Vous êtes sur la page 1sur 44

Construcţie, funcţionare,

întreţinere şi reparare.

Prof. dr. ing. Mitică MANEA


Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” Bacău
1
INSTALAŢIA DE APRINDERE
CU BATERIE DE ACUMULATOARE ŞI RUPTOR MECANIC

1. Rolul instalaţiei de aprindere

2. Tipuri de instalaţii de aprindere

3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic

3.1. Prezentare generală

3.2. Elemente componente

3.3. Funcţionare şi reglare

3.4. Operaţii de întreţinere

3.5. Defecte în exploatare

2
1. Rolul instalaţiei de aprindere

Instalaţia de aprindere are rolul, în cazul motoarelor OTTO, de a produce scânteia


electrică, prin obţinerea unei tensiuni înalte între electrozii bujiei, capabilă să aprindă
amestecul carburat format între aer şi benzină.

Pentru ca scânteia să se producă, între electrozii unei bujii (distanța de 0,6 mm) la
presiunea de 1 bar, este necesară o tensiune de 2000 – 3000 V. La motoarele cu ardere
internă, în condițiile de presiune și temperatură din cilindri, sistemul de aprindere trebuie să
furnizeze între 8000 și 20000 V, pentru a face posibilă apariția scânteii.

La motoarele cu aprindere prin scânteie, arderea se propagă din momentul


producerii scânteii de către bujie, sub forma unui front de flacără ce se deplasează în întreaga
cameră de ardere cu viteze de 15-40 m/s.

3
1. Rolul instalaţiei de aprindere
Conform diagramei reprezentate, care reprezintă variaţia presiunii gazelor în cursul
arderii în coordonate p-V, respectiv în coordonate p-α (α este unghiul descris de manivelă),
scânteia trebuie produsă de bujie în punctul S (cu unghiul de avans la aprindere βs).
Instalaţia de aprindere trebuie să asigure, indiferent de regimul de funcţionare al
motorului, producerea scânteii la intensitatea şi la momentul optime. În caz contrar, motorul
va funcţiona necorespunzător: nu va dezvolta puterea nominală, vor fi evacuate gaze
abundente, este favorizată depunerea de calamină şi se va înregistra un consum excesiv de
combustibil.

4
2. Tipuri de instalaţii de aprindere

Instalaţiile de aprindere utilizate la motoarele cu aprindere prin scânteie pot fi:

instalaţii de aprindere cu magnetou, care nu se mai folosesc la automobile, fiind utilizată


mai mult la motorete/motociclete şi unele automobile de curse;

instalaţii de aprindere cu baterie de acumulatoare;

instalaţii de aprindere electronice (ETS cu rotor electromagnetic, cu bobină-distribuitor,


cu bobină de inducţie individuală, etc.);

instalaţii de aprindere electrostatice.

5
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.1. Prezentare generală

1 – bateria de acumulatoare; 2 – indicatorul de curent; 3 – contactul cu cheie; 4 – bobina de inducţie;


5 – conductor de joasă tensiune; 6 – ruptorul-distribuitor; 7 – bucşa cu came; 8 – condensatorul;
9 – fişa centrală (conductor de înaltă tensiune); 10 – distribuitor; 11 – rotor; 12 – fişe bujii; 13 – bujii;
14 – contacte ruptor (a – mobil; b – fix); Ip – înfăşurare primară (de joasă tensiune); Is – înfăşurare
6
secundară (de înaltă tensiune); R – rezistenţă adiţională.
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.1. Prezentare generală

Instalaţia de aprindere cu baterie de


acumulatoare şi ruptor mecanic

(portocaliu - circuit primar,


roșu - circuit secundar)
1. baterie de acumulatori
2. bobină de inducție
3. condensator
4. ruptor (platină)
5. distribuitor
6. bujii
7. cheie contact

Sursa: http://www.e-automobile.ro/

7
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.1. Prezentare generală

Modul de funcționare al instalaţiei de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic


Sursa: http://www.e-automobile.ro/
8
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.1. Prezentare generală

Tensiune generată între electrozii bujiei trebuie să fie suficient de mare pentru a
produce scânteia, indiferent de regimul de funcționare al motorului (sarcină și turatie).
Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic este
compusă din două circuite electrice:
 circuitul primar (de joasă tensiune, 12 – 14 V)
 circuitul secundar (de înaltă tensiune, 8000 – 20000 V)
În circuitul primar intră bateria de acumulatori (1), butucul cheii de contact (7),
bobina de inducție (2), ruptorul (4) și condensatorul (3). Din circuitul secundar fac parte
distribuitorul (5) și bujiile (6).
Pentru producerea scânteii la bujii se parcurg 4 etape:
1. încărcarea bobinei de inducție
2. întreruperea circuitului primar
3. inducerea tensiunii înalte în circuitul secundar
4. producerea scânteii la bujie

9
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Bateria de acumulatoare, la comutarea contactului pe poziţiile „pornit” – P” sau


„motor – M”, alimentează cu energie electrică instalaţia de aprindere prin bobina de inducție.
Instalaţiile electrice ale automobilelor utilizează, în general, baterii de acumulatoare
acide cu plăci de plumb, cu tensiunea nominala de 12V, având borna negativă legată la masă şi
borna plus la circuitul monofilar al instalațiilor electrice ale automobilului.

Componentele unei baterii de


acumulatoare auto
1. borne;
2. placi bioxid de plumb (+);
3. plăci plumb (-);
4. electrolit;
5. carcasă material plastic;

10 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Contactul cu cheie are rolul de a alimenta circuitul instalaţiei de aprindere şi de


pornire (prin demaror), precum şi alţi consumatori ai echipamentului electric al
automobilului.
Este sub forma unui dispozitiv, prevăzut cu borne, care se alimentează de la bateria
de acumulatoare, numai în momentul răsucirii cheii de contact în prima poziţie (M)ș în
poziţia a doua (P), alimentează demarorul pentru pornire, după care, cheia liberă revine
automat în prima poziţie.

11
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente
Bobina de inducţie funcţionează pe principiul unui autotransformator, având rolul
de a transforma curentul de joasă tensiune din circuitul primar, primit de la bateria de
acumulatoare, prin ruptor, în curent de înaltă tensiune în circuitul secundar, capabil să
străpungă spaţiul dintre electrozii bujiei pentru a se forma scânteia electrică. Când circuitul
primar este închis, bobina se încarcă cu energie electrică (etapa 1). În momentul deschiderii
ruptorului curentul electric din circuitul primar este întrerupt (etapa 2), iar intensitatea
câmpului magnetic, generat de înfășurarea primară, începe să varieze, ceea ce conduce la
inducerea unei tensiuni înalte în înfășurarea secundară (3). Creșterea tensiunii în circuitul
secundar conduce la străpungerea întrefierului bujiei și implicit la producerea scânteii (etapa
4).

Secțiune longitudinală printr-o bobină de inducție


1. înfășurare primară (de joasă tensiune);
2. bornă înfășurare primară (conectată la bateria
de acumulatori);
3. bornă înfășurare secundară (conectată la
rotorul distribuitorului);
4. bornă înfășurare primară (conectata la ruptor);
5. înfășurare secundară (de înaltă tensiune);
6. miez de fier.
12 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Ruptorul-distribuitor este un ansamblu format din ruptor, distribuitor, regulatorul


de avans centrifugal şi regulatorul de avans vacuumetric.

13
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Ruptorul are rolul de a închide și deschide circuitul primar, transformând curentul


continuu în curent variabil, curent necesar pentru funcţionarea bobinei de inducţie.

Ruptor Animație funcționare ruptor

14 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente
În interiorul distribuitorului se află ruptorul, condensatorul și mecanismele de avans
centrifugal și vacuumatic. Cama de ridicare (1), a părții mobile a ruptorului (3), este montată pe
axul central al distribuitorului. Turația axului distribuitorului este 1/2 din turația motorului,
deoarece scânteia trebuie produsă doar la una din două rotații complete ale arborelui cotit. Axul
distribuitorului este antrenat de arborele cu came prin angrenare mecanică.
Mișcarea axului central este sincronizată cu mișcarea arborelui cotit pentru a putea
genera scânteia la cilindrul care va fi la sfârșitul comprimării. Pe același ax central este montat și
rotorul distribuitorului care închide circuitul secundar pentru fiecare cilindru/bujie în parte.

Vedere din interiorul distribuitorului

1. camă acționare ruptor;


2. ruptor (parte fixă);
3. ruptor (parte mobilă);
4. arc lamelar de revenire;
5. condensator;
6. conector circuit primar (de la bobina de
inducție).

15 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

De unghiul de închidere a contactelor (unghi Dwell) depinde creşterea valorii


curentului în circuitul primar al bobinei de inducţie. La motoarele cu turaţie mare, deoarece
acest unghi este redus, se foloseşte sistemul cu două ruptoare pentru a mări timpul de
închidere.

Mecanismul de acționare al ruptorului – unghiul Dwell


1. parte fixă ruptor;
2. parte mobilă ruptor;
3. camă de acționare;
A - unghi/perioadă ruptor deschis;
B - unghi/perioadă ruptor deschis (unghiul Dwell).

16 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente
Distribuitorul repartizează, prin capac şi fişe, curentul de înaltă tensiune la bujiile
montate la cilindri, în ordinea de aprindere prestabilită.
Borna înfășurării secundare din bobina de inducție este conectată printr-un cablu
(fișă) la borna centrală a distribuitorului. În capacul distribuitorului se află un rotor. Acesta
închide circuitul secundar în dreptul bujiei care trebuie să producă scânteie în momentul
respectiv. Deschiderea ruptorului trebuie sincronizată cu poziția pistonului în cilindru și cu
poziția rotorului din capacul distribuitorului.

Capac distribuitor cu fișe conectate (motor 6 cilindri)


17 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente
Capacul distribuitorului conține un rotor care închide circuitul secundar pentru
fiecare bujie în parte, succesiv, în funcție de ordinea de aprindere. În funcție de numărul de
cilindri ai motorului din capacul distribuitorului sunt prevăzute fișe care alimentează fiecare
bujie. Fișa centrală este conectată la bobina de inducție.

Interior capac distribuitor (motor 6 cilindri)

18 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente
Curentul electric din circuitul primar este întrerupt de ruptor și induce în circuitul
secundar tensiuni de până la 20000 V. În funcție de ordinea de aprindere a cilindrilor,
tensiunea electrică este distribuită la fiecare bujie de rotorul distribuitorului, prin capac și fișe.

Ansamblu distribuitor
1 – corp distribuitor;
2 – capac distribuitor;
2a – bornă centrală (conexiune cu
înfășurarea secundară a bobinei de
inducție);
2b – borne radiale (conexiune cu bujiile
cilindrilor);
3 – cameră avans pneumatic;
4 – conector circuit primar (de la bobina
de inducție).

19 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Condensatorul este montat în paralel cu contactele ruptorului. Acesta are doua


funcții în cadrul sistemului de aprindere. La deschiderea ruptorului absoarbe o parte din
curentul electric al circuitului primar, limitând astfel formarea arcului electric. La refacerea
contactului ruptorului cedează energia acumulată către circuitul primar, reducând astfel timpul
de energizare al bobinei de inducție.
Odată cu creșterea turației motorului termic scade timpul cât ruptorul este închis,
circuitul primar are mai puțin timp de înmagazinare a energiei. Astfel, tensiunea indusă în
circuitul secundar scade, intensitatea și durata scânteii este redusă. Din acest motiv sistemele
de aprindere cu ruptor-distribuitor, pentru un motor cu 4 cilindri, sunt limitate la maximum
9000 rot./min.

Condensator
20
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Bujia are rolul de a produce scânteia electrică pentru a


aprinde amestecul carburant.
Bujia conține doi electrozi, separați de un izolator, între
care se formează o scânteie. Electrodul negativ este de fapt corpul
bujiei, conectat prin intermediul chiulasei la borna negativă a
bateriei (masă), iar electrodul pozitiv este central și conectat la
bobina de inducție.
Componentele bujiei
Sursa: NGK
1. terminal
2. izolator terminal (zonă ondulată)
3. izolator terminal (zonă netedă)
4. element de etanșare
5. izolator electrod
6. sticlă conductoare
7. carcasă metalică
8. garnitură metalică
9. nucleu de cupru
10. distanța între electrozii bujiei (întrefier)
11. electrozi (pozitiv și negativ)
21
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

22
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente
Caracteristicile tehnice principale ale bujiei sunt:
 tipul şi dimensiunea filetului (M14, M18, M22; lungimea impusă de constructorul
motorului);
 valoarea termică (timpul în secunde, până când bujia ajunge la temperatura de
autocurăţire a electrozilor – 600 … 800 0C);
 distanţa dintre electrozi (0,5 – 0,7 mm).

23
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Alegerea bujiilor se face după următoarele


principii:
 bujii reci – pentru motoarele cu raport de
compresie şi turaţie mare, precum şi în localităţi
aglomerate, evitându-se astfel preaprinderile;
 bujii calde – pentru motoarele lente şi cu raport
de compresie scăzut, pentru a se împiedica
depunerile de ulei şi calamină pe electrozi şi deci
poluarea;
 bujii calde – pentru motoarele cu grad de uzură
ridicat.

Repartiția zonelor de disipare a căldurii din bujie


24
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Conductoarele de joasă tensiune (din cupru multifilar cu izolaţie din material


plastic) fac legătura între elementele circuitului primar. Capetele lor au terminaţii de
prindere pentru şuruburi sau papuci.

Conductoarele de înaltă tensiune (fişele fac legătura între bobina de inducţie şi


borna centrală a capacului distribuitorului (fişa centrală), precum şi dintre distribuitor
(bornele laterale ale capacului) şi bujii (fişele laterale sau fişele bujiilor).

25
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Regulatorul de avans centrifugal (1) este format din două greutăţi articulate pe o
flanşă cu două ştifturi, pe arborele ruptorului, care sunt solidarizate cu flanşa bucşei cu came
prin două arcuri tarate.
La o anumită turaţie, contragreutăţile se deplasează şi rotesc bucşa cu came, în
sensul de rotaţie, asigurând un avans la deschiderea contactelor cu atât mai mare cu cât turaţia
motorului este mai mare (avans 2-150 RAC).

26
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune), 2, este format dintr-o capsulă


cu o membrană în interior, articulată cu platoul ruptorului. Capsula este în legătură cu galeria
de admisie (sub clapeta de accelerație a carburatorului) printr-o conductă. El intră în acțiune,
în funcţie de sarcina motorului (sub turaţia minimă de funcţionare a regulatorului centrifugal).
Când clapeta este închisă, depresiunea este mare şi regulatorul vacuumatic asigură
avans maxim, rotind platoul în sens invers. La deschiderea clapetei, depresiunea este redusă şi
regulatorul vacuumatic nu lucrează.

27
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.2. Elemente componente

28
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Funcţionare şi reglare

După ce amestecul aer-carburant s-a aprins, propagarea frontului de flacără în


cilindru se realizează cu o anumită viteză (ex. 24 m/s). Din acest motiv arderea completă a
amestecului aer-carburant necesită un anumit interval de timp. În plus se urmărește obținerea
presiunii maxime în cilindru imediat după PMI, când pistonul își începe cursa de destindere.
Pentru a obține aceste caracteristici este necesar ca declanșarea aprinderii
amestecului aer-carburant să se producă înainte ca pistonul să ajungă la PMI. Unghiul, în
grade rotație arbore cotit (°RAC), la care se produce scânteia în cilindru se numește avans la
aprindere.

Cuplul motor maxim în funcție


de avansul la aprindere

29
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Funcţionare şi reglare

Pentru a obține cuplul maxim al unui motor, la un motor pe benzină, scânteia


trebuie să se producă cu un avans optim de 20 – 25 °RAC. De exemplu, dacă bujia produce
scânteia exact când pistonul este la PMI (avans 0 °RAC) cuplul motor maxim este cu 60%
mai mic față de cazul în care s-ar aplica avansul optim.

Unghiul de avans optim la aprindere depinde de mai mulți factori:


 turația motorului
 sarcina motorului
 compoziția amestecului aer-carburant
 raportul de comprimare
 tipul combustibilului

Pentru un anumit motor și combustibil, avansul la aprindere depinde de 2 factori:


turația și sarcina motorului. Sistemul de aprindere cu ruptor-distribuitor are prevăzute două
mecanisme de reglare a avansului la scânteie, în funcție de turația și sarcina motorului.

30
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Funcţionare şi reglare
Odată cu creșterea turației motorului timpul disponibil pentru arderea amestecului
aer-combustibil este mai mic. Din acest motiv, pentru a păstra performanțele dinamice ale
motorului, la creșterea turației motorului avansul la aprindere este mărit. Corelația avansului
la aprindere cu turația motorului termic se face utilizând un mecanism centrifugal.

Sistemele de reglare a avansului la aprindere


1. mecanism centrifugal
31 2. mecanism pneumatic
Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Funcţionare şi reglare

Mecanismul de avans centrifugal al


sistemului de aprindere cu ruptor-
distribuitor
1. arc elicoidal
2. platou camă acționare ruptor
3. contragreutate

Odată cu creșterea turației, contragreutățile (3), datorită forței centrifuge, pivotează


în jurul articulației și apasă asupra platoului (2) rigidizat cu cama de deschidere a ruptorului.
Astfel cama ruptorului se va roti suplimentar în sensul rotii sale și va acționa mai devreme
contactul ruptorului. În acest mod bujia va produce scânteie cu avans mai mare decât în cazul
unei turații scăzute.
La reducerea turației arcurile elicoidale (1) aduc contragreutățile (3) în poziția
inițială iar acțiunea asupra camei de acționare a ruptorului se inversează. Aceasta va fi rotită în
sens invers sensului de rotație ceea ce va întârzia deschiderea ruptorului.
32
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Funcţionare şi reglare
De obicei, acest tip de mecanism reglează avansul la aprindere pentru turații mai
mari de 1000 rot./min. Totodată, avansul centrifugal se limitează la valoarea maximă începând
cu 4000 rot./min, când contragreutățile sunt în poziția maxim deschisă.
Motoarele care utilizau sisteme de aprindere mecanice cu ruptor-distribuitor nu
reglau amestecul aer-combustibil în jurul valorii stoichiometrice. La aceste motoare, odată cu
creșterea sarcinii, creștea și cantitatea de combustibil admisă în cilindri și implicit presiunea și
temperatura la sfârșitul cursei de comprimare. În aceste condiții viteza de ardere a amestecului
era mai mare iar pentru a păstra performanțele optime ale motorului avansul la aprindere
trebuie redus.
Reducerea avansului la aprindere odată cu creșterea sarcinii motorului se face cu
ajutorul mecanismului vacuumatic al distribuitorului.

Mecanismul vacuumatic de reglare a


avansului la aprindere în funcție de sarcina
motorului

33 Sursa: http://www.e-automobile.ro/
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Funcţionare şi reglare

Mecanismul de avans vacuumatic conține o cameră cu membrană care este


conectată la galeria de admisie a motorului, după clapeta obturatoare. La sarcini mici, când
depresiunea după obturator este mare, în cameră se creează vacuum care acționează tija
mecanismului. Acesta este conectată la suportul mobil pe care este montat ruptorul. Tija
rotește platoul în sens invers sensului de rotație al camei, iar ruptorul va fi deschis mai
devreme (avans mai mic). La sarcini mari ale motorului termic, când obturatorul este deschis,
depresiunea scade iar platoul revine la poziția inițială avansul fiind mărit.
Acest sistem de aprindere cu ruptor-distribuitor nu mai este utilizat pe motoarele de
fabricație curentă dar este deosebit de interesant mai ales datorită mecanismelor de corecție a
avansului. Motoarele moderne au sisteme de aprindere integral electronice, comandate de
calculatorul de injecție. Despre acestea vom discuta pe larg într-un articol viitor.

Modul de funcționare al mecanismului vacuumatic

34
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Operaţii de întreţinere

Ruptorul-distribuitor

Verificarea şi reglarea ruptorului:


se controlează starea contactelor;
se verifică starea pintenului izolat şi a conductorului de alimentare a contactului mobil;
se reglează distanţa dintre contacte la 0,40-0,60 mm prin deplasarea suportului contactului
fix;
se verifică jocul arborelui de la ruptor, în bucşele lagăre din corpul ruptor -
distribuitorului; jocul radial peste 0,2 mm duce la înrăutăţirea funcţionării motorului;
se verifică jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0,1 mm);
se controlează starea bucşei izolatoare din corpul ruptorului şi a bornei de alimentare de la
bobina de inducţie;
se verifică funcţionarea condensatorului.

Verificarea distribuitorului constă în:


analiza stării izolaţiei capacului, a ploturilor, a periei şi arcului, a clemelor de fixare;
controlul stării izolaţiei rotorului, oxidarea lamelei rotorului şi verificarea distanţei faţă de
ploturile laterale.

35
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Operaţii de întreţinere

Regulatoarele de avans

Controlul funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lămpii


stroboscopice, la turaţia de 1 000 rot/min şi la cea corespunzătoare puterii economice (4 000
rot/min pentru Dacia 1300); verificarea funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face
ţinând cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distribuţiei (volantul motorului)
şi de un reper ajutător, bine definit pentru fiecare tip de motor. Iniţial, reperul ajutător trebuie
să se deplaseze spre cel fix, iar în final să se suprapună.

Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special, pornind de la turaţia


de ralanti, când clapeta de acceleraţie este închisă şi pe mă-sură ce se deschide se urmăreşte
valoarea avansului.
În general, avansul vacuumatic este de 2,5-150 RAC pentru o variaţie a depresiunii
de 0,35-0,7 bar; dacă membrana este fisurată, dispozitivul de avans vacuumatic nu
funcţionează

36
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Operaţii de întreţinere

Bobina de inducţie

verificarea fixării papucilor de legătură de conductoarele de joasă tensiune;


verificarea piesei terminale şi a manşonului de cauciuc pentru fişa centrală;
verificarea stării de fixare a bobinei pe motor (departe de surse de căldură) şi a
funcţionării ei cu testerul electronic sau prin proba scânteii.

Bujia

operaţii de curăţire (curăţirea de calamină se face fie cu o perie de sârmă fină sau prin
sablare cu nisip);
operaţii de reglare (reglarea distanţei dintre electrozi se face după controlul stării lor şi a
izolatorului de porţelan, a filetelor şi garniturii de etanşare cu locaşul din chiulasă; se
realizează reglarea prin deplasarea electrodului lateral faţă de electrodul central, măsurând
distanţa cu lamele de interstiţii sau calibru rotund - 0,5-0,7 mm);
operaţii de verificare a funcţionării (se urmăresc: intensitatea si culoarea scânteii;
întreruperi sau scurgeri între izolaţie şi corp).

37
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Operaţii de întreţinere

Bornele bateriei de acumulatoare şi conductoarele respective se dezoxidează şi


se ung cu un strat subţire de unsoare consistentă, protectoare. Buna funcţionare este asigurată
de o tensiune corectă debitată de bateria de acumulatoare (12-14 V).

Conductoarele de joasă tensiune trebuie să nu aibă întreruperi, dezizolări sau


îmbătrâniri ale izolaţiei, iar piesele terminale de legătură se dezoxidează şi se fixează bine pe
elementele instalaţiei de aprindere, pentru a evita căderile de tensiune.

Conductoarele de înaltă tensiune (fişele) trebuie să nu aibă crăpături, rupturi sau


îmbătrâniri ale izolaţiei, iar piesele terminale de racordare să nu aibă oxidări sau porţiuni
arse, manşoanele de protecţie fiind în stare bună.

38
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Operaţii de întreţinere

Punerea la punct a aprinderii

Verificarea punerii la punct a aprinderii, care să asigure respectarea avansului de


deschiderea contactelor ruptorului şi deci a scânteii la bujii, se face astfel:
se roteşte arborele cotit până se aduce pistonul (pe compresie) la punct corespunzător
avansului indicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant, poziţionat faţă de un reper fix
de pe carcasă) şi se scoate capacul distribuitorului;
se roteşte corpul ruptorului, până ce cama corespunzătoare plotului nr. 1 de la capacul
distribuitorului deschide contactele; aceasta se determină fie cu lampa de control montată
între contactul mobil şi masă şi care se aprinde în acest moment (la deschiderea
contactelor), fie cu lampa stroboscopică prin reperele de punere la punct;
avansul se măreşte prin rotirea corpului ruptorului în sens invers sensului de rotaţie, şi se
micşorează rotindu-1 în acelaşi sens;
se blochează corpul ruptorului cu şurubul corespunzător şi se montează capacul
distribuitorului, iar fişele se racordează la bujii în ordinea de funcţionare a motorului.

39
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Defecte în exploatare

Motorul nu porneşte, datorită următoarelor cauze:

desfacerea, slăbirea sau ruperea conductoarelor electrice, precum şi scurtcircuitarea lor la


masă;
înfăşurarea primară a bobinei de inducţie arsă;
scurtcircuite la înfăşurarea secundară a bobinei de inducţie;
contactele ruptorului oxidate, arse sau dereglate;
condensator străpuns;
schimbarea între ele a fişelor bujiilor;
punerea la punct a aprinderii greşită sau dereglată;
defecţiuni ale distribuitorului (capac fisurat, ploţi carbonizaţi, perie uzată sau arcul ei
dereglat, rotor spart sau lamelă carbonizată);
bujii defecte (ancrasate, electrozi topiţi sau dereglaţi, fisurarea izolatorului).

40
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Defecte în exploatare

Motorul se opreşte din motivele:

defecţiuni în circuitul primar: slăbirea conductoarelor sau pieselor terminale de legătură a


elementelor componente (baterie, contact de cheie, indicator de curent, bobină de inducţie,
ruptor), scurtcircuitări la masă, contacte oxidate sau dereglate la ruptor, arc slăbit al
contactului mobil; fisurarea bucşei izolatoare de la borna de intrare a curentului în ruptor,
condensator străpuns, rezistenţă adiţională întreruptă, bobină de inducţie cu înfăşurarea
primară străpunsă;
dereglări ale contactelor ruptorului pot fi cauzate şi de uzura neuniformă a camelor, a
platoului contactelor, a bucşei sau a arborelui ruptorului;
defecţiuni în circuitul de înaltă tensiune: scurtcircuitarea înfăşurării secundare a bobinei
de inducţie, conductoare (fişe) întrerupte sau dezizolate, distanţa prea mare între lamelele
rotorului şi ploţii capacului distribuitorului, capac fisurai sau spart, peria şi arcul ei
defecte, bujii necorespunzătoare (ancrasate, cu electrozi topiţi sau la distanţă
necorespunzătoare), elemente de deparazitare defecte.

41
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Defecte în exploatare

Motorul funcţionează neregulat (întrerupe), datorită cauzelor:

defectarea ruptor-distribuitorului prin distanţa necorespunzătoare între contacte, oxidarea


lor, desfacerea legăturilor la borna ruptorului sau a condensatorului;
defectarea bujiilor ce se poale constata prin verificarea stării de în-călzire a izolatorului
(după oprirea motorului); dacă este rece, bujia nu a lucrat. Verificarea se poate face şi cu
motorul la ralanti, scurtcircuitând pe rând bujiile cu o şurubelniţă; la bujii defecte, motorul
nu-şi modifică mersul.

Motorul întrerupe sau nu funcţionează la turaţie mare datorită:

scurtcircuitării înfăşurării secundare a bobinei de inducţie;


distanţei prea mari a contactelor ruptorului;
arcul lamelar al contactului mobil, prea slab;
scurtcircuitării între doi ploţi laterali de la capacul distribuitorului (capacul fisurat);
slăbirii unor borne de legătură;
uzurii neuniforme a camelor de la bucşa cu came sau deformării arborelui ruptorului ceea
ce duce la deschiderea neuniformă a contactelor.

42
3. Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic
3.3. Defecte în exploatare

Motorul nu dezvoltă puterea nominală provocată de:

avans prea mare sau prea mic la aprindere;


funcţionarea necorespunzătoare a regulatoarelor de avans.

Motorul evacuează gaze abundente şi formează calamină datorită:

avansului iniţial prea mic, ceea ce face ca arderea să fie incompletă:


bujii reglate necorespunzătoare sau deteriorate.

Motorul consumă excesiv benzină din cauzele:

avans prea mic al aprinderii;


distanţă necorespunzătoare între contactele ruptorului;
bobina de inducţie defectă;
condensator străpuns;
distanţă necorespunzătoare între electrozii bujiilor.

43
Instalaţia de aprindere cu baterie de acumulatoare şi ruptor mecanic

Bibliografie

1. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă şi Şt. Samoilă - Automobile – Cunoaştere, întreţinere şi reparare,


Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2013.
2. http://www.e-automobile.ro/
3. Cataloage auto
4. Cărţi tehnice ale automobilelor

44