“Poveste” de Marin Sorescu

I. Ipoteza
1Curent literar Neomedernismul poetic(1960-1980) a constituit o revigorare a poeziei
revenindu-se la discurs liric,imagini artistice,reflectii filozofice.Au scris in acesta perioada
Nichita Stanescu,Marin Sorescu,Ana Blandiana,Ion Alexandru,Emil Botta,Stefan Augustin
Doinas si Geo Dumitrescu.
Cateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarile
cititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile sunt
reinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul expresiei.
2. Aparitia Poezia “Poveste” de Marin Sorescu face parte din volumul “Moartea ceasului”(1966)
si se incadreaza la curentul literar neomodernismul., deoarece se pretuieste astfel modernismul
interbelic cultivandu-se teme filozofice,limbajul este ambiguu,sintaxa poetica este inedita,apare
ludicul,ironia si parodia.
3. Tema poeziei este iubirea,subordonand si alte teme precum timpul neiertator si natura. Iubirea
este temă majoră a literaturii care primește, în spirit neomodernist, o dimensiune demitizantă: ea
nu mai este sentimentul grav și nobil valorificat de romantici, ci devine banală, mundană, cu un
substrat tragic (al incompatibilității) ascuns după limbajul ludic.
4. Titlul este alcatuit dintr-un substantiv comun nearticulat care sugereaza redarea unui
sentiment trait de un cuplu de indragostiti. Deși substantivul „poveste” amintește de un destin
inedit, având deznodământul fericit, povestea soresciană este, din contră, banală, sfârșitul
găsindu-i pe membrii cuplului în fața morții, având conștiința că, deși incompatibili, și-au
petrecut, în mod ilogic, toată viața împreună. Prin nearticularea substantivului se reda un
caracter de generalitate propriu neomodernismului.
5. Structura Poezia este alcatuita din cinci strofe inegale care sunt organizate pe trei secvente.
II. Demostrația
a. Se utilizeaza lirismul subiectiv care este dat de prezenta pronumelor personale la
persoana I si a II-a(eu,meu,mea,ne,tu,ta,tau) si a verbelor la persoana I si a II-a(vom merge,vom
fi,vom rade,vom slavi,vom lua).
b. Idei poetice
Secventa I cuprinde prima strofa si plaseaza in opozitie cele doua principii,masculin si
feminin.Principiul feminin dat de functionarea cu lemne,arata nevoia de concret,de stabilitate,si
de siguranta.Principiul masculin ii este specifica forma moderna de energie – electricitatea.
Imaginarul poetic se constituie, astfel, în jurul motivului liric central al incompatibilității
membrilor cuplului, care sugerează tragismul uman. Se observă, în acest caz, concepția
soresciană existentă și în poezia Simetrie conform căreia omul este condamnat a face mereu
alegerea greșită. Astfel, deși evident incompatibili, cei doi mai merg împreună ”O bună bucată de
pământ,/O bună bucată de cer,/O bună bucată de lună,” anulându-și reciproc posibilitatea de a-și
întâlni adevărata dragoste, în care să se regăsească pe deplin
Secventa a II-a cuprinde strofa a doua si a treia si cultiva mitul erotic.Cei doi sunt plasati
atat in planul terestru(pamant,iarba,lac,copac) dar si in cel astral(cer si luna). Apare motivul
calatoriei,o calatorie care are ca finalitate rasfrangerea fericirii cuplului asupra naturii. Spatiul
existentei iubirii se sacralizeaza. In strofa a treia se contureaza traseul cuplului.Acest drum este
dat de metafore care trec dincolo de concret spre ambiguitate si paradoxal:
Vom fi fericiţi pentru iarbă
Şi pentru lac,
Vom râde pentru copac,
Vom slăvi drumul drept cu câte-o gură
Şi vom ţine un moment de reculegere
Pentru fiecare cotitură.
Secventa a III-a cuprinde strofele patru si cinci prin care povestea apeleaza la elemente
de basm. Inedit este și motivul Sfintei Vineri, care apare ca o protectoare a destinului uman,
având responsabilitatea de a înștiința membrii cuplului în legătură cu trecerea implacabilă a
timpului. În ”Poveste”, conceptul de timp este banalizat, demitizat, fiind inclus în facila categorie
„altele”: ”Să ne spună printre altele/Că nu mai suntem tineri”
Finalul este surprinzator apelandu-se la ironie caci pierderea tineretii inseamna pierderea
electricitatii si consumarea lemnelor.Aceasta este o trasatura neomodernista,prin care eul liric se
detaseaza si existenta este plasata sub semnul unei simplitati inselatoare.
C.Se utilizeaza opozitia eu-tu care scoate in evidenta nu existenta cuplului ci plasarea
celor doi in planuri diferite,ea apartine concretului,el apartine abstractului.
Datorita ludicului si ironiei,poetul utilizeaza cuvinte simple precum(cotitura,o buna
bucata,cale)dar si neologice (electricitate, functioneaza).Din acest limbaj simplu se desprind idei
filozofice. De natură neomodernistă este și ineditul metaforei; în Povestea soresciană metafora o
reprezintă întregul text, în care se remarcă, de altfel, preferința pentru narativitate. Astfel, marea
metaforă a sufletelor alimentate de lemne și de electricitate este construită gradual pe parcursul
textului, urmărindu-se relația dintre membrii incompatibili ai cuplului.
D La nivel prozodic variaza numarul de versuri intr-o strofa,masura si ea variabila de 4-
12 silabe,se utilizeaza ingambamentul,rima este pereche,incrucisata si monorima.
OPINIA După părerea mea, poezia Poveste a lui Marin Sorescu se remarcă îndeosebi prin
originalitatea viziunii artistice. În primul rând, inedită mi se pare demitizarea sentimentului
erotic, despre care predecesorii lui Sorescu au scris cu atâta patos: în Poveste oamenii
funcționează, în mod ludic, aproape comic, cu lemne și cu electricitate, petrecându-și, absurd,
toată viața împreună, deși conștienți de incompatibilitatea lor. În al doilea rând, m-a impresionat
substratul tragic, „poanta” poeziei, asemănătoare celei din Simetrie: omul este condamnat de a
face întotdeauna alegerea greșită, chiar și în fața mo
III. Concluzia .În concluzie, tema poeziei Poveste de Marin Sorescu este iubirea, viziunea
asupra acesteia fiind ludică, demitizantă. Se remarcă metafora sufletelor alimentate de
combustibili diferiți, motivul central al incompatibilității, precum și „poanta” din substratul
textului poetic, referitoare la tragismul existenței umane