Prezentare

- Impactul Brexit asupra economiei Românești –

1. Ce este Brexit?
Termenul de ”Brexit” vine efectiv de la ”British exit”, mai exact inițiativa Marii Britanii de a
ieși din Uniunea Europeană, după 46 de ani de când s-a alăturat acesteia.
2. De ce vrea să plece?
Cât mai pe scurt, UK vrea libertare, libertatea de a încheia acorduri comerciale mai
puternice cu alte națiuni, libertatea de a controla frontierele naționale, de a face economii
importante pentru britanici și lista continuă. Practic vrea să își recupereze suveranitatea.
Astfel că, la 23 iunie 2016, în Marea Britanie a avut loc un referendum, în care oamenii
au trebuit să răspundă doar la o întrebare ”UK ar trebui să rămână în Uniunea
Europeană?”. Răspunsul majoritar a fost ”nu”, în proporție de 52%.
3. Marea Britanie face parte din Uniunea Europeană în prezent?
Răspunsul este ”da”. După ce a avut loc referendum-ul, brexit-ul nu a fost imediat
impletementat. Au avut loc numeroase întâlniri de negociere între UK și țările din UE,
astfel că s-a ajuns la redactarea unui acord de retragere, ”Withdrawal Agreement”. În cele
26 de pagini ale sale regăsim informații precum:
- cât ar trebui să plătească UK Uniunii Europene în urma deciziei de separare – undeva
pe la 50.7 miliarde de euro;
sau
- ce se va întâmpla cu britanicii aflați în altă țară a Uniunii Europene și implicit ce se va
întâmpla cu străinii aflați pe teritoriu britanic;
Acordul a fost aprobat de Guvernul Marii Britanii și de UE, în noiembrie 2018. Însă nu
poate fi implementat fără acordul Membrilor Parlamentari ai UK, responsabili cu legislația,
care a respins ideea de două ori până acum, o dată pe 15 ianuarie (cu 432 voturi VS 202,
cea mai mare înfrângere a guvernului din istorie) și a doua oară pe 12 martie.
Brexit fusese programat să se implementeze astăzi, 29 martie 2019, dar dată fiind
informația de mai devreme, data a fost amânată până pe 22 mai, în condițiile în care
Parlamentul s-ar râzgandi în data de 12 aprilie.
Dar intrăm deja prea mult în detalii, am vrut să mă asigur că știți despre ce vorbim.
4. Ce impact are Brexit asupra economiei țărilor din Uniunea Europeană și implicit asupra
României?
Bun, să ne gândim în felul următor, că la a treia încercare a guvernului, Marea Britanie
ar ieși întradevăr din UE.
În timp ce impactul Brexit asupra economiei Marii Britanii este considerat a fi semnificativ
negativ (cresc prețurile importurilor, se creează inflație, scade numărul imigranților etc),
impactul asupra UE este considerat tot negativ, dar în mică măsură.
Regatul Unit este mai dependent de UE decât viceversa, având în vedere că 12,6% din
PIB-ul Regatului Unit este legat de exporturile către UE și doar 3,1% din PIB în rândul
celorlalte 27 de state membre este legată de exporturile către Regatul Unit. UE este
destinația a 44% din exporturile din Regatul Unit.
Pe plan general, efectele negative vor fi resimțite în special la nivelul bugetului Uniunii
Europene, întrucât Regatul Unit a avut o contribuție de 13,45 % la bugetul Uniunii în anul
2016, respectiv 8,4 miliarde de euro net, fiind al treilea mare contribuitor la nivel
european. Prin ieșirea Regatului Unit din UE, bugetul Uniunii se va reduce proporțional.
Prin urmare aceasta va reduce din cheltuieli, adică România inclusiv va primi mai puțini
bani și ținem cont de faptul că în anul 2015 am fost finanțați de către UE cu 2,9 miliarde
de euro.
În ce privește relația comercială dintre UK și România, este adevărat că schimburile
comerciale au crescut semnificativ din 2005 și până în prezent (show), în 2016 însumând
3,76 mld. euro, românii exportând în special mașini și materiale textile (show). Însă pentru
comerțul din România, efectele brexit-ului nu vor fi foarte mari, dat fiind că în 2016 spre
exemplu, valoarea importurilor din Marea Britanie a reprezentat 1% din PIB iar exporturile
către Marea Britanie cca 1.5% PIB.
De asemenea, este de notat faptul că România este pe locul 2 ca număr de imigranți în
UK, după Polonia, la sfârșitul anului 2015 înregistrându-se 175.000 de români plecați în
Marea Britanie, din care 7.200 plecați să studieze. Cele mai căutate specializări acolo
sunt finanțele, dreptul, cercetarea și design-ul, de altfel și cele mai căutate domenii pentru
românii care vor să lucreze acolo.
Bun, UK aparține de UE, studenții români sunt avantajați față de studenții non-europeni
prin faptul că taxa de școlarizare este de 9.000 de lire/an iar împrumutul dat de Guvern
acestora o acoperă în procent de 100%. UK iese din UE, studenții români nu mai sunt
speciali în niciun fel, taxa de școlarizare ajunge la peste 20.000 lire/an iar împrumutul nu
este valabil studenților non-britanici, asemenea celor ce sunt acum non-ue. Lucru care
duce la mai puțini studenți plecați și implicit la o mai mare ofertă de muncă pentru cele 4
domenii enumerate mai devreme, în România.
Aceeași consecință și pentru românii plecați să lucreze, care posibil nu vor mai beneficia
de drepturi de lucru și de asistența socială în așa mare măsură ca acum. Prin urmare, o
bună parte din ei rămân aici și contribuie la creșterea economiei naționale.
Totuși, interesul României este ca Uniunea Eropeană să rămână unită, stabilă și
predictibilă, iar Brexit-ul poate încuraja mai multe țări membre să iasă de asemenea din
UE.
5. În concluzie, Marea Britanie ar avea mai mult de pierdut în urma ”divorțului” decât
Uniunea Europeană, implicit România, din punct de vedere economic, însă UE ar avea
mult de pierdut în momentul în care ar fi în prag de dezbinare din cauza unui număr mai
mare de retrageri.