Anulu I — Nr. 7.

Viena, domineca 17/29, aprile 1866,

Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , Prenumeratiunile se facu l a toti dd. coresmifi-
Y i n e r i-a si D o m i n ec'a, candu o cóla intréga, dinti a-i noştri, si d'adreptulu 1» Redactiitae: ^
1
candu numai diumetate,adecă dupa momentulu V i e n a , Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3 . usde-
impregiurariloru. sunt a se adresa si corespundintielé, ce privesw^^'^?^ —i
Redactiunea, administratiunea séu, speditur'a;
Pretlulu de prcnameratiane: câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
pe anu intregu 7 fl. a. v.
n diumetate de anu • • • - 4 n » „ Pentru a n u n e i e si alte comunic&tiuni da inte­
„ patrariu „ „ '2 „ * „ resu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u lin m a u i a s i S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu 15 fl. v. a. timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , se
„ diumetate de anu • • . 8 n „ „ antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse N r . 1 1
„ patrariu „ » 4 » » „ unde se primescu insertiuni.

Elu, boieriulu feudalu, care a desfi- tiosu patriei comune, acestei mame ade-
De Ia 1. niaju S.D. localitatea intiatu de atate-ori camerele Prussiei, — Limba si natiunalitate. verate? Mi-se pare ca daca vom frun-
Redactiune! „Albina" va fi: deodată, avendu lipsa a dá de lucru Ger­ IV. diari prin istori'a Ungariei, putiene „cri­
Stadt, Wallfischgasse Nr. 8, Mezzanin. maniei, pasiesce cu propunerea reformei (M. B.) Ide'a de desnatiunalisarea men lesae Majestatis" vom afla la nema­
confederatiunei nemtiesci, cere parlia- némuriloru nemagiare d'in Ungari'a s'a giarii Ungariei proprie.
mentu centralii, elu celu ce mai multu ca desvoltatu asiá de repede, catu cu 10—20 Dar' tréca si acestu amaru! multu
Viena 16/28 aprile. veri-care ministru d'inEurop'ade asta-di ani mai nainte nici cei mai ultraisti nu o mai grele vifore au urmatu pentru ne-
Candu scriemu aceste sire, presie­ a datu dovedi de inimicétia fatia eu in- visau. Ea a capetatu unu sboru innaltu, magiari mai tardiu pana si asta-di, fara
dintele dietei Ungariei va fi deschişii scru- stitutiunea parliamentare. aerulu erá nedusitoriu pretotu-indenea ca sê li scadă poterea, ma d'in contra:
tiniulu, insciintiandu casei resultatulu vo­ Candu parte mare a Germaniei în­ de tendintiele magiarisàrii. acţiunea imposanta a magiarisarii a datu
tărilor» pentru membrii ce voru compu­ cepea se créda cà Bismark — cine scie Ide'a s'a prefacutu in trupu prin art. de reactiunea nemagiariloru d'in tóte păr­
ne comissiunea însărcinata, cu gatirea de ce — s'a facutu liberalii, tocm'a atun­ de lege VIII d'in anulu 1830. ţile, si cu tóte cà manifestările de indi-
proieptului de lege privitoriu la nuiltia- ci, in 26. 1. c. politVa de Berolinu si-avù Locutiinti'a regésca fu indetorata, gnatiunea natiunala nu s'a potutu dechi­
mirea pretensiuniloru ce le forméza de- de lucru a imprasciá pre alegatorii cer- ,,ut jurisdictionibus illis, quae hungaricas ara in publicu innaintea lumei întregi:
sclinitele natiunalitati nemagiare in nu­ cului alu treue de alegere. repraesentationes submittunt, non tantum totu-si foculu natiunalismului s'a aprinsu
mele esistintîei loru. — Ne vom convinge Nesmintiţii cà omenii moralei, ai ea lingua respondeat, verum his ceteras in peptulu celoru asupriţi, si a arsu in
curundii daca frăţietatea, acestu principiu convingeriloru, a consciintiei, vor între­ etiam intimationes suas, circularibus ex- secreţii pana candu legislatiunea magiara
santu, are sê devina la noi legătura so­ ba: unde e aci morala, principiu, con- ceptis, idiomate hungarico expediat et si-a intinsu mrégea de desnatiunalisare
ciale, séu va remané si mai departe in secintia? dimittat;" — ér' la curi'a regésca proce­ si peste marginele Ungariei proprie.
calitatea sa de pana acù, de obieptu alu D'in parte-ne credemu cànoulu con­ sele apelate trebuia sê se refereze si sê Atuncea apoi foculu celu secretunu
oratoriei. te d. Bismark, care e capace d'atate ma­ se judece in limb'a magiara. s'a aretatu numai ca fumu, ci ca focu, si
Speràmu — desl nu garanta nimene niere, ar fi capace a respunde si la acést'a Esceptiune in asta privintia s'a fa­ a arsu cu flacăra, pana ce in anulu 1848.
cà nu ne vom insielá, — speràmu cà ma­ éra-si cu întrebarea: au candu am for­ cutu numai pentru scaunulu consistorialu, a eruptu in resboiu cruntu, cu urmări
joritatea dietei va face a se compune a- maţii io pretensiune la morala, principiu, candu acest'a venia in coatingere cu ci­ triste pentru ambe părţile.
césta comissiuni d'in bărbaţi înzestraţi consecintia? vilii séu candu judeca despre atare casu Indignatiunea natiunala a crescutu
cu cunoscinti'a causei, d'in amicii natiu­ civilu care totuşi nu e competinti'a tri­ d'in di in di, si la romani mai alesu in a-
nalitatiloru. Séu daca la compunere nu bunalului civilu, si cu tóte cà nu stà sub nulu 1836. candu legislatiunea magiara
vor fi observatu acésta procedura, apoi Deputatiunea dietei unguresci despusetiunile guvernului nici chiaru in si-a atribuitu dreptulu de a se mesteca
la desbat. ;ca proieptului in dieta, lu vor fu primita de Maj: Sa Imperatulu in 26 cause administrative, — i s'a datu voia chiaru si in căuşele nóstre şcolare, orde­
»nibraca in vestmentulu libertatéi si alu 1. c. la 1 2 ' / óre, in audiintia desclinita.
2
libera a-si poté aduce sentintiele sale in nandu „az ó-aradi o l á h - m e s t e r i és
iratietatei. Presiedintele casei de sus Esc. Sa taver- limb'a latina, séu — magiara. papi e l ő k é s z ü l e t i i n t é z e t b e n ma­
Alta deslegare ar face ca cestiunea niculu br. de S e n n y e y iîenù urmatórea* Lovitur'a cea mai poternica si cea g y a r n y e l v e t t a n i t ó s z é k f e l á l l í t á ­
sê apară si in sessiunea viitore, sê apară cuventarea: mai sentibila inse pentru nemagiarii Un­ s á r ó l ö F e l s é g e k e g y e l m e s e n ren­
neintreruptu, càci acést'a e natur'a cestiu- Majestate imp. r e g ! gariei fu d'in partea acestei diete §. 4. si d e l k e z n i fog,« va sê dica: cumca in
niloru nedeslegate defmitivu, in tocm'a P r è gratióse D o m n u l e ! 5. ordenandu: „ut in posterum ad munia preparandia si teologi'a romanésca d'in
ca a morbului nevindecaţii deplinii.
Incredîntiati de catra fidelele staturi si publica nemini, qui l i n g u a e hungari- Aradu sê se infiintieze catedra de profe­
représentant! a regatului Ungariei, suntemu
Casulu acestu d'in urma nu pote sê cae g n a r u s n o n e s t , aditus pateat," — sor u pentru limb'a magiara! (1836.
norocoşi a ne pote' infatisiá in antea P r è
si éra mai departe: „uta 1. Januarii 1834 Art. III.)
lu voiésca majoritatea dietei, càci nu se Naltei Majestatii Tale sprescopulu de a preda
cu omagiu Majestatei Tale adres'a prè umilita n e m o ad c e n s u r a m a d v o c a t i a l e m Limb'a magiara ca studiu deoblega-
póté prevede daca patri'a ar trage vre
a staturiloru si a representantiloru. admittatur, qui debita l i n g u a e hun- toriu intr'unu institü de frunte a romani­
unu folosu d'in elu.
Dupa acést'a vice-presiedintele -ca­ g a r i c a e c o g n i t i o n e d e s t i t u e r e t u r . " loru resariteni! unde e autonomi'a bese­
In relatiunile diplomatice a le cabi­
sei deputatiloru contele Juliu A n d r á s s y Pe langa astfeliu de impregiurari, ricei si a scóleloru nóstre garantata si
netului imperatescu catra Prussia a in-
cu venta catra Maj. Sa: cu corpus iuris hungarici in mana, mai prin legile magiare? Sê invetiàmu ma-
tratu fase nóua, care nemici sperantiele
Majestate imp. r e g . ! . pote dice cine-va cu minte sanetósa, cà giaresce pentru voi'a loru? si inca sê le
nóstre de'n rondulu trecutu. Credeamu
P r è gratidse D o m n e ! magiarii n'au avutu tendinti'a de a ni­ cultivàmu limb'a pe spesele nóstre? In
in desarmarea ambeloru poteri, precum Adres'a pro umilita a staturiloru si repre­ mici esistinti'a natiunala a romaniloru adeveru o pretensiune atâtu de nejusta
se contielesesera, burs'a inca erá de asta sentantiloru regatului Ungariei întruniţi in
slaviloru si a nemtiloru d'in Ungari'a si o politica de totu ciudata!
credintia, si d'in presemne conchideau dieta, suntemu norocoşi prin acést'a a o preda
Maj. Talc cu onóre omagiale.
pe a cărora ruine voiau a zidi edifi- Dar' totu- si limb'a magiara s'a in-
cu toti: la pace.
Indura-Te, Majestate! a primi prè gra- ciulu maretiu a magiarismului? mai po­ cuibatu in preparandi'a si in teologi'a ro­
Dar Bismark nu poteá cautá cu ochi tiosu omagiulu si cererile natiunei. te negá cineva, cà magiarii si-redicara manésca, unde resuna pana in diu'a de
buni la liniscea popóreloru Austriei, elu Staturile si representantii Ungariei spera limb'a la o demnitate nemeritata,la opre- asta-di limb'a neo-magiara creata de 50
cerca, si — dupa logic'a lui propria — cu încredere deplina, cà Maj. T a prin apre- domnire privilegiata pe cont'a celor-1-al- ani incóce. Dar' vai de sciinti'a, ce o pri­
aflà motivu nou pentru care Prussia, cre­ tiuirea gratidsa a cereriloru loru, vei g r ă b i si te limbe d'in tiéra? mescu studintii noştri acolo! par' ca sen-
de elu, nu se pote désarma. Acestu mo­ vei asecurá sosirea acelui tempu, in care prin
realisarea principieloru constitutiunali, si-va Strămoşii noştri, cari domniră asiá tiulu séu instinctulu naturalu li spune,
tivu e cà Austri'a e înarmata in Veneti'a,
recapetá potere deplina acea naţiune, carea nu dicandu peste tóta lumea cunoscuta, inca cà ei invétia numai de sant'a porunca.
deci Prussi'a nu se póté invoí ca Austria doresce nemicu mai ferbinte, de catu ca ea,
erau maeştri in desnatiunalisarea popó­ Sê me ierte on. publicu romanu cà
psê faca nepericulósa armat'a italiana, pe precum alta-data, asiè si in venitoriu sê pdta
reloru învinse, inse nu prin fortia, ci prin me esprimu francu si fara réserva contra
care Prussi'a — atacata de Austria — fi spriginulu celu mai tare alu T r o n u l u i si
cultur'a, artea si sciinti'a, ce o admiràmu acestoru intentiuni dejositóre, dar' candu
probabilininte ar poté contá. Austri'a alu poterei Majes. Tale.
inca si asta-di dupa atate sute de ani! me uitu in gróp'a ce erá menita pentru
caută sê retórne la status quo ante fatia Majes. Sa imp. reg. Apostolica se
Ce a fostu cultur'a magiariloru in arte si inmormentarea trupului natiunalu alu
cu Prussi'a si Itali'a, séu are se ascepte indurà prè gratiosu a respunde :
sciintia pe la inceputulu acestui secolu? nostru: se descépta in mine sentiulu de
înmulţire correspundiatóre a înarmăriioru Voiu luá in consideratiunc adres'a p r è
ce limb'a loru ca sê póta avé potere a- omu si de romanu, care pretinde egalitate
prusesci. Asié se esprime organulu lui umilita a dietei unguresci, ce tocm'a Mi se
0

tragatóre pentru de a o invetiá? si dreptate!

Bismark „Nordd. A. Z.« afirmandu cà predede, si speru, cà staturile si representantii
întruniţi in diet'a tierei, petrunsi de impor- Candu legea facu despusetiunea: ca Acestu articolu de lege d'in anulu
Austri'a se inarméza cu energia indoita.
tanti'a cliîaniarei loru, carea caracteriséza in- n i m e n e a , care nu v o r b e s c e si scrie 1836. multu a ajutatuliteratureimagiare,
,,N. Fr. Pr." afirma cà representan- ceputulu unei epóce nóue, voru g r ă b i a Mi in limb'a m a g i a r a , nu p o t e fi n i c i dar' cu atatu mai multu ni-a stricatu nóua,
tele prusescu la curtea imperatésca inca aşterne învoirea loru a supr'a aceloru afaceri, d e r e g a t o r i u n i c i a d v o c a t u , — a a- impedecandu limb'a natiunala in desvol-
s'a rostitu astfelu, eu adausulu cà curundu de la a caror'a regulare deplinu multiamitórie tinsu córd'a cea mai fina si mai sentitóre, tarea sa. Cine cultiva pe atuncea limb'a
si permaninte activa depinde poterea si bună­
va fi in stare a aduce nota de la guver­
starea imperiului Meu intregu intocm'a precum a vatematu de adreptulu semtiulu de na­ romana? Cati-va preoţi, profesori si in-
nulu seu in acestu intielesu. si a iubitului Meu reg-atu Uns-aria. tiunalitate alu nemagiariloru d'in Unga­ vetiatori, cari eo ipso erau siliţi sê se a-
Precum se vede, intentiunea lui Bis­ A l t m i n t r e asecurati pe trimitiatorii Voştri ri'a; séu póté nemagiarii n'au fostu in pa­ puce de nisce gramatice nimernice de
mark e a turbura liniscea cuveri-ce pre­ despre grati'a Mea regésca si despre intentiu- tri'a loru in Ungaria, carea e adăpata de limb'a magiara, si se le studieze cu de
tiu si in veri-ce modu, adese cu mediló- nile Mele parintesci neschimbate.
sângele atatoru eroi bravi? séu in urma adinsulu, daca nu voiau sê cada victim'a
cele cele mai contrarie. nemagiarii au fostu óre candu necredin- furtuneloru, ce le vedea totu insulu in-
nainte, necum se aiba ceva grige de se va poté statorí si in privinti'a acésta înainte de a demustrá cà acést'a prin carea nu contra natiunalitâtiloru
limb'a si literatur'a romana. nici c e l u mai î n t i e l e p t u m o r i t o r u intr' adeveru esiste, face atentu pre ami- ci contra poterei centralisatóre, ce ne
Si in adeveru, fortune grele au in- nu vá poté dá unu programú lamuritu; culu seu emigrantu, câ starea causei na­ amenintia in comunu pre toti, e: drep­
tunecatu ceriulu, limb'a si natiunalitatea (asia dara va fí de lipsa o potere mai tiunalitâtiloru din Ungaria nici candu sê tulu si l i b e r a l i t a t e a . Noi n'avemu
romana erá periclitata prin fulgerulu si presusu de poterea moritoriloru spre a n'o puna in asemenare cu căuşele inter- potere de arme, prin carea am poté
tresnetulu, ce a venitu d'in acei nuori deslegá acésta întrebare? — Noi inse ne-natiunale ale altoru tieri, si cà nici o dá o gravitate voiei nóstre; noi n'a­
grei a legiiorudin anulu 1840. (Art. VI.) suntemu de acea parère, cà chiamarea analogia nu se pote face intre alte tieri vemu esistintia garantata de Europa,
si mai tardiu in anulu 1844. (Art. II.) si diuaristicei e a premerge cu proiectarea si intre Urgarîa in privinti'a acést'a. In- prin carea ne-amu poté scuti, noi chiaru
numai provedinti'a cerésca a veghiatu a- m o d u l u i cum sè se deslege întrebarea gredientiunile suntu si in alte parti, inse nici bani n'avemu, prin cari sè domnimu
supra Romaniloru, de nu-si perdura cu acésta.) ci se va margini numai la între­ dimensiunile nu suntu totu acele. Co- asupra altora; noi avemu numai unu pe-
totulu limb'a si natiunalitatea. barea pusa de emigrantulu susu amin- relatiunea Franciéi si a Belgiei fatia cu riclu comunu, lipsa comuna, carea ne în­
Voiu comunica aceste legi in tóta titu: „Ore de lipsa e luarea in conside- poporatiunile de orîgine elsasa si flamen- demna spre a tiené cu totiî la olalta,
estensiunea loru nu numai pentru ca sê ratiune si grabnic'a deslegare a acestei da, nu pote servi de indreptariu ungu­ spre a dá spate, unulu altui-a, si carea ni
le cunóscemu ci ca sê se deschidă odată întrebări?" riloru. dictédia spre a abdice de ori ce ambiţi­
ochii aceloru romani, cari intre astfeliu La acésta pretinsiune, mai nainte Acolo o naţiune avuta si poternica une. Nóua (unguriloru) tóta vorb'a, ce ar
de impregiurari inca si acuma speréza de tote — dupa părerea dlui Jokai — spre a francesa, cu numerulu seu de 32 de mi- apela la potere, ni-ar causa periclulu
mântuirea si fericirea némului romane- o poté judeca, trebuie sè o luàmu d'in a- lióne fatia cu càte-va sute de mii nefran­ propriu. Pre noi nu e iertatu sè ne afle
scu numai de la mareinimitatea nobilei celu puntu de vedere, cà: Óre, drépta e ce si intr' adeveru e unu gigante; prin nici unu momentu depărtaţi de pe calea
naţiune magiare! acésta cerere? Daca e drépta, dieu tre­ diplomati'a, prin armele sale e o po­ dreptului si a liberalitatei.
Pe tempulu acest'a neci in capitala buie sè o luàmu in consideratiune. tere de lume, chiaru si in Belgia e dom- La noi nu póté fi întrebarea, ca in
Ungariei, in Pest'a, nu se prè aflau băr­ Alu doile puntu de vedere e, cà óre nitóre, cà-ci e avuta, cà-ci constitutiunea Franci'a si Belgia, cà singur'a naţiune
baţi de acei-a, cari ar fi fostu in stare celui ce cere, împlinirea dorintiei sale sa servesce de esemplu Europei întregi, magiara fi-ar óre in stare ca pre natiu­
a scrie ce-va magiaresce, in catu la in­ nu-i va fi spre stricare. (!) Ceea ce e pen­ cà-ci esistintVa sa e o lipsa europeana, nalitatile nemagiare séu in lupt'a de bă­
troducerea limbei magiare la tribunale, tru unulu conditiune de viétia, nu e ni­ cà e poternica, (a uitatu séu n'a voitu taia, séu in emulatiunea de cultura, sê le
primulu procesu, ce s'a scrisu si pertra- micire pentru altulu. (!!) a dice si cà e culta!) cà-ci e libera; si — invinga sè le supună, sè le faca sè taca;
tatu in limb'a magiara, l'a portatu—unu Aci apoi se deschide calea de con- cà-ci chiaru pentru cà fatia cu acestu ci aceeà e întrebarea de căpetenia, ceea
advocatu romanu: D. Emanuile Gozsdu, tielegere. gigante stau elsasii si flamandii. ce nicaire nu mai vine înainte, cà: nóua
de la care mulţi magnaţi au invetiatu magiariloru luptători pentru libertate si
Alu treile puntu de vedere e, cà Dar sê probàmu numai — dice mai
magiaresce. esistintia de lipsa-ni e óre, avemu noi
óre o astufelu de contielegere e recomen- departe J. — macara in Franci'a poter-
lipsa de natiunalitatile conlocuitóre, ca
data cu urgintia de politic'a „presinta"? nica a pune in loculu celoru câte-va sute
aceste sè ne ajute pre noi. Si óre mare
Revista diuaristica. Si in fine alu patrule puntu de ve­ de mii de elsasi, séu in Belgia libera in
pretiu e a le asculta cererile loru, candu
(Urmare.) dere e, cà din urmarea acestoru trän sac- loculu gintei de origine flamanda, sê pu-
e vorb'a de eluptarea conditiuniloru esis-
La articululu emigrantului L—gh, tiuni si tractate ce consecinţe promite nemu dóue milióne de romani si trei mi-
tintiei nóstre proprie, contra agitatiunei
afara de deputatulu Váradi mai respun­ politic'a „viitorului" ? lióne de slavi bellicosi; sê donàmu nu-
absorbatóre a centralisatiunei ?
de si Mauritiu Jokai, redactorulu lui Din aceste patru punte de vedere mai Belgiei mic'a nóstra Croaţia, si ade­
Credu, cà acésta întrebare nici can­
„Hon", si inca in unu ciclu lungu de voiesce a respunde d. Jokai la întrebarea ca alegandu pusetiunea asiá de norocosu,
du n'a fostu pusa astufelu in Franci'a
articli, ceea ce dovedesce cà acésta în­ susu amintita. Inse înaintea acestora pre- ca belgianii sè nu póta ajunge la sinulu
séu in Belgi'a. — Angli'a nici nu trebuie
trebare de viétia, despre carea arareori vine unu alu cincile, si acest'a e,cà: „Ore marii, far' numai prin deslegarea curn-
acuma amintita. Subjugarea celtica de-a-
mai amintiau foile magiare câte ceva, a- intr' adeveru esista cestiunea natiunali- petata a natiunalitatii, séu sborandu in
colo e destulu de colorata prin mişcă­
cuma ii-a sternitu din somnulu prefă­ tatilor?" Cà-ci suntu mulţi, cari dieu, cà ventu, atunci credu cà aru intielege si a-
rile f e n i c e , din Irlandu.
cuţii. cestiunea natiunalitâtiloru nici nu esista in colo. cà ce e acea — causa natiunala?
(Va urmá.)
înainte de tote d. Jokai se esprime sine, si daca n'amu voi sè vorbimu des­ Nici poternic'a Francia, nici fericit'a
cà afla de lipsa a vorbi despre acésta pre dens'a, s'ar poté omori prin tăcere, Belgia nu va fi in stare sê niai ignoredie
întrebare, inse „forte naturalminte" (?) (agyon hallgatni). D. J. inse crede, si a- asiá cu sânge rece cestiunea natiunala Diet'a Ungariei.
nu va aretá „in ce modu" sê se deslege firma, cà cestiunea natiunalitâtiloru intr' din sinulu seu, ca la n o i (!), pe langa
Siedinti'a d'in 26. aprile a casei repre­
întrebarea natiunalitâtiloru prin dieta? adeveru esista si aceea noi (ungurii) tre­ tóté mediulócele de potere cu cari póté
sentantiloru.
deorace acést'a va fi o astufelu de chia- buie s'o deslegàmu si nu e iertatu sè dispune adi.
Presiedinte: Carolu Zeyk.
mare, ce numai prin tractatele si transac- lasàmu ca s'o deslege alţii spre daun'a Si acuma mai ié in consideratiune Protocolulu lu duce Mihaiu Dimitrie-
tiunile chimice ale comisiuniloru dietali unguriloru. starea nóstra, a cărora singur'a potere, viciu, p r e vorbitori in inse'mna Vilelmu Tóth.

Stefanu Voda 'lu legá, Si lui Gegiu-i cuventá:

FOISIORA. Si 'n temnitia-lu închidea,
Si lacăte pe-usi punea!
„Se-ti ajute Domnedieu!
A u d i paharniculu meu,
IV.
Manedi de càtra diori,
II. T u scii bin' cà ne iubimu, La feréstr'a cea cu flori,
Stefanu Voda Aid' noi dara se fugimu, Siopotire s'audiá,
Stefanu Voda 'mi avea,
si Nóptea-i buna-acù de fuga, Stefanu Voda cà tracniá,
O fetitia cá o stea,
Si e iérb'a férte cruda, — Si d'in somau se deştepta,
Princes'a Dragin'a cu G-egiu. P e frumos'a lui Dragnitia,
Unde calci Si elu singuru si-a graitu:
I. Cu u n u t r u p u de garofitia,
U r m a nu faci, „Ore-i visu ce-am auditu!?"
Si cu ochi de luminitie.
Colo susu la Bucureşti, U n d e siedi E l u atuncea se sculá,
Si Dragniti'a ce facea"?'
La curţi mari si curţi domnesci. N u te mai vedi!" Si pe D r a g n ' a o cautá,
L a temnitia se ducea,
Si cu sute de fereşti, D a r a Gegiu respundea: Se cetésca rug'a sa,
Si lui Gegiu se plângea:
Mésa lunga e intinsa. „Ba eu, D r a g n a scumpa mea! Dar' pe D r a g n ' a n'o afla, —
„Câte fete-su de maritu,
D e boieri aleşi cuprinsa, — Tata teu-i puternicii tare Si atuncea tramitea
Tote 'n capu s'au invelitu, —
Si cu ei se petrecea, Tóta tiér'a 'n mani o are, De pe Gegiu 'lu chiamá,
Numai eu nu me maritu,
Stefanu Voda — alăturea. Numa-unu graiu de vá grai, Nici pe elu nu-lu mai afla, —
Cà taicuti'a m'a opritu!"
Dara Gegiu cà vorbiá, Tóta óstea vá sari, Si candu Voda audiá
Strajile o audia,
Si elu tare se faliá, D e elu draga s'a maniá, Cà-a fugitu cu D r a g n ' a sa,
Si la Voda se grabiá,
Gà fù sluga peste casa. Si pe noi ne vá cautá, Se implea de rea mania,
Tóté i le insciintiá, —
Si paharnicu peste mésa, Si de cumva ne-a aflá, — Si intra 'n cancelaria,
Vod'a pe Dragn'a-o chiamá
Nóe ani si jumetate, Nu mai vedu eu féti'a ta!" Cu o mana lacremi şterse
Si d'in graiu asia-i graiá:
Cu credintia si dreptate. D r a g n ' a trista, lacremá, Si cu alt'a cârti 'si scrise, —
„De ti dragu de d o m n u fec i o r u .
Candu bocalulu ajungea, Unu suspinu o inganá, Scrise un'a, scrise doue,
De ti dragu de negustoriu,
Stefann Voda de a b é , Si l u i Gegiu man'a-o dá, Scrise noedieci si nóe,
Ti da taic'a o domnia,
Toti boierii se sculá, Si asia 'i cuventá: Cá ostaşii se pornésc'a,
Séu ti da negustoria!"
Cujmele d'in capu luá, „Aida Gegiu se fugimu, Pe fugiţi se 'i gasésca!
— „Nu mi dragu de vr'o domnia,
D a r a Gegiu se facea Gà tu scii cum ne iubimu, — Si-mi porniá ostaşi prin tiéra
Nici de vr'o negustoria, —
Cumca elu nu princepea, — Aid' se trecemu D u n ă r e a , Si-mi trecea peste otara,
Ci mi dragu de u n u voinicu,
D e pe scaunu nu se sculá, Se n u 'ntórcemu pururea, — Totu de D r a g n ' a intrebandu
D e Gegiulu, ce-i paharnicu!"
Cujm'a d'în capu n'o luá, D e scapamu, se ne iubimu, Si pe G e g i u blastemandu, —
Vod'a — atuncea 'i dicea:
Apoi Stefanu 'i g r a i á : D e ne aflá se murimu!" Si pe ei candu 'i aflá
„ D r a g n a ! fetisiór'a mea!
„ S p u n e ! cui te sumetiesci? Gegiu-atunci o 'mbratisiá, Gegiu carte capetá,
Gegiu — atuncea vá iesi,
De mi te improtivesci!" In blandetie-o sarutá: Gegiu cartea o cetiá,
Candu petrele-oru putredi,
Gegiu iéra mai siedea. „Eu prevedu, cà-o vijelia D a r a D r a g n ' a 'i g r a i á :
Sőre n'a mai resari!"
Si asia 'i respundea: Peste capu 'mi trece mie, „Si ce carte-i asta carte,
Candu Dragniti'a audiá,
„Cà eu nu me sumetiescu, D a r a tréca, — de asiu sei D e la nemuri d'in departe?
E a atunci plangcndu iesiá!
Nici tîe me 'mprotivescu, — L e n g a tine cà-oiu m u r i ! " D e cu g u r ' a o cetesci,
Ci me uitu la cujm'a ta, III. Ei de mana se luvá, Si cu lacremi o stropesci?!"
Gà mi-ar sta bine cu ea, Nopte grea cà se facea, Catra D u n ă r e pleca. — „Audi Dragna, scump'a mea,
D e mi-o-ai dá cu fét'a t a ! " Dragn'a cheile aflá, Se punea pe siaica noua, Tat'a teu ni scrie asia:
Gegiu, bine eugatá. Si 'n temnitia se bagá, Si curma D u n ă r e a ' n doua! Gegie! 'ndata-a cas'a vina,
 L a ordinea dilei e alegerea comissi- minte, arguminte ratiunali bucurosu ascultu, In ante si dupa 20 septembre 1865. contele Edm. K a r o l y i si si br. losifu de
uniloru p e n t r u natiunalitati, regularea referi n- cà aceste-a ne-ar poté duce la scopu, dar' insi­ Eötvös.
tieloru intre U n g a r i a si Transilvania, si ordi- nuări nu ascultu neci odată p e n t r u cà p r e Studie a supr'a constitutiunei si partiteloru Cestu d'in u r m a patriotu magiaru pu­
nea casei. candu sunt nedrepte, p r e atunci causéza numai in Austria. blica la doi ani m a i tardiu u n u memorandu:
Se intempla votarea. esacerbatiuni. — D e altmintre dechiaru cà „despre garantiele de potere unita ale Aus­
I.
Representantii natiunalitatiloru n'au vo- astfelu de insinuări si insultări neci p r e mine triei" (Leipzig, Brockhaus 1859.) care se pdte
tatu, afara de Ioane F a u r u , Emanuilu Gozsdu, neci p r e acei bărbaţi catra cari au fostu îndrep­ Continuitatea de dreptu si necontinuitatea luá ca fruptulu unei observări, precugetari si
losifu Hosszú, Georgiu Ivacskovics, Georgiu tate (atacaţi fura Hodosiu si Babesiu. Red.) de idee. consfătuiri cu bărbaţi de asemene principii, ce
loanoviciu, P e t r u Mihályi, Gerardu Véghseö, neci candu nu ne voru inspaimentá de a ne s'a coptu in diece ani. Br. Eötvös arata in
(continuare d'in Nr. G.)
si Mihaiu Dimitrieviciu. spune totdeun'a liberu si fora réserva opini- n u m i t a brosiura, cà „legatur'a, ce nainte de
Nefiindu altu obieptu la ordinea dilei, unile in ori-ce causa ne-ar ocupa, si de a ne I n anulu 1850 aparù memorandulu: 1848 tieneá diferitele provincie ale monar­
siedinti'a se incheia l a l 2 y dre, insciintiandu-
2
aperá caus'a ndstra. „Despre egal'a îndreptăţire a îîatiuniloru din ciei," au fostu numai si numai „dreptulu legi-
se cà siedinti'a viitdre va ii sambeta, candu se Austri'a (de N . N. Pesta, Hartleben,) care in timu alu monarcului," dara forte ne am in-
va face eunoscutu resultatulu votarei, éra 1851 sê retipări, arantandu-se Br. J o s . de Eöt­ sielá, daca am crede, „ c u m c a u n u r e s t i m p u
comissiunea verificatdrie va reporta. Cuventarea deputatului Florianu vös de autoru. Objeptarile lui inse suntu nu- d e t r e i s e c u i i , i n c a r e t i e r i l e a c e s t e se
Varga in sied, d'in 21. 1. c (trad. lib.) mai incontr'a dificultăţii acceptării principi­ t i e n é a u d e s t a t u l u i n t r e g u , s ' a r u fi p o ­
On. Casa! A d a u s u l u de moţiune care s'a ului de egala iudreptatire, si nici de càtu con­ t u t u s t i n g e si cumca a t u n c i , candu lăţirea
Cuventarea deputatului Sig. Borlea datu la r a p o r t u l u comissiunei de 12 pentru tra „ A u s t r i e i c o n s t i t u ţ i o n a l e , cum acésta consciintiei generale austriace nu se usitá prin
in siedinti'a d'in 21 1.. c. alcătuirea si orendarea comiteteloru, eu ca Ro­ aru trebui' sê fie in intielesulu constitutiunii diregatorie, dens'a a r u fi lipsitu. " A u t o r u l u e
On. Casa! Inca in siedinti'a d'in 2 2 . 1. tr. manu subscriindu-lu, dorescu a g r a i despre d'in 4 Martiu; ba d'in contra, elu se esprima p a t r u n s u de convingerea, „cumca legatur'a uni-
am indrasnitu a rogá cu téta ondrea p r e on. elu, — inse in ante de ce voiu cuventá, aflu chiaru, cumca numai „unele puncte singura­ unei personale, cumca acelu gradu alu unităţii
casa ca pentru odihnirea tuturoru locuitoriloru de lipsa — a face nisce observări la ordinea tece d'in numit'a constitutiune" au, dupa pare- ce monarci'a Iu aveá nainte de 1848, i n mo-
d'in tiéra sê binevoiésca a fi cu cuvenita aten- dilei, séu mai bine disu la sgomotulu ablega- era lui, lipsa de s t r ă m u t a r e ; mai departe recu- m e n t u l u d ' a c ù n u a r u fi i n d e s t u l i t d r i e "
ţiune spre aceea ca natiunalitatile sê fie repre- tiloru, ce Fam observatu si pana acum'a, dar nosce: infiintiarea u n u i statu puternicu u n i t u " precum n u se m a i p o t u n i c i r e s t i t u i r e l a -
sentate in tdte comissiunile ce se vor alege, mai alesu astadi candu e vorba de întrebarea de cea mai mare tema, ce monarci'a austriaca t i u n i l e c e n a i n t e d e 1848 e r a u i n t i é r a .
dar' cu dorere a trebuitu sê observu cà chiar natiunalitatiloru. cautas'o deslege, afara d'acést'a anca si „midiloci- Lips'a de uniune au nascutu revolutiunea, ea
atunci in acea di, in trei comissjuni ee s'au On. Casa! A m facutu esperiinti'a cumca rea pretensiuniloru ratiunabile basate p r e dre­ a nemicit u tdte sperantiele ce se léga de eve-
alesu, dupa catu mi aducu a minte, d'intre candu cutare vorbitoriu, vorbesce de vre unu p t u istoricu a uniceloru parti d'in monarcie cu nimintele cele mari, si lips'a cea mare si nein-
naţiunile nemagiare neci unulu, éra d'intre obieptu ce nu place majoritatei casei, atunci recerintiele unităţii" (fdi'a 123 si a.) cungiurabila a Austriei este si acum, ca atunci,
Romani chiar sciu cà neci unulu nu s'a alesu. se nasce scomotu. Mi vine a minte d'in S. Cu siepte ani mai tardiu, candu se intie- uniunea statului. Capitululu fromosu:
Prin urmare desi forte pe scurtu dar' S c r i p t u r a : „De voiesci sê n u ti faca tie si in- lese cà I m p e r a t u l u va calatori prin tiéra, con­ „ g a r a n t i ' a c e a mai b u n a de u n i u n e a
cauta sê aredic\t cuventu si sê partenescu d'in naintea ta cine-va ce tie nu ti place, neci tu tele Km. D e s se wff y facù altu memorandu, pe A u s r i e i e c o n s t i t u i i u n e a " , servesce d e d o -
totu sufletulu moţiunea făcuta de noi, si o par­ nu face acést'a altui-a" Vreu sê dieu, cumca care cardinalulu Scitovsky avea se-lu inma- véda despre aceea, cumca intre tdte midildcele
tenescu antaiu chiar d'in motivulu ce am daca vorbescu eu de u n u obieptu ce nu place nue monarcului. I n t r ' acest'a se dice: „ro- recerute pentru întărirea de u n i u n e a Aus­
adusu mai sus, si a dou'a pentru cà dupa pă­ majoritatei casei, si se nasce sgomotu, prin grarea ndstra nu contiene nemicu ce a r u con- triei, i n t r o d u c e r e a u n u i r e g i m u c o n s t i t u -
rerea mea bărbaţii de diferite natiunalitati sciu acést'a voiu fi facutu atentu, cumca candu neo- tradice intereseloru Majestatii Vóstre si a mo- t i u n a l u in totu i m p e r i u l u este celu mai
si potu sê scie mai bine poftele cele juste, dihniţii vor cuventá despre obiepte ce mie n u narciei întregi. Noi nu eeremu preferintia s a l u t a r i u , " adecă, dupa cum autorulu pro­
dificultăţile si dorerile natiunei d'in a cărei mi place, eu asisdere debue sê fiu nepacinicu i n t r e c e l e l a i t e p o p d r e d ' i n t i é r a , noi ne pune in pag. 5 3 , candu „trebile comune a
senu sunt, asiè dar' daca in comissiunea pentru si se facu sgomotu. rogàm numai pentru ceea,ce ni-e forte scumpu, statului intregu s e p r e d a u u n e i legislati-
natiunalitati se vor alege bărbaţii si respeptive Este in regulamentulu casei u n u §. mi éra nu pentru ceea, ce acelor-a li aru strica. uni constitutiunale a statului intregu.
deputaţii diferiteloru natiunalitati, nu incape se pare 50 care dice cà „pre vorbitoriu nu-e Noi suntem plecaţi d'a contribui cu celelalte Constiţutiunea d'in 4 Martiu 1849 se reco­
indoiéla cà cu ocasiunea pertratárei acestei iertatu a l'intrerumpe in vorbirea sa," daca re- popdre a le M. V. la tdte, ce susţinu siguran- manda ca o încercare avuta de succesu, pentru
cestiuni de totu momentdse in comissiune, acei g u l a m e n t u l u se va luá la revisiune, cum do- ti'a monarciei, ce innaltia demnitatea ei si inta- ajungerea scopului cestui-a; càci „fie defectele
deputaţi desfasiurandu cu profunda cunoscintia resce Br. Eötvös si altii mulţi, recomendu ca rescu poterea. Poterea M. V. si tari'a tierii ei catu de mari " totuşi cauta se recundsea totu
prêter iinile, poftele, dificultăţile si dorerile acestu § sê nu fie uitatu; altmintre nu me este siguranti'a nostra, éra prosperarea ndstra nepreocupatulu, cumca „ea conţine tote ce suntu
natiunaliuit'loru, si asiá operatulu loru venindu ocupu de sgomotu, càci dupa § 70 numai pre- zace in b u n u l u comunu alu monarciei. U n i t a ­ recerute de statu," si „cumca ea conţine
ia ijtri'traptare aici in casa, a c e a c a u s a c u multu siedintele lu pdte opri". t e a m o n a r c i e i , innaltedomnitoriule, e s t e i n- tdte principiele ce au sê siervesca de basa la
i u . "»iuru, in tempu mai scurtu, si cu résul­ Trecendu la moţiune, voiu spune cu cu­ v i n g e r e a s e c u l i l o r u n u m e r o ş i , ea este re­ reformele Austriei constitutiunale, decumva ea
tai!; mai fericitu s'ar poté deslegá. vinte putiene cà motivele sincere si drepte a sultatulu conlucrării unite a poteriloru se va dá in deplina respeptare a drepturiloru
Deci repetiescu cà partenescu moţiunea. le deputatului Hodosiu si eu le primescu, desi n a t u r a l i a l e t i e r i i . " Petitiunea acést'a avea sustatatdre. Eötvös e departe d'a cugeta, cum­
Si acum'a sê mi fie iertatu a face unele nu tote, dar in cea mai mare parte, fiindu cà 131 subscrieri si s'aru poté dice, cà t d t e p a r ­ ca „defectele constitutiunii d'in 4 Martiu sunt
observatiuni referitórie de a dreptulu la unele moţiunea cuprinde in sine numai dreptatea, o t i t e l e d'in tiéra, cu esceptiune a revolutiuna- necorigibile," ba e chiaru convinsu, cumca „in­
insinuatiuni ce cu dorere am auditu astadi in rogare oportuna, si p r e bas'a dreptateisi a fra- riloru si emigratiloru,aufosturepresentateinea. troducerea constitutiunii fdrte usioru le aru
asta casa facendu-se destulu de fora tactu de tietatei nesmintitu trebue primita, si eu recu­ Intre subscrierile aceste erau si a m b i delaturá." Nu neplacutu este, ce observézaelu,
catra unii vorbitori, acusandu pre altii cà ar noscu cà întrebarea natiunalitatiloru, d u p a cău­ c a n c e l a r i d e c u r t e d e m a i n a i n t e a Un­ pag. 185, despre gruparea partiteloru, candu
fi Bachisti si Schmerlingiani. — Observu adecă şele comune, debue sê cuprindă loculu antaiu g a r i e i s i a T r a n s i l v a n i e i , cei trei pre­ odată „ v a e s i s t e o d i e t a generala care va
aceea cà cu astfelu de insinuări nu ne vom intre agendele dietei. Deci moţiunea intréga o l a ţ i d i n G r a n , V e s p r i m si C i a n a d , mai pertratá depre tdte referintile ce atingu sta­
capacitá unii pre altii neci odată; alte argu- primescu si o recomendu on. case spre primire. erau si cont. de Ghiczi, Gabr. de L o n y a i , tulu intregu.

Cà vi iertu a vdstra vina, L a temnitia se grabiá, Si in fere-a mai robi, L a barbiru de 'lu ducea
Si vi dau eu boieria, Strajile nu o primiá, — Candu in temnitia-a intratu Si frumosu de 'Iu râdea,
J u m e t a t e d ' i n domnia, Ea plângea si aştepta Vai si-amaru de ce a datu, Haine albe de 'mbracá!
Si pe-atâta avutîa, — Pana robii toti iesiá, Brosci erá cá lintile Doi sprediece domni venia,
P ' urma déca voiu m u r i , Si pe toti 'i dăruia, — Sierpi erá cá acile, Si pe Gegiu-lu judeca,
Voi doi me veti moşteni, Dar' pe Gegiu nu-lu vedea! Si noperci cá andrelele, — J u d e c á , cá elu se péra,
Se tieneti voi binele Ea totu a n u l u mai mergea Acù-su brosci cá vasele, Cá se péra pana 'n sera!
Se mâncaţi averile Nde ani asia făcea Acu-su sierpi cá bêrnele, Si candu sdrele santiá,
Se-mi puneţi pomenile!" D a r u r i la robi le ducea, Si noperci cá grindîle, Iéca gadeà cà venia,
— I é r a D r a g n ' a 'i dîcea: D a r ' p e G e g i u nu-lu vedea! Barba-i bate bratiele C a p u l u lui Gegiu-lu taiá,
„Se nu credi cà face-asia, Candu alu diecele-ajuugêa, Perulu lungu, calchielè. D e cadea- cá pdm'a rea!
E à te 'n séma câtu de bine, Ea la usia străbătea Mustetiele, urechiele, — — D a r a D r a g n ' a ce facea?
Se nu te 'nsiele p r e tine, Si d'in graiu asia dieea : Dá-o sierpdne Curţile si le 'nnegriá
Cà e tat'a omu viclénu, „De esti viu Cá-o draedne, Cà pe Gegiu asia-Tu jeliá, —
Si nu ierta nici la nému!" Se mi te sciu, Si-unu balauru Si de j e l e si-ea muriá!
Gegiu-atuncea 'i g r ă i a : D e esti mortu, Cá u n u diavulu Si p e Gegiu Tu cladira
„Pentru vina ne-omu r u g i J e l e a se-ti portu!" P u i a ' n chica I n t r ' u n u dosu de mănăstire,
P ' amendoi n e vá ierta, — G e g i u bine-o audia 'Lu besica, 1er' p e Dragn'a-o acOperira,
Ca si voda n'a se fia Si d'in temnitia grăia: Candu se stringe I n féti'a de mănăstire.
Se nu tiena ce ni scrie!" „Nu sum mortu, dar' nici 'su viu, ;
L u cuprinde, Si trei ani candu mái trecea,
Si pe D r a g n ' a o făcea, Numai sufletulu mai tîu, — ' L u turtesce Domnedieu m i n u n i facea,
D e cu elu se rentorcea! Ochii mi s'a 'mpanginitu Chinueesce!" D ' i n ei D d m n e ! ce crescea?
Pelea mi s'a galfedîtu, — Vod'a, d'in graiu 'i grăia: D'in celu Gegiu, — b r a d u l e t i u
S p u n e tu la tata teu „Audi D r a g n ' a ! fét'a mea! Naltu.si verde si maretiu,
V.
M'am uritu de traiulu meu, Du-te t u si te gatesce, 1er' d'in D r a g n ' a , iedere,
Candu a casa ei venia, Nde ani si jumetate Casele le veruiesce, ledere de p l â n g e r e
Vod'a, bine ï prímiá, Toiu asteptu dupa dreptate, Cà eu mane 'n prandiulu mare, Si pe bradu se ' n fasiurá
Si lui Gegiu carte-i dá Totu atâta l'am slugi tu, Voiu se tienu o ospetare Si asia se 'mbratisiá!
Si d'in g u r a cuventá: Totu atâta m ' a robitu!" Ca pe Gegiu se-lu petrecu,
„íéca boieri'a t a ! Si elu tdte-i numera Ddr' necazurile-i trecu!"
Se domnesci tu multu in ea, Câte le mai suferiá! — „Se-ti ajute Domnedieu!
Aid' se vedi tu robii mei, D e ierţi tu p e Gcgiu-alu meu!" Câta lume s'aduná,
Se fii aga peste ei!" Drag'na-atuncea se grabiá, Toti d'in graiu asia g r a i á :
VI.
Gegiu 'n carte si uitá Casele le veruiá, „Ce iubire sánta drépta
Candu vedea, lacremi versa. Dragn'a la Voda mergea, Si prandiu mare câştiga! I n t r ' unu j u n e si o fétaf"
Si la temnitia 'lu ducea, Si p l a n g e n d u asia-i dicea:
Usia i se deschidea, — „Ce reu Gegiu a facutu, VII.
Si 'nlaintru remanea! Nde ani robu de-a siediutu!
Si candu D r a g n ' a audia, Cà nici nu e vinovatu, Si candu sdre resariá,
Anim'a ei amurtiá, Dar' nici nu e judecatu, Stefanu Voda tramitea
Si in negru se 'mbracá, N u mai pdte suferi D e pe G e g i u Tu scotea,
 D e l à 1848 si „legile" d'atunci, bărbaţii tate cà — 5, si anume J o n u F a u r u , Emanuilu totuodata si agronomu, adeca: deprinde-se elu p u r i pre catu ne vor ajunge poterile vom cer­
do statu ai Ungariei la loti pasii si ineercrtrile Gozsdu, Giorgiu Joanoviciu, «losifu llosszu, cu studiarea si nisuinti'a de a conésce firea si ca a face menţiuni si mai pre largu in acésta
ce. le facura in dieccniulu 1850—1860, mi Geradu Véghsö, ne voru représenta in comi­ însuşirea pamentului pre care locuesce, cu pri­ privintia, dar îndoita ne-ar fi bucuri'a intal-
vorbiră nici de catu, seu numai eu adenca parère siunea natiunalitâtiloru. Eca naţiune romana! vire la feluritele plante, a caror'a crescamentu nindu-ne in acestu pro stimaţii diuariu cu îm­
de ren despre dilele turburariloru si a rescu- curundu le vei vedé traduse in fapte promis- le ascépta elu d'in p a m e n t u ? părtăşiri corespuiidictórc la acésta întreprindere,
larii. P e catu de tare se ferîra publiciştii ma­ siunile fratiloru tei magiari, vei avé ocasiune L a acést'a credemu cà, d'in parte, in ur- vediendu descriindu-se d'in punctu de vedere
giari, dupa ce incetà dram'a sangerósa, ca sê a te convinge despre patriotismul u loru! matoriulu chipu s'ar poté respunde: iigronomicu feluritele ţinuturi pre care le lo-
nu atingă ran'a, totuşi se convoira cu toţii, ca P a n a candu romanulu ca jobagiulu spa- cuiesce, le posiede, si le lucrédia romanulu.
evenimintelc d'in 1848 sê fie marcate cu sem- iei d'in timpii feudalistiei de nainte de 1848 C. R.
nulu revolutiunii, si ca hotaririle aduse intre Pesta 27 aprile 1866. nu erá proprietarii, liberu, si netiermuritu a
valurile turburariloru sê nu aibe validitate Nu me potu retiené a nu face nes- părticelei de pamentu pre carea locuesce ci cu România.
legala. cari observatiuni la decursulu desbateri- pamentulu d'impreu na facea o parte a averei si
O prochiamatiune a consiliului de
M e m o r a n d u l u n u m i tu a l o r u doue- a proprietatei domnului pamentescu, — pana
loru de gambeta d'in cas'a deputaţii orii miniştri, motivéza procedur'a de la căde­
d i e c i s i p a t r u dice: „sub pretestulu seduca- candu romanulu ca tieranti (rusticus) tocmai in
dietei. intielesulu legiloru vechi nu poteá sê aiba alta rea guvernului trecutu pana acum'a.
toriu de reforme politice se removà pusetiunea
poternica a regelui, in intielesulu constituti- Me dore cà acum'a, candu antaia- decatu léf'a dilei de lucru (praeter mercedeni A facutu ca senatnlu si camer'a sê
unii." A v e n d u intentiunca buna, d'a lasá des- data me presentu publicului romanu in laboris aliud nilul) este lucru prè firescu cà si prochiame de domnitorii! pre contele de
voltarii campulu liberu, se observa, cà ace'st'a acésta fóia, nu-i potu spune ce-va imbu- elu nu s'a potutu multu lauda cu starea cea Flandra, càci representanti'a României
nr.scù concesiuni, ce p e r i c l i t a r ă l e g a t u r ' a curatoriu, cimeocupu de unuevinementu miserabila in carea se aflá, fiindu elu numai
si-aveá dreptulu de alegere.
e u m o n a r c i ' a si delà inceputulu loru p e s - unélt'a inavutirei proprietariului, si ca atare
care lasà suvenire neplăcuta in inime- A desfiintiatu representanti'a, pentru
t r e c u p e d e p a r t e l i p s e l e si d o r i n t i e l e nici cà poteá p r i v i pamentulu, ce d e b u i a sê
le celoru mai mulţi deputaţi romani. Dar lu lucre, ca unu capitalu cu carele elu liberu cà atatu in lantru catu si in strainetate i
naţiunii magiare."
cauta sê lu descriu, pentru cà elu pri- sê pota despune; ci intru tote erá tiermuritu. se denegá autoritatea, afirmandu-se cà
(va urmá.)
vesce cestiunea nóstra de ordinea prima, Urmarea acestoru referintie a fostu dara, stà sub influinti'a guvernului casl in
cestiunea de natiunalitate. cà romanulu ca tieranu nu potea se prive'sca trecutu.
- j - Pest'a in 26 Aprile. Presiedintele
Decursulu siedintiei numite l'ati pamentulu pre carele siedeá altucuni decatu ca Alegerea a dou'a de domnitoriu,
casei boeriloru, br. P a u l u S e n n y e y , si intaiulu
vice-presiedinte alu casei representantiloru, publicata, acolo se vede cà 1 4 deputaţi o sarcina grea, si rusinatore si d'in acésta cau­ guvernulu o aşternu votului universale,
sa nici cà i-a mai picatu in minte a studia mai
conte J u l i u Andrássy, au plecatu ieri la romani subscrisesera unu amendamentu, rostiţii in 4000 de colegie, pentru ca sê
adancu insusirile pamentului, dar de acele
Vien'a, sê substérna Maiestatei sale adres'a pentru ca la compunerea comissiunei încercări mai departe a statu cà ore pentru nu se mai póta dice cà a influintiatu,
ambeloru case. C u m va fi primita adres'a in pentru natiunalitati sê se faca privire la care felu de plante este mai potrivitu a- càci n'a fostu cu potintia a se infatisiá
cercurile r e g i m u l u i dupa cele intemplate in Romani. E r a cerere drépta, ce fratii ma- cestu, séu acclu soiu de pamentu. Asiá ce-va totu in atate locuri la votafe.
tempulu mai nou, respunde-va g u v e r n u l u prin
giari si fora de amendamentulu Romani- tocmai nici cà i-a fostu iertatu, ins'a-si ordinea Prochiamatiunea inclieia: „Naţiunea
u n u rescriptu, ori prin denumirea ministeriului,
séu carui-va surogatu ? •— nu potemu sei, spe- loru, îndemnaţi numai de sentiulu de dupa carea aveá romanulu ca tieranu sê semene s'a pronunciatu de nou in cea mai de­
frupte in pamentu erá prescrisa prin lege si
ràmu inse cele mai bune. P a n a nu vomu vedé dreptate, ar fi trebuiţii sê o iee in consi- plina libertate pentru unire si si-a alesu
totu teritoriulu jobagiloru in asiá numite
împlinita speranti'a acést'a, séu ne vomu senti deratiune. calcature impartitu prin legea agrarie. dereptu Domnitoriu alu ei pe Carolu. I.
desamagiti, sê ne ocupàmu cu cele ce-su la Lasu cà fratii magiari vor fi sciindu Deci dara potemu dice: cà romanulu — D'acum dara, ori-cine se va incercá a
ordinea dilei. Siedinti'a de Sambat'a trecuta,
de ce voira respingerea amendamentului, tieranu, celu ce d'abié de la 1848 se facù pro- lucra in contra vointiei esprese de na­
si cea de astadi ni cam aréta resultatele, ce le
1
potemu aştepta in caus'a natiunalitâtiloru de
si cà ce folosii au d'in aceea cà voru im- prietariu, de dupa starea in carea se aflá pana ţiune, guvernulu are si dreptulu si de-
la diet'a présente. Multu ne miràmu si nu putiená dovedile de încredere in natiu­ la 48 de felu nu s'a potutu face agronomu, celu tori'a a l'urmarí ca unélta a vrasmasiloru
scimu, u n d e sê cautàmu motivele, cari au nalitati, dandu totodată ocasiune diuaris- putinii nu asiá agronomu precum ceru lipsele,
tierei, ca conspiratore contra vointiei si
indemnatu p r e fratii magiari, sê procéda ast­ ticei nemtiesci antidualistice a striga cu si referintiele de dupa picarea sistemeî feudale,
a esistintiei nóstre natiunale, si pre langa
feliu eu natiunatitatile. N'a fostu ocasiune, bucurie: Si Magiarii si-au Celui loru! carea este totu aceea a vietiei cu robote. —
Romanulu tieranu prin aceea cà cu ştergerea stigmatisarea d'in partea natiunei, legea
u n d e sê nu ne asecurc, cà deslegarea intreba-
Me restringu numai la pusetiunea jobagiei s'a facutu adeveratu proprietariu a ce este scutulu ori-carei societăţi, va fi
rei natiunalitâtiloru zace chiar asiè in intere-
sulu loru, catu si alu nostru, si se vor nisuí, ce ocupară Romanii fatia cu acestu a- posessiunei sale de pamentu, a ajunsu toto­ aplicata in tóta vigórea si santienVa ei.
ca acést'a sê se intemple p r e bas'a dreptatei si mendamentu. dată si intr'o pusetiune mai insemnatore ca Vointi'a poporului este vointi'a lui Ddieu.
cive de statu, de la carele acnù de a dreptu­
fratietatei ; inse dorere! aceste se p a r u a fi fostu Ne credeamu îndreptăţiţi a presu-s Poporulu a vorbitu, legea si poporulu
numai vorbe góle. N e provocàmw l a siedinti'a pune: lu se cere concurinti'a cea de lipsa la sustarea
va aperá Románia, càci elu voiesce ca ea
de Sambata, candu s'a respinsu moţiunea ro­ statului; o concurintia acést'a catu de grea la
séu învingere — sperantia esage- celu ce nu va fi in stare a corespunde, ba sub sê fie si va fi."
maniloru in privinti'a -compunerei comisiuneî
rata — acarei-a greumentu va si a p u n é , fara încorda­ Alta prochiamatiune îndreptata ca­
pentru natiunalitati, ne provoeâmu si la sie­
dinti'a de astadi, in care s'a votatu p e n t r u séu cădere cu demnitate, lasandu in rea studiului pre langa economi'a câmpului tra sateni, i asecura cà pamenturile in
acésta comisiunea. Cu dorere trebuè sê mar- urma-i pressiune morale, ce nesmîntitu care este bas'a esistintiei lui si fara indoita a caror'a proprietate au intratu sub guver­
aerguintia in lucrarea câmpului, precum des­
turisimu, cà listele compuse in cluburile pri- nu si-ar fi avutu înfluintia rea a supr'a nulu trecutu, vor remané proprietatea
vate ale partiteloru, p e n t r u comisiunea natiu- cestiunei nóstre. pre acést'a vedé-vei essemple la vecinii cei mai
loru deplina.
nalitâtiloru, uniunei Transilvaniei cu Ungari'a, deşteptaţi in aceea ce sc dice economi'a câm­
Abiè sepuse amendamentulu la des­ p u l u i , pre carea romanulu pana acum a ne- D'in Berolinu cu datulu 27 1. c. se
si ordinei casei, n'au indestulitu si nici n'au po-
tutu îndestuli p r e representantii natiunali- batere, se scolà Deák, capulu partitei gligat'o. insciintiéza: Brateanu a plecatu a sera
tâtiloru nici in privinti'a m i n i e r u l u i , nici celei mai numerose, si noi furamu securi Caus'a acestei negligari a romanului in de aici catra Düsseldorf cu cortegiu, in
in privinti'a persóneloru, càci aceea n u va cà resultatulu antaiu nu va sê l'avemu. economi'a câmpului, afara de alte impregiu- urmarea unui telegramu a principelui
poté afirma nime, cà noi romanii am fi pre Ni remase speranti'a pentru resul­ rari vitrige ale esistintiei lui precum d'in tre­ de Hohenzollern.
de ajunsu representanti in comisiunea natiu- cutu asiè si d'in presentu este si acolo de cau-
tatulu alu doile. Dar ce sê vedi! aci se
nalitâtiloru, care consta d'in 40 membri prin
6 insi, si acesti-a, afara de D i u A n d r e i u Mo-
incaierara Romanii ei de ei, cas! candu
tatu cà tocmai acei-a, cari ar fi chiamati in cea
d'antaia linea a se deprinde cu studiarea refe-
Varietăţi.
cioni, despre care au sciutu si fratii magiari, cà intentiunea li-ar fi fostu a face unu picu
— Agrattari. Ministrulu justiţiei d'in
rintieloru lui ca a lucratoriului de pamentu,
însărcinare p r è nalta aşternu Maj. Sale o lista
cu greu va poté luá parte, — nu se tienu de de voia buna majoritatei de alte sentie- cu luminarea lui, si cu conducerea lui si catra
de 412 inchisi, cari séu au implinitu cea mai
romanii despre cari am avé date cà s'au ocu- minte politice. Lupt'a — vreu se dieu — o stare materiala mai buna, adeca preoţii, si
mare p a r t e a pedepsei, séu au datu dovedi de
patu d'in adinsu cu caus'a natiunalitâtiloru. imputatiunile mersera înfocate, in medi- invetiatorii de rendu, ei inşii in cea mai mare
imbunire. Maj. Sa s'a induratu prè gratiosu a
Mai departe chiaru in list'a p e n t r u natiunali- parte se afla in miser'a sérte de a si cautá
loculu caror'a oratorulu aflà de bine li iertá pedéps'a.
tati nu se afla d'intre magiari chiar aceia, in senguri susţinerea vietiei numai prin cele mai
cari au natiunalitatile cea mai mare încredere,
a se dechiará cà elu e si magiaru. = Maj. Sa Imperatés'a va picea in
obositore l u c r u r i de campu, si asiè neci c à m a i
precum e Mauritiu Jókai, baronele Simonyi, Modest'a mea părere merge intr'a- dilele aceste-a la scaldele d'in Füred, unde s'au
potu avé tempu si voia de a mai studia si des-
V á r a d y Gabrielu, I v á n k a I m r e s. a., ci chiar acolo cà Romanii in numit'a siedintia si- si facutu pregătirile necesarie.
pre sortea altor'a; éra d'in alta parte institute
de aceia, cu cari natiunalitatile simpatiséza dedera inşii unu testimoniu ce nu convine agronomice in care sê se pota c r e s e c roma-
•= Guvernulu prusescu a cumperatu
mai putienu precum e d. e. Zsedényi, Gorove, in H a m b u r g 60,000 centenari de plumbu. Nu
neci de catu situatiunei politice a natiunei nulu de agronomu, nu esistu. —
Eötvös s. a. I n comisiunea p e n t r u uniune, — scimu in care di s'a intemplatu cumperarea,
nóstre. Ce este dara de facutu alta, decatu 'se nu cum-va tocm'a in diu'a in care Bismark a
de carea altumintrelc deputaţii romani si
cautàmu prin comunicatiuni împrumutate prin spedatu catra Austri'a not'a de desarmare?
serbi nici-cà vreu se scia, suntu numai 3 ro­ Suntemu putinî, numai contielegerea
foi periodice, — prin descrierea referintieloru
mani d'in 40 de membri, éra in cea pentru re­ d'intre noi a potutu dá si pana acum'a
nóstre locale a ne conosce noi romanii unii
visiunea ordinei casei d'in 3 5 numai 2 ro­ dovedi despre esistinti'a nóstra in dieta, Sciri mai noue.
pre alţii si d'in acea parte cà cum suntemu în­
mani. — P r i n acésta procedura deci — cei-ce — daca in viitoriu va lipsi acésta contie-
zestraţi cu averea nóstra materiala, mai alesu
In 26 1. c. se predede la Berolinu
n'au priceputu mai de una-di espeptoratiunea not'a austriaca, in a carei-a urmare au sê
legere, o marturisescu cà nu sciu de vom cu proprietatea de pamentu, ce vaiere punemu
lui Babesiu, asta-data o vedu ilustrata in fapte
pre însuşirea pamentului acestui si acelui ţi­
se incépa desarmarile.
respicate. In astfeliu de impregîuràri represen­
reesi la ce-va. D 'în Parisu 26 L e . sér'a: Se ase­
nuţii, ea asiá cu o perfecţiune se conoscemu
tantii natiunalitâtiloru dupa o consultare scurta Lovitur'a unui-a de alta natiunali­ cura cà in conferinti'a principateloru ro­
pamentulu pre carele suntem chiamati de la
s'au decisu a nu luá p a r t e la votisare, si asiè tate, inca te îndemna a pasi cu energia
Ddieu a vietiui, si asiediati in societatea ome­
mane s'a facutu învoire, actele se vor pu­
toti romanii, — afara de F a u r , Gozsdu, pre mai mare, dar lovitur'a de la unu Ro­
nesc» spre a fi membri de valore ai natiunei,
blica curundu. Càndidatur'a străina pare
care anume lu-a facutu atentu u n u représen­
manu, Domne cà amara e! si ai statului.
delaturata.
tante zelosu romanu sê nu voteze, Hosszú, „Journal de St. Petersburg" vor-
Unulu d'in cei mici. I n bucuri'a cea mare ce o simtimu, ve-
Ivacskovits, Joanoviciu, Mihályi P e t r u si Ge-
diendu cà ese la lumina unu organu do comu-
bindu de turburarea d'in Jasi, se incérea
radu Véghsö, — toti serbii, afara de Michaiu
nicatiune ou o devisa atatu de glorifica pre­
a dovedi cà s'a esserciatu pressiune a su­
Dimitrieviciu si Ales. Nikolits, — in fine toti Economia. cum si-a luat'o „Albin'a," d'à a fi représentan­
pra Moldoveniloru.
rutenii s'au departatu d'in sal'a siedintiei si
I n t r ' u n u numeru precedinte a acestui t e ^ intereseloru nostre romane in genere, am Nnnierulu acesta e «ein diu
n'au votisatu. Sê nu ne miràmu, cà d'intre ro­
j u r n a l u ne retinusemu ocasiunea de a desbate ceroatu a aduce ore-si cari amintiri, si despre urma care se mai tramitc de proba, dc
mani au votatu 7 dieu siepte pentru cà d'in
acea întrebare, cà ore romanulu nostru celu ce acele improgiurări vitale de la oare depinde acù numai dd, prenumeiati vor primi diu-
aceştia siepte — o potemu prevede cu securi­
se deprinde cu economi'a câmpului, este elu esistinti'a romanului, ca a economului de câm­ ariulu.
Editoru: Vasile Grigorovitia. I n tipografi'a Mechitarùstiloru. Redactoru î-espundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop.)