Vous êtes sur la page 1sur 18

Liceul Tehnologic Agricol Bistrița

INSTALAȚII DE APRINDERE –
CONSTRUCȚIE, FUNCȚIONARE,
DEFECTE ÎN EXPLOATARE

Harpa Ionut

1
CUPRINS

Argument
Cap. I Constructia si repararea instalatiei de aprindere cu baterie
l.l. Generalitati si constructia instalatiei de aprindere cu baterie
1.2. Constructia elementelor componente ale instalatiei de aprindere
1.3 lntretinerea, defectele in exploatare ~i repararea instalatiei de aprindere

Cap. II lnstalatii de aprindere electronice


l.l. Generalitati ~i constructia instalatiei de aprindere electronice
1.2. Constructia elementelor componente ale instalatiei de aprindere
1.3 Intretinerea, defectele in exploatare ~i repararea instalatiei de aprindere
Bibliografie

2
ARGUMENT

La motoarele cu ardere interna, aprinderea amestecului carburant se face fie prin


scanteie electrica (la motoarele cu carburant), fie prin autoaprindere (la motoarele diesel).
La m.a.s. aprinderea are loc sub forma unei descarcari electrice in mediul gazoscu
ajutorul curentului de inalta tensiune. Scanteia electrica pentru aprinderea amestecului
carburant se produce sub forma unui arc electric intre electrozii unei bujii la fsarsitul cursei de
compresie, cand presiunea in cilindru atinge (10…12)10³N/m².
La m.a.c. aprinderea se face spontan, fara scanteie de la o sursa electrica exterioara,
datorita incalzirii prin compresie a aerului din cilindru pana la o temperatura de 450-750ºC
cand presiunea creste la (35…40) 10³N/m².
Instalatia de aprindereare rolul de aasigura producerea unei scantei electrice suficient
de puternice pentru a aprinde, la un moment dat, amestecul din interiorul cilindrului.
Ea trebuie sa indeplinesaca urmatoarele conditii:
-sa produca intre electrozii bujiei o scanteie electrica, la un moment strict determinat;
-sa realizeze o tensiune inalta, pentru ca scanteia sa se produca la toate regimurile de
functionare ale motorului;
-sa se sigure energia electrica necesara pentru ca scanteia sa aprindaamestecul
carburant in orice regim de functionare a motorului;
-sa functioneze in bune conditii si la temperatura de 85-90ºC, care se creeaza, de
obicei, in zona de din imediata vecinatate a motorului.
Deoarece viteza de ardere a amestecului carburant, de la o anumita turatie in sus, este,
practice, constanta,este necesar ca, o data cu cresterea turatiei sau cu modificarea sarcinii
motorului, scanteia sa fie produsa in diverse momente.
In functie de sistemul constructiv, exista mai multe tipuri de instalatii de aprindere: cu
baterie, bobina de inductie si ruptor-distribuitor; cu magnetou; cu tranzistoare.

3
CAPITOLUL I: CONSTRUCTIA SI REPARAREA INSTALATIEI DE
APRINDERE CU BATERIE

1.1 Generalitati si constructia instalatiei de aprindere cu baterie


Instalatia de aprindere cu bateriea de acumulatoare este compusa din:bateria de
cumulatoare 1, intrerupatorul aprinderii sau contactul 2, o bobina de inductie 3, (cu
infasurarea primara 10 si infasurarea secundara 11), ruptorul de cama 7 si contactele 8,
distribuitorul 5 cu rotorul 6, bujiile 4 si condensatorul 9. Curentul de joasa tensiune al bateriei
de acumulatoare este transformat cu ajutorul bobinei de inductie in current de inalta tensiune
si repartizat la bujiile cilindrilor, in ordinea de aprindere a motorului, de catre distribuitor.
Curentul de inalta tensiune se produce prin inductie in infasurarea secundara a bobinei de
inductie, in momentul in care curentul de joasa tensiune este inregistrat de catre ruptor (cama
si contactele). Condensatorul, legat in parallel cu ruptorul, contribuie la marirea vitezei de
variatie a campului magnetic produs de infasurarea primara bobinei de inductiesi in acelasi
timp micsoreaza femomenul de aparitie al scanteilor intre contactele ruptorului .
Instalatia de aprindere (fig. 1) are doua circuite:unul prin care circula curentul de joasa
tensiune, denumit si circuitul primar, si altul prin care circula curentul de inalta tensiune,
denumit si circuitul secundar.
Circuirul de joasa tensiune (fig. 1.a) cuprinde:bateria de acumulatoare 1,
intrerupatorul aprinderii 2, infasurarea primara 4, a bobinei de inductie 3, ruptorul 6 si masa.
Circuitul de inalta tensiune (fig. 1.b) cuprinde: infasurarea secundara 5 a bobinei de
inductie, distribuitorul 7 si bujiile 8. De la bujii, curentul terce prin masa si se introduce la
infasurarea secundara, trecand prin baterie, intrerupatorul de aprindere si infasurarea primara.

Fig. 1. Schema de principiu a instalaţiei de aprindere de la baterie şi circuitele


curentului de joasă şi înaltă tensiune.

2.1 Constructia elementelor componente ale instalatiei de aprindere


a). Bujia
Are rolul de a aprinde amestecul carburant, prin scanteia care se produce intre cei doi
electrozi. Ea conduce curentul de inalta tensiune spre interiorul cilndrilor.

4
Bujiile pot fi demontabile si nedemomtabile. La motoarele de automobile se folosesc
cu precadere bujiile nedemontabile.
Bujia se compune din corpul metallic 4, izolatorul 1 si electrozii 7 si 8 (fig.2), izolati
unul fata de celalalt. Corpul metallic constituie suportul bujiei si este prevazut la partea
inferioara cu o portiune filetata care se insurubeaza in chiulasa motorului, iar la partea
superioara are o forma hexagomala pentru strangere cu cheia. La unele bujii, corpul este
demontabil, permitand scoaterea izolatorului. Etansarea corpului cu chiulasa motorului se face
cu ajutorul garniturii de etansare 6.
Izolatorul este confectionat dintr-o ceramica speciala si serveste la izolarea
electrodului central de cel lateral. El are o forma cilindrica, iar capatul care este fixat in corpul
metalic are o forma de trunchi de con (ciocul izolatorului). Forma izolatorului depinde de
camtitatea de caldura ce trebuie evacuata. Etanseitatea intre electrodol central si isolator se
realizeaza cu ajutorul unui mastic special conducator de curent 3.
Electrozii bujiei servesc la producerea scanteii electrice.
Electrodul central 7 este fixat in izolatorul 1 . De capatul superior 2 al electrodului
central se fixeaza, cu piulita 5, capatul terminal al conducatorului de inalta tensiune.
Electrodul lateral 8 sau de masa este fixat de corpul metalic al bujiei. La unele bujii, se
prevede o rezistenta aditionala pentru inlaturarea parazitilor radiofonici, care se produc in
timpul functionarii instalatiei de aprindere.
Caracteristicile cele mai importante ale bujiei sunt: dimensiunile filetului partii de
insurubare a corpului, distanta dintre electrozi si valoarea termica.
Dimensiunile filetului partii de insurubare a corpului pot avea urmatoarele valori:
24,18,14,12 si 10 mm. Cele mai folosite sunt bujiile cu filet metric de: 18 x 1.5; 14 x 1.25 si
10 x 1 (prima cifra reprezinta diametrul partii filetate, iar cifra urmatoatre pasul filetului).
Lungimea partii filetate a bujiei si inaltimea orificiului prevazut in chiulasa pentru
bujie trebuie sa fie in concordanta.
In cazul unui filet prea scurt fata de inaltimea orificiului din chiulasa se va acumula
calamina sub electrozii bujiei ceea ce va influenta functionarea normala a motorului. In cazul
unei lungimi prea mari a filetului, astfel incat bujia va depasi inaltimea orificiului din
chiulasa, existand pericolul ca bujia sa fie lovita de piston, se va produce auto aprinderea
amestecului carburant.
Distanta dintre electrozii bujiei intre are se produce scanteia electrica este de 0.4-
0.8mm. Daca raportul de comprimare al motorului este mare se folosesc bujii cu distanta intre
electrozi mica si invers.

Fig. 2. Bujie :
a — bujie caldă ; b — bujie rece.

5
Cu cat distanta dintre electrozi este mai mare, pentru producerea unei scantei la fel de
puternice, tensiunea trebuie marita proportional. Datorita faptului ca tensiunea nu poate fi
modificata dupa voie, distanta dintre electrozii bujiei trebuie mentinuta la valoarea prescrisa.
Prin uzura electrozilor datorita scanteilor si a coroziunii, distanta dintre electrozi se mareste.
Reglarea distantei se face prin indoirea electrodului lateral fixat de corpul metalic.
Valoarea termica. In timpul functionarii motorului, bujia si in special varful
izolatorului se incalzesc atingand o anumita temperatura numita de regim.
La punerea in functiune a motorului rece, bujia fiind, de asemenea, rece, absoarbe o
cantitate mare de caldura Q de al gazelle calde si pierde o cantitate foarte mica. In felul acesta
ea acumuleaza la fiecare ciclu motor o cantitate oarecare de caldura, ceea ce face ca
temperatura bujiei sa creasca treptat.
Concomitent cu crestera temperaturii bujiei scade cantitatea de caldura absorbita si se
maresc pierderile, deoarece diferenta de temperatura dintre bujie si aerul inconjurator sau
chiulasa creste.
In acest fel se ajunge intr-un timp scurt de funcionare la un echilibru termic, in care la
o anumita temperatura atinsa de bujie, cantitatea de caldura primita de aceasta este egala cu
cantitatea de caldura primita de aceasta este egala cu cantitatea de caldura cedata.
In aceasta situatie bujia are temperatura de regim corespunzatoare conditiilor
respective de functionare.Daca aceste conditii se schimba, se modifica si temperatura de
regim a bujiei.
Temperaturile de regim atinse de diferite tipuri de bujii, in aceleasi conditii de
functionare a motorului pot fi mai marisau mai mici.
Bujia cu temperatura de regim mai ridicata se numeste bujie calda (cu varful
izolatorului mai lung), iar bujia cu temperatura de regim mai scazuta se numeste bujie rece
(cu varful izolatorului mai scurt).
La motoarele rapide, cu raport de comprimare mare, se folosesc bujii reci, pentru a se
evita preaprinderea amestecului carburant.
Valoarea termica a bujiilor se indica printr-o cifra cuprinsa intre 45 si 260.
Valorile superioare caracterizeaza bujiile speciale destinate motoarelor automobilelor
de curse la care valoarea termica poate atinge 400. Cu cat valoarea termica este mai mica cu
atat bujia este mai calda.
Cele mai uzuale valori termice ale bujiilor folosite in tara noastra sunt urmatoarele: 49;
95; 125; 145; 195; 225; 240; 260.

b) .Bobina de inductie
Bobina de inductie este un transformator ridicator de tensiune, care are rolul de a
transforma curentul de joasa tensiune de 6V sau 12Vin curent de inalta tensiune de
aproximativ 15000V.Bobina de inductie functioneaza pe baza fenomenului de inductie
electromagnetica.
In figura 3 se reprezinta schema si principiul de functionare a bobinei de inductie. Pe
miezul 1se gasesc doua infasurari: infasurarea primara 2, cu un numar mai mic de spire din
sarma groasa, si infasurarea secundara 3, formata dintr-un unmar mia mare de spire din sarma
subtire. Inasurarea primara este lagata cu ruptorul 4 la sursa de curent.
6
La inchiderea si eschiderea circuitului infasurarii primare, miezul se magnetizeaza, iar
liniile de forta ale campului magnetic care ia nastere (reprezentate in figura prin linii
intrerupte) dau nastere in infasurarea secundara la un curent de ternsiune inalta. Dupa ce
curentul si campul magnetic se stabilizeaza in infasurarea secundara unse mai induce nici un
curent.
La inchiderea contactelor ruptorului curentul din circuitul primra creste de la zero
pana la o valoare care este cu atat mai mare, cu cat contactele ruptorului stau inchise un
interval de timp mai indelungat. Acest interval de timp de-pinde, la randul sau,de turatia
motorului (cu cat turatia este mai mare, cu atat inter-valul este mai redus).

Fig. 3. Schema şi principiul de


funcţionare a bobinei de inducţie.

Valoarea curentului primar depinde si de tensiunea bateriei de acumultoare , de


inductanta bobinei si de rezistenta electrica a circuitului primar.
Daca se irtrerupe curentul (deschiderea circuitului) in infasurarea primara, cu ajutorul
ruptorului, campul magnetic se va micsora pana se va anula, iar liniile lui de forta se vor
strange si vor intersecta spiralele infasurarii secundare. Prin intersectarea spiralelor din
infasurarea secundara de catre liniile de forta ale campului magnetic, inele se va induce din
nou uncurent de inalta tensiune (de ens contrar cu cel podus la inchiderea ruptorului). Daca
ruptorul se va inchide din nou, se va intampla acelasi fenomen.
La deschidera contactelor ruptorului, curentul din circuitul primar scade busc spre
zero.
In momentul in care liniile de forta ale campului magnetic intersecteaza si spirel
infasurarii rpimare, va lua nastere si in aceasta infasurare un curent de auot inductie. Curentul
de autoinductie va reduce viteza de variate a campului magnetic. Astfel, curentul de
autoinductie care apare la inchidera ruptorului 4(cand curentul principal creste)va fi indreptat
impotriva lui(curentul din infasurarea primara) iar la deschiderea ruptorului, cand curentul
principal scade curentul de autoinductie este de acela si sens cu el. Din cele aratate rezulta ca,
la inchiderea ruptorului curentul de autoinductie,fiind opus curentului principal, va reduce
viteza lui de crestere, iar la deschiderea circuitului infasurarii primare, curentul de
autoinductie, fiind indreptat in acelasi sens cu curentul principal, franeaza viteza de scadere.
Tensiunea curentului de autoinductie fiind mare (poate ajunge la 300V)provoaca
aparitia unui arc electric intre contactele ruptorului, datorita caruia ele se ard repede.
Pentru a anula actiunile daunatoare ale curentului de autoinductie, se foloseste
condensatorul 5 (figura 3), care se leaga in paralel cu contactele ruptorului. In momentul
deschiderii circuitului infasurarii primare, curentul de autoinductie incarca condensatorul, iar
viteza de reducere a curentulu in infasurarea primara creste mult si deci creste si viteza de
variatie a campului magnetic, iar tensiunea care se induce ininfasurarea secundara este
suficient de inalta pentru obtinerea scanteiiintre electrozii bujiei 6. In acelasi timp,
7
condensatorul protejeaza contactele ruptorului,deoare ce micsoreaza fenomenul de aparitie a
arcului electric intre contacte.
Bobina de inductie, reprezentata in figura 4 este formata din infasurarea primara 4 si
infasurarea secundara 3 precum si miezul comun 2.
Miezul bobinei 2 este confectionat din tole de tabla de transformator, izolate intre ele,
care reduc pierderile bubinei (pierderi prin histerezis si curenti turbionari). Pe miez se
introduce cilindrul de carton 11, pe care se gaseste infasurarea secundara 3 a bobinei, avand
un numar mare de spire (10000-20000) din sarma de cupru cu diametrul de 0,07-0,1mm si
izolata cu email, iar peste infasurarea secundara se introduce un cilindru de carton 12.
Infasurarea primara are un numar mic de spire (200-250), formate din sarma de cupru (avand
diametrul de 0,7-1mm) si izolata cu email. Peste infasurarea primara se pune un strat de hartie
si pe urma cateva tole de transformator 5 indoite sub forma cilindrica. Aceste tole micsoreaza
rezistenta de trecere a liniilor de forta ale campului magnetic care vor iesi din miez. Se
introduce pe urma miezul cu infasurarile, precum si izolatorul ceramic 1, in carcasa de otel 6.
Un capat al infasurarii secundare se afla legat de contactul central 9, iar celalalt la infasurarea
primara. Infasurarea primara are capetele elgate de bornele 8 si 10. Capacul izolator 7, avand
in interiorul lui contactul central 9, evita posibilitatea strapungerii spatiului dintre acest
contact si bornele infasurarii primare.
Contactele ruptorului raman inchise un interval de timp care variaza cu turatia
motorului. Valoarea pana la care creste curentul in infasurarea primara depinde de acest
interval de timp. Cand turatia este redusa, intervalul de timp este mai mare si deci curentul va
creste mai mult decat in cazul turatiilor mari, cand intervalul de timp este redus. Bobina de
inductie va trebui sa aiba o rezistenta mica, pentru ca, la turatiile mari, curentul sa nu fie
redus.

Fig. 4. Bobina de inducţie :


a — secţiune ; b — schema electrică ;
c — bobină de inducţie cu variator.

Daca, insa, rezistenta este mica, la turatiile mici ale motorului, curentul creste prea
mult si supraincalzeste bobina.
8
Introducand in circuitul infasurarii primare 4, intre bornele 1 si 3 (figura 4 c ), o
rezistenta suplimentara 2 (numita si variator), a carei valoare variaza cu temperatura, se va
evita fenomenul descris mai sus. Cand curentul este mic, variatorul are o temperatura scazuta
si deci o rezistenta electrica mica (1,25Ω lui creste pana la 4Ω), iar curentul se reduce. In
general, variatorul este montat in interiorul bobinei de inductie.
La pornire, fiind nevoie de o scanteie puternica intre electrozii bujiei, variatorul este
scurtcircuitat, prin contactorul demarorului, astfel ca rezistenta circuitului infasurarii se
reduce si puterea de patrundere a scanteii creste.
Variatorul realizeaza o variatie automata a rezistentei circuitului primar al aprinderii in
functie de intensitatea curentului care trece prin el.
Bobinele de inductie nu se fixeaza in locurile expuse caldurii, pentru a se elimina
caldura dezvoltata de ale mediului inconjurator.

c).Ruptorul-distribuitor
Ruptorul-distribuitor are rolul de a inchide si deschide circuitul primar al aprinderii,
de a distribui la cilindrii motorului curentul de inalta tensiune care ia nastere in acest fel si de
a regla automat avansul la aprindere, in functie de turatia si sarcina motorului.
Ruptorul-distribuitor reuneste intr-un singur ansamblu ruptorul curentului de joasa
tensiune, distribuitorul curentului de inalta tensiune, dispozitivele de corectare automata a
unghiului de avansla aprindere si a corectorului octanic.

Fig. 5. Ruptorul-distribuitor
al motorului autoturismului
Dacia 1300 :
1 — capacul distribuitorului ;
2— rotor (lulea) ; 3 — pâslă
de protecţie ; 4 — semiarbore
superior şi cama ruptorului ;
5 — capac din cauciuc pentru
protecţie ; 6 — ruptor
(contacte platinate) ; 7 — platou ;
8 — condensator ; 9 — dispozitiv de
avans vacuumatic ; 10 — corpul
ruptorului-distribuitor ; 11 — clemă
de fixare a capacului ;
12 — semiarbore inferior cu dispozi
tivul de avans centrifug.

In figura 5 se reprezinta piesele care compun ruptorul-distribuitor de la motorul


autoturismului Dacia 1300. Acest distribuitor este dotat cu regulator de avans centrifug de
avans vacuumatic.
Ruptorul are rolul de a inchide si deschide circuitul primar al instalatiei de aprindere
In figura 6 este reprezentat schematic ruptorul compus din contactele 1 si 2, cama 3 ,
arcul 4 si parghia 5. Contactul fix 1 (nicovala) este legat direct de masa, iar contactul mobil 2
(ciocanelul) este izolat de masa si este legat prin intermediul parghiei 5 si al arcului 4, la
circuitul de joasa tensiune. Parghia 5 de cama prin calcaiul izolant 7, iar fata de axul de rotatie
9
8 printr-o bucsa de izolatoare sau in alt mod. Arcul 4, care produce inchiderea contactelor
ruptorului, este si el izolat la masa. Cama 4, montata pe axul 6 al distribuitorului, este
antrenata de la arborele cu came al motorului si are aceeasi turatie, adica egala cu cea a
motorului la motoarele in doi timpi sau cu jumatate din turatia motoruli la cele in patru timpi.
In timpul rotatiei, cama 3 va actiona asupra contactului mobil, prin intermediul calcaiului
izolant 7 al parghiei 5, care va inchide si deschide circuitul primar.Cama 3 are numar de
prominente care coresounde cu numarul cilindrilor motorului astfel incat, la o rotatie a camei,
circuitul de joasa tensiune se va inchide si deschide de un numar de ori egal cu numarul
cilindrilor.
La motoarele rapide cu multi cilindri, contactul mobil executa intr-o secunda un numar
foarte mare de deschideri ale circuitului de joasa tensiune.
In aceasta situatie, timpul cat contactele sunt inchise este foarte mic si curentul in
infasurarea primara a bobinei de inductie nu are timp sa creasca suficient.
Tensiunea care va lua nastere in infasurarea de inalta tensiune nu este suficienta pentru
a produce o scanteie corespunzatoare intre electrozii bujiei, iar motorul va functiona cu
intreruperi.
Acest neajuns se elimina prin utilizarea unor ruptoare duble, la care timpul cat
contactele sunt inchise este mai mare, sau a instalatiilor cu tranzistoare si ruptor
electomagnetic sau fotoelectruic

Fig. 6. Schema de funcţionare şi constructivă a ruptoruluî :

d). Distribuitorul
Distribuitorul este un comutator rotativ care are rolul de a distribui curentul de inalta
tensiune de la bobina de inductie la bujiile cilindrilor, conformcu ordinea de aprindere.
In figura 7 a este reprezentat schematic distribuitorul, compus din rotorul 2 pe care se
gasesc lama metalica 1, bornele laterale 3, prevazute cu contacte, si peria de carbune 4,
apasata pe lama 1 de arcul 5.
Curentul de inalta tensiune este adus de la bobina de inductie, prin intermediul unui
conductor, la borna centrala 6 a distribuitorului. Contactul intre borna centrala si rotorul 2 se
face prin intermediul periei de carbune. In timpul rotatiei rotorului lama metalica nu atinge
contactele bornelor 3, ci trece la o distanta de 0,2-0,5 mm de ele, circuitul de inalta tensiune
inchizandu-se printr-o scanteie electrica ce ia nastere intre lama si contacte. In bornele laterale
se monteaza conductoarele de aprindere (fisile) ale cilindrilor.
Rotorul distribuitorului trebuie sa ajunga la fiecare contact lateral in momentul in care
tensiunea electromotoare indusa in infasurarea secundara are valoarea maxima, adica tocmai
10
in momentul deschiderii contactelor ruptorului. Va trebui, deci, sa existe o sincronizare a
miscarilor ruptorului si distribuitorului. Sincronizarea miscarilor ruptorului si ale
distribuitorului este realizata prin mntarea lor pe acelasi ax.
Bornele laterale, borna centrala cat si peria de carbune cu arcul respectiv sunt montate
in capacul distribuitorului 7. Capacul este demontabil si fixat pe distribuitor cu ajutorul a doua
cleme laterale. Ele trebuie sa aiba o pozitie fixa fata de corpul ruptorului, in care scop este
prevazut cu un semn (o degajare imbinata cu o prominenta) .

FIR. 7. Distribuitorul

e).Condensatorul
Montat in paralel cu ruptorul, acumuleaza curentul de autoinductie, micsoreaza
scanteile, prin aceasta marind tensiunea electromotoare in infasurarea secundara, si protejeaza
contactele impotriva oxidarii.

Fig. 12. Condesatorul


a – vedere; b – armaturile condesatorului.

Condensatoarele echipamentului de aprindere (figura 12) sunt confectionate din doua


foite de staniol 2, izolate intre ele printr-un dielectric 1 (hartie), infasurate in forma de sul si
introduse intr-un tub (carcasa) metalic. Una dinarmaturile condensatorului se leaga la masa
prin intermediul carcasei, iar cealalta la contactul mobil al ruptorului.
Condensatoarele folosite la aprindere au capacitate de 0,17-0,3 µF.

3.1 Intretinerea, defectele si repararea instalatiei de aprindere

11
Din practica exploatarii automobilelor s-a constat ca, din totalul defectiunilor care apar
pe parcurs, o pondere insemnata (circa 15%) o reprezinta cele legate de instalatia de aprindere
a motorului. De aici rezulta necesitatea de a se acorda o atentie deosebita verificarilor si
reglarilor
periodice, care se efectueaza in cadrul intretinerii instalatiei de aprindere.

Intretinerea bujiei
Bujiile reprezinta sursele celor mai numeroase defectiuni ale instalatiei de aprindere
(circa 33%).
La reviza tehnica, bujiile se demonteaza de pe motor, se curata, se regleaza si apoi se
verifica functionarea lor.
Aceste operatii se executa cu ajutorul aparatului reprezentat in figura 13, prevazut cu
o parte electrica pentru controlul bujiei si o parte mecanica cu care se face curatirea prin
sablare a bujiei.

Fig. 13. Aparat pentru încercarea


şi curăţirea bujiilor.

Aparatul se compune din urmatoarele parti principale:carcasa 16, camera de aer 3,


camera de sablare 10 si o bobina de inductie tip vibrator montata in interior.
Carcasa si capacul 17 sunt construite din tabla laminata, avand forma dreptunghiulara.
Carcasa cuprinde in ea, sau montat pe ea, o serie de elemente necesare pentru efectuarea
lucrarii, ca: manometrul 5, fisa 4, butonul 2, cablul de alimentare 1, descarcatorul 9 si orificiul
14. Aerul, luat de la reteaua de aer comprimat, intra prin niplul 18 in camera de aer 3, pe care
sunt montate tri suruburi-ventil pentru: alimentarea cu aer a camerei de sablare cu nisip 6,
alimentarea cu aer a camerei de verificare a bujiei 8 si suflarea cu aer a bujiei 7. In situatiile in
care nu se lucreaza cu aparatul, locasurile de montare a bujiilor sunt acoperite cu dopurile 13
si 15 de dimensiuni corespunzatoare.
Interiorul camerei de aer, in care se produc scanteile bujiilor, poate fi vizionat prin
ferestrele 12, acoperite cu material plastic transparent. Pentru curatire, bujiile se minteaza in
locasul de sablare. Aerul comprimat (figura 14) poate trece prin canalul 8, pentru suflarea
bujiei cu aer dupa sablare, sau prin camerele 9 si 10 pentru controlul scanteilor bujiilor.
Presiunea aerului comrimat, care trebuie sa varieze intre 6·10³ si 8·10³ N/m², se citeste la
manometru 7.

12
Fig. 14. Schema pneumatică a
aparatului pentru curăţirea şi
încercarea bujiilor.

In cama de sablare 6, aerul comprimat, trecand printr-o duza, pune in miscarenisipul


fin. Nisipul care serveste pentru sablarea bijiei un poate iesi din camera de sablare, deoarece
capacul camerei de sablare este prevazut cu filtre (site foarte fine) care permit trecerea aerului,
retinand particulele de nisip.
Aerul comprimat este dirijat spre locurile de actionare, prin sistemul de suruburi-ventil
1,2 si 3, care actioneaza asupra diafragmei 4, aflate intre corpul camerei de aer si capacul
camerei de aer 5.
Bobina de inductie 6 (figura 15) este fixata lateral pe peretele aparatului in interiorulu
carcasei, avand un electromagnet cu ruptorul 3.Ea se alimenteaza de la o retea de curent
alternativ sau continuu de 12V, luat de la o sursa de energie electrica (generator sau baterie de
acumulatoare), prin conducta de alimentare prevazuta la un capat cu fisa 1. Inchiderea
contactelor circuitului electric se face prin butonul 2, de punere in functiune a bobinei de
inductie.
De la bobina de inductie curentul trece prin conductorul de alimentare 7 spre bijie. La
capatul dinspre bujie conductorul are fisa 5pentru adaptarea rapida la electrodul bujiei. Pentru
verificarea functionarii inaltei tensiuni, se monteaza un descarcator (paratrasnet) 4, care are un
electrod central si uninel metelic lateral, cu raza de 7-8 mm. Pe peretele din stanga este
montata o clema pentru legatura la pamant.

Fig. 15. Schema electrica a aparatului pentru încercarea şi curăţirea bujiei.

Inainte de incercare bujia trebuie curatata, iar distanta intre electrozi se regleaza.
La curatarea bujiei prin sablare se procedeaza astfel:
-se deschide robinetul de la sursa de aer comprimatpentru alimentarea aparatului;
-se introduce bujia in orificiul cu manson 11 (vezi fig.14) din mijlocul camerei de
sablare;
13
-se deschhide treptat robinetul 6, permitand intrarea aerului in camera de sablare. In
timpul sablarii, bujia se inclina si se roteste pentru a se curata pe toate partile. Durata operatiei
nu trebuie sa depseasca 8-10 secunde, pentru a nu se deteriora bujia;
-se deschide robinetul si se scoate bujia;
deschizand robinetul central 7 se curata bujia de resturile de nisipcare au ramas pe ea,
amplasadu-se in dreptul canalului 14.
Verificarea si reglarea distantei intre electrozi se face cu ajutorul unei chei-calibru
speciale. Se recomanda folosirea unui calibru rotund 1 (figura 16.a), deoarece calibrul plat nu
poate pune in evidenta adanciturile asu neregularitatile de pe electrodul bijiei.
Distanta dintre electrozi se regleaza cu cheia 2 (figura 16.b).
La incercarea bujiei se procedeaza astfel:
-se insurubeaza bujiacu garnitura in unul dintre orificiile 13 sau 15 (vezi figura 16).
Celalalt orificiu se inchide cu dopul de dimensiune corespunzatoare, sau cu o bujie drept
etalon. Legatura dintre bujii se face cu o sarma de cupru (intre electrozii centrali), pentru a se
asigura functionarea lor simultana;
-se introduce fisa 4 de la bobina de inductie la electrodul central al bujiei;
-se deschide robinetul 8, si aerul comprimat intra in camera de aer in care se afla
electrozii bujiei. In acest moment, presiunea in manometru trebuie sa fie mai mare de 6·10³
N/m²;
-se apasa pe butonul 2 si se urmareste, prin fereastra 12, scanteia produsa intre
electrozii bujiei. Scanteia trebuie sa fie continua si clara, de culoara albastra-deschisa. Lipsa
scanteiei, intreruperile in functionare sau scurgerile intre izolatie si corpul bujiei indica starea
rea a bujiei
-se intrerupe contactul electric si se scoate
bujia.

Fig. 16. Verificarea şi reglarea


distanţei dintre electrozii bujiei :
a — măsurarea distanţei dintre
electrozi ; b — reglarea distantei
dintre electrozi

Intretinerea ruptorului distribuitor


Intretinerea ruptorului distribuitor consta in:
-verificarea starii de izolatie a capacului si a rotorului;
-verificarea si reglarea ruptorului
-verficarea functionarii dispozitivelor de avans centrifug si pneumatic.
Verifcarea izolatiei capacului si rotoruli-distribuitor se face controland daca nu
fisuri sau perforatii care provoaca scurgerea la masa a curentului electric.
14
Verificarea elementelor ruptorului-distribuitor consta in verificarea starii
contactelor si a distantei dintre ele, verificarea elasticitatii arcului contactului mobil si a
condensatorului
Contactele ruptorului trebuie sa fie curate, sa nu fie arse sau ancrasate cu ulei. La
nevoie, contactele se curata cu hartie de slefuit sau cu o lamela abraziva, cand sunt arse, sau
cu o carpa curata si benzina, cand sunt ancrasate cu ulei. In cazul in care suprafetele
contactelor prezinta proeminente sau ciupituri, ele se rectifica cu ajutorul uneipetre abrazive.
Se verifica elasticitatea arcului ciocaneluli ruptorului cu ajutorul unui dinamometru.
Forta de intindere a arcului trebuie sa fie intre 0,40 si 0,65 daN, si se citeste direct pe scara
dinamometrului 7 (figura 17.a).
Distanta dintre contactele ruptorului trebuie sa fie intre anumite limite, intre 0,35 si
0,60 mm, cu toleranta de ± 0,05 mm bine stabilite pentru fiecare automobil in parte.
Modificarea distantei intre contacte are ca efect modificarea avansului la declansarea
scanteii si a duratei de inchidere, a circuitului primar, fapt care conduce la inrautatirea
functionarii motorului. Modificarea acestei distante cu 0,1 mm produce o modificare a
avansului la aprindere cu 4º-5º.
Verificarea distantei se face cu ajutorul calibrului de interstitii, dupa ce sa scos capacul
distribuitorului si prin rotirea cu manivela a arborelui cotit contactele ruptorului s-au adus in
pozitie complet deschisa.

Fig. 17. Verificarea şl reglarea ruptorului-distribuitor.

Jocul dintre contactele ruptorului se regleaza deplasandu-se contactul fix 2, montat pe


marginea placii de reglare 1, care se poate roti in raport cu axul 8 al contactului mobil 5. Placa
se fixeaza in pozitia necesara cu surubul de blocare 6, care trece printr-un orificiu alungit din
placa. Inainte de a regla jocul, cama se aseaza in pozitia la care jocul dintre contace este
maxim. Prin slabirea surubuluide blocare 6 si rotirea intr-o parte sau alta a capatului
excentricului 3 (figura 17 b), se roteste placa 1 impreuna cu contactul fix, in sensul necesar
stabilirii jocului admis intre contacte. Verificarea jocului se face cu un calibru de dimensiune
corespunzatoare tipului de automobil. Dupa ce jocul necesar dintre contacte a fost stabilit, se
strange surubul de blocare 6.

15
Defecte in exploatare a instalatiei de aprindere
Defectiunile instalatiei de aprindere in majoritate duc la oprirea sau la functionarea
necorespunzatoare a motorului. Defectele instalatiei de aprindere pot aparea in circuitul
primar sau in circuitul secundar sub forma intreruperilor sau scurgerilor de curent sau sub
forma unor dereglari.

Intreruperi sau scurgeri de curent in circuitul primar.


Cauzele acestor defectiuni pot fi :
-conductoare cu instalatie necorespunzatoare;
-izolatia infasurarii primare a bobinei de inductie strapunsa;
-contactul dintre borne si capetele infasurarii primate a bobinei de inductie intrerupt;
-contactele ruptorului necorespunzatoare (oxidate, arse, distanta dintre ele nu este cea
precisa);
-condensator defect;
-rezitenta aditionala defecta.
Pentru descoperirea defectiunilor, se verifica circuitul de joasa tensiuneprin legarea la
masa a unui conductor al lampii de control, cu celalalt atingande-se consecutiv locurile mai
usor de controlat. La aceasta verificare, contactele ruptoruluitrebuie sa fie inchise , iar
contactul pentru pornirea motorului facut.

Intreruperi sau scurgeri de curent in circuitul secundar.


Cauzele acestor defectiuni pot fi:
-conductoare de aprindere intrerupte sau cu izolatia distrusa;
-bujii necorespunzatoare (ancrasate, strapunse sau distanta dintre electrozi difera de
cea prescrisa);
-distanta prea mare intre capacul distribuitorului si rotorul distribuitor
-elemente de antiparazitatre defecte;
-distribuitorul strapuns;
-izolatia infasurarii secundare a bobinei de inductie strapunsa.
In acest caz verificarile care se fac sunt similare, numai ca aparatul de control, in loc
de lampa de iluminat de 6V sau de 12V, va utiliza o lampa cu neon, deoarece intensitatea
curentului din circuitul secundar este extrem de mica. De remarcat ca lampa cu neon (creion
de control cu neon) produce o lumina la contactul cu un organ prin care circula curenet de
inalta tensiune.
Circuitul secundar se veifica, dupa ce capacul distribuitorului a fost demontat, prin
atingerea cu varful creionului cu neon de punctele de verificare.

Dereglarile instalatiei de aprindere pot fi cauzate de:


-cama uzata neuniform;
-bucsa sau arborele ruptorului uzate;
-avansul centrifug sau vacuumatic defect;
placa contactelor ruptoruluiare joc (deschiderea variabila a contactelor);
-bujii necorespunzatoare (ancrasate, reglate gresit sau valoarea termica nu este cea
indicata).

16
Repararea instalatiei de aprimdere
Intrucat repararea bobinei de inductie, a ruptoarelor, a distribuitoarelor si a
condensatoarelor se face la fel, atat pentru echipamentul de aprindere de la baterie, cat si
pentru cel de la magnetou, aceste se vor trata inpreuna.
Repararea incepe cu operatia de control exterior care stabilester starea in care se afla
piesele componente.
Demonstrarea se face pana cand partile principale vor fi complet verificate.
Piesele metalice se spala in mod normal cu benzina; materialele izolatoare nu se spala
cu benzina, ci se curata cu o carpa si se sufla cu aer.

Repararea ruptorului-distribuitor
Ruptoarele se repara daca ciocanelul nu se roteste liberpe arbore, adica daca la rotire
se intepeneste si se clatina. Contactele trebuie sa aiba minimum 0,5 mm grosime, fetele lor
trebuie sa aiba contact pe intreaga suprafata, axele contactelor trebuie sa coincida, abaterea
admisibila fiind de 0,1 mm la magnetouri si de 0,25 mm la sistemele de aprindere cu baterie.
Izolatia se verfica de la o tensiune alternativa de 220V. Inaltimea calcaiului din fibra
sau textolit de la ciocanel trebuie sa aiba valoarea normala, controlandu-se cu un sablon.
Uzura camei trebuie sa nu depaseasca 0,2 mm; cama trebuie sa fie bine fixata.
Abaterea de la momentul intreruperii contactelor este de +1º la magnetouri si de maximum
+2º la aprinderea de la baterie. Cama uzata se inlocuieste, verificarea ei facandu-se la
incercarea echipamentului de aprindere ansamblat.
Uzura contactelor creste la defectarea condensatorului sau la alegerea nepotrivita a
capacitatii lui. Arcul prea puternic uzeaza prematur contactele. Indreptarea contactelor se face
cu o pila fina. Ca materila de contact un se admite decat wolframul sau platina cu iridiu;
argintul se uzeaza prea repede.
Bucsa ciocanelului se uzeaza mai repede daca un este unsa. Daca este uzata, bucsa se
inlocuieste. Ea nu se face din fibre hidroscopice, deoarece se deformeaza la umezeala si
ciocanelul intepeneste.
Arcul se verifica cu dinamometul; daca este slabit se inlocuieste.
Arborele ruptorului nu trebuie sa aiba joc transversal mai mare de 0,08 mm, jocul
normal fiind de 0,01-0,05 mm. Bucsele lagar, din cupru grafitat, trebuie sa fie stranse.
Suprafata de alunecare in lagar un trebuie sa aiba asperitati sau urme de lovituri. Curbarea
arborelui un este permisa, iar bataia maxima la capat nu trebuie sa depaseasca 0,05 mm.
Bucsele uzate pot fi prelucrate la rece (tratate) si apoi alezate la diametrul interior
nominal.

Repararea regulatorului de avans centrifug


Regulatorul de avans centrifug se curata de oxizi, care provoaca intepenirea lui, cu
hartie de slefuit. Axele contragreutatilor uzare peste limita admisibilasi cu joc mai mare de 0,3
mm se inlocuiesc cu altele noi, la o cota de reparatie marita.

17
Bibliografie

Autori: EUGEN Negrus, F. Tanase, I. Soare, N. Bejan


“Incercarea autovehiculelor”

Autor: ARAMA Constantin


“Instalatii pentru alimentarea cu combustibil a MAI”

Autori: GH. Fratila, E. Draghici


“Masini si utilaje; constructii de autovehicule”

Autor: VIRGIL Mihailovici


“Auto strada”

18

Vous aimerez peut-être aussi