusi de putin, ce insemnatate putea sa
aibe concidenta plecarei la Bucuresti a ministru-
lui cu a unei foste sotii. Era totuna ca si cand
s'ar fi intamplat plecarea lui totodata cu a doam-
nei Mavromati, a carei scunda imagine se mic§o-
rase pana la microscopie in amintirea domnului
profesor.
Deci chiar in ziva aceea trebui sa stea singur
cu doamna Cornoiu. Credea ca-1 va pune iarasi sa
scrie, insa ea1 tinu nutnai de vorba si el, care
necontenit in timpul conversatiei isi cauta cate un
obiect in preajma-i pentru a pune reazim ochilor
speriati, avea uneori si täria s'o tinteasca pe fu-
ris, atunci and o simtea O. se intoarce sau cand
dansa se ridica sd treaca pentru un moment ala-

www.digibuc.ro
208 GIB I. MIHAESCII

turi. 0, atunci trupul suplu se imládia atat de


chinuitor pentru vederea lui obisnuitä cu mirdrile
rigide ale butucdnoasei Berta, si coapsele inalte
îi aratau ata de precis mirarea de pornire prin
stofa rochiei, contrastând pana la tipat cu soldu-
rile mai joase si desvoltate dincolo de dublu ale
femeii lui istorice, cd Nedan simtea picur ferbinto
de lacrdmi pe luciul ochilor orbiti.
Pentru prima oard se intreabd, simtindu-si o-
brajii rosindu-se de cea din Mi rusine, daca in fa-
milia Cornoiu, s'a aflat cumva de die dicke Bertha"
a lui, cum auzise odata, producându-i o furie
lard pereche cä i-o persifleazd colegii i amicii.
Astfel cand doamna Cornoiu, facu sa vie vorba in
mijlocul unei conversatii, condusd maestru la a-
cest pullet despre enorma Meduza" de piatrd
pescuita cu câteva zile inainte, de piste marinari,
Inteun oarecare golf grecesc i ceru amdnunte
dela dânsul ca unul pe care-I stie cd se ocupd
cu arheologia cuvintele meduzd anticd" si
archeologie" furà pronuntate cu un accent deo-
sebit, care lui i se paru ironic si crezu cä vizeaza
uriasa lui antichitate de acasd. La impresia asta,
contribui si tenul fait pic de pacat al doamnei
Cornoiu (cdci abia la aceste vorbe o privi fait
sä vrea in fatd) care-i aminti prin contrast figura
desi regulatä ca trasdturi, insd scorojita, brdzdatd
vag buburosata a Berthei, ca un cap de piatra,
scos din apa statutä sau dintr'un teren umed,
imbibat de substante vatdmdtoare.
Rosi de tot si balbai un raspuns lamentabil, ju-

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 209

matate înecat In fundul gatului ; ea întelese ea el


trebue sa fie de-o sfialä rard, ceea ce ii facu pla-
cere si indulgenta, aduse din nou vorba de Andrei
Lazar, despre care-1 intrebase si data trecuta.
Dar atunci el rdspunse cä din cauza vacantei nu
mai stia nimic de prietenul lui ; iar acum doamna
Cornoiu, socotise cd intre timp el se putuse in-
forma. lnsa Nedan, care uitase §i de Lazar ca de
toate celelalte, raspunse iar4i incurcat, cd proba-
bil, bunu-i amic a patasit localitatea, pAnd la des-
chiderea cursurilor.
Ea clatind, tristd, din cap si simti un prelung si
rece fior, gAndindu-se la modul cum bietul Lazar
se va prezenta la curs. Doamne, ce era de facut
ca scena acea cruda, care avea sä aibe loc, atunci,
la deschiderea §colilor, sd poata fi evitatd ? Se
uitä lung si semnificativ la Nedan, dar nu §tiu do
undo sa inceapd vorba, asupra tragicului subiect ;
teama indiscretiei, a banuelii fatale, teama cd a-
cela In viitoarele lui accese va pomeni de ,, cobo-
'Area zanei" si poate va preciza nume §i ideea
ca interesul pe care ea 1-ar depune pentru dânsul
sa nu treacd drept o confirmare, o facurd sa renunte,
cel putin deocamdatd.
Amintirea nenorocitului o facea sä sufre si sa
se condamne pentru interesul ce i-1 arata acum lui
Nedan, fait ca banuiala cd acesta e autorul scdso-
rilor sä se mai fi Intarit Inca' cu prea mult. De a-
ceea hotdri O. pund capat, acestei stari de lucruri §i
data urmatoare cand Nedan mai trebuia sa vind li

14

www.digibuc.ro
210 GIB L MIHAESCU

puse deadreptul, fixându-1 farâ crutare intreba-


rea : cum i§i inchipue pe Jeana D'Arc ?
Ochii arheologului se cdscard ingroziti §i gura
i se intredeschise pe jumdtate. Simtea tot mai im-
perioasa o greutate care-I impingea puternic din
spate, voind par'câ sd-1 doboare in genunchi §i sâ-i
apese capul in covor. Dar deodatâ un vant con-
trar ii râcori mintea, ii ilumina ochii ei-i plimbd
prin toate incheeturile o adiere vie de curaj. Si
incepu, fart: a mai sta mult pe gAnduri, stdpan pe
sine §i avântat, sa descrie pe Jeana D'Arc §i pa
orice femee a istoriei a§a cum o vede el, a§a cum
o vedea desigur acuma, avâncl In Mta pe doamna
Cornoiu §i nu cum, indobitocit de exces, i se pa-
ruse Ca, o vede in faptura diformä, in meduza acea
grosolanä §i sälbatecd de acasd, care-I supsese de
sange §i de vlagâ, lasandu-1 o biatd. fantomd.-
Reactia fu atAt de subita inteinsul, incât vorbind
se simtea crescand el insu§i odata cu bunul simt,
, cu adevarul, cu frumusetea din gândul lui de-acum;
§i in acela§ timp cu toate, simtea crescând la fel
desgustul §i spaima pentru formidabila lighioand,
care-I covar§ise §i-1 domina tirand §i fatald.
Dinaintea lui, in spatele doamnei Cornoiu era o
oglinda in care Nedan ii vedea trupul firav parcâ
indltându-se ca §i cand s'ar fi dilatat la focul acestei
nea§teptate pledoarii ; se privea cu un fel de bu-
curie drdceascd, minunându-se cum mai poate ie§i
din fdrâma acea de vietuitoare, ce se agita in lu-
ciul sticlei, atata find curgere de vorbe a§a de la
locul lor §i atata cantec minunat de intelesuri.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 211

Cum puteau sä se elaboreze toate acestea cu atâta


repeziciune sub fruntea acea lucioasd si strdvezie,
de par'ca s'ar vedea prin ea osul harcei ! Ah, doar
ochii mai erau vii in infdtisarea sepulcrald; incolo
cele cloud boturi de deasupra fdlcilor supte, erau
pur §i simplu, ingrozitoare si pentru prima card
el vedea acum fundul präpdstiei in care-1 impinsese
zi de zi Bertha cu piciorul gros, caricatura sinistra
a frumoaselor lui visuri.
Asa an avântul dsta, in cântecul dsta de le-
badd, care venea dupa atâtea stângacii, debitdri
de stupizenii, rdspunsuri ocolite din pricina nein-
telegerii intrebdrilor, atâtea dovezi grozave de a-
cutd decadere, era par'cd un accent de rugd,
cdtre zeita cari se plecase insfârsit sd-1 asculto,
un trist si indepärtat ecou de strigate de ajutor.
Ea-1 asculta surprinsd de curajul lui subit si do
pldcerea intensa ce-i producea ; il asculta si-i in-
cuviinta ruga, cu desele plecdri molcome ale gene-
lor ei mdtdsoase, ca cloud minuscule evantaiuri,
tesute'n in fir de pdianjen.
Când cântecul s'a dal-sit, ea s'a simtit vddit tur-
buratd si trubadurul a fost rasplätit cu belsug de
zâmbete si cu chemdri si mai aprcpiate §i mai in-
sistente decdt cele de pänä acum. §i'n revenirile
lui a fost primit de minunata ei fäpturd, metamor-
fosatä de multiplele-i costume si de ineditele grarii,
in infdtiseri din ce in ce mai inebunitoare, din ce
in ce mai apropiate de visul suprem si irevo-
cabil...
Oh, era cu adevarat de vdzut Nedan in zilele a-

www.digibuc.ro
212 GIB L MIHAESCU

celea de aur ale vietii lui de biet fantast, naufra-


giat inteun ora§ foarte oltenesc din toate punctele
de vedere. Vdpaia, de sine statatoare, a dorului
a vietii, a mijit iarasi palpaitoare §i nebunateca in
ochii cascati, peste care, mai mai sä se lase ca
un lintoliu Infiordtor, luciul cel lnghetat si fix, in-
tr'una egal cu sine iusu§i, furis pretutindeni si
gata oricând sd se Intindä, sa acopere, sa poto-
leased, sä impace.
Ah, boturile din obrajii lui se rotunjeau si rosuI
sangelui reincepea sa batd pielea mumificata ; in
brat curgea spirtul Intepator al dorului de fapta,
de bravura, de pedepsire...
Din .13erta cu piciorul mare", femeia de-acasä
deveni indatd pentru dansul Berta cu piciorul
gros" ; ba cu o temeritate pe care si-o ignora
si care-1 Ingrijora incd, gasi de cuviinta sä Intre-
buinteze la adresa ei, culme a dispretului, chiar
pluralul : Berta cu picioarele groase". Atat si fu
deajuns, desigur, ca necrutatoarea Berta sa, bage
de seama repede -- or cat el dadu, deocamdata,
aer inofensiv de gluma noilor denumiri ca
schimbare s'a petrecut inteinsul si cd noua atitu-
dine a domnului director a devenit pur si simplu
insurecta. Pedeapsa fu deci promptä si pentru a
reprima cu todtd severitatea, teribila ,cubilis inter-
dictie (cum o botezase cu deferentä Nedan, desi
propriu zis nu patul comun era interzis, el trans-
formandu-se dimpotrivd In cumplit instrument de
tortura) fu pronuntatd la maximum : Trei luni !
Trei lunil strigase ea cu cruzime, bätand ca-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 213

tegoric din picior, dar el II räspunse cu rAs voios,


cu chiot gi cu aruncarea tichiei belferegti, pe care-
purta prin casd, drept In tavan.
Dece nu gase, micule?
Acest insolent micule" o scoase desigur din
särite dar o i edifica. Va sd zica gustul domni-
gorului a virat iaräi. i involuntar chipul micutei
Tina, pe care nu de mult tinuse cu orice pret
gtie gi s'o vadä de aproape, Ii aparu Intr'un ori-
zont cetos cu sumbre perspective. Rezoluta gi e-
nergica, planui sä vegheze gi la nevoe sä actio-
neze drastic...

Insä departe de aceastä conjecturd gi de altele


la fel de gregite ale Ber thei, departe de clocotul
formidabilului ei piept gi de lumina sAngerie ce i
se deschidea In minte, ca o zare de razboi, Nedan
evolua spre ultimile piscuri ale fericirii.
§i ziva cea mare veni. 0, era parca o lumina.
de magie, In iatacul acela, in care amurgul de-abia
mai razbät ea prin grelele podoabe ale ferestrelor
Din tainice locuri, abajururi de matase cerneau en
aleasa artä, bizare imperecheri de culori ; peste
tot domina sângeriul violaceu de täciune care
moare, de parca in toatà incaperea asta, vetre in-
vizibile de vräjitoare ar fi värsat nemigcatele
palori. Un semn numai, un singur semn gi lumi-
nile ar fi prins viatä, silfe ar fi inceput sä dantu-
iasca, salamandre sd se sbegue oglinda ferme-
eatä din fund sä apara goal& i inalta, stralucind.
de albd frumusete, zeita tuturor timpurilor, des-
www.digibuc.ro
214 CHB L MIHAESCU

legând cu un zâmbet ve§nica intrebare, chinuitoa-


rea nazuintd...
Tacere de moarte. Iatä, zAna a coborit ! Po tru-
pul ei sunt Inca vestminte, diafane, a caror atin-
gere numai, vrajeste §i imbatä. MAinile fermecatu-
lui se intind tremuratoare ; trupul regesc s'a Fasat
§i s'a ingropat adânc in divanul ale cärui covoare
inchipue in zari§tea fantastica, paji§ti de tärâmuri
elizee.
Si'n täterea apasatoare, pätrunde discret vuetul
-orasului. E Sena ! crede cu toatä convingerea Ne-
dan, iar zAna nevazuta i-a adus acolo, pe divan,
trecutul in fiinta Margueritei de Bourgogne sau a
reginei Isabeau. Oho, textele vesnic prezente in
memorie, refuza sa-i indice pe care dintre cele cloud
cumplite stapanitoare o are dinainte. Si i-e tot
una, daca dincolo de u§d gealatii curtii asteaptä
cu sacul de piele larg cdscat, gata sà. inghita...
Plata amara a clipelor de betie nu-1 infioard.
...El se târaste in genunchi spre idealul lui unic,
spre visul nascocit de bietul lui suflet in nopti de
dor neinteles si insomnie, spre rostul unic pe care
-§i 1-a dat singur existentii lui. Si visul, insfArsit
oevea, if imbie cu lascive intinderi de brate, cu
-ondulari de umeri...
Oroare... 0 spaima scdpatä cine §tie de unde se
catärä. §i se arata in lumina plina a mintii ca o
arätare hidoasä pe-o fereastrã de ruine. Nedan rAde
sec in gându-i s'o alunge, dar ea se infige bine
in minte, in vine, In sânge, inclestandu-1, parali-
2Andu-1... Zadarnic el cascä ochii uria§i sa se im-

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 216

bete de ireala priveli§te ; zadarnic ili strange cu


desnddejde divinul ideal la san. Cd.ci il simte cum
i se scurge imaterial ca orice ideal printre
degete §i pe sub maini, §i pendulul marcheazd cu
eruzime, haoticul timp, ce curge inteuna cu nemi-
luita, de zbucium cople§itor §i zadarnic, de van&
a§tep tare...
Regina trecutului se smulge cu un tipat de des--
gust din bratele reci, din ce in ce mai reci, de
pared nenorocitul ar fi murit la pieptu-i §i rdsare
in mijlocul camerii, inaltd §i alba §i frumoasd, ne-
grdit de frumoasd, eu brate r4chirate de spaimd,
sub cununa §uvitelor cu sträluciri de aramd §i cdr-
bun e... i se tope§te cu up ras tau §i histeric, in
lumina de vräji...

Lui Nedan i se pdru ca bajbae la tot pasul, de§i


u§ile erau larg deschise dinainte-i, iar coridoarele
§i scara puternic luminate, de§i strdzile pand acas&
erau scaldate inteo lumina vie de fund plind §i de
electricitate. §i el trebui sd recunoascä o existent&
proprie micilor salamandre care-I unnäreau tot tim-
pul, sdrind din castan in castan dealungul bule-
vardului, §u§otind §i tintuindu-1 printre ramurile in-
cdreate cu ochii lor mici §i nenumarati, ca picatu-
rile, dupd ploaie, prin tufdri§uri. De bund seam&
ele intonau In cor, cu glasul lor imaterial, acest
refren, al cdrui ecou venea pe lumea asta numai
in urechile lui tot mai rdsundtor, §i mai sarcastic,

www.digibuc.ro
216 CHB L MIHAESCU

,cu accent clar §i apasat pe particularitätile-i me-


dievale...

Semblablement, ou est la Royne


Qui commanda que Buridan
Fust jetté en ung sac en Seine ?...

Acasä insa doud brate de uria Il ridicard pe sus


Inca dela u§a §i-1 aruncard in patul cel larg. Nedan
.zâmbi plictisit, plin de scepticismul, in carei inota
sufletul. Insd, chiar dela inceput el observa cu feri-
'cad surprindere cd de astädatä poate, inteadevär,
sà, primeasca lupta. §i pentruca la uria§a Berta,
totul nu era cleat un simplu pretext : teribila
casnä preliminard, menitä sä invedereze §i mai
bine, grozavia postului indelung, el se aruncd cu
disperare asupra adversarului..
Invinse. i asta se intâmpla pentru prima card-
-acum in invier§unatele lor sbateri de acest fel ;
inteatât fu nimita de gloria lui, Berta, cd-1 iertä,
dupa ce desigur asprele ei conditii furd acceptate
cu entusiazm §i. intarite prin juramant.
Iar in seara aceea, in odaia in care luna batea
cu putere inväluind lucrurile inteun mister ce nu
mai avea nimic artificial, nicio sin nu mai fugi
ingrozitd, iar micile salamandre intonard desigur
in mod omagial
Décidément, voici la Royne...

El singur doar sdri peste täbliile de bronz §i


dinteun salt reveni la loc §i se sbegui astfel multä

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 217

vreme deasupra patului larg in hohotiri triumfa


toare, reflectat nedeslusit si diform de oglinda in-
tunecata a armoarului, ca un strigoi, jucandu-se
sub luna, pe propriul lui mormant.
*
* *

Scarbita peste fire, jicnita, furioasd pe sine in


su§i, doamna Cornoiu lasa iaräsi totul pe seama
unguroaicei §i porni cu trenul de dupa amiaza la
Bucuresti. Esti primise cu demnitatea si gravitatea
cuvenite, rolul de loctiitoare administrativa (land
doamnei toate asigurarile si reprimand cu asprime
salbateca bucurie, ce-i invadase sangele la gandul
ca, la intoarcerea sa din inspectie, domnul Nao
Inelescu, pe care trebuise in ultimul timp sa-1 pri-
measca prin poarta din dos si-n odaita ei modesta,
acum 1§i va satisface din nou marea lui placere
de a se leg pe divanul fara fund din odaia doam-
nei, cu lumini de vis, strecurate prin abajururi de
matase.
Zina vazu cu groaza pe fereastra compartimen
tului de clasa 1, (pentrucd ajungea la Bucure§ti
putin inainte de miezul nopti, nu simtiso desigur
nevoia vagonului de dormit) pe maruntelul inspec-
tor care se intampla sa plece cu acela§ tren. Ea
socoti ca guresul asta ar putea s'o insoteasca tot
drumul cu flecdria lui banala si goala, varandu-i
in ochi acela§ aspect de mic §i disgratios, aduca
tor aminte al atator neplaceri recente si se feri in
dosal perdelei sumese lute() parte. Un moment se-

www.digibuc.ro
218 GIB I. MIHAESCU

gandi sa ceard gefului de gard rezerve un


oDmpartiment intreg, dar ideea c'ar putea vedea-o
traversand peronul o retinu ; pe urma nemaiapd-
rand, crezu ca el îi gdsise loc in alt vagon uncle
de bund seamd, se infundase In lectura maldärului
-de ziare ce-1 avea cu dansul.
Ii aminti i ea de cartea din valiza i o scoase ;
autorul era Paul Morand i o incepea acum,Idsand
acasà la mai putin de jumatate tomul al 3-lea din
Histoire et recherches des antiquit6s de Paris" de
Sauval, unicul din serie pe care-1 poseda Nedan
i-1 imprumutase.
Era 'Alan gat desgustata de antichitäti, de me-
dieval gi chiar de orice subiect istoric gi hotafase
sd opreascd, net pe domnul Cornoiu, daca ar mai
avea cumva fantezia de gust eftin s'o numeascd
Maria Luiza sau sa-i mai dea orice alt nume din
trecut.
Trenul se pusese de mult In migcare, dar ea
inca nu deschisese volumul; cu cotul rezemat de
mdsuta dela fereastrd, cu ochii atintiti In retelele
-de bagaje dimpotriva, singurd in compartiment,
ea-gi simtea fata invapaindu-se, la intervale tot mai
repezi, la gandul cä putuse sä se ardte goald ata.
tea ceasuri gi sd se preteze asalturilor lui din ce
in ce mai neputincioase i mai indrasnete, fostului
barbat al Tinei, despre care aceasta, chiar astäzi
de dimineatd venise sa-i dea noutati :
tii nenorocitul, träegte in ascuns cu o femee
-ordinard pe care a scos-o din hotel, una mare cat
-toate zilele ; ii zice Berta gi aproape I-a distrus :

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 219

§i-a pierdut memoria, vorbe§te fdrd §ir, probabil


il zdpdce§te astfel pentru ca sd nuli mai dea seama
do dansul...
Apoi In cel mai mare secret :
Mi-a spus-o Nae Inelescu... nu §tiu cum li des-
coase, dar el le and pe toate... E uimitor cate a-
drese are bdiatul
Aci se oprise sa suradä unui gaud interior atat
do neinteles cd doamna Cornoiu se cutremurase.
Bietul Nae Inelescu, a continuat Tina, fdcand-o
sa rdsufle u§uratd. Ce prietin bun §i cat de dra-
gut... el niciodatd nu uitd pe vechii .lui amici.._
Or cand, atent §i prevenitor... Doamne de ce tre-
bue neapdrat sa treci prin cele mai crude expe-
riente pentru ca sd vezi pe cel sincer cu ade-
vdrat...
parca infrico§ata sd nu i se descopere, ea a-
lungase cu un suspin, o amintire caldd §i re-.
contd...
Doamna Cornoiu, abia acum intrevdzu rostul a-
cestui suspin §i scuturd desgustata din umeri.
Oh, tinerii d.§tia provinciali, ingenui §i haluci-
nati pand la absurd §i epuizare de sclipirile unei
civilizatii prea subite, orbiti de miragiile unor fru-
museti, la care nevoia§ele lor mo§teniri suflete§ti
nu-i Invatase sa se a§tepte ! Prea surprin§i de u-
luitoarea noutate, ca gaturile lor sa nu so deschidd-
pan fund de lacome §i prea mdrunti, ca §ubrezii
lor umeri sa nu cedeze neputincio§i sub covar§i-
toarea greutate ! Spectacolul strivirii acesteia sub-
ddrarndturi cu membre risipite §i mdruntae insan-

www.digibuc.ro
220 GIB I. MIHAESCU

gerate intre bucdti de moloz era prea crud, prea


brutal, pentru sufletul ei femeesc ca sa-i mai I-A-
rnaud In cuget un cdt de redus nucleu din acel
nobil avAnt protector, care-o agitase. Cel mult mila,
-dar aceea era atdt de vecind cu desgustul...
Mild pentru Lazdr, scdrbd pentru Nedan...
reamintea acum §i se incle§ta strâns de a-
ceastd amintire care o intdrea de tineretul acela
sceptic §i sarcastic, increzut §i forte pe care-I in-
tdlnise In straturile suprapuse ale Bucure§tilor,
zvarlit acolo din cele patru vanturi ale tarii, de
forta neinduplecata a vointii care vrea sd. domine;
§i-I revdzu de astddata admirabil in superbia lui
färd limita renegdnd ascendentele, ddramând toti
-idolii trecutului gata sa ia locul, indrasnet pdnd
la cinic §i incon§tient, pe soclurile de-abia cu-
ratite.
Din vagi obsesii inconsistente, In leganatul mol-
-tom al vagonului, ea incepu zambitoare sd-§i al-.
,cdtuiascd tipula noilor preferinte. Un obraz lun-
guet §i zmolit, ochi mici §i sprinteni, scanteind
ea amnarul la cea dintai atingere, trup cu durita-
tea §i flexibilitatea otelului celui mai fin. Rdutate
domolitd dar fierbAnd de indkjire, de fiard. la
-cu§cd, ametitor curaj deslantuit la cel dintdi semn
al baghetei... tigru mugind, supus pând la or-
bire...
Inserarea se ldsase grea §i compacta in com-
partiment §i in coridor... Afard insd spre apus, a-
murgul baltat de toatä gama vândtului, crapat de
Nine sdngerii, resista incd stingAndu-se pe nesim-

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 221

tite ca un tdciune care moare. Impresia asta ii


aduse iardsi aminte de iatacul ei din seara lui Ne-
dan si un cutremur nervos o zgudui de sus pand
jos. Lumina din coridor se aprinse brusc. Un bae-
-tandru cu sapcd i cu haind de uniformd, trecu
sunand un clopotel si invitand la masa, in vago-
nul restaurant.
Nu-i era foame deloc ; se va multumi mai tar-
ziu, sä rontae din bomboanele, fard de care nici
odata nu pleca la drum. §'apoi la masa ar putea
intalnl pe Nae Inelescu. Asa, singurd in intunere-
oul asta din compartiment, se simtea cat se poate
de multumitd...
Pand la Bucuresti tocmai bine îi va veni si foa-
mea. Va decide pe domnul Cornoiu sa ia masa in
oras, in cel mai plin de lumina si de zarvd local.
Simtea nevoia sa-i plesneascd in urechi zgomote
stridente, lovituri desordonate de tobd, suerdturi
tipete de jazz.
Acum insa avea nevoe de liniste i singurdtate.
De aceea, aproape invizibild in vagul reflex, pe
care-I strecura lumina coridorului printre perde-
lele neintinse bine, lasate astfel tocmai pentru
a-si disimula si mai mult prezenta ii pldcea mai
cu seamd sa intoarcd privirea spre fugarele mo-
fildete negre de afard, care veneau informe in
iure§ ndpraznic, din neldmuritul serii inaintate
se rostogoleau in urmd, in huetul cumplit al ro-
tilor. Trenul nu era cleat un sfredel enorm care
se infigea turbat in viul tot mai adanc al noptii,

www.digibuc.ro
222 GIB L MIHAESCU

zvarlind Intr'o parte si intealta negrele zdcdminte


deslocuite.
Ii facea nespus de bine, tumultul metalic care
rdsbdtea molcomit prin hand pdretilor §i-al capi-
tonajului ; ar fi vrut audd si mai violent, IA-
tan du-i in urechi cu rezonanta maiului pe iläu. Iar
când privea mogáldetele de afard, sosind In ga-
lopul necurmat de hoarda, se läsa moale in voia
oscildrilor vagonului, ca un cab-set sältând in §ea
in ritmul goanei fdrd frau. Vrea sa ajungd cAt mai
repede la Bucuresti si se inchipuia ariasd ca o a-
mazond din visurile lui Nedan, strivind monstrul
dintre pulpe, care tot i se pdrea cd nu merge prea
repede, cu pinteni sfAsietori.
Iardsi Nedan... se scuturd sä alunge amintirea
asta sinistrd si dureroasa. Dar ocbii i se agdtard
de geamurile laminate ale usii ; se stranserd pared
sd se convingd mai bine, apoi se destinserd de
groaz5,, in vreme ce trupu-i alunecd adâne, in fun-
dul canapelii.
Pe coridor era.. nebunul 1... Andrei Lazdr1 Se o-
prise in fata uii i-si apleca stdruitor capul, inteo
parte si intr'alta cdtand a rdsbate cu privirea im-
precisul dinduntru. Isi si lasase maim pe mânerul
usii, dar dupa ateva clipe de indoiald, trecu Ina-
inte, aldturi. Se va Intoarce oare ? Il auzi repezind
'bite() parte usa Ah, crezuse cä se ea a-
colo ! Pe urnid auzi sgomotul repetandu-se mai
departe i Inca mai departe...
Pieptul i se ridica §i-i scalea atat de grdbit §i

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 223

de desordonat a inima o durea ascutit, parca la


fiecare miscare s'ar fi oprit inteun varf de pumnal.
Astepta pana cand nici un zgomot nu-i mai veni
In urechi, dddu cu luare aminte usa bite() parte
si când vazu ca nu e nimeni, esi In coridor. Din
capul celalalt al vagonului veni plesnetul de ex-
plozie al usii din afara. Trecuse desigur In vago-
nul vecin ; ea incepu atunci sa treacd la randu-i
in grabitd revista compartimentele alaturate... Doam-
ne, toate erau goale. Dumnezeule 1 Se gasea intr'un
vagon complect gol.
Iar Lazar o cauta cu infrigurare. De buna seama
el se urcase inaintea ei in tren si o vazuse ve-
nind. 0 intamplare fire§te ! Dar dece a§teptase toc-
mai pand acum, pana se inoptase bine ca s'o
caute ? Dece nu venise Inca de and trenul plecaso
sau dela prima statie ?...
Sa fi cdutat oare pe altcineva : bundoara pe in-
spectorul Inelescu ?... Insa un sumbru gand ii orbi
deodata lumina oricarei alte idei... isi inchipui tot
trenul acesta gol ; doar ea singura aci In vagonul
care se arunca orbeste in noapte §i nebunul ce-o
cauta lacom, razbunator... Asteptase pana acum,
cand putinii pasageri coborisera... sau cine §tie,
dormeau...
Usa din fund a vagonului plesni deodata iarasi
metalic si aspru de pared s'ar fi daramat ceva ;
§i'n sufletul ei se darâma totul. Mai dainui porun-
citoare §i iminenta doar ideea scaparii ; se refu-
gie imbrâncita, parca de un pumn, de Mane ini-
mii, in vagonul dimpotriva.

www.digibuc.ro
224 ma i. MIHAESCU

Ah, iata aci cel putin compartimentele erau popu-


late ; pasageri rdsleti, câte unul sau doi in fiecare,
dormeau du§i, intin§i pe canapele. Mai din fund
veneau zvonuri de voci, intretdiate de its
Nu-§i dadea seama de ce avea lamuritd impresia
cd acolo se and Nae Inelescu... pe care trebuia
neapdrat sa-1 gaseasca... Neapdrat Doamne, de nu
s'ar fi oprit la vre-o statie mai
Zgomotul vocilor so intetise ; erau voci femee§ti;
iar rAsetele se pornird brusc din mai multe piep-
turi ca un stol de pdsdrele ce §i-ar lua sborul, in-
treg... Pe urmd cand fu aproape de tot un glas-
bdrbdtesc, un glas cunoscut incepu sa cante... Era
chiar al lui Inelescu... Da, da, cu sigurantd al

Privi prin despärtiturile perdelelor. Aci lumina


ardea din plin ; ea Insd§i pdrand tot a§a do zgo-
motoasä §i vioaie, ca §i grupul peste careli värsa
curgerea-i aurie. Era el, inteadevdr..
In picioare, cu o 'nand tinandu- se de masuta de
lângd fereastrd §i cu alta in aer, micul inspector
cânta aria favorita din Don Pasquale". Intoarsa
dela mijloc §i aplecata pe una din canapele, o dom-
ni§oard. zdravdnd §i blonda, cu barbia rezematd pe
resfrantd, li privea pe sub gene, provocd-
toare. Stätea picior peste picior §i rochia scurtd,
ii desgolea complect rotundul unui genunchi, parca
gol in ciorapul lucios de mdtase, de culoarea pie-
lei. Pe bancheta opusd, o feti§cand subtire §i brund,
cu figura lunguiatd §i catifelatd, zambea retinut §i
modest, ca una la care privirile cantdretului tre-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 225

murate de modulatiile melodiei, se indreptau mai


rar. Era vddit ca preferintele domnului inspector
mergeau spre blonda cea invoaltd. Drept care,
domnisoara subtirateca, ale arei buze se resfran-
sera inteo dulce fluturare de politete si necaz, i§i
tragea pe picioare un pled värgat sill cd.uta cu
capul pe rezimatoarea de pIu§ un colt bun pen-
tru dormit.
Zina Cornoiu se dddu discret inteo parte.
Nu putea sä facd altceva decât sd ia baga-
jul, sa se mute pe-aldturi... Insä luAnd seama mai
bine vdzu cd in fiecare compartiment dormea eke
cineva ; erau, judecand dupd numdrul si inf dtisa-
rea lor, pasageri de clasa II-a, oameni obositi, a-
runcati pe drumuri de mana grea a nevoii, care
se cetea in rdsturnarea rigidd §1 nepotrivitd a cor-
purilor, in fetele trase, crispate de expresii diverse
§i sinistre ca figurile explicative dintr'un tratat
medical. Din cate-o parte sau chiar din mai multe
locuri deodatd, veneau p'and'n coridor acorduri
grele de aghioase, sgomote de sufocare, explozii
violente de nalduf restabilit.
Izgonita de rasufletul desucheat al acestei lu-
gubre armonice omene§ti, ea reveni usor spre ca-
bina cântaretului curtizan. Cântecul incetase ; dom.
nisoara subtiratecd §i brund 'Area cd adormise ;
iar Nae spunea zâmbitor ceva celeilalte, care la
fându-i isi cauta loc de odihnd capului som-
noros.
Ramase nehotarata chtdva vreme. Nu, in nici un
caz nu va in tra in compartimentnl lui ! Dar nici
15

www.digibuc.ro
226 GIB L MIHARSCIJ

aci afara nu putea ramâne. El ar fi putut sa iese


si se Ingrozi la ideea gasirii ei aicea, cautAn du-1,
urmarindu 1, spionandu-1; Doamne, nestiind ce sa-i
explice... Totusi ezita Inca ; pentruca dincolo, In
coridorul celalalt, i se parea c'o asteapta un
colt, calni i sigur de Intoarcerea ei, sinistrul chip
de ceara al nebunului, cu expresia fixa si rigida
ca a acestor oameni In somn...
Un pas, pe care1 simti la spate-i, de tot aproape
de dânsa, Ii smuci inima cu nemaipomenita vio-
lenta. Era conductorul; o privea cu o mina bänui-
toare si insistenta. Se simti rosind pana'n rada-
cinele parului si fäcu sfortari supraomenesti, sa nu
tremure. Il vazu catând intrigat printre perdelele
pe unde privise i dansa si gandul i se opri brusc,
ca un ceasornic lovit, de amintirea ispravilor cu
hoti de trenuri, cu elegante eroine de romane po-
litiste. Daca individul asta s'ar apuca s'o Intrebe
acum...
§i In teadevar...
Tocmai pornise stângace dela fereastra Intune-
cata unde-si facuse de lucru, Incerand zadarnic
s'o deschida.
Doamna ?
Se facu cä n'aude cu gand sa-1 aduca dupa
awe, spre a se legitima ceva mai departe de ca-
bina lui Inelescu.
Dar el nu Inaintd. Il simti Ins& urmarind-o de
pe loc, cu ochi sträpungatori, hotätit de buna
seama sa se arate acutn nedumerit si mai putin
energic, pentru a o surprinde apoi In pline operatii.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 227

Ajunse la compartimentul ei imbrâncitä din


urmä de-un simtimant de rugine, mai puternic chiar
de cat frica. Era o copildrie sa se sperie astfel din
nimic ; gi hied de o biatd. vietate scrintitä i firavd
ca nefericitul Lazdr. addu drumul luminei. Mâne-
rul semnalului de alarmä drept deasupra ferestrei
ii räsdri in ochi i o linigti pe deantregul ca un
remediu prompt gi categoric.
Vä rdmâne astfel cu lumina deschisä gi so va
tine sd nu doarmd. Dealtminteri nu simtea nici o
poftd, nici o obosealä. Se incue pe dinduntru, trase
perdelele gi se mird, cd n'a procedat aga de la
inceput.
Nu regreta cd plecase la drum. Dimpotrivd, toate
aceste neajunsuri i se pdreau piedici grozave spre
telul ei unic care acum era Bucuregtii. Ele o in-
dârjeau gi mai mult i i se pärea cd au sens mis-
terios, ceea ce-i producea multumire ascunsä
surdä. §i care cregtea clocotitoare, imbibandu-i
vinele, umflânu-i-le, dfindu-i un impuls de bärbätie,
o dorinta de primejdie. De ce n'aprinsese lumina
cfind Lazar era aci, la ugd ?
sä-1 fi primit...
Totugi nu dadu la o parte perdelele gi nici nu
slobozi mânerul Inchizdtoarei. Ii duse acum gân-
dul tocmai la domnul Cornoiu, la näzuintele lui
politice, la puterea lui actuald. Fdra sd-§i spund
desigur, aruncase atat de departe, ca sä echi-
libreze intre timp zumzetul de nelinegte ce Ina Ii
ddinuia in sange...
Ce va zice el când va vedea-o, apdrand la miezul

www.digibuc.ro
228 GIB L MIHAESCU

noptii ? Caci desigur, telegratna pe care o trime-


sese cu putin inainte de plecarea-i la gara, cu
siguranta ca nici tea primit-o. §i. chiar de ar fi
primit-o ; acel sec : Sosesc Bucuresti" nu-i va
spune prea mult. Ar avea haz desigur ca nepri-
mirea ei la timp sa produca §i unele Incurcaturi.
Ea gasi nostim sa insiste asupra acestei idei, care,
o vedea bine, ar putea-o distrage enorm, dela ori-
ce alte teme neplacute de gândire. *i. multumita
cd §i-a gasit astfel de lucru, deschise capitolul vast
si amuzant al presupunerilor §i complicatiu-
nilor.
§oaptele cu doamna §oimu ii venisera de mult
la ureche. Judecand insä dupd efuziunile cumplite
ale dragostei domnului Cornoiu, in aceia§i epocâ,
daduse totul pe seama intrigii; iar dupa putin
timp, Tina ii intarise definitiv convingerea, destai-
nuindu-i locul, uncle in sfârsit a aflat, ca Gicu
Nenoveanu i§i consuma necredinta.
Isi lndrepta deci gandul intealta parte... Vre-o
bucuresteana, tanard, desigur, poate chiar foarte
tânärä, vre-o functionara de minister micuta §i
pro! ejatä, desigur bruna, pentru a fi putin in con-
trast cu dânsa, poate dolofana, poate cu pielea a-
ramie ori negricioasa sau cine §tie...
Ea vazuse odata, la teatru, pe doamna §oimu §i
ori cAte trasaturi deosebite dädea functionarei celei
mici, statura si pielea cioColatei a primei doamne
Cornoiu, era tot ee. dainuia in lumina mintii, din
noianul miscator de forme §i culori, pe care-1 Ri-
val-tea in zadar acolo, nestiind ce sa aleaga.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 229

Ski reaminti iar4i raportul ce i s'a dat la timp,


ca doamna Soimu plecase la Bucure§ti, In ace-
la§i tren cu sotul ei... Bine... Bune toate acestea..
Dar de ce efuziunile... dar de ce caldura, de ce
cuvintele §i purtarea aceea, toate, toate, acum mai
tinere§ti de cat ori and ?... de ce denumirea aceea,
§optitä prima owl In genunchi chiar, cu vocea
pradd celei mai vii emotii, tremurata, patrunsa
pang dincolo de fund de admiratie §i adorare :
Maria Luiza... Maria Luiza...
Maria Luiza sotia de-a doua a lui Napoleon...
...sotia cea adevdrat imperiald §i mândrd... sotia
care nuli dddea cleat corpul... al cdrui suflet la-
mânea cetate inchisd §i darzd, inaintea atacurilor
celui mai mare cuceritor...
... Maria Luiza... SA fie aici vre-o legdturd ?
...Doamna Soimu, prima sotie a ministrului Cor-
noiu... §i pe urmd Maria Luiza... dar de ce toate
astea... trebuia oare neapftrat scoasa din cutie o
Iosefind pentru comparatie...?
Zina I§i aduse aminte de imaginea ei intreaga
In marile oglinzi... Si surâse... Si sub zâmbetul a-
testa imperial §i triumfator, Incuviinta. subtilei sale
imaginatii feminine sa inainteze... Zâmbea necon-
tenit la fiecare pas... Si Incuviinta... Era Maria
Luiza... iar Iosefina trebuia neaparat, cum trebue
un soclu mandrei statui..
La pritnul prilej o va invita pe doamna
Soimu...
U§a fu zguduita cu putere din afard. Pe urmd
Incuietoarea se lasa singura §,i u§a ftr deschisd.

www.digibuc.ro
230 GIB L NIMAESCU

Era domnul conductor. De buna seama pandise


zadarnic gi acum pierduse rabdarea.
Biletul dumneavoastra ?
Ii prezinta biletul.
Mda... facu dumnealui examinându-1. Dar se
vedea bine ca nu e multumit cu atât. Se intâmpla
insa atunci o brusca incetinare a goanei trenului,
roatele scârthira dureros in noapte patinand si lo-
comotiva se opri imbrâncind vagoanele inapoi.
Dar asta ce dracu o mai fi ! mormai domnut
sef, dând biletul Zinei si desprinzandu-si felinara-
sul dela piept. Apoi egi grabnic.
Zina privi dud. Deasupra, intunerecul domnea
greoi gi nemarginit. Agternute pe jos luminile fe-
restrelor, regulat distantate, se infigeau In campul
säräcácios, ca nigte dinti lati, rari, uriasi gi galbe-
jiti... Pe marginea taluzului, tulee prafuite de bu-
rueni se incordau nelinigtite sub suflarea larga,
calma, din adâac de somn, a nopVi.
Ce.ar fi daca s'ar intâmpla s'o gaseasca acasa
chiar... in noaptea asta... De buna seama el e prea
precaut sá faca una ca asta... Cel mult seara, a
intAlnire undeva, la o gradina de noapte... iar
ziva... domiciliul ei trebue sa-i fie doar cunoscut..
poate chiar 11 finanteazd.
§i daca, totugi... E nespus de interesant... Ce ar
face... Cum ar proceda intr'o astfel de imprejurare?
0, foarte simplu... ar intra in camera ei deadrep-
tul, somnoroasa si intinzându-se lasciv ; el ar
schimba priviri ingrozite si complice cu servitoa-
/Va... Ar lrimete servitoarea... gi 1-ar ruga gi pa

www.digibuc.ro
BRATUI. ANDROMEDEI 231

-domnul s'o lase, surazandu-i, vdietandu-se de crunta


oboseald... 0, ar fi nespus de interesantä mutra
lui, de pe care spaima ar fugi pe incetul, läsand
doar ochii cdscati, In fata staturii ei goale, orbitor
de albe §i molatece...
In vremea asta de-afard, ar rdsbate poate vuete
de usi, zvonuri de zgomote surde si precipitate,
pe care el le-ar acoperi cu ridicdri de voce, cu
insirarea gräbitd a tuturor noutatilor vrute si ne-
vrute... stangaci, brutal si stupid in fata ochilor ei
rugatori §i a miscdrilor ei grozav de obosite...
Doamne, ar fi Inteadevär frumos... 0, dar el e
prea precaut sd-i rezerve aceastd pläcere...
S'a intors brusc, cdci up s'a deschis iard§i :
Andrei Lazdr..1 El ezita incd In pragul acela, in
vagonul complect gol al trenului care s'a oprit in
plin camp... Figura aceea incordatd... §i ochii aceia
call... Nu ochii aceia nu scapard nimic... ei sunt
rugátori si tri§ti... §i mari... si frumosi...
Nu inainteazd desigur, cdci II tine in respect
mama ei care a §1 apucat manerul semnalului de
alarmd... §i privirile care-1 impung ingrozite si
hotdrite...
Dar de ce, de ce, ochii lui sunt rugdtori... de ce
el nu spune nimic... de ce beregata i se miscd in-
teuna parca pregAtindu-se sd ingdimeze ceva, WI
sa isbuteascd...
Doamnd, te rog... vä rog... balbae el... de
ice._ ? numai atat... atat as vrea... sa §tiu... balbae
el incoherent de-acolo, din up...

www.digibuc.ro
232 GIB L MIHAESCU

§i pare ca asteapta un singur cuvant al ei, a


singura incuviintare a pleoapelor, a genelor...
Dar ea nu indrazne§te sa i-o dea. Ea stie pri-
virea asta rugatoare... de nebun... nestatornicd...
din dosul cdreia pândeste o alta... Doamne... ter--
NM... ah... nebunii au stratagemele lor...
Ochii lui se topesc acum In lacrami si buzele
bolboresesc cuvinte fdrd sens. Dar nitnic n'o poate
induiosa pe (Musa, cad o idee cumplitd i-a insf a-
cat acum mintile : daca semnalul de alarma nu
functioneaza fa timpul opririi ? Ea nu ar avea de
unde sa* stie precis lucrul asta... Insa el, el care
e... care a fost om de stiintd... dacd in creerul
lui acum gol... ar putea sa nascd aceia§ idee si ea
sa fie un adevar...
Doamne, in vagonul asta gol... In campul pus-
tiu...
..
Ah, el a inceput sa zambeasca...
Un tipat nemaipomenit, i-a pornit din gat, de la
sine, inainte de a mai fi putut säli dea seama
de ceva. _
...§i cu toata greutatea corpului ei s'a pravalit
spre nehunul mic din usd, imbrancindu-1 cu toata
furia in laturi...
Izbindu-se, in desmetica goand, de paretii de
lemn, de strapontinele culoarului, s'a oprit, de a-
bea mai putand 0, rabde sbuciumul inimii, in
vagonul vecin, In dosul usii pe care o trintise cu
zgomot fdrd seaman, invartindu-i, sfarsita de suflet,.
drugul salvator...
Insa In dreapta si'n stanga stau larg cascate in

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 233

noapte celelalte 14. DoamnQ '.' daca Inelescu...


vi dac a ce asageri vor fi coborit... cu totii,
-eti totii.
..Nu... nu... de ce ? absurd... e cu neputinta...
*
* *

Domnipara invoalata si blonda de langa dânsul


(se recomandase Agepsina Paunescu) tocmai se lasa
In voia atipelii, child Nae Inelescu ii asternu pre-
venitor pe picioare pardesiul, pe care-1 trasese grab-
nic din retea.
Era un trenchcoat olive (cum face el, cum drege
el, unde le gaseste el !) de cea mai englezeasca
lärgime, ca jumatate dinteinsul sa mai famand §i
pentru genunchii proprietarului, in astfel de im-
prejurdri.
Fata tresari simtind mi§carile §tofei, dar vazand
despre ce este vorba multumi vag §i se lasa din
nou prada senzatiei delicioase, ce-i atragea capul
spre dura perna despartitoare a banchetei. I se pa-
rea ca somnul Insusi sta chiar in perna aceea ea
un tarm baltat si ademenitor, spre care capul ei,
leganat molcom de tren, tindea §i era u§or res-
pins, din ce in cc) mai usor, mai .putin, nespus de
putin, ea micile epave purtate de jocul spumelor,
la mal.
Adormise de-abinelea desigur cand nehotarita
-Inca, in mijlocul raspantiei de alei, pe care visul
i le deschidea in toate partite, simti lasandu-se
-deasupra-i o land delicata §i ocrotitoare. Cine pu-

www.digibuc.ro
234 GIB I. MIHAESCU

tea fi tovarasul neprevdzut ? Inca nu-I vedea, Inca.


nu lua chip si 0:He, dar de bund seamä nu putea
fi alta decfit mâna cea alba, pe care o vazuse de
atatea ori ridicandu-se patetic, in timpul nenutud-
ratelor sale cantece, a tovardsului de drum, a a-
cestui tandr, mic si vesel domn inspector scolar.
Are o atingere ward si catifelata mâna asta
prieteneasca §i in urtnd-i läsd, o därd de calde in-
fiordri atát de domol de calda în dulcea toropealat
Dar .nebunescul joc al jerbelor de spuma a prins
iardsi in subitele-i talazuri micile epave... §i som-
nul dä ici, colo, luminis Iar maim ocroti-
toare, se gaseste acum just deasupra genunchiului
ceva, ceva mai jos de marginea lungului ciorap.
Domnisoara Pdunescu se simte acum treazd dea-
binelea, dar indrasneala de nedescris a micului in-
spector o desarmeazd complect ; de aceia nici nu-i
vine sä deschidd ochii, Insd pumnisorul strans a
alergat zorit intru intampinarea uzurpatoarei. §i
resistenta a inceput darzd. §i disperatd. Un scurt
armistitiu, apoi cele cloud dusmane s'au inclestat
una intealta sub trench-coatul olive ca doi tauri
minusculi care s'au luat In coarne pe rotundul ge-
nun chiului.
Deodata domnisoara Paunescu se ingrozeste cum-
plit : îi da seama ca nu mai poate deschide
Ah, ba nu ! Doamne, unde i-era capul ! Ochii ii
deschisese inteadevdr, insd nu putea vedea de loc,
pentruca domnul inspector, avusese grija din vreme
sa Intoarca butonul luminii. Dar de build seama
a trebuit sä se iveasca aceastd neinsemnatá ulu-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 235

ialä a mintii somnoroase ca mama agresorului, sa


poata inlatura inversunatul obstacol; instantaneu
insä, dreapta fetei a Cara in ajutorul stangii i e-
,chilibrul a fost repede restabilit. Ba chiar mfina
-domnului inspector a bätut in retragere.
Fugal-a i falsa biruinta !
Pentruca í domnul inspector avea douä
§i savanta experiental Astfel, In vreme ce expul-
Bata se rasa' de astadata candida pe parul mätä-
sos i abundent, trecu pe nesimtite la grumaz si
chiar se rotunji pe-un umär, alunecand domol; re-
zerva se abatu pe neasteptate asupra genunchiului
ramas fara aparare.
Fata se framanta amarnic sub necunoscuta cer-
nere a ineditelor senzatii. Apoi deodatä se smuci
ca dintr'o toropeala de moarte, se ridica tremu-
rand toata si se abatu clätinandu-se spre usa : sur-
prinsa, buimaca, Infricosatä.
Nae Inelescu surase demonic in intuneric. Pro-
gramul se implinea punct cu punct. Calm, se ri-
,dicä la randu-i si chiar îi lua tacticos si paläria.
Esi. Ea se oprise in coridor in dreptul unei feres-
tre deschise i aspira cu capul pe spate, cu piep-
tul atat de agitat, aerul noptii cä parca ar fi baut
cu lacomie dintr'o ciutura neväzutd.
Necontenit stapan pe miscarile sale, demonul
col pitic se apropie de dansa fait nicio precipitare.
Se pleca adanc.
In fata frumusetii, Signora, ma inchin!
Ah, domnule... dar nici aici... abia putu sä

www.digibuc.ro
236 GIB L MIHAESCU

mai articuleze fata printre grabitele §ueräturi ale


rdsufldrii.
§i cloud palme sonore plesnird pe obrajii cu trd-
sdturi cuceritoare.
Domni§oara Nan escu disparu inainte ca Inelescit
saii adune ideile. Insd stupoarea II pardsi nu mult
dupd aceea, cand simti o ward, o discretd atin-
gere pe haind. §i se intoarse dinteo zmucitur4
crezând inteo minune.
Era doar conductorul, care se oprise langa
dânsul :
Din Coste§ti cin' s'a mai urcat... La Pite§ti
cine rämâne ?
Numai and trenul il zgaltdi zclravän pentru a
se opri pe nea§teptate, i§i recdpdtd cu adevarat
buna lui dispozitie obi§nuitä. Cad coborand in
cfimp, aerul rece, ii §opti parcd in urechi cu umeda
lui tarie :
Prostule, trebuia sa-i apuci mainile care te-att
lovit... §1 sa le sdruti...
Apuca atunci rampa de alamd a scdrü, gata s'o
ia inapoi. Dar i§i dadu seama repede cd farmecul
gestului stá tocmai in promptitudinea lui. i dând
de necaz un energic ghiont in aer, renuntä. §i-§i
aprinse o tigare.
Eah, n'are nicio importanta !
Gre§ala mare a fost cd n'a inceput cu bruna. Ochii
aceleia gldsuiau altfel para.! In orice caz a ramas
cu o invataturd. Când intamplarea se va repeta,
acum §tie ce are de fdcut !
§i. tragând prelung din tigare, Incepu sd legu-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 237

meascd in inchipuire, perspectiva rard care-1 a§-


tepta. Sultana, Sultana §oimu ! Rarä i nepretuitä
comoard de artd, lucratä numai in bronz...
Doamne, cum nu s'a Ondit mai de mult la fe-
meea asta, care a respins pfina §i pe fostu-i
bärbat...
rezemat de vergeaua de alamd, tragand a-
däne din tigarä, Nae Inelescu isi arnintea conver-
satia aceea delicioasä din mica §i intima lui can-
celarie de inspector, in vreme ce inserarea de Sep-
tembrie, venea tot mai plind prin fereastra larg
deschisä...
m'am mirat i eu cd domnul ministru tine
atat la raportul acela... Detasärile se fac fära nici
un raport.... Insä probabil a vrut sä epateze pe
colegul dela instructie cu protejata anta vo-
cea cea dulce.
Cand ai cu cine epata, dece n'ai face P...
Ei, tocmai, domnule inspector, tocmai vream
sä vä spun ; oiu avea §i eu poate unele merite In
invätämânt... dar raportul dumneavoasträ a lost cu
totul de neasteptat... vai 1 i de aceea m'am §i
gändit sä viu sä vä multumesc... Doamne, atdt de
frumos, atAt de binevoitor...
Binevoitor ? Nu doamnd... Dacd-mi dati voe
sä vä spun ; ei bine, v'o märturisesc I Când dom-
nul ministru m'a Insärcinat sä-1 fac... am regretat
mult ca primul prinos, ca sä-i zic asa public, al
admiratiei mele pentru dumneavoastra trebuia sä-1
exprim intr'un biet raport functiondresc... Ce vreti...
Warn supus... de§i in zilele acelea, avandu-vä ne-

www.digibuc.ro
238 GIB L MIHAESCLJ

contenit in minte ma simteam inspirat nu pentru


un raport, dar pentru o poemd...
Iatd cu adevdrat o carte jucata bine, reflectd cu
admiratio pentru sine insusi Nae Inelescu. Pentru
cd daca o cat de micä stângdcie ldsa sd se intre-
vadd cacialmaua §i Cornoiu era avertizat de exce-
sul de zel al subalternului, romantica lui situatie
sub noul guvern, n'ar mai fi fost poate multd
vreme de invidiat.
Pe când a§a... Pe cand pornind cu un vânt atât
de bine ales §1 vaslind cu brat voinic, cum §tii tu
sd vâslesti Naitd, conversatia inceputd spre ce tar-
muri infloriti n'a ajuns, adanc târziu in inserare...
Ce despärtire lentd §i fagaduitoare, ce maini ia-
rdsi §i iardsi sdrutate, ce gropitd delicioasd sub
cotul de bronz cald, ce protestdri bogate in indem-
nuri, câti fiori risipiti cu lascivd alene §i'n cele din
urmd, farmecul, minunatul, divinul:
Parfumului 7 bis. Daca se intampld de nu
sunt acasd, lasd vorbd când revii...
(Cdci Sultana oimu gasise cu pläcuta surprindere
in flecarul dsta mic §i sentimental, cdruia pand a-
cum nu-i acordase nicio seamd, un bun ajutor pen-
tru schimbarea rezervatului §i foarte calculatului
Gicu §1, cine §tie Doamne 1 poate un regulator
pentru pasiunea ei, care parea s'o fi luat prea,
prea repede rasna).
Sultana 1 Sultana I Maine, copild, nu mai departe
de cat maine, mâna a cdrei dulce manglere o cu-
nosti, va bate pdtrunsd de emotie in strada Par-
fumului 7. §i daca nu maine, poimaine, nu mai

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 239

departe decht poimiine, buzele astea arse de sete


si izgonite fait mild, in noaptea asta, dela izvor,
se vor ridica tremurd.toare, copild, pe gropita ta
de sub cot...
§i ca si când n'ar fi mancat palme de cand lu-
mea, Nae Inelescu sari sprinten treptele de lemn.
Dar sus il astepta o §i mai stranie surpriza. 0
femee inaltd, eleganta si extrem de agitata se na-
pustea spre ansul din capul celdlalt al cori-
dorului :
Ei bine frate §i asta vrea sa ma' batd ?
glasui el in Ond, cu oarecare sfiald. Pentruca in
clipa care venia, sä rdmând incrernenit :
... Dumnezeule dar asta e... este Zina... e doamna
Cornoiu... iata, nici o inselare... doamna ministru...
Da, este ea. L'a apucat de mfina §i-1 zgudue cu
toata puterea...
Ah, pe dumneata te autam...
Pe mine ? Asta e bunä... Cum a§a, doamnd?...
poate... o neintelegere...
Femeea nui putea rdspunde nimic. Il tinea straits
de brat si rdsufla ca §i cealaltä adânc si precipi-
tat, cu mâna pe ridiatura sanilor...
Pe sfinul acela al ei, Doamne, of tit tocmai in
adâncul sufletului Nae Inelescu, cu ochii zgaiti de
cea mai cumplitä uimire.

* * *

... ,Nu scumpa doamnd... un sacrificiu in niciun


caz...

www.digibuc.ro
240 GIB L MIHAESCU

Nae Inelescu din ce In ce mai stapan pe sine,


simtea cum Ii crestea navalnic elocventa In com-
partimentul acesta mai Incapator, mai cochet, mai
Impoclobit, de clasa I-a, färd pete uscate pe plu§ul
de-un rosu somptuos al banchetei, si inundat de-o
luminä mai limpede si mai caldä pared, ea Insasi o
luminä mai de clasa I-a. Crestea vazând cu ochii
odatä cu timpul acesta delidos pierdut In noaptea
câmpului pustiu, tot mai indrasneatä, mai vicleank
mai saltareatä, Impletindu-se pe nesimtite in jurul
acestei minuni femeesti, cum rar chiar dalta lui
Dumnezeu poate sä mai nimereasca :
Ea insäsi Il Incuraja cu privirile ei umede, cu
intreaga buna voie a expresiei sale, liberata din
cosmarurile cumplite din care el o smulsese.
Iar Inelescu continua sa debiteze inteuna tot ce-i
venea din minte, domol, färä nici o sfortare, ca
unul ce-si stia izvorul nesecat. li pAndea numai
curgerea linä, päna când cine §tie cine de-acolo,
din straturile nepätrunse ale dedesubturilor gfindu-
lui, Ii va trimite prin spuma banalitätilor, ideea
cea grozavä, lovitura, cacialmaua...
Nu-mi aduc aininte sä fi spus vre-odata
ca am preferinte pentru femeea mare sau pentru
femeea mica... eu am preferinte pentru femeea...
femeea In sine... se Intelege deci femeea frumoasa..
Voi da asa dar totdeauna, WA' reticente si färä
regret, dintr'un elan spontan si sincer, Cezarului
ce-i al Cazarului...
...Eh si cum a§ putea sa regret Doamna se
ridicä el deodata simtind ca vana decisiva a erupt

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 241

insfax§it, cum a§i regreta o biatd blondina nos-


timd, cum ii spuneti dumneavoastra, o biata feti§-
calla simpatica §i novice, gata sO.-§i intrerupa dru-
mul, sa rtimano cu mine la Pite§ti, unde am pri-
mit insOrcinarea unei inspectii inopinate (Nae Ine-
lescu n'avea in caderea postului sdu Pite§tii §i
nici vre-o misiune speciala nu primise in privinta
acestui ora§. El continua totu§i cu accentul celei
mai desdvar§ite sinceritati)... pentru ca ii fogadui-
sem in schimb, ca peste douä zile va conta pe a-
jutorul meu, inteo afacere ce-o are pe la ministe-
rul nostru... E conducdtoarea unei gradini de copii.
0, doamnd, n'aveti idee cilt de simpatice, cAt de
drOgute sunt in candoarea lor sufleteascd aceste
biete blonde, pe care necesitatea le trimite nein-
duplecata spre clocotul capitalei.
Insa Zina Coroiu ramasese pe gânduri :
Va sa zicd dumneata cobori la Pite§ti ?...
0, numai cobor de sigur, acum nu mai co-
bor... Vä voi insoti la Bucure§ti, or ce-ar fi sä se
intâmple cu misiunea mea care e de natura cea
mai urgentd... §i ori ce ar putea gândi...
Vai domnule Inelescu, n'a§i dori ca din cau-
za mea... insd cred cd trimetând chiar mAine pe
sotul meu la Instructie...
Nu doamnd §i nici nu doresc aceasta... Eu nu
inteleg decat sacrificiile duse pand la capOt...
apoi de ce nu v'a§ spune-o : m'ar tortura groaznic
gandul cd a§i putea fi iertat de o pedeapsa, sau
ca n'a§ putea indura pand la capat o pedeapsa,
ee mi-ar fi fost data pentru dumneavoasträ... Pe
16

www.digibuc.ro
242 om i. MIHAESCU

and dimpotriva ag fi cel mai fericit, daca ag pu-


tea indura totul in cea mai deplina discretie, gtiut
numai de acea pentru care suf ar...
Doamna Cornoiu il examina cu un surfts fugi-
tiv. Era aidoma el, aga cum il lasase de-oparte,
de and in scena intervenise Lazar... Dar Doamne,
din pacate era gi asta at'at de mic...
Dezastrul cel mare, scumpa Doamna se
hazarda el la acest zambetdeparte de mine, este
ins& al micutei blonde, care se convertise inteata
la perspectiva minunata a ramânerii inteun miez
de noapte inteun orag necunoscut, cu un neagteptat
prieten... 0, doamna, nu cunogteti poezia neprevazu-
tului, a misterului noului intalnit, a imprejurarii stra-
ine de drumul ce ti-ai croft, imprejurare de care toata
lumea se ingrozegte gi fuge, dar pe care eu o
caut anume... Eah, dar ce insemneaza toate astea,
or cat ar fi de frumoase, and piciorul care le
calca gi le risipegte este minunea sculptured...
Nu ar fi mai bine domnule Inelescu sa ma
mut §i eu in compartimentul fetelor gi sa-mi con-
tinui cu ele drumul la Bucuregti,.. In cazul asta ai
putea sa te opre§ti la Pitegti pentru inspectia du-
mitale... iar at privegte de blonda dumitale amica
iti promit c'o voi lua la mine gi ti-o voi pastra
intacta p5.ná poinAine, and...
Nae Inelescu simti podeaua clatinandu-i-se sub pi-
cioare de par'ca s'ar fi cutremurat panAntul. Si el
care crezuse a nu mai era cleat un pas pAna la
fericirea suprema !
Nu doamna, dinteun dublu gi foarte puternic

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 243

motiv. Mai intAi nu v'a§ läsa pentru nimic In lu-


me in tovärd§ia a cloud fete slabe, and va dä tar-
coale un individ atilt de periculos. Cdci din des-
criptiile dumneavoasträ, am inteles cO avem de
aface sau cu Ufl borfa§ care va §tie §i a mirosit o
loviturd superba. sau, ceia ce e §i mai probabil,
dar cu atät mai periculos, cu vre-un exaltat po-
litic, cu vre-un functiondra§ expulzat, care cloce§te
de mult o rdzbunare teribila. 0, exaltati d'd§tia
stdpäniti de idei fixe, nu se sfiesc desigur sä. ri-
(lice chiar browningul... proclamd el groaznic, pri-
vind-o atat de fix cd doamna Cornoiu i§i simti
'earned tremurând... 0, nu vä voi lam pentru nimic
in lume Doamnd, chiar dacd mi-ati da §i ordin... Voi
merge inainte §i voi face ori §i ce ca sä vä

Doamna Coruoiu incruntd u§or sprancenele §i


rämase cu privirea pierdutä in gol. Tocmai pen-
tru ea un moment nu i-ar fi trecut inainte prin
gdnd ideea browningului, posibilitatea existentei
lui in mâinile unui nebun care-i dä asalturi des-
perate §i lara nädejde, crescu ca o obsesie in
mintea zdruncinatd de spaima.
Nae Inelescu observa atunci cu uprinta co
browningul lui a nimerit direct in tintä §i perfect
convins, dupd vaga ei poveste, ca individul care
o speriase nu p utea fi decdt un simplu borfa§ de
trenuri, speriat el IDSII§i de spaima ce-i cauzase
§i care, väzdnd-o acum insotitä, va renunta la
orice atac, continul bärbätos §i viclean, hotdrit

www.digibuc.ro
244 GIB L MIHAESCU

sd speculeze pand la urtna extrem de favorabila


imprejurare :
Eah, orice ar fi sa se Intample, sa a§teptam
cu seninatate... rosti el eroic, intarind cuvântul cu
un gest energic al mânii. Pericolul mi-a placut in-
totdeauna... prin definitie el face parte inerentä.
din predilectiile mele pentru vagabondaj §1 nepre-
vazut... De aceea, sd trecem cu nepasare Doarnna,
la tema ceailalta mai putin grava pentru dum-
neavoastra, caci pentru mine aceea e de adevarata
gravitate, la tema blondinei, pe care am lasat-o-
in vagonul vecin... §i admiteti §i dumneavoastra
ca mine, cd mica domnipara mica e u- el de
a vorbi, de f apt e destul de zdravana ; mi-a acor-
dat doar cu destula darnice posibilitatea sd ma
conving L. räse el sonor §i comunicativ spre a-i a-
arata cä voe§te prin toate mijloacele s'o indepar-
teze dela negrele ganduri, In care socotea cä a
cutundat-o definitiv admiteti §i dumneavoastra
zic, cd draguta DU va mai avea nici o atractie la
Bucure§ti. Intfun ora§ cu atâtea femei frumoase,
mica noastra conducatoare de gradind de copii va
straluci ca o biata lumänare intr'o plind zi cu.
soare... Savoarea, miezul aventurii cu dänsa, 11
forma tocmai Pite§tiul, tocmai ora§ul asta acum
adâncit In noapte... in care va trebui sä, ne oprirn
gi noi...
Va trebui sa...
Se va opri trenul... vream sä spun. Oh, nu
credeti a m'ati molipsit cu teama dumneavoastrd,
ca sä ajung sd bat in retragere §i O. va sfatuese

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 245.

sa intrerupeti cälätoria pentru a evita pe nebunul


acela... Mda, el de sigur asteapta vre-un moment
mai pe-aproape de Bucuresti... chnd tot trenul, a-
cum bine intârziat, va fi dormind dus... I-am juca
un stra§nic renghiu... inteadevär... Dar spre a vä .
arata cd nu ma, infior de primul nebun intalnit §i
ca pentru dumneavoasträ a§ merge §i'n iad, acum.
n'as mai cobori la Pitesti... sä stiu ca ar intrebu-
inta §i dinamita. Insa ca sa lasäm ideile astea
sumbre, prefer sä-mi dati voe sd mai fac iaräi
putina parada, de sacrificiul pe care, vechiul §i iz-
gonitul dumneavoastra adorator, il face pentru.
dumneavoastra... o nu-mi luati in nume de ran a-
ceasta... e mai bine sä-mi ascultati flecariile mele,
decât sä ne lasäm prada unor sugestii, care pot
creste din nimic...
zic... necunoscutul ora§elor astora
Intalnite in drum... o birjá somnoroasä in dosul
sträzi pustii §i Intunecate... un fluerat de
gardist care doarme de-a'n picioare... o cetate a
somnului §i a noptii, in care rataceste totusi mai
vie ca ori and aventura... Ah, poezie a oraplui
necunoscut si neprevazut in itinerariu... eu n'am
cunoscut o poezie mai grozava de cat a ta...
El continua O. balmajeasca, inventiv si insinuant.
Iar Zina se zbatea indärätnic sä-si inchipue ce s'ar
intampla dacä Lazar, care numai exaltat politic nu.
era, ar vedea-o singura cu Inelescu: s'ar calma
oare pe loc sau ratacirea ii va intuneca mintile si
mai rau... el inebunitul odata cu venirea ei la
dânsul...

www.digibuc.ro
246 GIB I. MIHAESCU

...Cot, la cot, In stramta trasurica, Inganân-


4u-i, In cald falset, In pavalionul urechiusei :
Come 6 gentile
La note mezzo Aprile...

Desi acum. suntem in Octombrie... Dar In sufle-


tele noastre ar fi Aprilie...
deodata InchizAnd ochii i c1atinându-si figura,
Inelescu Incepu serenada favorita din Don Pasqu-
ale... Ea-1 asculta uimita i Inveselita de Intreaga
.amintire a intalnirilor dela Tina.
Cântecul Ii facea bine, caci alunga ca o bine-
cuvantare, cruntele perspective ce nu vroiau s'o sla-
beasca... Hotarit lucru... cântecul asta i se arata
ca viata Insasi, atât de placuta, cu toate micile ei
neajunsuri... Totul, &idea ea, In vreme ce
-cântecul din ce In ce mai puternic §i mai generos
ridica i mai mult in aceste gânduri... totul e s'o
primesti asa cum ti se ofera... sa n'o IndArjesti tot
alegAnd fart rezultat mostrele ce-ti prezinta, ca
ntr'un magazin de mode..
0 dolce Margheri-i-i-t-a...

Nae Inelescu, necontenit cu ochii inchisi,


pentru a nu mai vedea nici o piedica, se abatu
Infrigurat la picioarele ei, care se lasara strânse,
fara nici cea mai neInsemnata Impotrivire...
Trenul dadu primele semne ca poate Insfarsit
sà mearga.

www.digibuc.ro
BRATTJL ANDROMEDET 247

Lazar coborâse in noapte. El vazuse prin feres-


trele luminate Intalnirea Zinei cu Inelescu si ve-
nirea amândorora in compartimentul ei. Atunci se-
asezase pe treapta vagodului cu coatele pe ge-
nunchi, cu capul In mâni. Prin urmare ea II cre-
dea cu tot dinadinsul nebun... de build seamd tot
astfel Il va crede si bätrInul lui profesor dela fa-
cultate, spre care se ducea acum sa-i arate desem-
nurile masinei, sa-i prezinte calculele facute si ras-
facute, dup5, care motorul ar trebui sa mearga ne-
Intrerupt si mai ales sa-i spuna strania poveste a
pornirii neasteptate §i a opririi aceleia neexpli-
cabile, care cu adevarat i-a clintit mintea din loc.
Cäci adevarata nebunie, cumplit de chinuitoare, a
fost de-abia dupa aceea ; ea era o intrebare ca un
burghiu de foc, care li sfredelea necontenit creerul,
hacuind 'Ana In fund moalea lui materie. Sá fi
fost doar vedenia unui ochi impaienjenit de groaz-
nica boala sau rotile s'au Invártit cu adevärat?
0, cAte nopti de insomnie, câte nopti de durere,
petrecute singur cu propria-i spaima, ascultand prin
perina, roaderea necurmata din minte-i a §oarecu-
lui celei mai teribile indoeli ?
Dela ore, venea Intins acasa avand impresia c.
e adus din urma si tras dinainte de lancea sca-
paratoare si de legaturile de lumina, ale unei noi
biruitoare idei. Masina era pusä la punct dupa
conceptia cea noua ; cateva clipe de Infrigurata
asteptare dupa ce îi da drumul : dar rotile rdm5.-
neau neinduplecate In rigiditatea or de fier, iar
Intâele rostogoliri i oscilari terminate, crucile se

www.digibuc.ro
248 GIB L MIHAESCU

iveau dure §i chinuitoare intre cercurile negre.


Piese intregi scoase rand pe rand sau inlocuite cu
allele de dimensiuni mai mari sau mai mici, guru-
burl sldbite, incheeturi modificate, sisteme de an-
grenaje simplificate, cele mai logice §i mai in geni oase
modificdri zadarnic, toate nu erau de nici o
nddejde ; micii dräcu§ori, surprin§i inteo clipä de
neatentie, se fortificaserd zadravan In complicata
redutd. Acuma era doar cu neputintd sa nu crezi
in existenta lor. Cdci era de neinteles altfel, ca
aparatul dsta sä meargd cloud zile §i doud nopti
In §ir §i apoi sd se opreascd deodatd §i sd refuze
orice mi§care... Sau nebunie sd fi fost... bine.., dar
cum nu se mai Intoarce nebunia asta salvatoare,
sa-1 ia iar4i In vartejul ei dumnezeesc, sd-1 clued
in departate,le sfere...
Cu neputintd ! Dracu§orii lui Maxwell... cealaltd
nebunie, stau acum strajd nemi§catd, ca valul cel
de nepatruns, sd nu mai fie ridicat de pe marele
-§i eternul mister...
i totu§i... cloud zile intregi §i cloud nopti intregi,
secretul nesfar§itului s'a plimbat In necurmata in-
i oarcere sub ochii lui cte muritor. A fost sau nu
a fost ? . ,
Pale de vant nocturn i-aduceau in urechi lovi-
turi de ciocan §1 zgomot de voci. Reparau ma§ina.
Privi lung inteacolo, cdci trenul se oprise la o in-
covoeturd a §inelor §i luminile dela locomotiva e-
rau mult apropiate de intuneric. Glasurile de oa-
meni se auzeau cat se poate de aproape, de§i nu
se distingeau decat cuvinte raslete.

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 24D

Andrei Lazar se scula §1 porni spre ma§ind. Re-


paratia aceea febrild §i sgomotoasä de roti §i. pis-
toane Ii paru deodata ceva familiar §i-1 atrase ca
o putere de magnet. Dar când ajunse acolo con-
stata cu strarica surpriza §i uimire, ca alta fu-
sese ascunsa cauza a subitei §i imperioasei vreri,
care-I impinsese Incoace, sa vada §i pe altii stra-
duindu-se sa dea viata §i nerv unor butuci de fier
§i unor lucruri inerte §i grosolane sa-i vada
reu§ind §i sa primeasca in urechi chiotul izbânzii,
pe care zadarnic Il a§teptase sa p§neasca In gâ-
tlejul lui secat !...
Nu... micii demoni, caci acum Ii vedea pre-.
tutindeni II adusesera aici ca arate o fi-
gura foarte cunoscuta, o mutrd galbend §i impie-
trita, cu un cucui negru §i groaznic deasupra o-
chiului, o fata ve§teda §i crunta, peste care lumina
flacarilor de carbid, plimba jucau§e §i neverosimile-
aparente. Era domnul Carol, cel dedemult...
Din umbra deasa, unde se oprise, Andrei Lazar
surase tacut acestei iasme de sulf §i carbune, care
in mijlocul fochi§tilor cu flanele murdare §i unsu-
roase, parea ie§it deadreptul din pe§tera lui Vul-
can ; avea impresia ca are In fata aparitia propriu-
lui sau destin. Doamne, daca omul acesta nu i-ar
fi rasarit tocmai la cotitura cea mai periculoasä a
vietii In cale, i-ar mai fi macinat oare restul zi-
lelor ma§ina aceea imposibila, pe care acest de-
mon ro§cat §i cu cucui negru in frunte i-a pus-o
viclean In drum ?...
Ciocanele loveau dur §i sonor in fier, domnul

www.digibuc.ro
250 GIB I. MIHAESCU

Carol Igi imboldea ajut6arele cu glume ; din cand


In cand rdspundea la Intrebdrile gefului de tren,
-care-i urmärea lucrul, calm gi atent, cu mainile la
spate.
Noaptea era ciudata; o luminiscenta neexplica-
bild, acum, Inca destul de departe de rdsdritul zo-
rilor, o umplea parca pe dedesubt ; poate oragul
mare de aproape, poate cine gtie ce incendiu a-.
propiat gi nevdzut desemna cu aspru cdrbune pe
fondul cenugiu, rarele mogaldete ale câmpiei. Ste-
lele primelor mdrimi pared se desbobociserd cu
totul In noaptea umedd gi propice ; lipsite de ala-
iul celor prea mdrunte gi a norului lacteu, punctau
Idmurit figurile constelatiilor.
Cu o ultima loviturd de ciocan domnul Carol,
sfargi operatia ; guruburile erau din nou Intdrite,
jar cel care cdzuse se pare pe drum, fusese
inlocuit cu megtegug de dânsul; iar acum igi pri-
vea opera cu mândrie gi asigura cd e chiar mai
bine ca la Inceput. Rämdsese doar treaba ungato-
torilor cu urcioarele lor de pacurd, cu OA lung gi
Incovoiat.
Domnul Carol ridica de jos fegtila de carbid, cu
marea ei fin-aft libera gi nestatornicd gi-o proecta
asupra asistentilor, pared pentru a culbge admira-
-Oa tuturor.
Dacd nu rotunjeam la moment altd piesd, rd-
mâneam In asap 'Ana mâine dimineata.
Lumina flacarii neastamparate Imbraca din toate
pärtile pe Lazar; maginistul contracta sprfincenele
gi cucuiul negru se facu una cu ochiul stang; a-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 251

poi deodata cucuiul se ridica §i ochiul dedesubt


se aprinse mare §i rotund.
He... domnu Andrei...
Apoi dupa o mica ezitare
Nu e§ti, cumva, dumneata...
Eu, chiar eu sunt, domnule Carol...
Va sä zica tot e adevärat ca muntele cu
munte...
Ba e foarte adevarat domnule Carol... !mi
pare tare bine O. te-am intâlnit §i Inca tocmai a-
cum... Va sä zica ai trecut la calea ferata ?...
§i se apropie brusc de urechia lui, in vreme ce
ceilalti curio§i se indreptau acum la vagoane :
Dar ma§ina... ma§ina dumitale ?...
Ma§ina mea ? Iat-o ! arätä el cu un gest larg
locomotiva.
Ma§ina dumitale care a mers singura o zi:-
perpetuum mobile ?...
Domnul Carol il privi cu multa placere la adu-
cerea acestei amintiri, apoi izbucni in râsul lui so-
lid §i räcnitor :
Vezi ca tot ti-aduci aminte de mine... Eah,
fleacuri... de-ale tineretii...
Cum, te-ai läsat de ea ? Dar pared spuneai
c'ai facut-o sa meargä o zi intreagä... sau cam
a§a ceva...
RAsul racnitor se auzi din nou §i mai puternic
Qi mai plin de voio§ie, ca al unui om scapat de
cine §tie ce groaza, de care acum i§i aminte§te CU
multumirea celui cälit in zbucium.
S'a S'a invartit in capul meu...

www.digibuc.ro
252 GIB I. IKIHAESCU

mancat si lighioana aia cativa ani, da' nu s'a in-


vartit nici atat !
Sì-§i petrecu degetul cel mare pe taiusul din-
tilor.
Acum mi se pare c'a pus-o nevasta-mea la
-closti...
Facu o pauza, apoi rase iard*i :
Iata masina, incuviinta el cu admiratie, ba-
tand cu palma §asiul larg al locomotivei... Forta
aburului sau a exploziilor... Nu a desemnelor sau
a inchipuirii... adica nimic... aer, vid, cum s'ar zice...
Ha, ha, ha...
pentruca ungatorii sfar§isera, iar controlorul
se pregatea sa sune, grabi sa inchee
Eah, nebunii de tinerete... Bine cd am scäpat
§i de pacostea asta... Crezi ca ma ofticase ? Ajun-
sesem chiar sa mi se para ca se invarteste de-abi-
nelea... o auziam haraind... Doamne fereste !
Si-§i facu larg semnul crucii.
Biata nevasta-mea m'a scapat de pocinog...
m'a dus chiar la doctor.
Rasufla adanc i uerator, apoi conchise : He,
he, astea nu-s lucruri de noi... pentru astea : oa-
meni, nu gluma...
Cornul conductorului mugi prelung §i muzical in
noapte.
Lazar trebui sa grabeasca, ca prinda va-
gonul ; nici n'avu timp sa-1 1ntrebe de adresa.
Dar acum nu mai avea nicio nevoe : aflase ce
trebuia !
Se simtea grozav de multumit. urnirea ca-

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 253

re-I zgudui a trenului, simti o satisfactie si mai


mare de pared, s'ar fi urnit sa mearga pentru tot-
(lemma propria lui masina.
Vasazica fusese o simpla poveste tot ce-i 1110.-
rase domnul Carol despre biata lui inventie. Toata
invfirteala ei de o zi sau cine stie c5.t, se intâm .
plase doar in capul sarmanului mecanic ! Era deci
tocmai cum se gAndise Lazar, mai tArziu, ori de
câte ori isi aducea aminte de cucuiul posomorit
al conducatorului masinelor de treerat. Neinteleasa,
eterna miscare, sa iese tocmai de sub acest
cucuiu disgratios, de care-ti fereai instinctiv vede-
rea, doar ce-o ridicai asupra-i ?
Dar acum nu mai Incapea nicio Indoiala, ca ma-
sina cealalta, a lui, se invártise cu adevarat. Me-
moria lui o revedea de astadata atAt de lirnpede
si atât de aproape in necurmata intoarcere a ro-
tilor si cu attitea amanuntimi, ca miscarea parca
s'ar fi produs din nou, dinainte-i, ca un lucru real.
Nu, nu a fost o simpla inselare a simturilor si
nici cei doi, pe care i-a adus sa le-o arate, nu
i-au raspuns afirmativ doar sa-i fie in voe, ca u-
nui nebun... Isi aminteste doar perfect de bine :
s'apoi din doi oameni normali, atât de deosebiti
din toate punctele de vedere, desigur ca s'ar fi
gasit unul ca sa-1 scoata de sub penibila ob-
-sesie.
Nu... nu... dar Insasi faptul ca-si analizeaza si
pune in cumpana toate aceste lucruri, cu atAta lu-
ciditate, e dovada cea mai de nezguduit a n'a
putut §i nici nu poate fi vorba de nebunie, ce zic :

www.digibuc.ro
254 GIB I. MIHAESCU

de Were, de amagire, de o simpla impresie, ceva


mai de lungd duratd...
0, ar fi atat de u§or sa convie ca domnul Ca-
rol, ca totul n'a fost decat o zapaceala a mintii
Pentru asta, el, sarmanul, a avut nevoe de un
doctor, pe cand Doamne, poate fi vorba de a§a
ceva la Lazar ? E atat de u§or sd. spue : Simple
copilarii ! §i gata... ar fi omul cel mai normal
din lume... 0, daca ar fi cu adevarat nebunia, cea
care-I incearca astfel, poti scapa de ea numai cu
un cuvant ?...
lard, se va duce din nou la Zina... Noroc O. ea
a adus pe Inelescu la dansa : prezenta aceluia, o
va face sa nu-§i mai piarda cumpatul, doar ce-1
va vedea ivindu-se intro perdelele cabinei. Va
vorbi cu totii calm §i intelept pana la Bucure§ti....
Oh, cat e de u§or sd fii in toatd firea ! Nu 1 ar
mai chinui atunci nicio ma§ina §i niciun dracu§or.
Ar fi fiber, fiber de toate §i ar contempla cu ad-
miratie §i nesat bratele plin e ale doamnei Cornoiu .
Ii va urmdri pand cat ii va permite piedica rochiei,
linia piciorului §i-§i va lasa inchipuirea in propria
ei voe ca sa banuiasca ascunsele ei comori, de
care Doamne, a fost doar cu o clipä departe, pen-
tru a fi pe veci ale lui...
Ar fi omul sandtos §i firesc, bucuros §i rasfatat,
amantul celei mai frumoase femei. Va fi de ajuns sd.
spuna : Crede ce vrei de ma§ina acee a, insa totul
n'a fost decat un joc, o nebunie daca vrei, un
simplu episod de teatru, inscenat de mine, in ca-
re-mi luam pentru totdeauna adio dela visul sterp

www.digibuc.ro
BRATIJL ANDROMEDEI 255

vi stupid, pe care vream sfaram acolo in fata


4ochilor tai, pentru a te introna pe tine, viata cea
noua i reala i cu adevarat frumoasa, stapana

Oh, ar putea sa rada ca domnul Carol de invar-


tirea aceea : Ma. crezi ca si incepuse sa. se invar-
teasca In capul meu ?... Ba chiar am adus si oameni
ei mi-au confirmat a se invarteste, adica mi-au
confirmat ea. sunt nebun... Doamne, cand te instrd-
inezi de viata cu adevdrat frumoasa, ca tine...
Trenul s'a oprit de cateva minute in Pitesti ;
probabil din cauza intarzierii mari nu va eabovi
mult ci se va grabi sa mai castige din timpul
pierdut. Lazar si-a fdcut socotelile : indata ce tre-
nul va porni, va intra la Zina i la Inelescu... §i
le va povesti intamplarea nostima cu mecanicul
Inzdravenit i miracolul cu intoarcerea la viatd...
Asta insd ceva mai tarziu, dupd ce va schimba cu
dânii cateva serii de banalitati, pentru a-i asigura
ca totul e firesc si normal.
El sta pe scara vagonului si priveste peronul
gol, luminat searbad, de noapte... Iata, o pereche
intarziata s'a coborat, cu bagaje In maini si se
gräbeste spre iesire... Se vede cd somnul ii sur-
prinsese i s'au trezit tocmai la timp, ca trenul sa
nu-i dun mai departe... Ea e strasnic de invar-
vorita, inalta i par'ca ar merge cocosata de somn ;
iar el e mic i cocosat deasemeni, desigur tot de
crunta oboseala, caci valizele din maini n'ar pdrea
.asa de grele.
Ei merg cu spatele spre dansul, caci esirea a

www.digibuc.ro
256 GIB L MIHAESCU

rdmas tocmai departe, de vagonul ästa, tras din-


colo de static... Cativa soldati, desigur surpriW
aceia de somn, abia acum scoboard din vagoanele-
de MAIO locomotivd... Se strigd pe nume §i calcd
aspru pietripl cu bocancii lor greoi ; dinaintea lui
Lazar, au dat de fantand §i se opresc sä se
spele...
Dincolo de fantand pare sa, fie o grädinita cu
arbu§ti raici i par'ca zgribuliti de noapte §i de
toamnd... iar mai departe un colt din ormul ador-
mit, presdrat de ratite felinare.
Din dosul parerii de grädinita, cloud lumini fixe
s'au clintit deodata.; apoi se opresc. Se aud voci
Indbu*ite... se mird iara§i... i pornesc ocolind, ca
sä dispard brusc, dup.' putin.
Vre-o birje, gande§te Lazar, al cdrei stäpan a
adormit aci in dosul gdrii §i pe care cei doi pa-
sageri 1-au trezit. §i ocolul dublu al luminilor Ii
persista In ochi ca un lucru familiar §i placut, iar
subita lor disparitie, ii smulge ceva In suflet ;
simte, inexplicabil, o tristete amard §i adancd.
§i-i Inchipue pe cei doi caldtori sub co§ul Ingust
al träsurii, izbiti de aerul rece al noptii ; ei poate
mota,e, dar I§i simt carnea dulce a bratelor prin
vestminte. fagaduinta mole§itoare §i apro-
piata...
Cat de ascunse §i de dulci O. de multe placeri
ale cotidianului, care pentru el stau nvorate er-
metic ; pe care e-a ocolit, le-a dispretuit, amägit
proste§te de tainele irealizabilului...
El rade cu rdsfaturi de copil, la gandul cä viata

www.digibuc.ro
BRATUL ANDROMEDEI 257

este la cloud, trei, vagoane de dânsul i ori cand


poate pacta cu ea... Doar un singur chiot de ras
mai e pänd acolo gi o exclamatie: »totul a fost
o iluzie i o nebunie stupidä 1"
§i totugi, acum mai bine ca oricand îi da sea-
ma cd magina s'a Invârtit in realitate gi nu In ca-
pul Un singur lucru numai farnâne... ca aceste
doUd notiuni se exclud: de oparte magina etern In-
vartitoare ; de alta viata cea mare, cea ademeni-
toare...
§i el rttde ca un copil rdsfatat intre cele doud
ademeniri...
Träsura cu coviltir scund ii revine in minte cu
cele cloud persoane, un bdrbat scund aga ca el
o femee înalta aga ca doamna Cornoiu...
Inteadevär bratul asta al cumpenei este foarte
potrivit cu propria-i Imprejurare...Iti vine sa crezi
ea' i aci, In viata de jos, micii dräcugori le potri-
vesc pe toate.
Un bärbat scund gi o femee mdinile lor
s'au inläntuit neraddtoare Inca, degi foarte putin
ii mai desparte de imprejurarea Ah, im-
prejurarea aceea... Andrei Lazdr simte o gelozie
surdd gi nexplicabild, un rau intens i fara rost,
la fel ca atunci când cele (loud lumini de felinare
au dispärut... Inchipuirea lui stärue sä urn:Cat-eased
pe cei doi, iar el o läsä In voe cu sadicd volup-
tate, degi simte cum sAngele Ii ferbe la focul ciu-
dei... Träsura s'a oprit gi cei doi coboard.... intai
sare mititelul, ocolegte ; apoi mäna ei lunga, bra-

www.digibuc.ro
258 GfB I. MHAESCU

tul lung qi dulce iese de sub coviltir... 0 cult


scundd i simpatica a§teapta... ferestrele .oarbe
par'cd au tresdrit gata sà. se desatu§eze din som-
nul noptii...
piciorul lung se intinde spre pamânt...
Un sot §i o sotie, obin§uiti unul de altul...! Ah,
nu... povestea trebue sa fie ceva mai sältdreati...
in atingerile scoborarii, cei doi de curând fa-
gäduii sorb intens, fiorul marelui necunoscut,
care e gata sà se desvdlue. Mare le necunoscut, care
nu stä numai in ma§inile imposibile... Betia secre-
tnlui voluptatea eternei noutati...
Cei doi s'au oprit in fata unui loca§ strein, ei
doar s'au abatut din drum in ora§ul neon-
n oscut pentru ei... tocmai ca sd guste marele ne-
cunoscut... i ei sunt... trebue sd fie... sunt...
De dud zbura trenul pe câmpiile negre, printre
dâmburile fantomatice, cu stranii forme de ar-
bori
Zadarnic Andrei Lazar cutreerd ca luat din
minti coridoarele vagoanelor, zadarnic cotrobde§te
compartimentele, invartind comutatoarele, zorndind
trântind uiIe, trezind sau fãcând sa vorbeascd
in somn truditii cdrátori...
Cuibul e gol...
El s'a pomenit tocmai dincolo, in capul celalalt
al trenului, unde s'a mutat ma§Ma la Pite§ti, pe
platforma deschisd a primului vagon. Dar rdcoa-
rea goanei turbate in noaptea rem) de toamnd,
nu poate alunga imaginea zeiascd, imaginea alba

www.digibuc.ro
BRATUI. ANDROMEDEI 259

de marmura antica, evocata attit de des de Nedan


in halucinatiile lui... 0 statue clasicd, inteo camera
de hotel provincial... imbalata de buze muritoare...
de pitic infierbantat de rutul cel mai josnic...
...0, Nae Inelescu, flecarul si curtezanul de pro-
f esie... lauddrosul... nici un pic de ideal in nemer-
nicia asta... nici un cutremur In fate marelui ne-
cunoscut... A mintit-o, a necinstit-o... Ah, poate
ea ilia rezistd, poate bratul el intins, bratul ei
lung si gol II tine Inca la distanta pe aventu-
rierul meschin demascat 1.. Dar imaginea nu re-
zistd... bratul se frange sub apdsarea buzelor a-
prinse...
In sufletul lui Lazar clocotea un cazan de smoald.
Narile lui cautan aerul pur al Inatimilor, ochii i se
indreapta ca la un liman spre minunatul brat ceresc
intins deasupra veciior... ,
In noaptea cu luministe ciudatd, doar tintele
stelelor mari puncteazd constelatiile. Din trupul
rombic al Pegasului, Andromeda so lasd intr'o
parte, Intinsd, ca un brat ocrotitor. E bratul unei
alte Andromede a inchipuirii lui, ocupand o con-
siderabild regiune cereascd, cu capul pierdut in
aureola lactee, cu trup si membre alcatuite din
constelatiile invecinate.
Dar tot ce este mai mandru, mai majestos in
aceasta intruchipare de stele, e tocmai acel brat
minunat §i rotund intins spre septentrion, in
extremitatea careia el stie minunea de safir a
Secundei 'din Gama, ca un inel nestemat in de-
getul mic...

www.digibuc.ro
260 GIB I. MIHAESCU

Privelistea aceasta care-I imbdta adesea, acum e


mai grozava de cat ori si când. Bumbii de dia-
mant se intreunesc in linii de foc §i aparitia ce-
reascd e toed de stranie mdretie si strdlucire. Co
pot face contra acestei lumini toate statuele antice
rdtdcite in camere de hotel, toate hohotele groso-
lane ale unor bieti mecanici vulgari si imbe-
cili ?
0, i acest brat molatec si cald de atata dulce
lumina, din cat e tesut §i totusi necontenit in-
tins, in veci neinfrant, ardtand inteuna acela§ ne .
inteles septentrion, aceiasi neobositd osie a ros-
togolului luminilor... Acelasi necunoscut a tot §i
a toate...
Lazar pleca ochii orbiti de mdretie... De desubt
rade necurmat din umbra un lunecu§ agitat de
roatà, apoi luciul intins pánd la nesfarsit de §ind..
urechi se varsd ropotul de metal al ndprazni-
cei invartiri...
El priveste inapoi pe drumul pe care a venit
pand acum in viatd si o vede toatä pand'n fundul
zdrilor copilärioi, doar dintr'o ochire. El se in-
toarce apoi i priveste inainte, pe drumul ce se
deschide...
Nimic, nici un sens... 0 neostoiatd si Irani di-
buire int'un codru prof und de neintelesuri... De cat
colea, foarte aproape : un bdtran profesor cu
plete albe i rdscolite, cu ochelarii incalecati pe
varful nasului :
Imposibil Lazdre, a fost o Were clragul mou.

www.digibuc.ro
BRAWL ANDROMEDEI 261

E mai mult legendar de 61 stiintific in cele


ce-mi vorbesti ... De ce nu-si ceri tu mai bine un
concediu ?...
§'apoi necurmat aceia§i odaie mohorâtä cu o
masind care refuzd sä se intoarcd... de§i s'a intors
desi a mers... a mers doar atata, cht sd-i ardte cä
dincolo totusi de imposibilul din ochelarii dstia
incalecati pe vârful nasului, cd. dincolo totusi de
spaima nebuneasca din ochii aceia frumosi, cari se
contracta acum sub spasmuri intfun fund de ho-
tel, se 'Malta si stapAneste ceva haotic §i infrico§e-
tor de frumusete, ceva atat de orbitor §i de dulce,
atat de limpede, de blând si de bun, atât de lä-
murit si transparent, 'Mat ad vezi pinä la sarsit
pand'n fundul lucrurilor, al sufletelor si-al intro-
gului neinteles.
§i toatà minunea asta de nedescris aci, aproape,
foarte aproape ; colo, sub vagonul vecin unde pal-
pità Intfuna, zglobie ca un dräcusor, pata acea de
luciu de pe lunecupl roatei, care vine inteuna
nedomolita §i neclintita, sigurd si de neinldturat
ca un destin...
0 singurä parere de nu pentru ochii aceia atAt
de mari si atât de negri de cari se vor bucura cati
altii ! Cum pot atáta mândrete de ochi sa nu vadd
decat asa de putin §i a§a de mic...
§'apoi o singura §i-o ultimä privire spre bratul
care stlipaneste näpraznic de departe inaltul
aratd necurmat spre carele lumii, ce se invirtesc
intr'una din amurg pAnd'n zori ?

www.digibuc.ro
262 CUB 1. MIHAESCU

Ce poate, ce trebue s'a Ii azolo...?


Noraznic de aproape, sub luciul rizitor al roa-
tei care vine inteuna...
jos....

FINE

www.digibuc.ro
Tiparità tn 6000 ex.
in Tipogratia
Carageale"
Bucure§ti
Strada *dart No, 4

www.digibuc.ro
EDITURA NATIONALA" S. CIORNEI
STRRD11 DECESIIL, 11-10 BUCURE577 STRAD/I DECEBRL 8-10

COLECTIA AUTORILOR ROMANI"


APARUTE:
D. D. PATRASCANU UN PRANZ DE GALA
MIHAIL SADOVEANU 0 iNTAMPLARE CIUDATA
MIHAIL SADOVEANU ODIA CANCERULUI
L G. PERIETEANU CANTECUL PLOPILOR
MIHAIL GASPAR FATA VORNICULUI OANA
AURELIU WEISS AUTORI 51 PARER!
F. ADERCA MARTURIA UNEI GENERATII
TH. ARGHEZI ICOANE DE LEMN
C. C. PETROVICI TURNEUL CANDIDATULUI
ROMULUS CIOFLEC SUB SOARELE POLAR
CEZAR PETRESCU CALEA VICTORIEI
CEZAR PETRESCU SIMFONIA FA N TA S T I CA
I. DONGOROZI MONUMENTUL EROILOR
EMIL DORIAN PROFETI 5 1 PAIATE
VOR APAREA:
VICTOR EFTIMIU DRAGOMIRNA
MIRCEA ELIADE ISABEL SI APELE DIAVOLULUI
ROMULUS DIANU ADORATA
G. TOPIRCEANU SCRISORI FARA ADRESA
COLECTIA CIORNEI PENTRU COPII $I TINERET

N.BATZak (Mol Nae) HAPLEA, ALTE PATANII


ION PAS NICUSOR COPIL CUMINTE
www.digibuc.ro