Grupa Apusenilor

1. Delimitare

- Nord – Valea Barcăului

- Sud – Valea Mureșului
- Est – Depresiunea Coliniara a Transilvaniei
- Vest – Dealurile și Câmpia de Vest

2. Analiza geografică a zonei prin prisma unor factori

a) Principalele forme de relief
- Munții Crișului: M-ții Codru-Moma (vf. Pleșu 1.112m) și M-ții Pădurea Craiului
- Munții Meseșului: M-ții Seș (Plopiș, vf. Măgură Mare 918m), M-ții Meseș
- Munții Bihorului: M-ții Bihor (vf. Bihor 1.849m), M-ții Vlădeasa (vf. 1.836m),
Muntele Mare (vf. Muntele Mare 1826m), Muntele Găina (vf. 1486m), M-ții Gilău
- Munții Mureșului: M-ții Zarandului, M-ții Metaliferi, M-ții Trascău
- Depresiunile: Huedin, Brad, Zarand, Beiuș, Șimleu
b) Rețeaua hidrografică
- Lacurile: Fântânele, Tarnița, Gilău, Leșu
- Râurile: Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Someș, Arieș, Barcău
c) Căi de comunicații
- Căi rutiere: E60 – Oradea-Cluj-Napoca, E79 – Oradea-Vașcău-Alba-Iulia
- Căi feroviare: Oradea – Cluj-Napoca, Oradea – Vașcău, Sântana – Brad, Câmpeni –
Câmpia Turzii;
- Căi aeriene: Aeroport Oradea
d) Așezări umane
- Beiuș, Ștei, Brad, Gilău, Huedin,Câmpeni, Mogoș, Abrud

3. Analiza militară a zonei

a) Culoare de mobilitate și direcții de ofensivă-trecători
 Defileul Mureșului prin trecătoarea Deva - Căpruța care are șosea asfaltată și care
leagă Câmpia de Vest și Podișul Transilvaniei, posibilitatea de manevră fiind pe toate
direcțiile.
 Trecătoarea Moldovenești – Câmpeni – Nucet care are șosea asfaltată și care leagă
zona de vest a țării și zona centrală, posibilitatea de manevră fiind spre est Turda și
Tg. Mureș, spre sud Brad, Abrud, Valea Mureșului și spre vest Beiuș și Oradea.
 Trecătoarea Albac - Gilău care are șosea asfaltată și leagă Zona Centrală a M-ților
Apuseni de Poarta Mureșului, având posibilități de manevră spre est Câmpia
Transilvaniei, Cluj-Napoca și spre sud cu trecatoărea Moldovenești – Câmpeni.
 Trecătoarea Petriș - Vașa de Jos care are șosea pietruită, leagă Valea Mureșului și
Depresiunea Halmagiu, avand posibilitati de manevra spre est cu Depresiunea Brad,
Zlatna și Alba-Iulia și spre vest cu Depresiunea Gurahonț și Zarandului.
 Trecătoarea Vașcău-Vârfurile care are șosea asfaltată și care leagă Valea Crișului
Negru și Alb, având posibilități de manevră – prin nord: Depresiunea Beiuș și prin
sud: Valea Mureșului.
 Trecătoarea Șard-Zlatna-Brad care trece prin Pasul Bucium (925m), șosea
nemodernizată între aceste orașe, care leagă valea Crișului Alb de depresiunea
 Transilvaniei, având posibilitate de manevră – la vest: depresiunea Zarand și la est:
Câmpia Turzii.
 Trecătoarea Brad – Deva care trece prin pasul Vălișoara(725m) care are șosea
modernizată (DN 74) între cele două orașe, legând depresiunea Brad de defileul
Mureșului, având ca posibilitate de manevră în vest depresiunea Zlatna, nord-vest
depresiunea Beiuș, în sud depresiunea Hațeg, sud-est culoarul Orăștiei și sud-vest
defileul Mureșului.
 Trecătoarea Câmpeni-Arieșeni-Stei trece prin pasul Vârtop (1160m), șosea asfaltată,
leagă Valea Arieșului și Depresiunea Beiuș, având posibilități de manevră la est Valea
Arieșului, la nord-vest depresiunea Beiuș, la sud-vest depresiunea Zarand, la sud prin
pasul Vălișoara și la sud-est prin pasul Bucium.
 Trecătoarea Brăișoru – Borod care trece prin Pasul Ciucea care are șosea asfaltată,
având posibilități de manevră la vest prin depresiunea Vad și la est prin depresiunea
Huedin.

b) Posibile aliniamente de apărare

 În cazul unui atac din partea de Nord, lanțul format din Munții Plopiș și Munții
Meseșului reprezintă o barieră ce face imposibilă trecerea în partea sudică a Munților
Apuseni, întărită în partea de Nord-Vest de râul Barcău.
 În cazul unui atac din partea de Sud, râul Mureș reprezintă un prealiniament de apărare
fiind dublat în adâncime de lanțul muntos format din Munții Zarandului și Munții
Metalferi.
 Partea de Est a Munților Apuseni reprezintă un aliniament de apărare complex, fiind
greu accesibilă datorită râurilor Someș și Mureș care completează singurele posibilități
de trecere a lanțului muntos format din Munții Meseșului, Munții Vlădeasa, Munții
Gilău, Munții Muntele Mare și Munții Trașcăului.

c) Puncte-cheie din teren

 Depresiunile Brad, Huedin și Șimleu favorizează dispunerea rezervelor și a
detașamentelor.
 Munții Bihorului, cu cea mai mare întindere, ocupând partea centrală la altitudinea
maximă de 1849 m în Vârful Bihor.
 Munții Vlădeasa din nordul Munților Bihor, formați din granit care ating 1836 m în
vârful cu același nume.
 Muntele Mare, situat între Râul Someșul Cald și Râul Arieș care atinge în varful cu
același nume 1826 m, fiind al treilea vârf care depașește 1800 m.
 Muntele Găina cu cel mai înalt vârf cu același nume, Vârful Gaina, la o altitudine de
1484 m.
 Hidrocentralele de pe Someșul Mic (Tarnița, Marișelu, Gilău), Iada si Drăgan.

d) Eventuale restricționări în desfășurarea operațiilor militare

 Partea de Vest a Munților Apuseni reprezintă un aliniament dificil de apărat, datorită
numeroaselor posibiltăți de acces în interiorul zonei montane.
 Relieful puternic frământat, acoperit, compartimentat şi existenţa unor porţiuni de
teren greu accesibile limitează sau fac imposibilă folosirea tehnicii de luptă.
 Este afectată observarea pe spații întinse.
 Înclinarea mare a pantelor determină creşterea consumului de carburanţi şi scade
puterea motoarelor.
 Greutăți în aprovizionare, în special prin partea de Vest a zonei muntoase.
4. Particularități ale ducerii luptei în zona geografică, rezultate în urma analizei
geografico-militare
 Dispunerea față de frontieră la o distanță relativ mică, obligă organizarea apărării
la intrarea în zona muntoasă, de-a lungul văilor celor trei Crișuri pentru
consolidarea apărării.
 Trupele, în general, acţionează cu flancurile acoperite, cu excepția părții vestice.
 Greu de străbătut cu tehnica militară, cei mai fragmentați munți din Carpați.
 Vulnerabilitate în apărarea zonei vestice.
 Avantaj în apărarea zonei Sud-Estice, aliniamente fortificate cu obstacole naturale
și accesul foarte greu accesibil în interiorul Munților Apuseni.
 Imposibiltate accesului în centrul țării prin partea de Vest a Munților Apuseni.
 Asigură condiții favorabile ducerii luptei pentru o perioada de timp lungă,
reducând extinderea câmpului de luptă.
 Oportunități de executare a manevrei de forțe de pe o direcție pe alta, pe drumurile
de rocadă care leagă văile Crișurilor.

5. Posibilități de trecere din zona geografică în altă zonă geografică

 Nord: prin Depresiunea Șimleu se face legătura cu Dealurile Silvaniei
 Sud: prin trecătoarea Petriș-Vașa de Jos se face legătura cu Dealurile Lipovei,
prin trecătoarea Deva-Brad se poate ajunge în Culoarul Orăștiei
 Est: prin Depresiunea Huedin se poate ajunge în Podișul Someșelor.
 Vest: prin Depresiunile Zarand, Beiuș fac legătura cu Dealurile și Câmpia de
Vest.