28.08.2018-28.09.

2018
CONŢINUTUL RAPORTULUI STAGIULUI PE PRACTICĂ TEHNOLOGICĂ
Raportul stagiului pe practica tehnologică este structurată pe puncte şi include
următoarele elemente obligatorii:
- Pagina de titlu – informaţiile care trebuie să apară în pagina de titlu a raportului
stagiului pe practică sunt prezentate în Anexa 1;
- Cuprins – raportul va avea un cuprins care să conţină punctele şi subpunctele însoţite
de numărul paginii la care începe fiecare punct/subpunct (Anexa 2);
- Introducere – aceasta va conţine: importanţa şi actualitatea temei sarcinii abordate în
contextul domeniului mai larg al disciplinei Tehnologia produselor din lapte, pe plan
internaţional şi naţional; motivaţia pentru alegerea şi studierea temei respective; obiectivele
generale ale stagiului de practică; elemente relevante privind tema sarcinii abordate (ce se
studiază, de ce se studiază, ce rezultate s-au obţinut şi de ce sunt aceste rezultate importante, cum
pot contribui ele la rezolvarea problemei care s-a identificat). Introducerea nu se numerotează ca
şi punctul;
- Capitole – raportul stagiului pe practică va conţine 5 puncte numerotate crescător,
fiecare putând să aibă, în partea finală, o secţiune de concluzii, care să sintetizeze informaţiile
şi/sau rezultatele prezentate în cadrul acelui punct.
Fiecare punct se poate structura pe subpuncte (nu se recomandă structurarea mai detaliată
– sub-subpuncte, deoarece lucrarea se fragmentează foarte mult şi îşi pierde din coerenţă):
Punctul 1 – Caracteristica întreprinderii – bază de practică va include: definirea,
profilul şi capacitatea de producere a întreprinderii; prezentarea amplasamentului întreprinderii, a
volumului şi gamei sortimentale a produselor lactate, a reţelei de comercializare a acestora,
precum şi accesul la utilităţi, căi de legătură a întreprinderii.
Punctul 2 – Calculul tehnologic şi bilanţul de materiale va include: schema de
procesare a materiei prime; calculul tehnologic pentru 2 sortimente de produse lactate specifice
întreprinderii; structura de producţie care se realizează zilnic.
Bilanțul de materiale are ca scop determinarea cantității produselor intermediare obținute
la fiecare etapă tehnologică, a produselor finite și a pierderilor de producere, și invers, pornind
de la cantitatea produselor finite – consumul de materie primă și materiale.
Datele inițiale pentru calculele tehnologice și bilanțul de materiale sunt:
 caracteristicile materiei prime (lapte, smântână dulce, lapte degresat, zară, zer)
prezentate în documentele cu caracter tehnic şi în literatura de specialitate;
 caracteristicile producţiei finite, conform documentelor normative şi literaturii de
specialitate;
 pierderile maximal admisibile ce se preiau din documentele normative în conformitate
cu procedeele de producere;
 cantitatea materiei prime sau a producţiei finite pe sortimente.
Aceste date se prezintă în tabele.
Schema de procesare a materiei prime determină alegerea direcţiilor de utilizare a
laptelui, laptelui degresat, zarei şi zerului în scopuri alimentare. Elaborarea schemei date
presupune o activitate creativă a studentului și se bazează pe experienţa întreprinderilor similare,
cunoştinţele obţinute în cadrul disciplinei „Tehnologia produselor din lapte”. Schema de
procesare a materiei prime se elaborează înainte de calculele de producere şi practic este o parte
componentă a ei. Conform schemei se fac calculele cantității produselor lactate, în corelație cu
procesarea raţională a materiilor secundare în scopuri alimentare.
Tabelul generic al calculelor de producere reprezintă structura de producţie care se
realizează zilnic. În tabel se notează rezultatele calculelor de producere în baza cărora se verifică
apoi corectitudinea calculelor de producere.
Punctul 3 – Descrierea schemei de fabricare a produselor specifice întreprinderii va
conţine descrierea procesului tehnologic de producere a două produse lactate specifice
întreprinderii-bază de practică şi schemele-bloc de fabricare a produselor analizate. La
descrierea se atrage atenţie asupra esenţei şi scopului operaţiei tehnologice, parametrii
tehnologici la care se realizează, modificările biochimice şi fizico-chimice care au loc la această
etapă tehnologică, utilaje tehnologice. La întocmirea schemei bloc se recomandă următoarele:
 denumirea fazelor se înscrie în dreptunghiuri care se aşează succesiv în coloană, în
ordinea fazelor procesului tehnologic;
 tot în acest dreptunghi se trece: numărul fazei, denumirea fazei, parametrii tehnologici
(temperatura, presiune, pH, aciditate, conţinut de grăsime, substanţă uscată negrasă etc.)
 în partea stângă se specifică materialele intrate (materiile prime şi auxiliare);
 în partea centrală, sus, se specifică materia primă de bază şi în continuare între
dreptunghiurile fazelor procesului de producere sunt specificate produsele intermediare şi
cele finite;
 în partea dreaptă se specifică produsele secundare sau deşeuri de fabricaţie;
 fluxul principal se indică cu linie continuă groasă de legătură între dreptunghiuri, iar
circuitele secundare, cu linie continuă subţire; sensul de circulaţie se specifică prin săgeţi;
la încrucişare liniile verticale se întrerup;
 intrările şi ieşirile din instalaţie, în afară de cele care vin din reţelele de utilităţi se
marchează cu o săgeată groasă.
Modelul schemei bloc la producerea iaurtului este prezentat în Anexa 3.
Conform fluxului tehnologic se alcătuieşte schema tehnologică de principiu. Schema
tehnologică de principiu explică procesul tehnologic în linii mari fără a reprezenta utilajele
operaţiilor auxiliare şi circuitele secundare.
La executarea unei scheme tehnologice de principiu se recomandă:
- utilajele se reprezintă simplificat, iar utilajele de serie prin reprezentări convenţionale;
- utilajele se trasează cu linie continuă subţire;
- nu se respectă nivelele pe care vor fi amplasate utilajele;
- mijloacele de transport se pot reprezenta numai parţial;
- fluxul principal se trasează eu linie groasă, iar celelalte circuite eu linie subţire; la
intersecţia a două circuite linia verticală se întrerupe;
- utilajele tehnologice şi mijloacele de transport prezentate se reperează cu un număr sau
simbol format din litere (simbolul secţiei sau a fazei) şi numere;
- se întocmeşte specificaţia utilajelor.
Punctul 4 – Dotarea cu utilaje tehnologice a întreprinderii. Procesele tehnologice la
întreprindere se desfășoară în instalații, alcătuite din echipamente (utilaje) specifice fiecărei
operații din fluxul tehnologic, mașini și aparate. Desfășurarea în condiții optime a proceselor
tehnologice de bază este condiționată de natura, calitatea, și accesibilitatea materiilor prime care
sunt considerate, în raport cu produsul obținut. În acest punct se întocmeşte lista principalelor
utilaje, echipamente și dotări sub formă de tabel, unde se indică denumirea utilajului, tipul şi
marca, productivitatea sau volumul, numărul de utilaje, mărimile de gabarit, suprafaţa ocupată de
un utilaj și suprafața totală.
Punctul 5 – Calitatea şi controlul calităţii în cadrul întreprinderii va include:
caracteristici de calitate a materiilor prime; planul calităţii pentru două sortimente specifice
unităţii; caracteristici de calitate a produselor finite. Se prezintă caracteristicile de calitate a
produsului analizat şi caracteristicile materiei prime și materialelor utilizate în fabricarea
produsului analizat în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională.
Punctul 6 – Planul clădirii de producere cu amplasarea utilajelor va include
amplasarea şi dimensionarea secţiilor de producere; a depozitelor şi a spaţiilor tehnologice
similare acestora şi a secţiilor auxiliare şi cu funcţii sociale precum şi amplasarea utilajelor.
Planul va fi realizat pe foaie milimetrică sau în AutoCad pe format A1.
- Concluzii – în această parte a raportului pe practică se regăsesc cele mai importante
concluzii din raport, opinia personală privind rezultatele obţinute, precum şi potenţiale direcţii
viitoare de analiză legate de tema abordată. trebuie să fie clare, concise şi coerente. Concluziile
raportului stagiului de practică nu se numerotează ca şi capitol.
Atenţie! Concluziile sunt ale autorului raportului şi de aceea nu se recomandă folosirea
unor citate sau preluarea unor concluzii din literatura de specialitate etc.
- Referinţe bibliografice – acestea reprezintă ultima parte a lucrării şi va conţine lista
tuturor surselor de informaţie utilizate de către student pentru elaborarea raportului stagiilor pe
practică. (Anexa 4).
Pentru citare se recomandă folosirea parantezelor pătrate cu indicarea numărului sursei
citate.
- Anexe – acestea apar într-o secţiune separată, care nu se numerotează ca şi punctele.
Ele conţin informaţii secundare, necesare pentru a înţelege mai bine informaţiile prezentate în
corpul principal al lucrării. Volumul adăugat prin aceste anexe nu trebuie să depăşească 25% din
volumul de bază al lucrării. Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în textul raportului.
Anexele se numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2, etc);
Materialul grafic va include:
 scheme tehnologice pentru 2 produse specifice unităţii;
 Planul clădirii de producere cu amplasarea utilajelor.
Redactarea lucrării
Redactarea lucrării reprezintă о etapă importantă astfel ca să asigure concordanţa între
scopurile puse şi materialul expus şi să se facă corecţiile şi modificării necesare.
Urmează etapa de delimitare şi redactare a textului pe capitole, subcapitole, concluzii,
anexe, figuri, bibliografie. Machetarea pe componente şi redactarea se va face astfel ca:
- exprimarea să fie concisă, clară, înlănţuirea logică a ideilor, abordarea critică a
problematicii, originalitate, să se respecte normele gramaticale precum şi cele
ortografice şi de punctuaţie;
- ideile, opiniile, afirmaţiile din textul lucrării să se bazeze pe bibliografia consultată şi
pe propriile analize;
- să se facă distincţia între rezultatele anterioare şi cele formulate de către masterand,
astfel ca în text să se poată depista cu uşurinţă contribuţia adusă de acesta.
Tehnici de redactare
Pentru a respecta о formă unitară a tuturor rapoartelor de practică, se recomandă
aplicarea unor tehnici şi reguli generale de redactare şi tehnoredactare, reguli prezentate mai jos:
- raportul de practică se redactează în limba română;
 - tipărirea se va face pe format A4, doar pe prima pagină (faţă) a fiecărei foi. Formatul
paginii: A4 (21,0 x 29,7 cm).
- se recomandă ca raportul să fie scris/tehnoredactat cu caractere „Times New Roman”, 12
pt, la 1,5);
- raportul de practică se organizează pe capitole şi paragrafe, cu excepţia capitolului
introductiv şi a concluziilor;
- titlurile capitolelor şi paragrafelor pot fi scrise cu caractere mai mari (13–14 pt.) şi după
necesitate, cu caractere aldine (bold);
- denumirile figurilor, pozelor, diagramelor, schemelor se scriu sub acesta (centrate) fiind
numerotate (Anexa 5);
- denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind aliniate la dreapta şi numerotate
(Anexa 5);
- ecuaţiile / formulele vor fi centrate, iar numerotarea acestora se va plasa la sfârşitul
rândului (Anexa 5);
- toate formulele (ecuaţiile), tabelele şi elementele grafice (figuri, poze, scheme) vor fi
numerotate în ordine crescătoare pentru fiecare capitol: prima cifră va indica numărul
capitolului, iar a doua - numărul de ordine a elementului în respectivul capitol ori în ordine
crescătoare fără indicare numărului capitolului;
- pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabelele preluate din literatura de
specialitate în format electronic (copiere, scanare), este obligatoriu să se facă trimiterea la
literatura de specialitate, sursele folosite, în locul în care apar în lucrare, cu indicarea în
paranteze pătrate a numărului sursei în lista bibliografică.
Recomandări stilistice
Raportul pe practică va fi scris în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a). Se va
folosi un limbaj simplu şi clar. Informaţiile vor fi comunicate într-o manieră directă şi
inteligibilă, într-o structurare logică şi coerentă.
Exigenţe etice
Raportul de practică trebuie să reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor
fi menţionate în lista bibliografică. Plagiatul reprezintă un act contrar conduitei academice. Prin
plagiat se înţelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fără menţionarea sursei.
Reprezintă plagiat şi preluarea fără citare a figurilor, tabelelor şi a schemelor.
Volumul raportului – 30-35 pagini.
 Anexa 1.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Tehnologia Alimentelor

Departamentul Tehnologia Produselor Alimentare

RAPORTUL
stagiului de practica tehnologică
în cadrul YYYYYY

A efectuat: studentul gr. TLPL-151

ZZZZZZZZZ

Conducătorul practicii de la UTM: conf. univ., dr.

Popescu Liliana

Conducătorul practicii de la unitatea economică:

Loc pentru ştampilă

Chişinău, 2018
 Anexa 2.
CUPRINS
INTRODUCERE.……………………………………………………………………………...
1. CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII – BAZĂ DE PRACTICĂ...................................
1.1. Definirea, profilul şi capacitatea de producere a întreprinderii......................................
1.2. Volumului şi gamei sortimentale a produselor lactate…………..……………......................
1.3. Accesul la utilităţi, căi de legătură a întreprinderii........................................................
2. CALCULUL TEHNOLOGIC ŞI BILANŢUL DE MATERIALE......................................
2.1. Schema de procesare a materiei prime…………………...............................................
2.2. Calculul tehnologic...........................................................................………….……....
2.3. Structura de producţie care se realizează zilnic..................................………….….......
3. TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PRODUSELOR SPECIFICE ÎNTREPRINDERII.
3.1. Tehnologia de fabricare a produsului 1…………………….……………….................
3.2. Tehnologia de fabricare a produsului 2……………….................................................
3.3. Scheme bloc ale produselor specifice întreprinderii…………………..........................
4. DOTAREA CU UTILAJE TEHNOLOGICE A ÎNTREPRINDERII..................................
4.1. Amplasarea utilajelor, echipamentelor în cadrul secţiei de producere/întreprinderii…
4.2. Lista principalelor utilaje, echipamente și dotări ale secţiei de
producere/întreprinderii…………………………………………………………….....
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI..........................................................................................
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………
SPECIFICAŢIE ………………………………………………………………………………..
ANEXA 1. Linia tehnologică de producerea a produsului 1…………………………………
ANEXA 2. Linia tehnologică de producerea a produsului 2………………………………….
ANEXA 3. Planul clădirii de producere cu amplasarea utilajelor……………………………….
 Anexa 3.

Figura A 3.1. Schema bloc de producere a iaurtului

 Anexa 4.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. BANU, C., NOR, V. şi al. Calitatea şi analiza senzorială a produselor alimentare.
Bucureşti, Editura AGIR, 2007.
2. BANU, C., NOR, V. şi al. Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare.
Bucureşti, Editura AGIR, 2002.
3. BANU, C., VIZIREANU, C. Procesarea industrială a laptelui. București, Editura
Tehnică, 1998
4. COSTIN, G. şi al. Produse lactate fermentate. Galaţi, Editura Academica, 2004.
5. COSTIN, G. şi al. Ştiinţa şi ingineria fabricării brânzeturilor. Galaţi, Editura
Academica, 2003.
6. GUZUN, V., MUSTEAŢĂ GR. și al. Industrializarea laptelui. Editura „Tehnica-Info”,
Chişinău, 2001.
7. ГОРБАТОВА, К. Биохимия молока и молочных продуктов. С-П, ГИОРД, 2004.
8. КРУСЬ, Г. Технология молока и молочных продуктов. Москва, Колос, 2008.
9. ОЛЕНЕВ, Ю. Справочник по производству мороженого, ДеЛи Принт, 2004.
10. Справочник технолога молочного производства. Технология и рецептуры. Том 1.
Цельномолочные продукты. СП, ГИОРД, 2000.
11. Справочник технолога молочного производства. Технология и рецептуры. Том 3.
Сыры. СП, ГИОРД, 2000.
12. Справочник технолога молочного производства. Технология и рецептуры. Том 5.
Продукты из обезжиренного молока пахты и молочной сыворотки. СП, ГИОРД,
2000.
13. ТИХОМИРОВА, Н. Технология и организация производства молока и молочных
продуктов. Москва, ДеЛи Принт, 2007.
14. Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”, Hotărârea Guvernului Nr. 611, din
05.07.2010
15. Regulamentul sanitar privind contaminanţii din produsele alimentare, Hotărârea
Guvernului Nr.520 din 22.06.2010
16. Reguli privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, Hotărârea
Guvernului Nr. 221 din 16.03.2009
17. Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, Hotărârea Guvernului Nr. 229 din
29.03.2013
18. Reguli specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, Hotărâre
Guvernul Nr. 435 din 28.05.2010
 Anexa 5.

Figura 1.3. Setul de multiforme brânză

Tabelul 2.1. Caracteristicile senzoriale ale brânze Gouda

Denumirea
Caracteristici
indicilor
Aspect exterior Coaja curată, fără mucegai, fără strat gros sub coajă, fără deteriorări, poate
fi acoperită cu compoziţie de parafină, polimetrică sau mixtă (polimetrică
cu parafină) sau acoperită cu folie material de polimeri
Consistenţa Plastică, omogenă în toată masa
Aspect în secţiune Desen ce constă din ochiuri de fermentare mici formă rotundă, ovală sau
neregulată, specifice brânzei de Gouda
Culoarea pastei Galben deschis până la oranj închis, în funcţie de sortiment, uniformă în
toată masa la tipurile fără adaosuri
Gust şi miros Plăcut, de brânzeturi maturate, specific brânzei de Gouda, fără gust şi miros
străin (mucegai, rânced, amar, oxidat).

𝑘 × 𝑃𝑙 × 𝐺𝑆𝑈
𝐺𝑙𝑛 = , (3.1)
100

unde: 𝑃𝑙 – conținutul de proteine în lapte, %;

k – coeficientul de normalizare;
𝐺𝑆𝑈 − conținutul de grăsime raportată la substanță uscată în brânză, %.