Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
pentru Programul
„Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” 2016
Pentru copiii și tinerii din România (11-19 ani), Fundația Noi Orizonturi a dezvoltat două programe
naționale cu ecou internațional: IMPACT, ce folosește metoda educației prin proiecte de serviciu în
folosul comunității, și Tabăra VIAȚA, bazată pe metoda educației prin aventură.
Cu ajutorul programelor noastre, copiii și tinerii devin mai implicați în comunitate, mai responsabili și
mai încrezători în forțele proprii. Ei dobândesc valori și îşi antrenează abilități de viață, precum cele
de comunicare și lucrul în echipă, care îi vor ajuta ca, în viitor, să aibă mai multe şanse de succes pe
piaţa muncii.
Activitatea Fundației Noi Orizonturi este apreciată de profesioniști din domeniul educației, mediul
ONG și corporate, și nu doar la nivel național, ci și internațional. Dr. Cathryn Thorup (Ph.D.Harvard),
specialist în probleme de tineret, spune despre noi că: „Fundația Noi Orizonturi reunește arta și
știința de dezvoltare a tineretului într-un model global, care merită să fie examinat de către
profesioniștii în dezvoltare la nivel global. Ori de câte ori sunt rugată să vorbesc despre cele mai
bune practici în domeniul educației prin serviciul în folosul comunității, programul IMPACT al
Fundației Noi Orizonturi este exemplul pe care îl ofer.”
1
Page
Programele noastre:
Cu sprijinul Fundaţiei Noi Orizonturi, elevi şi profesori (lideri IMPACT) formează Cluburi de Iniţiativă
Comunitară pentru Tineri IMPACT în şcolile sau liceele lor. Săptămânal, aceste Cluburi se întâlnesc.
Aici, tinerii au parte activităţi distractiv-educativ, dar identifică şi dezbat problemele pe care le văd
în jurul lor. Pentru a le rezolva, ei realizează, apoi, proiecte prin care îşi ajută comunitatea. De
exemplu: renovează săli de spitale, strâng fonduri pentru copii bolnavi, propun soluţii autorităţilor
locale. Peste 200 de proiecte cu IMPACT au loc anual.
IMPACT este prezent în peste 130 de unităţi de învăţământ din România, din 28 de judeţe din ţară.
Este primul model educaţional dezvoltat în România şi preluat cu succes la nivel internaţional în
peste alte 10 țări, printre care: SUA, Armenia, Mexic, Republica Dominicană.
VIAŢA este prima tabără de educaţie prin aventură din România. Până acum, a ajutat la dezvoltarea
a 7.000 de copii şi tineri. Cuprinde activităţi precum mersul la înălţime, escaladă, orientare cu
busola. Acestea îi provoacă pe participanţi să iasă din zona de confort şi să devină mai curajoşi, mai
comunicativi şi solidari, mai atenţi la ei şi la ceilalţi sau la problemele din jur.
Toate activităţile VIAŢA sunt construite pentru siguranţa deplină a participanţilor. Acestea se
desfăşoară sub formă de Tabără, dar şi programe scurte, special construite pentru sfârşitul de
săptămână şi orice vacanţă din timpul anului.
2
Page
CE ACTIVITĂȚI PROPUNEM ÎN CADRUL PROGRAMULUI „ȘCOALA ALTFEL: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII
MAI BUN” 2016?
Pe baza modelului educațional IMPACT, Fundația Noi Orizonturi, cu sprijinul Telekom, vine către
școli și către cadrele didactice cu o propunere de activități dezvoltate pe baza activităților de tip
IMPACT, ce pot fi folosite în cadrul saptămânii „Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun 2016”,
cât și oricând în viitor.
Proiectul sprijit de Telekom - Resurse educaționale online pentru profesori și școli - își propune să
dezvolte instrumente digitale moderne pentru profesorii care doresc să se implice în activități
extracurriculare ce dezvoltă abilități de viață în rândul tinerilor, complementare competențelor
dobândite în școală.
Practic, în cadrul proiectului, vom construi o bază de date online de resurse/activități educaționale
pentru profesori, accesibilă atât în cadrul Școlii Altfel, cât și ulterior. Pentru a consulta activitățile
propuse pentru Școala Altfel 2016, intrați pe http://impact-clubs.org/ro/stiri/scoala-altfel (Portalul
IMPACT) în secțiunea Oportunități/Școala Altfel.
Baza de date online a fost creată special prin proiectul Resurse educaționale online pentru profesori și
școli – sprijinit de Telekom prin Concursului de proiecte de responsabilitate socială Teimplici.ro,
editia 2015”, desfăşurat pe platforma www.teimplici.ro. Ea este disponibilă gratuit pentru toţi
profesorii din România şi poate fi accesată atât de pe desktop, cât și de pe tabletă sau smartphone.
Odată lansată, această bază de date va creşte constant.
AICI se găsesc gratuit primele 3 planuri de activități ce se pot realiza pe parcursul a minim 6 ore-
maxim 8 ore de activități în cadrul Școlii Altfel 2016, urmând ca, până în decembrie 2016, baza de
date să fie continuu populată cu resurse pentru orice profesor, dar și pentru profesorii voluntari lideri
IMPACT. La finalul anului 2016, în baza de date se vor găsi peste 20 de planuri de activități,
cuprinzând peste 300 de activități educaționale experiențiale, ce vor putea fi căutate în funcție de
tematici, obiective educaționale, număr de participanți, resurse necesare etc. Resursele se pot regăsi
de asemenea ca plan de activități/lecție în format PDF, ce poate fi uşor de accesat şi descărcat, tot pe
Portalul IMPACT. (http://impact-clubs.org/ro/stiri/scoala-altfel).
Activitățile propuse de Fundația Noi Orizonturi în baza de date de activități educaționale sunt
activități specifice Cluburilor de Inițiativă Comunitară IMPACT și sunt realizate pe baza curriculumului
educațional IMPACT, care are la bază metodologia educației prin serviciu în folosul comunității și
metodologia educației prin experiență.
Activitățile propuse pentru Școala Altfel 2016 sunt structurate astfel încât să acopere:
● Minim 1h30’ - maxim 3 ore de activități/tematică/zi pentru un minim de 12 de elevi per grup,
● Minim 1 zi (6 ore) de activități în săptâmâna 18-22 aprilie 2016,
● 3 tematici specifice metodologiei IMPACT:
Invăță să înveți
Luarea deciziilor
Managementului timpului
3
Page
CINE POATE SĂ FACILITEZE ACTIVITĂȚILE?
STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR
Metodologie
Metodologia propusă de noi se înscrie în pedagogia educației experiențiale, incluzând metode prin
care profesorul ”intenționat stimulează participanții la procesul de învățare cu experiențe directe și
procese de reflecție concentrate pe experiențe, pentru a crește nivelul de cunoștințe, a dezvolta
abilități și a clarifica valori în rândul participanților la procesul educațional” (What is Experiential
Education? Association for Experiential Education).
Pentru a fi complet procesul de învățare, este important ca, după fiecare activitate (unde se specifică
în designul sesiunilor), să fie realizată activitatea de procesare (denumită și debrief), adică dialogul
structurat în urma activităților prin care se urmărește atingerea obiectivelor de învățare ale sesiunii.
4
Page
Ciclul învățării prin experiență (David Kolb) descrie cel mai bine procesul de învățare practicat în
activitățile educaționale propuse:
Activitățile sunt propuse sub forma unor activități IMPACT de minim 1h30’ pentru un grup de minim
12 (activitățile pot fi adaptate pentru o clasă cu maxim 30 de elevi).
ATENȚIE:
Fiecare activitate de 1h 30 - 3 ore poate fi reluată pentru un alt grup de 12-30 de participanți,
dacă se dorește realizarea activității cu mai multe grupuri de elevi.
Planurile de activități care au peste 30 de minute, 1h, pot fi scurtate sau prelungite de
facilitatori după nevoile existente la momentul respectiv.
În următoarea zi, la activități poate participa același grup de elevi sau un grup nou de elevi.
A. Dacă sunteți profesori într-o școală generală sau liceu în care NU sunteți implicat(ă) activ într-un
Club de Inițiativă Comunitară pentru Tineri IMPACT:
● vă rugăm să vă înscrieți, completând câteva date personale, în formularul
5
https://docs.google.com/a/noi-
Page
orizonturi.ro/forms/d/1lF2jKsU7uvpLnA1h8wOuxY4Mya4MpUnHMvCgFizv3JA/viewform. Contactele
le vom folosi pentru a vă oferi sprijin acolo unde este nevoie în implementarea activităților, în
promovarea implicării dvs. și informarea cu privire la alte oportunități viitoare.
Pentru eliberarea unei adeverințe, care să ateste implementarea activităților propuse de Fundația
Noi Orizonturi în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun” 2016 este necesară
completarea și trimiterea fișei de raport completată online la https://docs.google.com/a/noi-
orizonturi.ro/forms/d/1hgKDWe5GVZ2A7OllrCqndqxiUg4gsznQyiHxP1CAH8c/viewform până la data
de 6 mai (cel târziu), împreună cu 5-6 poze.
B. Dacă sunteți lideri/facilitator IMPACT într-o școală în care este deja activ un Club de Inițiativă
Comunitară IMPACT:
● vă rugăm să informați mentorul/coordonatorul care se ocupă de activitatea Clubului IMPACT din
care faceți parte despre faptul că veți folosi propunerea de activități în cadrul Școlii Altfel. Dacă veți
folosi mai multe activități IMPACT decât cele propuse de Fundația Noi Orizonturi este extraordinar și
vă rugăm să informați pe scurt mentorul/coordonatorul despre acest lucru prin e-mail sau telefon.
Pentru eliberarea unei adeverințe, care să ateste implementarea activităților propuse de Fundația
Noi Orizonturi în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun” 2016 este necesară
completarea și trimiterea fișei de raport de la sfârșitul documentului la lidia_state@noi-
orizonturi.ro, până la data de 6 mai (cel târziu), împreună cu 5-6 poze.
6
Page
1 Denumirea sesiunii : Învață să înveți
Planul de activități
Descrierea activităților:
Pregătirea activității: Facilitatorul va prezenta care sunt obiectivele întâlnirii, ce tipuri de activități se
vor desfășura (fără a intra în detaliu) și care este durata sesiunii.
Scop: Această activitate este un joc de spargere a gheții cu rolul de a introduce participanții în tematica
sesiunii și de a stimula grupul să lucreze împreună.
Pregătire și facilitare:
1
Adaptat după: Paul Kloosterman, Mark E. Taylor, Learning to Learn in Practice, Handbook for facilitators,
2012
Participanții experimentează de câteva ori, apoi facilitatorul va da comenzile din ce în ce mai repede.
La un moment dat participanții vor pierde controlul și se va produce haos şi hilaritate.
Facilitatoul încheie jocul și invită participanții să ia loc și să reflecteze împreună cu privire la joc.
Întrebări de procesare/debrifing:
Care a fost sarcina? Ați reușit să îndeplinți sarcina?
Cum v-ați simțit în timpul exercițiului?
A fost greu? Ușor? De ce?
Care ar fi câteva lecții despre învățare?
Facilitatorul menționează că, în cele ce urmează, vor avea cu toții ocazia să pătrundă mai adânc în
domeniul învățării și să învețe lucruri practice despre ce înseamnă a învăța să înveți.
Scopul acestei activități este de a conștientiza grupul cu privire la învățarea involuntară și de introduce
participanții în starea de reflecție cu privire la ceea ce înseamnă procesul de învățare.
Facilitarea activității. Într-o cutie, facilitatorul introduce bilețele (vezi Anexa 1) pe care sunt notate diferite
contexte de învățare. Invită apoi tinerii să extragă un bilețel, să-și ia un minut de reflecție și să ofere apoi
un răspuns la întrebarea „Ce-am învățat de la...”
Un moment de criză
Animalul meu favorit
Ultima carte citită
Mama mea
Ultima călătorie
Ziar/ revistă citită recent
Sportul pe care îl practică
Propriile greșeli
Televizor
Colegii mei de școală
Părinții mei
Natură
Cel mai exigent profesor
Cel mai bun prieten
Politicieni
Cerșetor de pe stradă
O discuție cu un prieten
Lista poate fi extinsă astfel încât fiecare participant să poată primi un bilețel. După ce toți tinerii
contribuie cu răspunsurile lor, pe baza acestora, facilitatorul îndeamnă participanții să definească
învățarea (în activitatea următoare).
Este posibil ca tinerii să ofere o mare varietate de răspunsuri, considerând că învățarea din afara
școlii are loc într-un mod spontan, provenind din experiență, distracție, descoperire, creativitate,
practică, căutare de informații etc., pe când învățarea din spațiul școlar este centrată în jurul
memorării și reproducerii de informații.
Învățarea este acel proces prin care dobândim cunoștințe, dezvoltăm abilități și conștientizăm
propriile atitudini și valori.
În acest sens, învațarea are loc atunci când suntem capabili să:
Scopul acestei ativități este de a-i ajuta pe tineri să identifice principalii factori motivaționali care
contribuie la învățare.
Pregătire și facilitare. Facilitatorul împarte participanții în patru grupe de lucru și distribuie fiecărui
grup coli de flipchart și markere. Grupele de lucru vor avea ca sarcină să discute și să identifice
principalii factori care contribuie la motivația de a învăța, pe patru categorii (fiecare grup va alege
una din categorii):
Timpul de lucru: 15 minute. După expirarea timpului, grupele vor delega un reprezentant care să
prezinte rezultatele la care au ajuns.
Factori interni care încurajează învățarea Factori externi care încurajează învățarea
Factori interni care blochează învățarea Factori externi care blochează învățarea
Intrebări de procesare/debriefing:
Scopul: de a-i stimula pe tineri să reflecteze cu privire la cum, când și ce învață în școală.
Pregătire și facilitare: Facilitatorul prezintă scopul activității și împarte grupul în grupe de câte 3. În
11
fiecare grup vor exista 3 roluri distincte: intervievatorul, intervievatul şi reporterul. Fiecare grupă va
Page
2
Adaptat după: Paul Kloosterman, Mark E. Taylor, Learning to Learn in Practice, Handbook for facilitators,
2012
primi un exemplar din ghidul interviului (vezi anexa). Pe parcursul exerciţiului, rolurile pot fi
schimbate, astfel încât fiecare să îndeplinească fiecare rol. Reporterul notează rezultatele interviului
într-o manieră care să fie pe înţelesul celor care vor dori să citească interviul mai târziu. Un interviu
durează cel mult 10 de minute. Rezultatele interviului vor fi puse la dispoziţia întregului grup.
(flipcharturi pe perete, ziar etc.).
După ce cele trei interviuri au fost realizate, facilitatorul poate încheia activitatea cu o sesiune de
întrebări de procesare.
Întrebări de procesare/debriefing:
Scopul: de a-i familiariza pe tineri cu diferite tehnici de învățare, care să-i ajute în îmbunătățirea
propriei învățări.
Pregătire și facilitare:
Facilitatorul menționează participanților că vor deveni experți într-o tehnică de învățare (vezi anexa),
dar că se vor familiariza și cu alte tehnici de învățare.
Participanții sunt împărțiți în grupuri de câte 4 membri. Fiecare grupă, va fi numerotată cu un număr:
1, 2, 3, 4 și va primi un document printat (în care este explicată o tehnică de învățare). Fiecare
membru trebuie să se familiarizeze cu tehnica respectivă și să o învețe pentru a o prezenta celorlalți.
Tinerii au la dispoziție 15 minute pentru a studia materialul împreună cu grupurile lor și de a elabora
o strategie de predare a tehnicii respective. Este recomandat ca participanții să se gândească și la
modalități de a verifica înțelegerea materialului de către cei cărora le vor preda (din celelalte
grupuri).
După expirarea timpului, grupurile vor fi mixate astfel încât în fiecare grup să existe câte un membru
din grupele 1,2,3,4. Fiecare membru al grupului nou format va fi expert într-o anumită tehnică de
învățare. Pentru 5 minute, fiecare expert va prezenta noilor colegi tehnica sa de învățare și se va
asigura că ceilalți au înțeles-o. Scopul echipei este ca toți membrii să învețe toate tehnicile de
învățare prezentate.
Întrebări de procesare/debriefing:
12
Scopul acestei activități este de a oferi participanților posibilitatea de reflecție cu privire la învățare
precum și dezvoltarea unui plan de învățare pentru viitorul apropiat.
13
Page
9. Evaluarea sesiunii - Astăzi am învățat… - 15 minute
Scop: Această activitate are scopul de a-i stimula pe tineri să reflecteze și să evalueze ceea ce au
învățat pe parcursul întâlnirii.
Pregătire și facilitare: Facilitatorul printează și decupează în avans bilețelele de evaluare (Vezi Anexa
7_Am învățat), pe care sunt scrise propoziții nefinalizate (ex: Astăzi am învățat …, Am descoperit…,
Am realizat că…, Am fost surprins când…, Am fost puțin dezamăgit…, Îmi propun să…, Săptămâna
viitoare aș vrea să…, Am simțit că…, Un lucru pe care am să-l fac de-acum diferit este…, Ceea ce a fost
interesant pentru mine a fost… etc.).
Participanții sunt invitați să formeze un cerc și să se așeze pe scaune. Bilețelele vor fi introduse într-o
cutiuță, iar fiecare participant va fi invitat să ia un bilețel şi să-și ia un minut de reflecție, după care să
împărtășească cu restul grupului continuarea propoziției, așa cum și-o imaginează, în urma
experienței de învățare avute.
Referințe bibliografice:
Maria Neagu (coord.), Curriculum IMPACT, Angajabilitate, Fundația Noi Orizonturi, 2010
Maria Neagu (coord.), Curriculum IMPACT, Cetățenie activă, Fundația Noi Orizonturi, 2010
Paul Kloosterman, Mark E. Taylor, Learning to Learn in Practice, Handbook for facilitators, 2012
https://sites.google.com/site/videomeditatii/stiluri-de-invatare-1/invatarea-eficienta-tehnici-de-
invatare
https://en.wikipedia.org/wiki/Cornell_Notes
http://www.empower.ro/creativitate/sase-grade-de-separatie-in-inovatie/
http://www.virtualsalt.com/learn10.html
http://www.descopera.ro/pofta-de-scoala-idei-creative/11703590-cele-mai-bune-metode-de-invatare
http://www.virtualsalt.com/learn8.html 14
Page
Anexa 1 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Ce am învățat de la …
Un moment de criză
Mama mea
Ultima călătorie
Propriile greșeli
Televizor
Părinții mei
Natură
Politicieni
Cerșetor de pe stradă
O discuție cu un prieten
15
Page
Anexa 2 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Înterviul despre învățare
Scopul Interviului despre învățare este de a ajuta persoanele intervievate să conștientizeze cum, când
și ce învață. Pentru a ajuta intervievatorul să găsească întrebările relevante și să adreseze cât mai
multe aspecte ce țin de învățare, vei găsi aici un set de întrebări structurate în jurul câtorva tematici.
Nu trebuie să le folosești pe toate. Ar fi prea mult. Mai întâi trebuie să asculți persoana pe care o
intervievezi și să-ți bazezi întrebările pe ceea ce-ți relatează ea. Așadar, ești încurajat, invitat și ți se
permite să-ți formulezi propriile întrebări! Întrebările puse aici la dispoziție au rolul de a te inspira
sau de a te ajuta să ieși dintr-un impas, dacă e cazul.
Momentele de învățare
Poți să-ți amintești acele momente în care ai simțit "Da, acum chiar că învăț!"?
Poți descrie un astfel de moment?
Ți-ai dat seama că învățai exact în acel moment sau doar mai târziu?
Înveți mai bine atunci când lucrezi în grup sau de unul singur?
Care momente consideri că reprezintă pentru tine momente de învățare? Când asculți, citești, când
faci ceva, când discuți, când te plimbi etc ?
De ce ai nevoie pentru ca ceva să devină un "moment de învățare"? O atmosferă anume? O
provocare? Siguranță? Să fii singur? Să fii cu alții? "Un aport nou"?
17
Page
Anexa 3 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Luarea notițelor
Luarea notițelor este o modalitate de înregistrare a ideilor furnizate de un profesor, o carte sau o altă
sursă de informații. Luarea notițelor te ajută să organizezi, asimilezi, reții și folosești informații mult
mai bine.
Chiar dacă luarea notițelor diferă de la persoană la persoană și de la situație la situație, elementele
următoare pot contribui la eficientizarea procesului de înregistrare a informațiilor3:
- Abrevierile și prescurtările - se realizează folosind coduri unanim acceptate, dar şi prin
alegerea unor coduri personale
- Numerotările – se folosesc pentru a marca ideile principale sau categoriile enumerate
- Schemele – presupun desenarea unor figuri, desene, săgeți care să permită înțelegerea
conceptului prezentat, a ideilor principale sau a legăturilor dintre ele
- Marcarea cuvintelor cheie - se poate realiza prin sublinieri, accentuări, scris înclinat,
majuscule, scris de tipar, steluţe, încercuiri etc. Atunci când recitim notiţele, aceste marcaje
ne vor reaminti ce am considerat important atunci când am luat notiţele.
- Aranjarea în pagină - se referă la marcarea elementelor de conţinut prin plasarea lor în
spaţiu într-un anume fel. Paginarea nu are doar valenţe estetice, ci şi de uşurare a receptării
structurii textului
- Utilizarea culorilor - este recomandată pentru a pune în evidenţă idei, cuvinte cheie,
fragmente de text, definiţii, citate, opinii personale sau ale profesorului etc. Marcarea prin
culoare devine eficientă atunci când există stabilit un anumit cod.
Sunt numeroase tehnicile utilizate pentru luarea notițelor. În cele ce urmeză prezentăm ca exemplu,
Sistemul Cornell4 de luare a notițelor, metodă dezvoltată de profesorul Walter Pauk în 1950.
Metoda îi ajută pe cei care doresc să înregistreze într-un mod sistematic, să analizeze, sintetizeze și
reflecteze cu privire la un anumit material de studiat
3
https://sites.google.com/site/videomeditatii/stiluri-de-invatare-1/invatarea-eficienta-tehnici-de-invatare
Page
4
https://en.wikipedia.org/wiki/Cornell_Notes
5
https://sites.google.com/site/videomeditatii/stiluri-de-invatare-1/invatarea-eficienta-tehnici-de-invatare
Anexa 4 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Harta mentală
ă
Este o metodă dezvoltată de autorul englez Tony Buzan. Metoda folosește imagini pentru a afișa un
concept sau un subiect central și ramificațiile pe care acesta le generează, dar și conexiunile dintre
acestea. De obicei, structura unei hărți mentale esta una similară unui arbore sau unui neuron.
Harta mentală începe prin afișarea ideii principale în centru, pe o coală de hârtie. Ideile care au legătură
cu acest concept central sunt apoi scrise în raze care pornesc de la centru și care se ramifică spre
margine, formând imaginea unui arbore cu ramuri din ce în ce mai mici. În acest fel, sunt ilustrate
cuvintele cheie (sau imaginile cheie) şi derivatele lor. Legătura dintre diferitele concepte sau idei sunt
semnalate prin săgeți.
Avantajele metodei:
În special pentru cei cu un stil de învățare vizual – oferă o imagine de ansamblu, structurată, cu ideile
principale și conexiunile care se stabilesc între ele.
19
Page
6
Exemplu preluat de pe http://www.empower.ro/creativitate/sase-grade-de-separatie-in-inovatie/
Anexa 5 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Fișele de învățare
ă
Metoda7 a fost dezvoltată de Sebatian Leitner pentru a face procesul de învățare mult mai eficient.
Metoda presupune folosirea unor cutiuțe pentru stocarea cartonașelor. Cartonașele (flashcards) sunt
coli de hârtie pe care sunt scrise pe o parte întrebarea, iar pe verso răspunsul la întrebare. Cartonașele
pot conține cuvinte din vocabular, date istorice, formule sau orice alt subiect care poate fi învățat în
formula întrebare-răspuns.
Toate cartonașele sunt introduse în prima cutie. Cartonașele sunt extrase, unul câte unul. Cele la care
răspunzi corect, merg în următoarea cutie. Dacă dai un răspuns greșit, recitește răspunsul și apoi pune
cartonașul înapoi în cutia 1. Atunci când revizuiești cartonașele din cutia 2, dacă răspunsul pe care îl dai
este corect, atunci poți muta cartonașul în cutia nr. 3. Procedura se va repeta și pentru cartonașele din
cutia nr. 3, până când cartonașul ajunge în ultima cutie. Dacă atunci când revizuiești un cartonaș din
cutia 2, 3, 4 și dai un răspuns greșit, cartonașul respectiv trece din nou în cutia nr. 1.
7
http://www.virtualsalt.com/learn10.html
8
http://www.descopera.ro/pofta-de-scoala-idei-creative/11703590-cele-mai-bune-metode-de-invatare
Anexa 6 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Metoda SQ3R
ă
Este o strategie de învățare concepută pentru a îmbunătăți amintirea informațiilor citite printr-un
proces de angajare variată și repetată cu materialul citit9.
Cei cinci pași ai metodei oferă cinci tipuri de implicare activă solicitând pe cel care citește să
interacționeze cu materialul citit creând în acest fel o experiență de învățare mult mai puternică decât
doar simpla lecturare a unui text.
Metoda cuprinde 5 activitățí distincte cu diferite modalități de procesare a informațiilor citite: Survey
(Imaginea de ansamblu), Question (Întreabă), Read (Citește), Recite (Repetă), Review (Revizuiește)
9
http://www.virtualsalt.com/learn8.html
Anexa 7 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Planul personal de învățare
ă
22
Page
Anexa 8 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Evaluare
ă
Am învățat... Am descoperit... Am realizat că...
Am fost surprins când... Am fost puțin dezamăgit când... Cel mai interesant a fost...
Un lucru pe care am să-l Consider că această întâlnire m-a ajutat Cred că...
fac diferit de-acum să...
înainte...
Cel mai important pentru Mi-aș dori ca... Am luat în considerare ...
mine a fost...
Mi-a plăcut când... Ceea ce aș vrea să schimb este... Ceea ce aș vrea să aplic în viața mea
este...
Pentru mine, concluzia Cea mai importantă lecție pe care o iau Cred că ceea ce pot aplica în viața
întâlnirii este... cu mine este... mea de-acum înainte este...
23
Page
2 Denumirea sesiunii : Luarea deciziilor
Planul de activități
Descrierea activităților:
Pregătire și facilitare:
Facilitatorul scrie lista de mai jos pe o foaie de flipchart. Este important ca aceasta să rămână acoperită
până la sfârșitul activității, astfel încât nimeni să nu poată vedea sarcinile în avans.
10
Activitate adaptată după: http://blog.trainerswarehouse.com/time-management-activities/
Lista poate fi particularizată, în funcție de nevoile și creativitatea facilitatorului, atribuind valori
punctuale pentru fiecare realizare. Separat trebuie pregătită o listă pentru scor pentru toate echipele,
dar informaţia ar trebui să rămână ascunsă până la sfârșitul activității.
Participanții se împart în echipe de câte cinci, după care este prezentată lista de sarcini ce trebuie
realizate. Explicați că scopul lor este de a aduna cât mai multe puncte posibil. Acestea trebuie să fie
sigure și au doar zece minute!
Daţi participanților numai zece minute pentru a îndeplini sarcinile și bucurați-vă de spectacol! Țineți
evidența activităților realizate cu succes de către fiecare echipă. La sfârșit, se adaugă la punctaj. Anunțaţi
câștigătorul. Veti putea acorda premii, dacă doriți. Închideți activitatea cu o sesiune de debriefing.
Întrebări de procesare/debrifing:
Cum vă simțiți? V-a plăcut acest joc?
Care a fost sarcina? Ați reușit să îndeplinți sarcina?
Ce s-a întâmplat?
Cât de greu a fost să decideţi sarcina pe care doriţi să o realizaţi?
Cum ați împărți sarcinile între membrii echipei?
Ce abilități au intrat în joc în această activitate?
Ce decizii a trebuit să luaţi în timpul acest joc (de exemplu, prioritate unor sarcini asupra altora,
cine şi ce a făcut etc.)? Cum ați lua aceste decizii?
Ce s-ar putea face mai bine data viitoare?
Ce se poate învăţa din acest joc?
Pregătirea activității. Înainte de activitate, trasează trei coloane pe foaia de flipchart cu următoarea
clasificare11:
11
Clasificare inspirată de The Decision Making Guide: A Fun Course in the Art of Responsible Decision
Page
Making: https://access.bridges.com/usa/en_US/choices/pro/content/lessons/
decisionmakingguide/dmg_usa_teachers.pdf
ce sună ceasul etc.) Oferiţi grupurilor 5-10 minute pentru a veni cu cât multe decizii ca acestea, apoi
cereţi-le să le posteze pe foaia de flipchart, în coloana potrivită. Asiguraţi-vă că au înţeles sarcina,
punând pe fiecare să dea un exemplu de decizie.
Întrebări de procesare/debriefing:
Ce părerea aveți despre aceste tipuri de decizii?
Este bine să lăsăm pe alții să decidă pentru noi?
Când este justificat să lăsăm pe alții să decidă pentru noi?
Când considerați că nu trebuie să ne gândim la deciziile pe care le luăm?
Considerați că ar trebuie să fim raționali în toate tipurile de decizii pe care le luăm?
Care ar fi diferenta între deciziile emoționale și deciziile raţionale?
Care ar fi tipurile de decizii în care ați vrea să fiți mai responsabili?
Scop. Această activitate oferă participanților șansa de a gândi asupra factorilor care le influenţează
deciziile – adică oamenii și contextele care ne influențează deciziile care ne afectează viața de zi cu zi.
Întrebări de procesare/debriefing:
• Cum ați decis ca grup, care este răspunsul corect?
• Care sunt factorii de decizie din comunitatea noastră? Cum putem afla cine sunt factorii de decizie
din comunitatea noastră?
• Cum vă simțiți când vă gândiţi cât de multe piese din viaţa voastră sunt influențate de deciziile altor
oameni?
• Cum puteți influența aceste decizii?
Scopul povestirii: Unul din aspectele dificile ale procesului decizional este că întotdeauna cineva poate
avea o altă opinie despre care sunt cele mai bune decizii pe care lua. Această poveste - o fabulă a lui
Esop – ne vorbește despre faptul că noi nu putem mulțumi pe toată lumea atunci când luăm decizii.
Pregătire și facilitare:
27
Page
12
Poveste găsită la: http://www.taleswithmorals.com/aesop-fable-the-man-the-boy-and-the-donkey.htm
Citiți povestea cu voce tare. După ce aţi citit povestea, invitaţi grupul să discute folosind întrebările din
rubrica de întrebări pentru debriefing.
Un bărbat și fiul său au pornit cu măgar lor spre piață. În timp ce mergeau de-a lungul drumului, un
concetățean a trecut și a zis: „Ce nebuni, la ce e bun un măgar, dacă nu pentru a fi călărit?"
Deci, omul a pus băiatul pe măgar și au mers mai departe, pe drumul lor. Dar, în curând, au trecut pe
lângă grup de oameni, dintre care unul a spus tovarășilor săi, "Priviţi ce tânăr leneș! El merge călare, în
timp ce tatăl lui bătrân merge pe jos! "
Atunci, omul a ordonat băiatului său să coboare şi s-a urcat el pe măgar, dar nu au mai mers mult până
când s-au întâlnit cu două femei, dintre care una a șoptit "Ce rușine, bădăran leneș, să-şi lase fiul său cel
mic să meargă pe jos, în timp ce el se plimbă călare!"
Ei bine, omul nu știa ce să mai facă, dar în cele din urmă l-a luat şi pe băiatul lui pe măgar. În acest timp
au ajuns în piaţa oraşului și trecătorii au început să râdă de ei. Omul s-a oprit și a întrebat de ce sunt de
batjocură? Bărbații au spus: "Nu ți-e rușine să te urci şi tu şi fiul tău în spinarea unui biet măgar?"
Omul și băiatul s-au dat jos și au încercat să se gândească ce să facă. Ei s-au tot sfătuit şi, în cele din
urmă, au legat măgarul de picioare şi l-au luat chiar ei în cârcă, cărându-l pe drumul spre piaţă. Dar,
trecând peste un pod, măgarul a dat din picioare şi cei doi l-au scăpat în apă şi cum măgarul avea
picioarele legate, s-a înecat.
„Să vă fie învăţătură de minte!", a spus un omul bătrân care i-a văzut.
Morala...
Întrebări de procesare/debriefing:
Scopul activității: În fiecare zi luăm decizii cu privire la multe lucruri, mici și mari, în toate domeniile
Page
vieții. Luăm decizii financiare, decizii de carieră, deciziile medicale, decizii romantice, decizii de familie
etc. Dar niciodată nu luăm aceste decizii într-un vid - suntem mereu influențați de semenii noștri şi, mai
ales, de cei apropiați nouă. Următorul exercițiu este menit să ne ajute să înțelegem cine sau ce are o
influență asupra deciziilor pe care le facem în viețile noastre și să evaluăm dacă această influenţă este
pozitivă sau negativă.
Pregătire și facilitare: Distribuiţi fişa (vezi Anexa): “Cine influențează deciziile mele?” pentru fiecare
participant în parte. Fișa include o listă a diferitelor decizii posibile, precum și diverse influențe probabile
din viața participanților. Cereți-le să completeze fișa, adăugând decizii sau influențe suplimentare, după
cum consideră necesar. Încheiaţi activitatea cu o informare generală şi cu un debrief realizat cu ajutorul
întrebărilor de mai jos.
Întrebări de procesare/debriefing:
Notă: Acesta este un exercițiu individual care îi ajută pe participant să pună în practică, în viața lor, tot
ceea ce au învățat în cadrul acestei sesiuni.
Pregătire și facilitare:
Explicați grupului că există câțiva pași în procesul de luare a deciziilor. Prezentați etapele de la o hârtie
flipchart (pregătită în prealabil):
Defineşte-ţi decizia ta: ia un moment și scrie pe foaie decizia pe care încearci să o iei
Identifică-ți obiectivul real: ce vrei să obții?
Notează-ți opțiunile: identifică fiecare opțiune pe care o ai
Analizează fiecare opțiune și a scrie pe foaie avantajele și dezavantajele pentru fiecare dintre ele
Alege opțiunea cu cel mai mare număr de avantaje şi care are cele mai mari șanse de a te
conduce la atingerea obiectivului real
Gândiți-vă la modul în care alții vor fi afectaţi de această opţiune
Luați în considerare modul în care viitorul vostru va fi afectat de această opţiune
Consultă-te cu o persoană de încredere, dacă este necesar şi apoi ia decizia finală şi rămâi la ea
Gândeşte-te la un plan de acțiune
Pune decizia ta în acțiune
Evaluează decizia ta
Împărțiți Ghidul decizional (Vezi Anexa) și invitaţi fiecare participant să încerce să soluţioneze cerinţele
29
din fişă. Subliniaţi că ei pot şi chiar ar fi indicat să folosească pașii respectivi atunci când au decizii
importante de luat.
Page
8. Evaluarea sesiunii – Pictură murală de grup - 15 minute
Această activitate are scopul de a-i stimula pe tineri să reflecteze și evalueze cu privire la ceea ce au
învățat pe parcursul sesiunii.
Facilitatorul lipește pe perete o bucată mare de hârtie (suficient de lungă astfel încât toți participanții să
poată scrie pe ea în același timp). Fiecare participant trebuie să deseneze o imagine care să reprezinte
ceea ce au învățat ei în timpul întâlnirii. Apoi, facilitatorul invită participanții să ghicească ce reprezintă
fiecare imagine.
Referințe bibliografice:
Maria Neagu (coordonator), IMPACT CURRICULUM, Angajabilitate, Fundația Noi Orizonturi, 2011
http://blog.trainerswarehouse.com/time-management-activities/
https://access.bridges.com/usa/en_US/choices/pro/content/lessons/
decisionmakingguide/dmg_usa_teachers.pdf
http://www.taleswithmorals.com/aesop-fable-the-man-the-boy-and-the-donkey.htm
30
Page
Anexa 1 – LUAREA DECIZIILOR: Cine decide?
ă
CINE DECIDE?
Instrucţiuni:
Lucrând în grupuri de 3-4, citiţi fiecare dintre situațiile de mai jos și scrieţi cine decide în fiecare situație.
Aveţi zece minute pentru a finalize sarcina.
CINE DECIDE?
Care este vârsta legală pentru a ne căsători?
Ce pantofi să
32
porţi?
Ce profesie îţi
Page
alegi?
Anexa 3 - Ghid de luare a deciziilor
ă
Instrucţiuni:
Acesta este un exercițiu individual. Există câțiva pași în procesul de luare a deciziilor:
1. Defineşte decizia ta: scrie pe o foaie decizia pe care vrei să o iei.
2. Identifică obiectivul real: ce cauți, ce vrei să obții, unde vrei să ajungi?
3. Notează-ţi opțiunile: identifică fiecare dintre opțiunile pe care le ai.
4. Analizează fiecare opțiune și notează avantajele și dezavantajele pentru fiecare dintre ele.
5. Alege opțiunea cu cel mai mare număr de avantaje și care are cele mai bune șanse de a te conduce
la atingerea obiectivului tău.
6. Gândiți-vă la modul în care alții vor fi afectaţi de această opțiune și cum viitorul tău ar putea fi
schimbat.
7. Decide și angajează-te să pui în practică decizia ta.
8. Gândeşte-te la un plan de acțiune pentru a pune în practică această decizie.
9. Evaluează decizia ta.
Planul de activități
5.Cum vreau să-mi petrec Lucru pe 30 minute Hârtie, pixuri, marker sau cretă,
timpul acum? grupe table sau flipchart
individual/
Prezentare
Descrierea activităților:
Întrebări de procesare/debriefing:
Etapa de grup: Participanții vor împărtăși unii cu alții poveștile obiectelor create. După ce s-au exprimat
majoritatea participanților, poți începe să reflectezi și să concluzionezi cu ei cu privire la: relația lor cu
timpul când lucrează/se concentrează asupra a ceva, cu privire la strategia lor de lucru sub presiunea
timpului. Fii atent și la reacția celor care poate nu au terminat sarcina. Oferă-le ocazia să-și exprime
sentimentele.
35
Întrebări de procesare/debrifing:
Care a fost sarcina? Ați reușit să îndeplinți sarcina?
Page
Cum v-ați simțit în timpul exercițiului pregătind obiectul vostru?
V-a făcut plăcere să lucrați la obiectul vostru? Ce provocări ați întâmpinat?
Sunteți mulțumiți de obiect? Au fost 5 minute suficiente pentru voi?
Ați simțit presiunea timpului în timp ce pregăteați obiectul? Ați descoperit ceva despre voi în
timpul exercițiului? Cum reacționați, de obicei, zi de zi când sunteți sub presiunea timpului? Ce
faceți de obicei când aveți multe teme pentru școală, dar și alte activități distractive sau de
familie planificate în același timp?
Ce puteți învăța din acest exercițiu despre voi și despre relația voastră cu timpul? Ce puteți
schimba în această privință?
După finalizarea exerciţiului, puteţi să scrieţi pe o foaie de flipchart următoarele date de la care poate
porni activitatea următoare. Ştiaţi că, în 70 de ani de viață, ne petrecem:
27 ani dormind
3,3 ani mâncând
5 luni așteptând la semafor
1 an căutând lucruri nepuse la locul lor
Întrebări de procesare/debriefing:
Ce părerea aveți despre acest poem?
Aveți timp pentru toate acestea în viața voastră?
Cum vă faceți timp pentru muncă (teme), prieteni, joacă, citit, visat, gândit, trăit momentul?
Care sunt lucrurile pe care v-ar plăcea să le faceți, dar pentru care nu aveți timp acum?
Ce puteți să faceți în această privință?
Ce ați putea face de acum înainte, ca să folosiți timpul într-un mod care să vă aducă mai multe
beneficii?
Acesta le spune participanților timpul pe care l-au avut după fiecare tură, încurajându-i să încerce din nou
și să obțină un timp mai bun cu fiecare încercare. Timpul ar trebui să se îmbunătățească de la o tură la
alta. Sarcina este repetată până când obțin cel mai bun timp - de obicei spre final, grupurile își unesc
mâinile și ating mingile în același timp toți odată, în 1-2 secunde.
Întrebări de procesare/debriefing:
Pregătire și facilitare:
Etapa individuală: daţi-le participanților 5-10 minute să facă o listă cu activitățile pe care vor să le facă în
acea săptămână, chiar și lucruri pentru care nu au avut timp în trecut, luând în considerare și elementele
discutate în poemul irlandez.
Etapa de grup: organizaţi niște grupuri Bzz ( 2 sau 3). Participanții vor discuta cu partenerul câteva
strategii posibile pentru a realiza toate activitățile săptămânii. Pot desena sau scrie împreună un plan al
strategiei pe care o au pentru a realiza tot ce și-au propus să facă, ținând cont și de elementele din
poemul irlandez. După ce discută în grup și fac un plan, vor împărtăși ideile în grupul mare sau în grupuri
de câte 5/6 persoane, dacă grupul mare depășește 20 de participanți.
Întrebări de procesare/debriefing:
Cât de complicat a fost să listați lucrurile pe care vreți/ trebuie să le faceţi săptămâna aceasta?
Cum a fost să împărtășiți cu altcineva planul vostru? Cum v-ați simțit să povestiți despre asta?
Ați fost vreodată în situaţii în care nu ați reuşit să vă încadraţi în timp pentru a duce o sarcină la
bun sfârşit? Care credeți că au fost motivele pentru care nu ați reușit? Puteți să dați exemple
concrete? Care au fost situaţiile în care ați reușit și care au fost elementele de succes?
Ce ați putea face acum pentru a putea fi mai organizaţi cu timpul vostru?
Toate ideile/ soluțiile de eficientizare a timpului vor fi adunate de facilitator pe tabla sau pe o foaie de
flipchart. Profesorul/facilitatorul va sumariza la final toate ideile scrise. După sumarizare, facilitatorul va
ruga fiecare participant să scrie pe o foaie de hârtie mica o promisiune de eficientizare a timpului (doar
una) pe care fiecare se angajează să o respecte în următoarele 2 săptămâni. Hârtia scrisă de fiecare va fi
semnată, ca și angajament personal, și fiecare o va pune bine undeva în haine sau rucsac.
NOTĂ: Ca alternativă, în locul exercițiului cu grupuri Bzz, fiecare participant poate scrie pe o hârtie câteva
lucruri pe care ar vrea să le facă în acea săptămână, dar pentru care cred că nu vor avea timp. Toți
participanții stau în cerc pe scaune și, la un start al facilitatorului, fiecare hârtie va fi dată persoanei din
stânga, care va scrie o soluție, astfel încât activitățile să aibă loc și va împături hârtia dând-o următoarei
persoanei din stânga, tot așa, până când hârtia ajunge la proprietar. Toată lumea citește soluțiile, discută
răspunsurile și analizează aplicabilitatea lor în viața de zi cu zi.
Pregătire și facilitare : se împarte grupul în două echipe. O echipă trebuie să se gândească şi să decidă
care sunt beneficiile unui management eficient al timpului şi cealaltă echipă trebuie să identifice câteva
cauze care ne fac să ne pierdem uneori timpul. După ce fiecare echipă finalizează, trebuie să trimtă un
delegat care să vină să prezinte concluziile pentru tot grupul. După ce s-au prezentat concluziile, mai
38
39
Page
7. Metoda 123
Pregătire și facilitare:
Apoi, cu modelul 123 în față, trebuie să prioritizeze sarcinile, hotărând ce sarcini trebuie îndeplinite
primele, care pot fi amânate pe mai tâziu și care pot aștepta poate în următoarele zile. După ce au
terminat, câțiva dintre participanți pot prezenta ceea ce au lucrat.
Pentru metoda 123, poți folosi modelul din anexa 1, care poate fi desenat pe flipchart sau pe tablă:
După ce fiecare şi-a facut planul de activităţi pe ziua următoare, discută cu participanţii- Care cred că
ar fi paşii pentru succes în managerierea timpului? Se adună de la ei câteva idei, se scriu pe tablă sau
pe un flipchart, după care facilitatorul poate să vină cu următoarele completări.
Mențiunea facilitatorului::
Metoda în 7 pași pentru succes în planificarea timpului.
Stabilește cu precizie ceea ce îți dorești.
Notează-ți hotărârile.
Stabilește un termen limită pentru țelul pe care îl urmărești.
Întocmește o listă cu toate lucrurile pe care crezi că va trebui să le faci pentru a-ți atinge
țelul.
Organizează-ți lista sub forma unui plan (priorități, succesiune).
Pune-ți IMEDIAT planul în aplicare.
Ia HOTĂRÂREA să nu treacă nicio zi fără să faci ceva pentru atingerea obiectivelor
tale.
Întrebări de procesare/debriefing:
Bibliografie
Maria Neagu (coordonator), IMPACT CURRICULUM, Angajabilitate, Fundația Noi Orizonturi, 2011
www.noi-orizonturi.ro
41
Page
Anexa 1- Metoda 123
ă
Nivelul de urgență
Sarcini (exemplu) Prioritatea (1)- acum Prioritate (2)-curând Prioritate (3)-poate aștepta
sau cât mai repede
A.Cumpărare
pixuri și caiete
B.Pregătit pentru
teză
C.Vizionat un film
……………….
42
Page