FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator, Asistent medical Cursant,

2010
INGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTA
ARGUMENT
CUPRINS

Argument Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv Capitolul II.

Gastrita acuta ♣ Definitie ♣ Etiologie ♣ Factori de risc ♣ Etiopatogenie ♣ Tablou
clinic ♣ Simpotomatologie ♣ Diagnostic ♣ Evolutie ♣ Profilaxie ♣ Tratament
Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice
Capitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta Capitolul
V. Prezentarea cazurilor Capitolul VI. Educatie sanitara Bibliografie
CAP. I – Notiuni de anatomie si fiziologie Anatomia aparatului digesitv
Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta
ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopul
asimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.

Aparatul digestiv este alcatuit din :

Tubul digestiv Glandele anexe 1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv
) este format din : - cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul
dintilor si limbii si sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata
de 5 pereti: unul anterior – buzele, doi laterali – obrajii, unul inferior –
planseul bucal si unul superior – bolta sau valul palatin; - faringe –ramuri
arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta , sfenopalatina si
cidiana; - esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos,
lung de 25-30 cm cu funcţia de transport a hranei si care leaga faringele de
stomac. Pereţii săi musculari produc contracţii ondulatorii, care ajută la
transportarea alimentelor. - stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu
ajutorul acizilor existenti la nivelul stomacului 2. Tractul gastrointestinal
inferior este format din : - intestinul subtire - reprezintă segmentul aparatului
digestiv, situat între stomac şi intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea
lichidelor si mineralelor din mancare. Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse
intestinale si este format din 3 parti:
- duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm si
forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de
digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din
hrana. - jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden
şi ileon. rolul lui este de a absorbi substantele nutritive - ileon - ultima parte
a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi în urma
digestiei. - intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între
intestinul subţire şi anus. Aici are loc absorbţia apei si a mineralelor
neabsorbite. Intestinul gros este format din: - cecum (cecul) - prima parte a
intestinului gros, situat între ileon şi colon. De cecum este ataşat apendicele. În
cecum se află flora intestinală. - colon (colon ascendent, colon transvers, colon
descendent, colon sigmoid) aici este absorbita apa ramasa in alimente - rect -
canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale - anus - partea
finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale 3. Organe anexe : -
glandele salivare   Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )
Glande salivaremari perechi: o o sublinguale submandibulare
o

parotide

- ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si

depozitează numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale; - vezica
biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de unde
primeşte bila, şi cu duodenul, unde eliberează bila, necesara digestiei grasimilor
- pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce sucul
pancreatic care conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi hormoni
importanţi,incluzând şi insulina). STOMACUL – reprezinta un organ intraperitoneal
cu proiectie abdominala si toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii
peritoneale si deasemenea un organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera
„j” , zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a
alimentelor
♣

Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care este

continuată la nivel intestinal.

♣

In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea

majoritatii bacteriilor (cu excepţia anumitor bacterii ca Helicobacter pylori care

se dezvoltă în mucoasa gastrică fiind în mod frecvent răspunzător de ulcerul
gastric) . Functionare Hrana, care în prealabil este faramitata la nivelul gurii cu
ajutorul dinţilor, va fi amestecată în interiorul compartimentului gastric cu sucul
gastric (compus din acid clorhidric) şi enzime (pepsina) care descompun moleculele
mai mari, în special proteinele.
Pentru digestie este stimulată secretia perstaltismului şi a sucului gastric. Prin
masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/oră în
stare de repaus stomacal, până la 1000 ml/oră. Pentru a realiza digestia, hrana
este oprită timp de 2-4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de
continuare a stomacului cu duodenul. Dimensiuni Dimensiunile medii ale unui stomac
umplut moderat sunt : lungime totala : 25 cm latimea de la marginea stanga la cea
dreapta, la nivelul corpului stomacului : 8,5 - 10 cm distanta dintre cele doua
margini ale canalului piloric : 3 cm diametrul anteroposterior: 8 cm inaltimea
fundului stomacului : 4 cm lungimea vestibulului piloric : 7 cm lungimea canalului
piloric : 3 cm capacitatea stomacului: variaza intre 600 – 2000 ml, in functie de
varsta, sex, regimurile alimentare si starile patologice. Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica,

imediat sub diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este
aproape orizontal.
Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu
ficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului

Structura

Părţile anatomice a stomacului

♣

Cardia (orificiu cardiac) este intrarea în stomac din esofag.

Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura trecerea
bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea
refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.
♣

Mica curbura – este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de

15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi – incizura

gastrica si devinde orizontala spre pilor.
♣

Marea curbura – este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa

de 40 cm. Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului

un unghi, numit incizura cardiaca.
♣

Fundul stomacului (zona fundica) – reprezinta partea cea mai larga

si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub
diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul deglutitiei. Se
mai numeste si camera cu aer a stomacului.
♣ ♣

Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului. Orificiul piloric (pilorul)
- orificiu inferior al stomacului, care face

legătura intre corpul gastric si o zonă mai dilatată - antrul piloric, continuat cu
o porţiune îngustată - canalul piloric - care se termină inspre duoden cu un
sfincter muscular numit sfincter piloric. Din punct de vedere structural, in stomac
se pot distinge 4 tunici.
1.

Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul

aproape in intregime Tunica musculara – este formata din fibre musculare netede,
dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele
oblice).

2.

3.

Tunica submucoasa – este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si
limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul
ei este de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.

4.

Tunica mucoasa – captuseste toata suprafata endogastrica; find mai mare ca

intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand o retea de plici mucoase, ceea
ce permite stomacului sa se mareasca la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare
decat dimensiunea initiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa
esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala. Mucoasa
gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica in timpul digestiei.

Vascularizatia si inervatia stomacului - importanta secretiei gastrice si energia

necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului.
1.

Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac:
artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.

2.

Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele

capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna sub
seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare.
Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile arteriale,
si se varsa in vena porta.
3.

Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica -parasimpatica

a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor

nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ; b) sistemul
parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang. Fiziologia aparatului
digestiv Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si
substante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii,
este necesara: 1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar; 2. secreiia
sucurilor digestive si digestia alimentelor; 3. absorbtia produsilor de digestie, a
apei si a electrolitilor; 4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv
in vederea transportului substantelor absorbite; 5. controlul acestor functii prin
intermediul sistemului nervos si endocrin. Majoritatea substantelor intilnite in
alimente au o structura chimica complexa, diferita de cea a constituientilor
organismului, si nu pot fi preluate ca atare din natura. Ea sufera, in prealabil,
transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia
alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule
simple, fara
specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei
intestinale Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor
fiziochimice in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi : _1 a) Digestia
bucala

prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de: - fragmentarea alimentelor -

facilitarea deglutitiei - amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al
glandelor salivare - initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea
amilazei salivare - asigurarea contactului cu receptorii gustative

b)

impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de : - pregatirea mecanica a alimentelor -

solvent ( pentru perceptie de catre receptori) - curatirea mecanica a mucoasei
bucale - digestiv - in vorbirea articulate - excretor - in mentinearea echilibrului
hidric

c)

deglutitia cuprinde 3 timpi :

- bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt
in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin
miscarea ei in sus si posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul
deglutitiei devine in intregime, sau aproape, un act automat si, in mod obisnuit nu
mai poate fi oprit) ; - faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile
receptoare de la acest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul
cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare automate ) ; -
esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele din faringe
in stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii.
in mod normal, esofagul prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism
primar si peristaltism secundar) _2 Digestia gastrica
a)

functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele digestive

incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2 l)
Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele : faza cefalica ( reflexe neconditionate
si conditionate -declansate de vederea sau mirosirea alimentelor) ; faza gastrica (
distensia mecanica a stomacului –mecanism

nervos si mecanism umoral- gastrina , histamine) ; faza intestinala ( efecte

stimulatoare si inhibitorii la patrunderea chimului in duoden ) ; b) functia
motorie a stomacului ( mecanism intragastric )
varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura
( relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a cardiei si
esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a stomacului → contractia
diafragmului si musculaturii abdominale anterioare→evacuarea continutului gastric
cu epiglota inchisa →la sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura
expiratorie si bdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al
esofagului ) _3 Digestia intestinala si functia de absorbtie a) secretia
pancreatica b ) secretia biliara o parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor o
simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii o umoral prin descarcarea de
secretina , hepatocrinina , glucagon, gastrina b) secretia intestinala c) functia
motorie a intestinului
–

miscarile intestinului ↓→de amestec ( segmentare , pendulare ) ↓→peristaltice

Capitolul II Gastrita acuta
Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa
gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei
apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute. Gastrita acuta este cauzata
frecvent de:
o

-ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de

antiinflamatoare nesteroidiene )

de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase,

condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.

In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum

acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite
portiuni ale mucoasei gastrice gastrita acuta postingestionala.

In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in

special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza
refluxul bilios. Gastritele acute pot fi clasificate in: ¬ gastrita acuta simpla, ¬
gastrita acuta coroziva ¬ gastrita acuta alergica. Evolutia gastritei acute poate
fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea
tratamentului adecvat sau dupa
indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau
complicatii severe. Etiologie - Agentii infectiosi - Bacterii: Helicobacter pylori
(HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±hemolitic, stafilococ, clostridium
welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum. - Virusuri:
Citomegalovirus si herpes virus. - Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum,
Criptococcus. - Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium,
Leishmania etc. - Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer. - Agentii
medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele. - Agentii
fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.). - Dereglari
motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente) manifestate prin
reflux duodenal-gastric. - Stresul (hipovolemic sau hipoxic). - Hipertensiunea
portala ; -intoxicatii alimentare Factorii de risc - alimentarea haotica si
irationala; - vârsta peste 60 ani; - fumatul; - consumul necontrolat de
medicamente, alcool, agenti chimici; - factorii profesionali nocivi; - dereglarile
motorii ale tubului digestiv superior; - hipovolemie;
- hipoxie (în starile de soc, combustii); - insuficienta renala. Etiopatogenie
Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau
indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala.
Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul
acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de
agentii patogeni.

Tabloul clinic Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul

etiologic si sunt reprezentate, în majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic
(discomfort abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata,
varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis,
regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt
afebrili. - hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva; - Sindrom
anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în gastrita atrofica
autoimuna Simptomatologie Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot
surveni diaree sau constipatie. Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia,
starea de indispozitie, inapetenta si chiar repulsia pentru mancare. Simptomele in
gastrita acuta sunt reprezentate de: stare generala alterata; dureri epigastrice
(in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ;
senzatia de plenitudine; greata; sialoree varsaturi ( mai intai alimentare, apoi
mucoase sau bilioase) diaree; tahicardie; hipotensiune arteriala (mai rar); in
cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama

de aparitia brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare. Diagnostic
diferential Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile
septice sau din bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta,
cu debutul unei hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura
centralnervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa
imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care le
poate avea sarcina in primele saptamani. Evolutie Evolutia gastritei acute simple
dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare. Gastritele acute neglijate sau repetate
pot evolua spre cronicizare. Tratament profilatic Tratamentul profilactic consta in
evitarea cauzelor care provoaca boala. Tratamentul gastritei acute depinde de cauza
sa. Atunci cand simptomele se manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida
pentru o scurta perioada de
timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese
echilibrate pe zi. Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate
fi urmata mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa
disparitia simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate
alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt
uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt
interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. În general, gastrita
acuta se vindeca cu un tratament adecvat. Tratament medical Tratamentul medical in
gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in primele zile se va
prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de zarzavat,
strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste
fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se
vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea
stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate
si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de deshidratare se recomanda
solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in
perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor
administra analeptice. Tratamentul gastritei acute se va face in functie de
etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru
tratament medicamente din clasele: - antiacide (amestecuri de substante alcaline cu
rol in neutralizarea secretiei acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra
receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de
protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu -
pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei
gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia); -antispastice
(exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta asupra musculaturii
netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin .
Digest Duo . No-Spa forte - antiemetice - antialgice Cind se va evidentia existenta
germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament
antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat
de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele,
etc.).

CAPITOLUL III Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari

clinice si paraclinice
Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient(anturaj sau
apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala, precum si mediul
ambiental in care evolueaza acesta. Asistenta va permite pacintului sa-si exprime
suferintele si il va asculta fara sa il intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise
si deschise) si in tot acest timp va observa pacientul, va afla datele biografice a
pacientului( varsta, sexul, locul nasterii, conditii de viata si munca), motivele
inernarii( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente personale
fiziologice) se face la femei si se va urmari: menarha, succesiune si durata
ciclului menstrual, durata fluxului, nr. de nasteri si de avorturi, tulburari ale
ciclului menstrual si menopauza. APP(antecedente personale patologice) va urmari:
boli infectioase, BTS si boli organice. AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de
care au suferit rude de gr. I, decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre,
boli determinate de coabitare si ahd semnificative. Iar la final se va incheia cu
interbari legate de conditiile de viata si munca. Examenul clinic general Se
realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de
observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta
pacientul sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic.
Acesta va cuprinde: - insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea
unor miscari cum ar fi ridicatul din pat si mersul - palparea ofera informatii
despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea si mobilitatea unor
organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem osteo-articular si
organe abdominale) observandu-se mimica pacientului
- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,
tonalitate si timbru - ascultatia inimii si plamanilor Examene de laborator
Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic dejun
care să nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală (lapte ,unt,
ouă, ciocolată, margarină, etc). De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să
fi fost lipsită de grăsimi. Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare
pentru manevrele

medicale, pregăteşte psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică

pacientului tehnica şi necesitatea ei, se recoltează produsul patologic, se
etichetează produsul, se trimite la laborator si se notează în foaia de observaţie.
Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea
pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături de anticoagulant cu
0,1 ml EDTA, recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă. Se poate evidenţia
hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roşii, trombocitele, formula
leucocitară şi indicii hematologici (VEM,CHEM). Valori • Hematii= 4,5–5milioane/mm³
• Leucocite = 5000–9000/mm³ • Trombocite=150.000-300.000/mm³

Formula leucocitară • neutrofile =60–70% • bazofile =0,5–1% • eozinofile =1–4%

• monocite =5–8% • limfocite =20–27%

Hemoglobina – se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA Valori : 12 – 15

% - femei

Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca

anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg Valori: 80–120mg/dl

Colesterolul Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona

geografica. Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa) Utilitatea
testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii
riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.

Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept

anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml Valori :200-400mg/dl Pentru recoltarea
indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care conţin 0,5 ml citrat
de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot evidenţia timpul de protrombină,
activitatea de protrombină, aPTT, timpi de coagulare, INR,fibrinogen. Valori
normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'

Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de anticoagulant

citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.
Valori normale: 2 – 13mm/1h Rolul asistentului medical in examene de laborator -
pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,
tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii
dezinfectante – alcool 90, pernite si musama - pregateste psihic pacientul: ii
explica scopul si necesitatea tehnicii - pregateste fizic pacientul: se aseaza
pacientul in pozitie confortabila si se examineaza calitatea si starea venelor, se
aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie maxima, dezinfecteaza
tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei
strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si
se recomanda sa stranga pumnul Executie: - asistentul se spală pe mâini cu apă si
săpun, îmbracă mănuşile sterile; - se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5
cm sub locul puncţiei; - se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în
sus, în mâna dreapta, între police şi restul degetelor; - se pătrunde cu acul
trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos până când acul înaintează în
gol; - se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei; - se controlează
patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa; - se continuă tehnica de
recoltare a sângelui; - se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin
desfacerea garoului şi a pumnului; - se aplica tamponul îmbibat în soluţie
dezinfectantă la locul de patrundere a acului şi se retrage brusc acul; - se
comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală
Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria
dacă este murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează pacienta.
Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează
formularele de trimitere, se masoară cantitatea. Reorganizare : materialele
refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc pentru o noua sterlizare ;
deşeurile se îndepartează. Accidente si interventii - hematom (prin infiltrarea
sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi se comprimă locul puncţiei 1-3
minute ; - străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în
lumenul venei - ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se
asează în decubit dorsal fără pernă, se anunţă medicul. Examene de urină – sumar
urină Sumar urină – recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute
curate(sterile) - albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++ - glucoza Normal:
abumina, glucoza- absent - sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale

- pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză, materiale
pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente în
funcţie de examenul cerut; - pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se
instruieşte privind folosirea bazinetului, să folosească numai recipientul gol şi
curat, să urineze fără defecaţie, să verse imediat urina în vasul colector, să nu
urineze în timpul toaletei; - pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu
muşama şi aleză, se asează bazinetul sub pacientă, se face toaleta organelor
genitale externe, se îndepartează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat.
Executie: - recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite un
eşantion de 100-150 ml la laborator; - se recoltează prima urină de dimineaţă sau
după cel puţin patru ore de la micţiunea anterioară; - recipientul se închide cu
capac ermetic, se etichetează şi se trimite către laborator în maxim o oră de la
recoltare. Examene echografice – echografia abdominala Echografia este o metodă de
diagnosticare ultrasonografică – prin folosirea ultrasunetelor. Aparatul folosit se
numeşte echograf. Metoda se bazează pe proprietatea diferitelor structuri de a
reflecta ultrasunetelor si formează imagini alb-negru pe ecranului echografului.
Echograful asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor interne.
Echografia abdominală reprezintă metoda prin care se permite examinarea vizuală a
organelor interne pline.
Rolul asistentei medicale se pregăteşte pacientul psihic, i se explică necesitatea
tehnicii, respectarea unor reguli de examinare: să nu mănânce cu 6 ore înaintea
examinării, trebuie să bea 500 ml de lichid neacidulat şi neîndulcit, nu trebuie să
meargă la toaletă cu o oră înaintea examinării, etc.. ENDOSCOPIA DIGESTIVA
SUPERIOARA Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce
permite medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti
a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si
flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Cu ajutorul
endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau
sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi
(biopsie), pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel
al tubului digestiv. Roulul asistentei medicale Inainte de efectuarea endoscopiei
asistenta va intreba pacinetul daca:
-

are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice are probleme

cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante are afectiuni
cardiace - exista posibilitatea unei sarcini -este diabetic si urmeaza un tratament
cu insulina.

- urmeaza un tratament medicamentos

-

- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau

citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva
zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu
anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii. - pregateste
fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore inainte de
investigatie pentru evitarea varsaturilor - se indeparteaza orice obiecte(ochelari,
bijuterii sau paca dentara) si se imbraca cu un halat si este sfatuit sa urineze
inainte de procedeura -pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile,
solultii sedative, spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop
steril, instrumente chirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete.
Executie: - inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray
anestezic, prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic,
pentru a usura patrunderea endoscopului, - asistenta va prinde o linie venoasa la
nivelul bratului pacientului - pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea
stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru
a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al
endoscopului va fi introdus incet in gura,. Pacientul va fi rugat sa inghita pentru
a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. - in momentul in care endoscopul
este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a usura patrunderea
endoscopului prin esofag. - in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita
decat atunci cand i se cere. -asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul
unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.
- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de
24 de ore

CAPITOLUL IV Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Internarea
Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului,
biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de
asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul
de internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor
si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea
masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va
merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu
foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va
informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie
sanitara. Asigurarea conditiilor de mediu Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o
ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu mobilierul stric necesar. Se vor
inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte
negativie asupra sistemului nervos. Asistenta verifica si explica pacientului cea
mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in pat, va asigura lenjerie de pat si
corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va urmari pacientul sa nu apara
complicatii. Asigurarea igienei Are scopul de a asigura confortul si igiena
pacientului. Aceasta consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si
prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia bolnavului Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata

sanatos pe care trebuie sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita
acuta trebuie sa aiba un
regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina
cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica. Alimente permise
Carne – sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata
pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste
proaspat sau la conserva Oua – cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in
ulei Produse lactate – lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas
(de vaca sau de oaie) Paine alba – de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale – gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti Legume – de
preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole,
mazare, cartofi (nu prajiti!) Fructe – fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi – unt proaspat, ulei (50 – 60 grame/zi) Alimente interzise Majoritatea
alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in stomac
trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei: »
supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata » pestele gras, afumat
sau marinat » mezelurile » ouale prajite » branzeturile fermentate, sarate, afumate
» alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele crude:
brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi,
gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii »
fructele cu coaja si cele care contin seminte – in special strugurii » fructele
uscate: smochine, stafide, curmale,
» condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi » grasimi:
untura, slanina, maioneza Administrarea tratamentului Tratarea gastritei necesită
atât respectarea unui tratament medicametos cât şi adoptarea unui regim alimentar
corespunzător. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea
secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele
sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi pansamentele gastrice, exista si
schema de antibiotice recunoscuta in toata lumea daca gastrita este provocata de
infectia Helicobacter Pylori. Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea
medicului si numai dupa ce a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor
si termenul de expirare, in tot acest timp supraveghind pacientul de eventualele
reactii adverse.

Prevenirea gastritei Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa se

respecte un regim alimentar sănătos şi regulat, din care sa se excluda produsele
care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, băuturi
acidulate, tutun, zahăr, si stresul). Totodată, va trebui sa se evite utilizarea în
exces a unor medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricăror altor
produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

CAPITOLUL V

Prezentarea cazurilor
Cazul 1
Nume si prenume: B.M. Vârstă: 62 ani Sexul: Feminin Stare civilă: căsătorită
Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Ocupaţia: pensionară Greutate: 71 kg
Înălţime: 1,68 m Data internării: 10.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita
acuta Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva Anamneza Motivele
internării: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea superioara a
abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta. Antecedente heredo-
colaterale: mama- H.T.A. Antecedente personale, fiziologice si patologice: Menarha:
14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1 Conditii de viata si
munca: locuieste cu sotul intr-un apartament. Comportament(fumat, alcool): nu
fumeaza si nu consuma alcool. - Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani
acuza debutul insidios al boli, aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul
stomacului, dureri epigastrice,
balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.

Examen clinic general Stare generală: relativ bună, Stare de nutriţie: precară,
Tegumente şi mucoase: palide, Facies: normal Sistem ganglionar: superficial
nepalpabil Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional Aparat respirator:
normal Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc
apexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG Aparat digestiv: sensibilitate
dureroasa a abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei Henderson

Nr.

Nevoia fundamentală

Manifestări de

Sursa de
crt. 1. 2. A respira, a avea o bună circulaţie A bea şi a mânca

dependenţă Independenta

dificultate Gastrita

3.

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Inapetenţă, greţuri, vărsătur i A elimina Tranzit intestina l absent sau încetinit

A se mişca, a avea o bună Ameteli postură A dormi, a se odihni A se îmbrăca,
dezbrăca a Durere se Independenta

Balonare

Gastrita Gastrita Durerea -

A menţine Independenta temperatura corpului constantă A menţine tegumentele

Independenta curate şi integre A evita pericolele A comunica Anxietate Independenta

A acţiona conform Independenta propriilor credinţe şi valori A te realiza A te

recrea A învăţa Pensionară Oboseala Independenta

12. 13. 14.

Spitalizarea -
PLAN DE INGRIJIRE

Problema

Obiective

Interventii autonome si delegate Administrarea de medicamente la cererea medicului

Evaluare

Inapetenta

Stimularea poftei de mancare

Pacienta a inceput sa se alimenteze

pentru stimularea poftei de mancare Greturi, varsaturi Combaterea lor si hidratare
corespunzatoare Regim alimentar corespunzator, administrarea de medicamente la
cererea medicului, hidratare cu ser fiziologic si ser glucozat 1500 ml. Balonare Sa
prezinte un tranzit intestinal normal Efectuarea de Balonare masaj usor la
diminuata, tranzit nivelul intestinal incetinit abdomenului, administrea
medicamentelor prescrise de medic Pacienta nu mai ameteste Diminuarea greturilor si
varsaturilor cu stare generala relativ buna

Ameteli

Sa prezinte o buna Repaus la pat cu postura administrarea tratamentului prescris de

medic Combaterea si diminuarea ei

Durere

Administrarea de Diminuarea antalgice la durerii cererea medicului, aszarea in

pozitie antalgica pentru diminuarea durerii Asigurarea linistii si repausului,
educatie sanitara privind boala si factorii daunatori din viata de zi cu zi
Asigurarea linistii in salon, punerea Pacienta nu mai prezinta stari anxioase cu o
stare generala buna si valori ale functiilor vitle in limite normale Pacienta se
recreeaza si se

Anxietate

Combaterea acesteia

Dificultate in recreere

Facilitarea mediului
spitalicesc

la dispozitie de carti, radio si tv

odihneste acceptabil

Cazul 2 Nume si prenume: S. A. Vârstă: 49 ani Sexul: masculuin Stare civilă:

căsătorit
Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Ocupaţia: salariat Greutate: 68 kg
Înălţime: 1,63 m Data internării: 19.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita
hemoragica Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica,
sindrom anemic Anamneza Motivele internării: durere in epigastru, hematemeza
usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greta, varasatura in “zat de cafea”,
paliditate, anemie Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A. tatal- Dz 2008:
Ciroza hepatica Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete
pe zi), consuma alcool doar ocazional - Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49
de ani acuză debutul insidios al boli( cu accentuare în ultimile zile) cu durere in
epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si varasatura
in “zat de cafea”, paliditate, inapetenta, anemie. Examen clinic general
Stare generală: relativ bună, Stare de nutriţie: precara Tegumente şi
mucoase:palide Facies: palid Sistem ganglionar: superficial nepalpabil Sistem
osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante Aparat respirator:
pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispnee Aparat cardiovascular: cord in
limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal,
TA=150/50 mmHG Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei Henderson

Nr. crt. 1. 2.

Nevoia fundamentală A respira, a avea o bună circulaţie A bea şi a mânca

Manifestări de dependenţă Dispnee si palpitatii Inapetenta, greţuri, vărsătur i

Sursa de dificultate Durerea epigastric a Gastrita

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

A elimina A se mişca, a avea o bună postură A dormi, a se odihni A se îmbrăca, se

dezbrăca a

Hematemeza Ameteli Durere Independenta

Gastrita Gastrita Gastrita Gastrita Durerea Anxietatea -

A menţine temperatura Afebril corpului constantă A menţine tegumentele curate şi

integre A evita pericolele A comunica Independent Anxietate Dificultate in
comunicare

A acţiona conform Independenta propriilor credinţe şi valori A te realiza A te

recrea A învăţa Independent Independent Lipsa de informatii legate de boala

12. 13. 14.

Lipsa acesului la informatii

PLAN DE INGRIJIRE Problema Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

Dispnee

Ameliorarea dispneei

Internare cu Pacientul prezinta repaus la pat, o respiratie in asezarea limite

normale pacientului in poz. semisezanda pentru favorizarea respiratiei, invatarea
pacientului cum sa
respire Palpitaii Sa aiba un ritm cardiac in limite normale Observarea si masurarea
functilor vitale, administrrea de medicamente la indicatia medicului Stimularea
poftei de mancare Administrea de medicamente si hidratare parenterala cu cu ser
fiziologic si ser glucozat 1500 ml la cererea medicului, regim alimentar Puls
tahicardic

Inapetenta

Sa aiba pofta de mancare Combaterea lor si hidratare corespunzatoare

Pacientul a inceput sa se alimenteze Pacientul prezinta o stre genreala relativ

buna cu scaderea numarului de varsaturi

Greturi si varsaturi

Hematemeza

Combaterea acesteia

Administrea de Stare generala medicamente la buna fara prezenta indicatia

hematemezei medicului, aplicarea de pungi cu gheta in zona epigastrica, aszarea in
pozitie antalgica Repaus la pat Administrarea de antalgice la cererea medicului
Asigurarea linistii si repausului, educatie sanitara privind boala si Pacientul nu
mai prezinta ameteli Durere diminuata

Ameteli Durere epigastrica

Combaterea lor Combaterea acesteia Combaterea ei

Anxietate

Pacientul nu mai este anxios

factorii daunatori

Cazul 3 Nume si prenume: H. I. Vârstă: 70 ani Sexul: masculuin Stare civilă:

căsătorit Religie: ortodoxă Naţionalitate: română
Ocupaţia: pensionar Greutate: 78 kg Înălţime: 1,63 m Data internării: 25.03.2010
Diagnostic de trimitere: gastrita Diagnostic la internare: gastrita acida Anamneza
Motivele internării: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee,
inapetenta, constipatie Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga
Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma
alcool doar ocazional - Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuză
debutul relativ brusc al bolii, cu durere in epigstru, pirozis, greata,
varsaturi,constipatie, cefalee si inapetenta Examen clinic general Stare generală:
relativ bună, Stare de nutriţie: buna Tegumente şi mucoase: normale Facies: normal
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil Sistem osteo-articular: usor rigid, fara
modificari importante
Aparat respirator: normal Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote
cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal, TA=140/50 mmHG Aparat
digestiv: durere la palparea abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei Henderson

Nr . crt 1. 2.

Manifestări de dependenţă A respira, a avea o bună Independent circulaţie A bea şi

a mânca Inapetenta , greţuri, vărsături Constipatie Cefalee Durere

Nevoia fundamentală

Sursa de dificultat e Gastrita

3. 4. 5.

A elimina A se mişca, a avea o bună postură A dormi, a se odihni

Gastrita Gastrita Gastrita

6. 7. 8. 9. 10. 11.

A se îmbrăca, dezbrăca

se Independent

Durerea Anxietatea -

A menţine Independent temperatura corpului constantă A menţine tegumentele

Independent curate şi integre A evita pericolele A comunica Anxietate Dificultate
in comunicare

A acţiona conform Independent propriilor credinţe şi valori A te realiza A te

recrea A învăţa Independent Dificultate in recreere Lipsa informatii legate de
boala de

12. 13. 14.

Spitalizarea Lipsa acesului la informatii

PLAN DE INGRIJIRE

Problema

Obiective

Interventii autonome si delegate Stimularea poftei de mancare, administrare de

medicamente la indicatia medicului Regim alimentar, administrarea medicamentelor la
cererea medicului si hidratare parenterala Masaj abdominal, miscare sub
supraveghere si

Evaluare

Inapetenta

Sa aiba pofta de mancare

Pacientul a inceput sa se alimenteze

Greturi, varsaturi

Combaterea lor

Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi

Constipatie

Combaterea ei

Stare generala buna cu reluarea tranzitului

administrarea de laxative la indicatia medicului Cefalee Combaterea ei Administrea
tratamentului prescris de medic Asezarea in pozitie confortabila ce diminuiaza
durerea, administrarea de antalgice la cererea medicului Administrarea de calmante
la cererea medicului si evitarea factorilor excitanti Comunicare cu pacientul
privind boala, incurajarea pacientului sa comunice cu personalul medical,
explicarea necesitatii de comunicare in buna vindecare a bolii Asigurarea linistii
si repausului, punerea la dispozitie a radioului, tv, carti Educatie sanitara
privind boala si

intestinal

Pacientul nu mai acuza cefalee Pacientul acuza dureri epigastrice diminuate cu o

stare generala buna, afebril

Durere epigastrica

Diminuarea acesteia

Anxietate

Combaterea ei

Anxietate redusa

Dificultate in comunicare

Sa comunice cu personalul medical

Pacintul a inceput sa comunice

Dificultate in recreere

Sa se poata recreea

Pacientul a inceput sa se recreeze

Lipsa de informatii legata

Sa aiba cunostinte

Pacientul a dobandit
de boala

suficiente legate de boala

factorii daunatori, oferirea de pliante legate de boala

informatii legate de boala

CAPITOLUL VI

Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu gastrita ac uta sa respecte

-

urmatoarele:

Sa aiba un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat în carne, în verdeţuri,

ouă, lactate, fructe;

- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice - Sa evite

administrea de medicamente in surplus - Sa aiba o igiena orala corecta
-

Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos echilibrată, cu mese

fracţionate, conţinând toate principiile alimentare;

- Regim alimentar complet şi boga t, alimentaţie variată şi

-

Pacientul urmand

cu

gastrita

ac uta

va

fi

dispensarizat, recomandat dur eroase si cu cafea,

tratamentul

medicamentos perioadele bauturi

prezentandu-se la controale cli nice si de laborator. - Repaus la pat in limitarea

e forutlui fizic - Evitarea alcoo l consumului de

carboga zoase,

- Evitarea fumatului si a alimentelor afumate

BIBLIOGRAFIE

1.

Albu R.M.,” Anatomia şi fiziologia omului” 1987 Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985

2. Belaşcu M., “Tratamentul bolilor cronice în medicina internă”, vol. I, 3.

Berceanu Şt.,” Hematologie” 1986 4. Borundel C.,”Manual de medicină internă”,
Editura Medicală, Bucureşti, 1979
5.

Bruckner I., “Medicină interna” 1980

6. Fodor O.,” Medicină internă” , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974 7. C.

Mozes, “Anatomia şi fiziologia omului” , Editura Corint, Bucureşti 2001
8.Titircă L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanţu E.,Baltă G.,Zamfir M.,Ivan M.,Ardeleanu
M.,Pesek M., “Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenţii medicali”,
Editura Viaţa Românească,Bucureşti, 2001 9.Voiculescu M., “Medicină generala” 2004
10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., “ Ingrijiri speciale
acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Editura Viaţa
Românească,Bucureşti, 2008