Anulu I — Nr. 4. Viciia, doinineca 10/22, aprile 1866.

Eee de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , Prenumeratiunile se facu la toti dd. corespun

V i n c r i - a si D o m i n e c ' a , candu o cóla intréga, dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiune:
candu numai diumetate, adeca dupa momentulu Y i e n a , Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3. undş
impregiurariloru. sunt a se adresá si corespundintiele, ce priveai
Redactiunea, administratiunea séu speditur'
Pretlulu de prennmeratlnne : câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra c
pentru Austria: ' anonime nu se vor publica.
pe anu intregu 7 fl. a. v.
n diumetate de a nu • • • * 4 TI ji „ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte­
„ patrariu „ 7 7 2 1 1 , resu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repctirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu 15 fl. v. a. timbrului cate 3 0 cr. pentru una d a t a , se
„ diumetate de anu • • • • 8 • 1 > antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse Nr. 11
„ patrariu 77 71 • • • • 4 J » „ unde se primescu insertiuni.

Vicna 9/21 aprile.
Evinementulu dilei e cà cas'a mag-
natiloru Ungariei primi, des! cu majori­
tate numai de patru voturi, adres'a casei
deputatiloru ca respunsu la rescriptulu
regescu; for' de neci o schimbare in te-
stulu ei.
Părerile convinu intru a mărturisi
cà actulu acest'a e votu de neîncredere
datu politicei barbatiloru ce astadi stau
in fruntea guvernului. Atenţiunea publi­
ca e îndreptata spre resultatulu ce lu va
avé adres'a acést'a.
Datin'a regimeloru parlamentarie e,
cà daca capii primescu votulu de neîncre­
dere, caută au ei se demissiuneze, au
monarculu sê desfiintieze parlamentulu.
D'in parte-ne credemu cà n'avemu
sê ne asceptàmu la aceste alternative.
Bărbaţii guvernului sciu prè bine cà
demissiunarea loru ce urmări ar avé
pentru politie'a ce ei représenta, si carei- deschiderea scrutiniului fu prochiamatu
a nisuescu d'in respoteri ai câştiga validi­ de Domnitoriu alu României sub numele
tate ; éra in catu pentru a desfiintiá
dîet'a, credemu cà nu li-ar fi la plăcere
neci D i u 'iar neci parintiloru patriei,
car: prii; aci'jt'a s'ar amâna scopulu co-
•<r i/c (J ritu de ambele parti: deslegarea
oeí-'f aei de constitutiune, s'ar amaná
v'iadecarea multiinei de rele, cari neca-
gescu si apésa poporatianile Ungariei.
Bărbaţii guvernului de securii vor
recurge la tote cunoscintiele si la tóta
desteritatea loru a gasi, daca numai se
va poté, calea de medilocu, carea sê in-
cungiure si Scil'a si Caribde, si se duca
la fericirea patriei.
Daca vom crede faimeloru, calea de Romanii cunoscu d'in conferinti'a de
medilocu e si găsita, guvernulu va primi Paris, la ce sentieminte si intentiuni potu
adres'a, dar' nu va dá respunsu, ci tre- ei conta d'in partea Russieî.
cendu cu vederea cestiunea de principie,
care si pana acù dede dietei lucru destu-
lu, va începe la meritulu cestiuniloru,
trimitiendu dietei de locu proieptele.
Despre relatiunile intre Austria si
Prussia, a acestoru doue poteri catra
principatele Schleswig-Holstein si catra
confederatiunea nemtiésca, se latiescu
adese faimele cele mai contrarie, fora de
neci o legătura cu antecedintiele, basate
pre combinatiuni neindreptatite. Lumea,
firesce, le crede tote, càci de candu diu
Bismark s'a facutu liberalu, de atunci
nemica nu i se mai pare eu nepotintia.
Astfelu diurnalulu oficiale de Stutt­ in tote cu princifnele desvoltare in ace­
gart d'in isvoru securu latl scirea cumca stu jurnalu.
Austri'a, intr'unu respunsu datu unei
note anglasesci prin care i se sfătuia
pace, s'ar fi dechiaratu cumca nu voiesce
a lasá Prussiei principatele de cérta, ci
poporatiunea aceloru principate prin
unu votu universale sê si pronuncie a
supr'a venitoriului loru, si cumca acésta
pronunciare, in tote cercustantiele, cauta
sê fie respectata.
Abiè aduse telegrafulu acésta scire,
intrég'a diurnalistica nedependinte de'n
Viena se grabl a esprime guvernului
recunoscintia deplina si consemtiemen-
tulu seu. Bucuria tienù pana joi sér'a,
candu „Wiener Abendpost" esi cu no-
titi'a:
„Dupa unu telegramu sositu aice,
„Staatsanzeiger für Wurtemberg" aduce cipiu, pentru a cârui-a realisare bărbaţii
respunsulu cabinetului austriacu la o fruntaşi ai noştri lucra si asuda destulu.
depesia a lordului Russell in cestiunea E dreptu cà pe langa tóta înduple­
principateloru. Noi suntemu impoteriti a carea poteriloru spirituale ale loru nu
dechiará, cumca guvernulu austriacu in­ potu aretá inca unu succesu stralucitu,
tr'atat'a n'are cunoseintia despre esintin- inse
ti'a unei depesie angle, in catu neci nu i considerandu cà acestu principiu
s'a potutu dá ansa a respunde la aceea." maretiu numai de câtiv-a ani incóce prin­
Prin urmare, depesi'a publicata de se radecine in tote clasele poporului, si
,,St. f. W." e cu totulu apocrifa." considerandu cà in tóta istori'a o-
Faim'a, desl demintita, ni-a facutu menimei nu afiàmu esemplu, unde o idea
macaru siervîtiulu a ni descoperi cati noua si măreţia s'ar fi potutu aduce la în­
sunt cari partenescu votulu poporului, si deplinire in tempu scurtu:
intr'adeveru sunt mai mulţi de catu cuge- nu ne potemu mira, daca cestiunea
tániu dupa imputările multe ce se făceau de „limba si natiunalitate" pasiesce nu­
votului poporului, numai pentru cuven- mai cu incetulu catra deslegarea sa defi­
tulu cà e institutiune francese, desl fora nitiva.
de unu pieu de truda s'ar poté dovedi Cestiunea natiunalitâtiloru inpatri'a
esistinti'a lui in tempurile cele mai vechi. nóstra nu e cestiune momentana, carea
Pentru Romani'a remane însemnata s'ar poté deslegá asiá usioru fâra nici o
diu'a de 20 apr. s. n. in care principele réserva, ci e unu procesu incurcatu, in
Carolu Ludovicu de Hohenzollern, dupa care vor asuda inca mulţi advocaţi isteţi
si practici, pana candu se va decide de-
finitivu, — e unu nodu gordianu, care
Carolu I, alesu prin votulu poporului. totu-si trebue sê-si afle odată pre Alesan-
Scimu cà unele poteri nu sunt amice drulu seu cu atat'a mai vertosu, càci ni­
acestui actu, darunuamestecu in căuşele menea in patri'a nóstra nu néga:
României presupune — dupa tractate — cà in Ungari'a afara de naţiunea
învoirea tuturor'a, ceea ce nu credemu magiara sunt si alte natiunalitâti, cà prin
cà se va poté intemplá, si astfelu Romanii urmare esiste si cestiunea natiunalitâtiloru
se vor bucura de pusetiunea ce si-au carea pana in diu'a de asta-di nu e des-
creatu-o insi-si. legata, dar' trebue sê fie deslegata cândva
Consuîulu generale alu Russieî la dupa dreptate si frăţietate.
Bucuresci, a aflatu cu cale, in numele Daca esiste acést'a cestiune, ce o-a
guvernului seu a protesta in contra pre­ recunoscuţii nu numai diet'a d'in 1861,
supunem cumca tumultulu intemplatu 1865 ci chiaru si cea d'in 1848, acea nu
la Iasi (vedi Nr. tr.) ar fi fostu provocatu se mai pote ignora, séu daca se va si de-
de cabinetulu de Petrupole. — Altmintre laturá pe unu tempu, — cestiunea,
p r e c u m p r i n c i p i u l u , nu va peri,
nici n u v a fi s u p u s a r e g u l e l o r u
p r è s criptiunei.
Credemu, ma ce e mai multu, sun­
temu convinsî, cà punendu-se odată la
ordenea descutârîloru cestiunea de limba
Limba si natitiiialttate.
si natiunalitate: deputaţii romani vor iesi
(M. B.) „Albin'a" n'are programú
d'in casull'a cea intuneeósa a oportunita-
politicu, ci va se formeze unu atare cu
tei la campulu liberu, si vor luá parte
scopu, ca acel'a, statorindu-se prin desba-
activa la lupt'a, ce se va încinge intre
teri jurnalistice, sê devina unu programú
toti p ă r i n ţ i i patriei pentru binele si fe­
generalu alu romaniloru d'in Austri'a.
ricirea f i i l o r u patriei.
De aicea urméza forte firesce, cà
„Albin'a" deocamdată e unu parlamentu Pana candu inse diet'a Ungariei va cari nu suferu egalitatea de dreptu a
jurnalisticu, unde potu vorbi liberu toti luá in mana acestu ghemu spre desno- natiunalitâtiloru in Ungari'a.
dare definitiva, — mi iéu voia a cerceta
acei-a, cari trecu prin ciurulu verifica­
cu de amenuntulu: unde se finesce firulu
torii! aluRedactiunei,*) fâra cacine-vasê
ghemului, care ne face atâtu de jalusi
póta dice, cà Redactiunea se invoiesce
pentru limb'a si natiunalitate a nóstra.
De aicea apoi usioru se vor poté
convinge toti acei-a, cari in portar ea de­
D'in acestu puntu de vedere nu e
putatiloru romani d'in 1861, luptandu-se
nici de lipsa a spune, cà totu ce se cu­
acesti-a cu atat'a focu si patriotismu pen­
prinde in acestu articolu, e convingerea
tru caus'a natiunalitâtiloru, vedu o gaci-
mea si judecat'a mea individuala, si a re-
tura neespicabila: cà acést'a cestiune nu
dactiunei va fi numai atuncea, daca dens'a
e nici o gacitura, ci unu ce forte firescu
e de unu acordu cu mine.
si chiaru, care p e n t r u noi e condi-
Dupa acést'a dechiarare vinu la
t i u n e de viétia.
lucru.
Pentru ca sê fiu inse bine intielesu,
Limba si natiunalitate! ast'a e ran'a
trebue sê marturisescu, cà eu, cu tote cà
cea mai mare si cea mai dorerósa a ro­
deputaţii romani de la diet'a Pestana
manului de dieci de ani in Ungari'a, unu
(afra de Dr. Hodosiu) nu redicara cuventu
principiu maretiu, care desceptà poterile
contra adresei lui Deák, in carea uniunea
dormecatóre ale romaniloru, — unu prin-
Ardealului cu Ungari'a se pune de o con-
*) Fiindu cà nu suntemu, si nu vremu sê fimu ome­ ditiune sine qua non, — uniunea nu o
ni de partita, n'avemu neci ciuru verificatorul, ci colonele
privescu inca de fapta îndeplinita; prin
diuariului nostru le deschidemu cu multa plăcere pentru
toti anei-a, cari sciu scrie in terminii intieleptiunei. Red. urmare aicea in desfasiurarea cestiunei
de limba si natiunalitate e vorb'a numai
despre Ungari'a propria. ->—
Recunoscu cu totu respectulu, cà
poporulu, care innainte de 1848. erá nu­
mai „misera plebs contribuens," — prin
legile d'in 1848. a capetatu dreptulu seu
de omu si de cetatiénu, si a fostu impar-
tasîtu in bunetâtile constitutiunei patriei.
Inse l i b e r t a t e a acést'a a p o p o ­
rului n'a v e n i t u n e m e d i u - l o c i t u de
la m a r e i n i m i t a t e a a r i s t o c r a ţ i e i pri­
v i l e g i a t e , ci precum marturisescu mulţi
cărturari magiari — intemplamintele
cele grandiose si miscamintele d'in 1848.
cari sguduira tóta Europ'a de la resaritu
pana la apusu, — au eserciatu o presiu­
ne morala asupra loru, in câtu nu mai
p o t e a u i n t a r d i á cu eliberarea poporu­
lui d'in catusile seculare, cari i legau ma­
nele in tote afacerile politice.
Inse fie ori si cum: destulu cà legile
d'in 1848 au pronunciatu principiulu de
îndreptăţire egala a tutorii locuitoriloru
d'in Ungari'a fâra deosebire de religiune,
— dar' in consunantia cu legile de mai
nainte, ne-au r a p i t u limb'a si natiu-
nalitatea, incâtu potemu dice cu totu
dreptulu, cà prin ele a moritu naţiunea
si a inviatu persón'a senguratica; càci
tient'a loru precum si a legiloru de mai
nainte nu e alt'a, decâtu magiarisarea
formala, adeca: mórtea natiunala a tutoru
popóreloru nemagiare d'in Ungari'a.
Ast'a nu e mistificare, nici sofisma,
ci unu adeverii, ce-lu potu documenta cu
corpus iuris in mana.
Tendintiele magiarisarei nu se da-
téza d'in 1848, atuncea s'a depusu numai
pétr'a fundamentala, pe carea erá se se
zidésca unu edificiu innaltu si imposantu
a magiarismului, — ci inca in anulu
1791 candu se aduse unu articolu de
lege pentru propagarea limbei magiare,
si de atuncea curge acestu procesu ne-
curmatu, pana candu se opresce la 1848
de cand părinţii patriei nu mai avură
ocasiune a aduce legi pentru fericirea
popóreloru Ungariei.
Sê luàmu acuma de arendulu toti
articolu de lege de la 1791 pana la 1848
(va urmá.)
Revista diuaristica.
Nu suntemu necidecàtu de princi-
piulu acelor'a cari afara de convingerile
loru proprie nu mai voiescu sê scie de
opiniunile altor'a, ci si-inchidu ocini si
si-astupa audiulu fatia cu alţii ce nu
suntu — precumu se dice — de unu peru
cu densii. — Nu ne indoimu cà si sti­
maţii noştri cetitori snntu aplecaţi, ma
chiaru cà dorescu a audi opiniunile strai-
niloru asupra cestiuniloru mai însemnate,
deci spre a corespunde acestei necesi­
taţi, ne vomu nisuí a fi cu atenţiune la
tote impartesirile mai momentuóse ce
voru apare in foile natiuniloru ce sunt
in atingere cu noi, firesce mai alesu cu
privire la cestiunile ce nemedilocitu ne
interesédia.
Foile magiare pana acùma forte
putienu s'au depiïnsu eu cestiunea natiu-
nalitatiloru si daca candu si candu au si
scrisu ceva despre acést'a, numai in bat-
jocura a amintitu-o ca si candu pe ma-
giari nu i-aru interesa de feliu; dar acést'a
a fostu numai o prefacere, ca sê arête cà
acésta cestiune de viétia pentru naţiunile
nemagiare e numai o mania, o bála asiá
dicundu, carea cu tempulu se va nemici
de sine. Si ei a buna séma cu asta tăcere
au voitu sê si dovedésca cà chiaru neci
nu esiste sentiulu natiunalu, prin urmare
neci cà póté fi vorba de deslegarea ce-
stiunei natiunalitatiloru. Inse forte s'au
ïnsielatu, càci cumca semtiulu natiunalu
e desceptatu, numai acel'a nu va sei,
carele inadinsu si-inchide ochii spre a
poté dice cà: deórece densulu nu vede
sórele, asiá dara nici cà este sóre!
In urmarea acestei prefaceri reuta-
cióse cu bucuria observaràmu in dilele
aceste cà „Hon," fói'a partidei dise liba-
rala, a inceputu a vorbi mai inadinsu de-
spre cestiunea natiunalitatiloru. In curen-
du unulu dupa altulu esira mai mulţi arti-
culi despre acesta cestiune interesanta.
Acesta desbatere momentuósa s'a
inceputu cu articolii dataţi d'in Brussela
si serisi de L—gh.
Autorulu inainte de tote se vaită si
se tanguiesce cà biet'a Ungaria câte neca-
suri are cu regularea cestiunei natiunali­
tatiloru, de si autonomi'a administratiunei
comitatense demultu a deslegatu (?) ace­
sta cestiune, si inca asiá a deslegatu-o,
(adecă a incàlcitu-o cumu nu s'a mai des­
legatu nicaire in lume. — Si acuma, daca
pe langa acesta deslegare minunata
totuşi nu sunt indestulite natiunalitatile
nemagiare, autorulu in locu sê arete
neajunsurile acestei deslegàri, o susutie-
ne cu tăria si lamentédia contra natiu-
nalilatiloru diecandu cà cererile loru
sunt pré fara temeiu, pré esagerate, de
óra ce nicaire, nici' intr'o tiéra nu se
póté aflá ca sê domnésca mai multe
natiunalitati ci numai una. Egal'a îndrep­
tăţire natiunala e o nebunia (Képtelenség)
babilonica, prin carea factorii cei mai de
frunte ai esistintiei statului, adecă intre-
gitatea, legislatiunea, guvernulu respun­
dietoriu si jurisdictiunea, éra cu aceste
libertatea publica si neaternarea tierei,
si adeverat'a (!?) egala îndreptăţire in
fapta, se arunca de préda voiei absolu-
tistice si domnirei burocratiei.
Limb'a natiunalitatiloru nemagiare dura u n u tempu mai indelungatu, fara ca sê
dice cà sê remana in scólele elementarie, ne tememu de represulu materiale si spiritu-
càci intr'altu chipu e periclitata liberta­ ale, fara frica de j u d e c a f a condemnatória a lu-
FOISIORA.
Mihaiu Titézulu si SasóTa.
i.
Mihaiu voda celu vitézu,
Se preambla pel' amédiu
S' afle locu, sê-si faca casa
O paiaţa mai alésa, —
D á ' n Orasiu la Bucuresci
E l u 'mi afla curţi domnesci,
Cu t u r n u r i imperatesci,
Cu cinci sute de fereşti
Si cu usie marisióre
Tóté 'ntórse catra sóre, —
Cu argintu acoperite
Si 'nlaintru aurite!
Gazd'a curţii cin' erá?
U n u sasoiu ca coler'a!
Si-o sasoia ca o flore,
D a r ' ca vulpea 'nsielatóre!
Mihaiu voda candu intra,
B u n a diu'a 'n casa d á :
„ A u d i bade! Domnia-ta!
Vinde-mi mie curtea ta,
Cà mulţi b a n i 'ti dau p e ea,
N ó a mii de galbeni mari,
Si-unu p u m n u margaritari,
tea constitutiunala si unitatea tierei. Deci
dupa părerea sa, acel'a carele nu e inde-
stulitu cu proiectulu comisiUnei dietei
d'in 1861 despre indestulirea natiunali­
tatiloru, cu nemica nu la fi indestulitu,
deóre-ce scopulu acelui-a nu e indestulirea,
neci simplificarea practica a guvernemen-
tului, neci pacea si bunăstarea cetatieni-
loru de diferite limbi, ci ca se lucru pe
man'a lui Schmerling si Bach. (Va urmá.)
Pest'a 19 apr. 1866. Pentru noi
romanii nu ar fi de mare interesu
cas'a boeriloru si nici nu am luá notitia
despre lucrările ei, càci dupa părerea
nostra ea are lipsa de reforma radicale,
dupa cele petrecute la 1848, ceea ce a
sentitu insa-si asta corporatiune la con
stituirea ei, caută inse a ne ocupa de ea
càci sunt de présenta frenele guvernarei
chiar in manele boeriloru, si déca nu ar
fi politic'a casei de susu politic'a guver
nului, carele nepotendu câştiga majori­
tatea casei representantiloru poporului
si-a datu si si-da tóta ostenél'a, ca celu
putinu sê lu-spriginésca majoritatea casei
de susu.
Dupa ce am premisu aceste, sê ur-
marimu cu atenţiune desbaterile, ce au
decursu in
Siedinti'a casei boeriloru d'in 16 aprile.
Presiedintele: br. P a u l u S e n n y e y .
L a ordinea dilei e desbaterea proieptului
de adresa a casei representantiloru.
D i s p u t ' a o incepe br. Bel'a W e n c k h e i m ,
Densulu, desfasiurandu părerea casei represen­
tantiloru in privinti'a pasagiului din rescriptu,
care se referesce la rogarea casei despre conti­
nuitatea de dreptu, denumirea ministeriului
respundietoriu si restituirea municipieloru,
dice, cà principiele, motivele si legile, cu cari
motivera cas'a representantiloru temerea, si si-
repetiesce rogarea, espresa in antai'a adresa,
suntu atatu de învederate, incàtu n u este ctj
potintia ale combate d'in punctu de vedere
alu constitutiunalismului séu a d r e p t u l u i pu- su, p r e care o cetesce, si o p u n e pre mes'a s'a intemplatu d'in respectu de opostunitate.
blicu.
„Părinţii noştri au pastratu si in tempu-
rile cele mai grele si asupritórie p e n t r u pa- Ionu Cziráky. D e n s u l u e incontr'a primirei feréza cu deputaţii Croaţiei tramisi de diet'a
tri'a nóstra principiele si basele fundamentali proieptului de adresa. D u p a ce luminéza mo- provinciala a Croaţiei, p r e care asie o recu­
ale constitutiunei, si de cate ori patri'a •& fostu mentuositatea intrebarei, ce e la ordinea dilei noscu de intreptata, in locu sê fie staruitu, ca
periclitata de poteri ori arme străine séu de in Ungari'a, amintesce datin'a de a constata deputaţii Croaţiei sê iee parte la diet'a tierei
partite revolutiunarie, de atate ori părinţii inca nainte de a procède la desbaterea defini­ d'in Pest'a.
noştri, basandu-se p r e dreptu, au aperatu-o.
(Aplausu). I n impregiurarile de fatia poté-am
noi face altu ceva, decatu a sustiené cu cre-
dintia principiele aceste, fara ca sê n e tememu
de presiunea impregiurariloru a b n o r m e cari
cbiar in urm'a unei procederi contrarie ar
Galbeni mari, — de cei mai mici,
U n u l u trage câte cinci!"
A p o i sasulu 'i grăia:
„ A u d i voda! Domnia-ta!
Curtea mea eu n u ti-o vindu,
A m eu galbeni si argintu!"
D a r ' sasói'a dracului, —
D e u r ' a bărbatului,
D e d r a g u l u vitézului,
I n siopote 'i g r ă i a :
„ A u d i voda! Domnia-ta!
V r e i ? si eu si curtea mea,
F a r ' de bani se fia-a t a ?
Fà-te negustoru de boi,
Si se ceri conacu la noi, —
Candu a fi catra culcare
Se ceri vinu cu cup'a mare, —
Sasului 'i va placé,
Si remasiu cu elu vei bé,
Cine mai m u l t u va p o t é ?
E u paharnica voiu fi,
D e 'mbetare voiu 'ngrigi,
Cà ti-oui p u n e apa 'n vinu,
Nencetatu cá se-i inchini,
D a r ' la sasulu celu spurcatu
Pune-oiu vinu amestecatu
D e celu n e g r u marmaziu
Cà-i mai tare, m a i betiu!"
Sasulu surdu n u audia,
Nevestuti'a-i ce grăia,
mei civilisate, cà noi n u suntemu instare de a
n e emancipa de politic'a nóstra vechia tradiţi­
onala si purcediendu d'in t r ' u n u punctu de
vedere mai innaltu a ni r e g u l a cu delaturarea
desbateriloru de principie afacerile nóstre con­
fuse, si acést'a i n t r ' u n u momentu, candu n i se
croesce u n u venitoriu, candu vointi'a innalta
si gratiósa a regelui ni-a incredintiatu n u nu-
mai r e g u l a r e a afaceriloru nóstre, ci de odata
si constituirea monarciei intrege, precum si
crearea u n u i sistemu constitutionalu p e n t r u
tóté popórele ei." D u p a ce nu vrea sê recunos-
ca competinti'a altoru barbati de statu si capa­
cităţi, decatu a celoru magiari, de a judecá
fara nici o preocupare politic'a tierei u n g u
resci, continua: „Noi ne-am rogatu in adres'a
nóstra separatu p e n t r u denumirea uniu regi-
mu respundietoriu, nependinte, legale si un-
gurescu, precum si p e n t r u catu mai curend'a
reactivare a comitateloru, orasieloru si dis-
tricteloru, si am pusu tóta speranti'a nóstra
in g r a t i ' a Maiestatei Sale, asteptandu impli
nirea dorintieloru celoru mai ferbinti si
drepte ale natiunei. N u se póté negá, cà
rescriptulu préinnaltu ni-ar fi realisatu spe­
ranti'a in privinti'a acést'a, d'in contra in re­
scriptulu regescu vedu espresa negatiunea
conditiuniloru mai u r g i n t i , a ministeriului
respundietoriu si municipieloru, fara cari in-
stitutiuni, sê o spunemu sinceru, deslegarea
atatu de dorita se ingreunéza, se amâna p r e
u n u tempu mai tardiu, ma in u r m a e chiar cu
nepotintia. „ Accentuandu, cà numai u n u re-
gimu respundietoriu basatu p r e legi e in stare
sê sustiena ordinea buna si pacea, de óra ce
comitatele, orasiele si corporatiunile, ma chiar
si individu sengurateci ar împlini in U n g a r i ' a
ordinatiunile numai unuiastfelu de regimu, 'si
esprime multiamirea cu acelu pasagiu d'in re-
scriptu, in care M. Sa vorbesce despre siste-
m u l u ungurescu, ca despre institutiunea cea
mai vechia innascuta natiunei. „Noi impartimu
dara tote temerile d'in proieptulu de adresa,
recunóscemu principiele fundamentali, pre
cari se baséza temerile aceste si salutamu cu
bucuria dechiaratiunea casei representantiloru
in privinti'a pertractarei afaceriloru comune,
deci eu n u vedu nici u n u motivu, carele ar fi
incontr'a primirei proieptului de adresa, si
votezu p e n t r u primirea lui."
Face p r e urma o moţiune scurta in scri­ vinu cu legile nóstre de pana acuma. Acest*»
casei.
A l u doile vorbitoriu a fostu contele C r o a t i ' a o carta alba, éra diet'a présenta con-
tiva a intrebariloru, pusetiunea, de a statori
metodulu dupa care cugeta sê vindece relele,
precum si principiele, cari vor servi de faru
in procederea legelatiunei, déca nu si la cre­
area legiloru. Respinge mai departe acusarea,
cà cas'a boeriloru nu ar fi lucratu in anulu
1861 dupa propri'a sa convingere, ci ar fi ur-
matu uneî pressiuni, séu vr' u n u i terorismu,
provocandu-se la diuariulu dietei d'in 6 1 .
Dar' Mihaiu cà se mirá,
Negustoriu se prefăcea,—
Si 'n conacu elu remanea!
II.
Candu fii vremea de culcare,
V r e Mihaiu vinu i n bocale, —
Si sasói'a aducea,
Si făcea, pe cum dicea, —
D a r ' Mihaiu totu inchiná.
Cine, 'ngraba s'a 'mbetatu?
Sevai! sasulu celu bogatu!
D e p r e scaunu se 'ntorcea,
Si la g u r a spumi făcea,
Si Sasói'a cà dicea:
„ A u d i voda! Domnia-ta
D a r ' ce cauţi, si ce mai stai,
Capulu, josu de n u i-lu t a i ? ! "
Mihaiu voda nu grăia,
D a r ' Sasói'a, ce făcea?
— Spat'a agera smanciá,
Capulu sasului taiá,
Si de pêru lu apuca,
D u p a buti lu aruncá, •—
Rapede ' n staulu mergea,
P a t r u cai frumoşi prindea,
I n carutia se suiá
P e Mihaiu inca lu chiamá,
L a moşia se cará, —
Si l u i ce-i mai a r e t á ?
I m p r e g i u r a r i l e inse d'in 61 au fostu de u n u
felu si ceste de acuma suntu de altu felu.
D u p a aceea c o n t i n u a : „ N u atatu principiele,
catu contrastulu in privinti'a realisarei princi-
pieloru, care dupa părerea mea se afla i n pasa-
giele adresei d'antaia, m ' a u indemnatu a vota
p e n t r u o adresa seperata. Repetirea principie-
loru acelor'a nu o potu primi, si a n u m e d'in
dóue puncte cardinale. P u n c t u l u antâiu se
referesce l a interpretatiunea continuitatei
de dreptu, la restituirea ministeriului u n g u ­
rescu p r e bas'a art. 3.1848, si la restituirea le­
giloru d'in 1848 innainte de revisiune. E u totu
déun'a am fostu incontr'a unei astfelu de rea­
ctivări, càci i n ea mi se présenta prîncîpîulu
asié n u m i t u l u i parlamentarismu, de la care e
numai u n u pasiu pana la suveranitatea popo­
rului, pana la desbracarea regelui de poterea
regésca si mediatisarea lui. — (Aplause.) Noi
nu vremu se straformàmu constitutiunea nós­
tra, nu vremu sê schimbàmu bul'a de a u r u si
garantiele constitutiunali, cuprinse in scriso­
rile de încoronare, cu resultatele clasice a
constitutiunei moderne, care se afla numai p r e
papiru, si n u vremu sê urmàmu orbisiu modei
tiereloru esterne, si sê jertfimu acestei-a des-
voltarea nóstra istorica si constitutiunale, d'in
care ar poté résulta in fine parlamentarismulu ;
noi nu vremu u n u venîtoriu dubiu, ci dezvol­
tarea constitutiunei nóstre. Regimulu p a r l a -
mentariu n u e nici odata premis'a constituti­
unei." — I n vorbirea mai departe esplica d e
b u n a esistinti'a parlamentarismului numai i n
A n g l i ' a si Belgiu, numinduparlamentarismuiu
in tote cele lalte staturi de o ficţiune, care
servesce numai absolutismului, precum e d e
presentu in F r a n c i ' a si Prussi'a, séu de isvo-
r u l u releloru cronice, ca in Itali'a, Spani'a si
Greci'a. — „ E u nu potu p r i m i o astfelu d e r e -
alisare a principiului continuitatei de dreptu,
precum se afla acést'a in proieptulu de adresa
a casei representantiloru, p e n t r u cà o tienu
de o nepotintia politica, càci impedeca reaii-
sarea principieloru guvernamentali. Altcum si
cas'a representantiloru s'a abatutu de la conti­
nuitatea de dreptu,precumseesplîcainproîectu,
atatu in a n u l u 1861, catu si in diet'a pré­
sente.
D i e t ' a a primitu p r i n u n u conclusu de-
cisiunile conferintiei jude-curiale, cari nu con-
T o t u d'in astfeliu de respecte a lasatu p e n t r u
Déca s'au potutu intempl'a in astfelu de
afaceri abateri de la continuatatea de dreptu,
pentru ce sê u r g i m u restituirea aceloru legi,
despre cari regele intr'unu modu cavalerescu
s'a esprimatu „Non possumus ?"
Desfasiura mai departe drepturile rege­
lui, si combate părerea, espresa in proieptulu
de adresa, cà sistemulu dicasteriale a fostu si
e isvorulu t u t u r o r u releloru, si p r e urma vor-
Aretá-i g u l e de boi,
Si atâte turmi de oi,
Aretá-i atâta-avere
De-a i m p l u t u otaru cu ele!
Si Sasói'a i zimbiá,
Se făcea, cà lu iubiá,
Si d'in ochi 'i lingusiá
Si d'in graiu asiá graiá:
„ A u d i voda! Dumnia-ta!
A s t e tóté ti le d a u ! "
— D a r a vod'a-i cuventá:
„ A u d i draga Domnia-ta!
Cu sasulu facusi asiá,
Si de mane, de poi mane,
Asiá cugeti si cu m i n e ?
Suci d'in capu, cam catra dosu.
Se ti-lu taiu se cada josu!"
Caudu Mihaiu asiá graiá,
Spata agera smancià, —
D a r ' Sasói'a ce făcea?
E a tracniá, si se 'ntorceá, —
P e Mihaiu lu si vedea,
P a n a capu-i reteza,
Si p e u r m a se d u c e a ? !
Pecurarii o
Intr'o grópa-o aruncá,
D'in ea apa isvoriá,
Lumea, tiér'a s'adapá,
L u m e a tiér'a se spurcá!
besce despre u n u objetu, ce ne intereséza
multu, si adecă despre autonomi'a besericei
orientale, care autonomia, dupa părerea vorbi-
toriului n u convine cu ministeriulu de cultu.
„Eu n u credu, cà capeteniele besericei orien­
tale sê voésca, ca alţii sê se amestece in afa-
cerile besericei loru." — Vrea mai departe,
ca consiliarii coronei sê fie respundietori, inse
respundietori, n u n u m a i in josu, ci si in susu,
si imbracandu m a n t e ü ' a majoritatei parlamen-
tarie, sê n u fie dispensaţi de respundiabilitate
fatia cu regele. In fine face nisce observatiuni
satirice despre asiè numit'a armata de buro-
crati, care e totu asiè de b u n a p e n t r u tiera,
e îmbrăcata in uniforma si fracu, séu e im-
p i n t e n a t a si impenate cu pene de u n u cotu de
lunge. Recapitulandu in scurtu cele dise voté-
za in c o n t r ' a proiectului de adresa si face ur-
matóri'a m o ţ i u n e :
„Cas'a boeriloru e p e t r u n s a d e însemnă­
tatea si g r e u t a t e a intrebarei, ce a r e sê o des-
lege diet'a présenta, si de la carea ferice des-
legare depinde binele patriei si fericirea pre-
cum si venitoriulu monarciei intrege. Si cas'a
magnaţiloru voesce se ajute la deslegarea a-
cést'a, care sê corespunda asteptarei drepte a
natiunei, si sê ni asecureze o . stare durabile,
legale si constitutiunale.
Cas'a m a g n a t i l o r u recunósce, cà in pri­
vinti'a acést'a potu fi inca temeri, si de aceea
va merge mana in m a n a cu cas'a representan-
tiloru spre delaturarea temeriloru acestora, a-
vemu naintea ochiloru continuitatea de drep­
tu espresa in p r i n c i p i u in proieptulu de adre­
sa, comunicatu casei de susu. Si cas'a magnati­
loru e de părerea adresei, si incatu acést'a
spre sustienerea d r e p t u l u i s'ar m a r g i n i numai
la o dechiaratiune generale a tierei, cas'a ma­
gnatiloru ar fi gat'a, a se alătura proieptului
cu o prevenire deplina patriotica, de si a r fi cu
multu mai bine, déca acést'a s'ar intemplá p r e
calea sa si intr' u n u modu mai corespundie-
toriusi s'ar aminti in propusetiunele si adresele,
ce se voru face in privinti'a afaceriloru co­
mune.
Cererile p r o i e c t u l u i de adresa inse des­
pre ) Ci»lisarea fiptica chiar a acestoru legi,
e-.îi s i i i t ' - '.*«. l e g ă t u r a cu institutiunile propu-
;;en.-!." in privinti'a afaceriloru comune, tre-
andu ele preste granitiele sustienerei gene­
rale si constitutiunale a dreptului, n u le póté
partîni cas'a magnatiloru, de óre ce aceste n u
convinu cu principiele desvoltate in adres'a
ei. I n fine cas'a magnatiloru nutresce speran-
ti'a, cà cas'a representantiloru va l u á in dem­
na consideratiune esprimerea convingerei sin­
cere si nepreocupate a casei de susu.
E m . P é c h y , dupa o cuventare mai lun­ cas'a, sê nu-si p é r d a dreptulu politicu, càci
ga finesce: N u e cu potintia a rechiamá in vi- d r e p t u r i l e civile t r e b u e sê privésca la persóne
étia continuitatea de d r e p t u ; precum o pretinde si n u la avere. Bine ar face Maj. S a daca ar
cas'a deputatiloru, dar' se a l ă t u r a adresei a- estinde acést'a preste monarci'a întréga. ( A -
cestor'a dechiarandu cà u n u protestu solenu probari.)
ar fi fostu d'ajunsu, p e n t r u a scuti d r e p t u r i l e
tierei fatia cu rescriptulu r e g .
E p p u l u R a n o l d e r e d e părerea lui
Oziráky.
Contele L e u p o l d u N á d a s d y , dupa ce
fece escursiune p r i n istori'a Franciéi, se de-
chiara p e n t r u adres'a deputatiloru.
Contele A n t o n i u S z é c s e n spriginesce
părerea l u i Cziráky i n t r ' o cuventare mai lun­
ga. D u p a elu c. F r a n . S z i r m a y si b r . Vict.
M e s n i l pledară p e n t r u p r i m i r e a adresei.
Siedinti'a se fini la 3 óre.
Siedinti'a d'in 1 7 aprile.
Presiedinte: taverniculu br. P a u l u Sen-
nyei.
L a ordinea dilei e continuarea desba-
teriloru a supra obieptului d e ieri.
Desbaterile le incepe b r . G a v r . P r ó n a y
tragendu atenţiunea casei a supra acelei cer-
custantie cà tocm'a acù naţiunea e chiamata a
compune pragmatica sanctio nóua, adres'a de­
putatiloru esprime vói'a natiunei si a deputati­
1
loru, prim'a necesitate e ca ambele case sê fie
contielese, a se opune nu e cu sfatu si póté fi
cu dauni p e n t r u venitoriu.
P ă r e r e a l u i se apropia mai m u l t u de
alui Péchy.
Cont. E n r i c u Z i c h y sémena la p a r è r e
cu Cziráky si Szécsen, precum se vede n u
simpatiséza p r è m u l t u eu parliamentele, aduce
Spani'a care cu 3 8 de ministerie, de 2 0 0 si
cati-va individi, avù un'a miia si diumetate de
rescolari; apoi principatele romane, unde dupa
constitutiunea croita de p r e modelulu fran-
cesu, alunga p r e domnitori — dice dl. conte
— de a rondulu.
Cont. A n t o n i u S z a p á r y e d e părerea au merite neşterse a l u caror'a resultatu, cu ra a face alte despusetiuni, —formară o depu-
b a r o n u l u i W e n k h e i m , ea sê se primésca adre­ajutoriulu lui Ddieu, lu va gusta inca genera- tatiune si cu D . prot'a Stefanovics in frunte, se
s'a deputatiloru, càci e detorinti'a casei a in­ tiunea acést'a, p e n t r u a dovedi cu cate greu­ opriră la D . K e n g y e l a z in versetiu ca sê-lu
forma p r e rege despre vointi'a tierei, numai tăţi se lupta. U n ' a greutate e delaturata, aceea róge a l u á de la romani diu'a acést'a, si a deci­
asié e eu potintia împăcarea, ce o doresce a- cà n'au d'a se lupta cu cei lalti consiliari ai de ca sê se celebrédia serbesce, se intiele-
tatu de tare. coronei, càci domnesce intre ei colegialitate, ge de sine, cà p r e l a t u l u serbescu dede audiu
Szögyényi-Marich e p e n t r u respin­ si acést'a e garanţia cà se voru devinge si cele fiiloru sei sufletesci asi'a de mahniti, si in vi­
gerea adresei. lalte pedece. nerea patimiloru si primi d. prot'a Stefanovics
E p p u l u A u g . F o r g á c h cu citate demu- Ca presiedinte ar fi trebuitu sê taca, dar o ordinatiune scrisuale, ca sê faca cunoscutu
stra cà străbunii, continuitatea de dreptu au se fece trecere preste m o d u l u parlamentariu preotimei locale decisiunea ordinariatului d'in
acomodatu-o p u r u r e cercustantieloru, n u vede atunci candu p r e consiliarii coronei i asiediara versietiu, in a carei-a urmare, învierea D o m ­
caus'a tanguirei sprimate in adresa. Maj. S a in opusetiune cu tronulu. I n tierele constitu- n u l u i sê se serbésca in limb'a serbésca, éra
voiesce restituirea legiloru, dar numai a ace- tiunale, consiliarii coronei, si fora contrasem- cea romanésca e p e n t r u tot deun'a escomuni-
lor'a cari fericescu tiér'a, si n u a acelor' a cari natura, sunt respundiatori pentru tóte. cata. — O r d i n a t i u n e a acést'a fù cu cea mai
aducu in confussiune g u v e r n a m e n t u l u con­ C a n d u in parliamentu si in diurnalistica m a r e punctualitate impartesita competentiloru,
stitutiunale. Stiméza motivele adresei; dar vo- vedi atacaţi omenii regimului, ai cugeta cà ei ma D . prota improvisa o adunare a societăţii
téza cu Cziráky. ar fi sistatu viéti'a constitutiunale, ce o ar fi serbesci de leptura, si ca u n u apostolu li pro-
Contele Dionisiu S z é c h e n y i afla cà aflatu la intrarea loru. C a n d u g u v e r n u l u de povedui învingerea,aici fu cu triumfu primitu.
ministeriulu încape cu municipiele. Celor'a ce acii primi frenele, erá î n t r e b a r e daca se póté Totdeodată inse respandira faim'a cà despre
se provoca la legile d'in 1848 ca la essemplu, restitui starea legale, séu ce modu sê se iee despusetiunile aceste-a s'a facutu inscintiare la
li observa cu asemenarea cà doi insi cari se p e n t r u a esi d'in labirintu. D ' i n colo de Laita magistratu precum si la brigada. P e cont'a
innecau, voiau a ajuta u n u l u altui-a. Vota cu erá o constitutiune ce negá constitutiunea un­ acea apoi se consultau fraţii noştri şerbi des­
contele Cziráky. gurésca.' Cei 17 ani ai absolutismului a u le- p r e cele mai mari demonstrări, si procurară
Con. I o a n e W a l d s t e i n doresce a face g a t u U n g a r i ' a cu mîi de l e g a t u r e catra pro- făclii, focu bengalicu si rachete spre intimpi-
atenta cas'a deputatiloru la evinemintele in- vinciele ereditarie, daca aceste-a s'ar fi stersu, narea învierii, angagiara band'a militare,
trevenite de la redigerea adresei p a n a acu, cu a r fi provocatu reactiune d'in colo de Lait'a, o compania de militari, si invitară p r e toti ofi­
scopu ca in adresa se se amintésca ce-va si des­ care ne-ar fi impedecatu d'a innaintá. G u v e r ­ cierii generalităţii a l u á parte la festivitatea
p r e aceste-a. n u l u nisuie p u r u r é la restituirea starei legali, acést'a religiunara natiunale. — V e n i n d u tdte
Bar. Nicolae V a y ar dori restituirea acést'a e p r o g r a m u l u lui. Deci p e n t r u a poté aceste la cunosciuti'a romaniloru, n u m a i de-
vietiei municipali, e buna, s'a adeveritu candu efeptuí acést'a, emise manifestulu de septem­ catu se puseră in capulu trebii bravii noştri
elu a fostu cancelariu. V o t a cu Cziráky. bre, des! se espuse periclului d'a i se imputa natiunalisti d. d. Vasiliu si D e m e t r i u Radulo-
P r i m a t e l e s'a convinsu despre iubirea sentieminte neconstitutiunali d'in partéra po­ viciu, si m e r g e n d u la d. prefectu majoru se
parintésca a monarcului, va restitui constitu­ póreloru d'in colo de Laita, a caror'a sorte acù informară de-i cunoscuta decisiunea ordinaria­
tiunea, dar adres'a a dóu'a e de prisosu, n u se e in man'a U n g u r i l o r u . G u v e r n u l u a crediutu tului versetianu in privinti'a organisarii noue,
cuvine. cà pasirea lui apriata, tiér'a o va sei stimá, si respective a a b u s u l u i i n caus'a beserîcii, acest'a
n u va vedé intr'acést'a periclu p e n t r u ve­ suprinsu, li respunse cà in caus'a acést'a nimi-
E p p u l u r o m a n u g. c. de Oradea-Mare
nitoriu. cu oficiosu n'a primitu, si spre a delaturá ver-
Iosifu P a p - S z i l á g y i se róga de iertare daca
ce neintielegere se duse in persona, l a proto-
ca Romanu nu-si va sei esprime cugetele bine G u v e r n u l u are se statorésca contielegerea
p o p u l u si l'in trebà despre starea lucrului,
in lim'ba magiara ( u n u p i c u de scomotu.) P r a g ­ cu care sê se multiamésca si cesti d'in cóce si
acest'a ingamfatu de gloria i respunse, cà are
matica sanctio deobléga p r e rege la recunós- cei d'in colo de Lait'a. Rescrîptulu reg. n'a
ordinatiuni de lavladic'a si acele le va si duce
cerea numai aceloru legi, cari-su cuprinse i n fostu intielesu bine de dieta, càci in acel'a nu
in sfaristu cu ori-ce pretiu si numai fortiei v a
acelu actu. Comitatele a u i n t r a t u in spiretulu s'a facutu neci o repasire de la principiele în­
cedá. A u d i n d u omenii noştri dechiaratiunea
natiunei, au potere p e n t r u cà organismulu a- şirate i n cuventulu de tronu.
acést'a a p r é zelosului protopopu serbescu d'in
celor'a S. Stefanu l'a i m p r u m u t a t u de la bese- C. A n t . S z é c s e n fece scurta istorie a
g u r ' a perfectului, indata telegrafara la coman-
rica, a carei-a organismu e celu mai perfeptu, nascerei patentei de'n fauru, si incheia: Pa­
d'a generale de tiéra si-i descoperiră tóte ma-
permaninte. A s e m é n a congregatiunea cu sino- t e n t a de fauru e încercarea deslegarei cestiu-
chinatiunile, de u n d e numai decatu si ajunsa
dulu, p r e comite cu eppulu, p r e rege cu Pap'a. nei afaceriloru comuni, n'a succesu, acù sê în­
u n u telegramu p r i n care se nemicira tóte des­
(Dóra de aceea n u p r è a r e beseric'a nóstra si- cerca alta cale.
pusetiunile si ordinatiunile ordinariatului ser­
nóde, càci le-au datu i m p r u m u t u comitateloru. Se fece votarea, 106 voturi fura pentru
bescu d'in Versietiu si se demanda brigádéi a
Ref.) p r i m i r e a adresei, sî 102 contra ei.
face despusetiune, ca tóte sê remana i n statu
Doresce ca si de acù nainte comitatele sê
quo, facendu-o respundiatória p e n t r u sustiene-
trimită cate doi deputaţi, caror'a sê li dee si
Siedinti'a d'in 1 9 aprile rea pacei, carea neci u n u m o m e n t u n'a fostu
instrucţiuni, acesti-a 4 0 0 de acum'a n u m a i
turburata, si asi'a blamandu-se corifeii serbesci
sporescu cheltuelile (ilaritate.) — Ca liberalu fu scurta. Se hotari ca adres'a sê se con­
d ' î n p r e u n a cu ciastitulu loru Ordinariatu, noi
ce e (ilaritate) doresce sê n u fie altu censu, de sidere de cetită, si daca cumva s'ar necesita
ni castigaramu satisfacere, cum nici insi-ne
catu omeni'a; care e omu de omenie, aiba ce-va corectiune stilistica, cas'a deputatiloru o
n'am speratu; càci servitiulu învierii se cele-
d r e p t u l u d'a votá; daca cui-va d. e. i arde póté face cum-i place.
b r a r o m a n e s c e , si noi intîmpinaremu învie-
rea Mantuitoriului plini de bucuria si serba-
Beseric'a-Alba în 3 / 1 5 A p r i l e 18G6. toresce, éra fraţii serbi póté eugetandu cà si
U n u casu straordinariu, si totodată forte Cristosu e romanu, n u partecipara l a inviare,
interesantu avemu de a reporta on. publicu, afara de care intielegendu cà n u se v a serbá
ce s'a intemplatu n a i n t e de s. pasci aici la noi învierea serbesce, a venitu si si-a l u a t u lumi­
Voiesce comitatele si constitutiunalismulu
intre romani si şerbi, d'in care va poté on. pu­ na de naintea altariului, si a dus'o a casa.
càci s u b aceste-a e scutu contra franmasoniloru
blicu observa, cum pricepu fraţii noştri şerbi Asemenea nici a dou'a di n u se apropiara de s.
( F r e i m a u r e r ) contra societatiloru secrete si re-
„ dragostea fratiésca. " beserica.
volutiunei, cari crime se născu n u m a i sub a b -
V a fi on. nostru publicu cunoscuta cau­
solutismu si sub g u v e r n a m e n t u l u ministeriale
s'a si referinti'a nóstra besericésca din luptele
fortiatu.
ndstre de mai nainte, totuşi si astadata p r e scurtu
N u vede caus'a unei nóue adrese, votéza
eu Cziráky.
o vom aminti, ca cu atat'a mai credintiosu Economia. *)
sê potemu caractérisa p e coreligiunarii noştri
E p p u l u conte L é v a y éra cu Cziráky. Se privimu catu-va mai de aprópe
şerbi. — P r e c u m e cunoscutu, i n comun'a nds­
Con. F i l i p u Z s i g r a i lauda adres'a casei
tra besericésca se afla 2 / 3 şerbi si 1/3. romani, acele 5 despartiaminte in cari sedespar-
deputatiloru si votéza cu bar. W e n k h e i m .
si asiá si servitiulu domnediescu se tiene 2 tiescu invetiaturele despre economi'a câm­
Mai vorbescu p a t r u oratori unii pentru,
septemane serbesce, si'n a trei-a romanesce, cu pului analisandu totu odată sifiesce care
alţii contra, siedinti'a sre f i n e s c e la 3 óre.
u n u cuventu Maiestatea sa a stipulatu serviti­
denumire dupa a sa insemnetate. — Se
ulu domnediescu de dupa n u m e r u l u suflete-
Siedinti'a d'in 1 8 aprile. loru. Intielépt'a acést'a împărţire s'a facutu
vedemu dar ce se intielege sub cuven­
I n siedinti'a acést'a, siese oratori vorbiră inca sub fie-iertatulu episc. Popovics, carele
tulu de
contra adresei casei deputatiloru, éra trei fú incredintiatu de catra loculu celu mai'naltu, I. A g r o n o m i a .
spredice pentru, si a n u m e : in contr'a adresei de a esopera îndestularea ambeloru parti, resp.
Si cuventulu agronomia este cuven­
vorbiră c. A n t o n i u Mailatu, br. Franciscu a romaniloru si a serbiloru, p e n t r u care meritu
F i á t h , c. E . Dessewfy, b r . L a d . W e n k h e i m , si primi de la Maiestatea sa u n u laudatoriu.
tu elinu (grecu) compusu d'in vocea âyçog
eppii Peitler si Simor. — P e n t r u adresa: c. Decisiunea fericitului Episcopu s u n á : ca in campu, si vofioç lege, séu punere la or­
A d a m u V a y , c. E m . A n d r á s s y , c. Alf. A n - cele mai mari serbatori, cum s u n t : Craciunulu, dine, séu se pote dice legiuire preste
drássy, c. Aless. H a l l e r . c. Alessiu Teleki, c. Pascile si Rosaliele, in diu'a antaia sê se tiena campu si holde. Altu cum agronomi'a
I o a n u Széchenyi, c. Georgiu K á r o l y i br. L a ­ servitiulu domnediescu fara de desclinirea sep-
este cuprinsulu aceloru invetiaturi despre
dislau V a y , c. Ladislau H u n y a d y , c. P a u l u temanei in ambele limbe adecă mestecatu, éra
economi'a câmpului, prin carea se ajunge
Eszterházy, c. Otone Zichy, br. Dion. Eötvös, a dou'a di in acea limba p e carea vine ron­
br. Georgiu A m b r ó z y . dulu septemanei. D i u K e n g y e l a z episc. d'acum la adeverat'a cunóscere a fiesce-carui soi'u
D u p a ce se incheià desbaterea, mai 'nante d'in Versietiu inse s'a intrepusu la consistori- de pamentu vediendu-i, si esaminandu-i
d'a procède la votare, l u à cuventulu taverni­ ulu versetianu si a esoperatu, ca in numitele partecelele d'in care este elu compusu;
culu br. P a u l u S e n n y e y , d'in a carui-a cu­ serbatori mari in diu'a d'intaia sê se servésca si de dupa care suntemu in stare a pre-
ventare estragemu aceste-a: lui D d i e u in limb'a septemanei, acést'a se in­
judecá, cà atare soiu de pamentu de dupa
Mi-a costatu a b n e g a t i u n e a tacé fatia eu templá far' de învoirea ndstra, dar' inse tacendu campositiunea lui pentru care specie de
atacurile ce se facura regimului. P e n t r u soli­ ne supuseramu. — P r o n i ' a divina, — v r e n d u
plante este mai aptu? — Cumca acésta
daritatea ce o a r e cu bărbaţii regimului, elu dóra a n e mângâia — vrii ca in cati-va ani
i-ar fi aperatu bucurosu, p e n t r u a dovedi cà in dupa olalta, precum si in a n u l u curinte, se parte a invetiaturei despre economi'a
sentiemintele constitutiunali n u sunt indere- pice s. pasci totu in septeman'a nóstra, ce frati-
t r u l u neci u n u i patriotu, p e n t r u a dovedi c à i n loru noştri şerbi n u li placù, — se otarira da­ *)Vedi Nr. 1.
câmpului este cea mai momentósa, cre- ei. Scimu bine cà trupe rusesci au statu corón'a ce i se imbie; guvernulu i-a sfa- scrie totu procesulu infiintiarei acestei comu­
demu cà nime va trage la indoiéla. — si mai stau la graniti'a Moldovei, cari — tuitu sê nu primêsca, éra Russi' a se opuse nităţi.
Pana cand astronomii si geografii precum se vede — ingrigescu si conducu si mai apriatu. ' 1
— Emigratiuni catra America se
matematici privescu pamentulu in con­ paşii ce are sê-i faca partit'a rusésca in In fati'a unoru atari evineminte, intcmpla cu mulţimea d'in Boemi'a si Silesi'a
creto, d'intr'unu punctu de vedere mai ab­ Moldova. Dupa ce vediù cà nu va se-si Romanii vor trebui sê dovedésca ceea mai in tote dilelc. Numai in Dominec'a tre­
stracţii, si luandu-lu numai de unu corpu câştige aderinti, urindu-i-se póté a mai cuta plecară catra Berolinu 300 insi, de u n d e
ce li e pre budie cam de optu ani, cumca
vor luá calea mai departe. Aceste evineminte
espusu in oceanulu universului i scruté- asceptá, fece sê erumpa miscamentulu in sortea loru aterna de la ei, cà vreu uni­
a sternitu forte atenţiunea g u v e r n u l u i .
die numai referintiele lui fatia cu alte Jasi, care, cumca a fostu rusescu, se do- unea si sciu convinge pre poterile garan-
corpuri ale universului, — pana cand vedesce cu cercustanti'a cà cei compro­ tatóre cà Romani'a a de venitu majoréna — Caleiorii in aeru, nu e'ra-si N a d a r
ci nisec angli vor sê încerce, spre care scopu
mineralogii si căutătorii de metale pa- mişi o luară pre picioru catra Russia. pentru a si poté derege ins'a-si destinele
s'a compusu u n u comitetu sub presidiulu prin-
trundu in adencimele cele mai de desub Acestu miscamentu e cunoscuţii ce- sale, a folosi Europei intrege si civilisa- cipelui Sutherland. Intentiunea e a perfectiuná
a le pamentului, cu dorulu de a se îna­ titoriloru noştri, e de interesu a sei inse tiunei, a cuprinde cu demnitate locu aparatulu, p e n t r u a Iu dá miliţiei spre folosu.
vuţi. — pana atunci noi cei ce avemu cum Iu descrie organulu guvernului ru­ frumoşii in sirulu popóreloru europene. — Impoteritulu creditorelui fu in-
chiamarea a ne deprindu cu economi'a sescu, „Journal de St. Petersbourg, " ca­ chisu. Mercuri-a trecuta se'r'a, ajutantulu
câmpului, suntemu siliţi a studia, si a e- re in Nr. d'in 18 aprile, publica unu te- advocatului D r . T. insocitu do persona j u d e -
saminá originea si feluritele insusiri ale legramu sositu d'in Jasi cu datulu 16 catorésca merse la detorisiu a lu provoca se
s u p r a f e t i e i acestui globu cerescu, ce aprile, unde se dice: „Jeri, trupe de po- platésca seu se merga la inchisJre. D e t o r i u l u
se numesce p a m e n t u .
Varietăţi. respunse cà nu pote p l a ţ i dar' in inclusore n u
poru insotira pre metropolitulu si cerura
va merge. Persón'a judecatorésca merse p e n t r u
Ce este dara suprafaci'a pamentului separatiune. Calarimea taiá in poporu; = Essemplu demnu deiinitatw Esiste
braebiu. D e t o r i u l u ceru iertare de la ajutantu
in intielesulu economiei de campu? metropolitulu e greu ranitu. Consulii se, in Pesta o societate ovree'sca cc se chiama
se merga in tinda a si sebimbá vestmintele,
„Concordia". Acést'a — precum ni spune „ 1 \
Suprafaci'a pamentului este o ma­ adunară la consululu prusescu. Unu co­ ajutantele i dede, dar' detoriulu esindu, incluse
N." — a daruitu pentru clădirea catedralei
teria pulberósa, ce se produce prin fre­ misarii! alu guvernului decbiarà rescola- romano-catolice d'in s u b u r b i u l u pestanu Lco- tote uşile pre ajutantu. Person'a judecatorésca
carea, si daraburirea tempurarie a sub- rea de finita, si pre Morusi de atitiatoriu, poldu, 100. fl. v. a. — Astfelu se au ovreii aflandu tote incliise, retornà. Numai in diu'a
urmatore, lacatarii lu eliberară d'in temnitia
stantieloru minerale, adecă a pietriloru; ceea ce nu e adeveratu. Guvernulu ni- cu romano-catolicii, pre candu unii Romani
pre bietulu ajut.
mestecată cu remasitiele trupuriloru or­ suesce a dá rescolarei colore rusésca. cerca prilegiu la certe confessiunali.
ganice, adecă a animaleloru, si a plante- Toti cei suspiciosî de simpatii rusesci de- = Intielegemu d'in diurnalele nemtiesci = Cestuia dietei Ungariei insciin-
loru; acésta materia, adecă suprafaci'a pa­ vinu prinşi." Aceptàmu cu nerăbdare sê ca in comitatulu Torontatului s'a formatu unu tià cà siedinti'a venitóre a casei deputatiloru
(astadi, sambeta) se va tiené éra-si in sal'a m u -
mentului, nu este pretotuindene asemene, vedemu acestu evinementu descrisu de satu nou, daca nu ne insiclàmu e nemtiescu,
cu numele „Rudolplisgnaden." A m dori ca cu­ scului, nepotendu-se folosi clădirea noua, pen­
ci ea variédia intru acelu modu, precum péna romana.
tare d. corespundinte de alu nostru, se ni de­ tru acustic'a cea rea.
in vre una parte a pamentului indecur-
Corespundinti'a rusésca, cunoscuta
gerea timpului mai multe substantie mi­
de oficiósa, merge si mai departe in ce-
nerale séu de cele organice se decom-
punu, si se pulberisédia, de unde evidentu
stiunea principateloru romane, publica Institutulu privatu de cura
unu propramu intregu, d'in care ici colé a 1 u i
se pote deduce, capre munţi asié numita
se pote deduce la cugetele guvernului
suprafaci'a pamentului este mai putinu
rusescu. Mai antaiu aréta necesetatea
Dr. F r o m m e r
afunda de catu in vai, precum si acea re­
intetitóre d'a regula relatiunile publice a
gula se pote formă in agronomia, cà
le României. Cestiunea ar trebui atinsa
a) Munţii si văile cele sub ei aflatóre in meritu, adecă cà óre voiesce Europ'a
totu de una mai apriatu voru caractérisa a dá României nedependintia deplina sub
mestecatur'a fiesce-carui soin de pamentu, unu principe strainu. Daca Europ'a va
nepotendu fi acésta mestecatura alta, de­ dá acésta suveranitate deplina, atunci
catu spalatur'a planteloru pre munţi cre- nimene va poté denegá cà nu s'au căl­
scatore, si a mineraleloru d'in care con­ caţii conditiunile pacei d'in 1856, carea
stau insasi munţii, garanta intregitatea imperiului turcescu.
b) Cà siesurele ce sunt formate prin In a c e s t u casu vor t r e b u i s t a t o r i t e
versatur'a apoloru d'in mai multe parti conditinni nóue pentru ecuilibriu.
inundatóre, continu o mestacatura apar- Dupa ce mai antaiu se va decide despre
ticelcloru de pamentu forte felurita. — nedependintia séu relatinnea de suzera­
De voniu căuta cu d'amenuntulu la nitate de pana acu, numai atunci se va
diferitele specii de pietn, la colorea si pune întrebarea cà óre voiescu Romanii
consistinti'a loru, d'in care prin decom- langa Viena: Ober-Dttbling 248
a remané împreunaţi sub unu Domnitoriu,
numai 10 minute prime departe de cetate. Zace in celu mai frumôsu sî mai sanatosu tienutu
punerea loru timpurarie se formédie d'in séu vreu a fi sub duoi. întrebarea sê fie
alu Vienei, — e cunoscutu de mulţi ani, provediutu cu tote ajutdriele, in catu fie-cui stau
parte suprafati'a pamentului, debue se sincera, seriósa, libera de veri-ce intriga. spre despusetîune tote conditiunile pentru c u r a r a d e c a l a , precum si cercetarea celoru mai
preconóscemu, cumca inse si părţile con­ Voturile principateloru aru trebui atunci renumiţi m e d i c i si p r o f e s o r i d e l a u n i v e r s i t a t e a d e V i e n a , — se primescu cari dorescu
stitutive ale pamentului potu avé insusiri aduse in consonantia cu tratatele susta- a remané si numai putiene septemane séu dile in cura, cu pretiu forte moderatu.
intre sine fórte diferitóre; si precum in tatórie, pentru a întemeia astfelu esîstintia P e n t r u comoditatea bolnaviloru se mai afla in institutulu accst'a si gradina, biliardu si
veri care mestacatura de pamentu pre durabile, pre basea dreptului popórelorU odae de cetitu.
suprafaci'a pamentului acésta, séu aceea P r e t i u l u pentru odae separata, siervitiu, incalditu, lumina, viptu intregu, medicaminte,
europene d'o parte si d'alta parte pre
scalde etc. e de la 3 fl. v. a. in sus la di.
specie este precumpenitóre, intru asiá dorintiele poporului.
Informatiuni dà cu cea mal mare plăcere direcţiunea i n s t i t u t u l u i : Wien, Oberdöbling
modu va fi si acea mestecatura de pa­
Aceste-a sunt părerile diurnalului Nr. 248.
mentu mai favorabila crescamentului a
muscanescu. Va sê dica, lui i-ar placé ca
unui soiu de plante, decatu a altui-a. — Institutulu de sus si eu lu potu recomendá cu atat'a mai vertosu, càci mulţi bolnavi d'in
Romanii sê nu devina întrebaţi cà ce
Celu ce voesce dar asi cascigá con­ vreu, pana va decide mai antaiu Europ'a, tote tierele locuite de Romani l'au cercetatu si s'au vindecatu. Subscrisulu e gat'a la t<5te oca-
siunile a dá informatiuni gratis.
cepte scientifice despre cultur'a pamen­ adecă pana ce diplomatVa rusésca se va
B. G. Poppovits,
tului, acel'a are nencungiuratu de lipsa poté convinge cà óre póté lucrá ce-va
W i e n , Fleischmarkt Nr. 15.
a conósca pre deplinii cà la unu anumitu pre placulu ei in principate séu ba. Si
soiu de plante care soiu de pamentu atunci inca Romanii sê fie intrebatî cà
correspunde mai bine? — Era celu ce óre vreu unirea? La asta întrebare,
se deprinde cu acésta studiare si esami- firesce, guvernulu rusescu éra ar avé
nare, acela se dice a g r o n o m u . ocasiune, in casu daca nu si-ar fi potutu
Gottfried Ziegler,
Ore este romanulu nostru, celu ce multiami dorintiele pre calea diplomaţiei. Fabricanţii de trasure
locuesce cele mai formóse si maimanóse Diurnalele nemtiesci publica d'in (carutie)
locuri ale Europei, a g r o n o m u , si in Iasi unu telegramu cu datulu 19 aprile,
Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 101,
catu ne este nóa conoscutu, cà ore de- unde se dice cà guvernulu romanu se
prinde-se elu cu acestu studiu atatu de teme de mişcări nóue in acelu orasiu, i n V i e n a
importanţii si de lipsa unu economu de deci s'a ingrigitu de tunuri si de miliţie. gatesce totfeliulu de trasure (carutie) de
campu, vom discuta in numerii viitori. gala, de sioase si de voiagiu, dupa nio-
Altu telegramu d'in Parisu cu datulu
C. R. delulu celu mai nou, d'în calitatea sima-
19 aprile scrie -.„Poterile vor imbid prin­
cipateloru danubiane alegerea unui dom­ terialulu celu mai b u n u , cu pretiurile

nitoriu d'in tiéra, provisoriu, pentru tempu cele mai moderate.

România. Doritorii de a se incunoscintiá
de patru séu cinci ani. Pana acuma n'a
despre modele si pretiu, se vor adresa
Organele rusesci afla cu cale a de­ fostu vorba de neci unu candidatu. Prin­
catra fabricantu de a dreptulu.
scrié Romani'a in colórea cea mai neplă­ cipele Carolu de Hohenzollern a intrebatu
cuta pentru o tiéra in epoc'a renascerei de guvernulu Franciéi, eh óre sêprimésca
Editoru: Vasile Grigorovitia. In tipografl'a Mechitarbitiloru. Redactoru r e s p u n d i a t o r i u : Giorgiu Popa (Pop).