Biletul numarul 1....

3. Asistenta de urgenta in coma hipoglicemica.

1 Sol glucoza de 40% 16-24gr. i/v lent
2 Perfusie glucoza 5% 50gr. /24h
3 prednizolon 30-60 mg i/v in bolus
4 perfuzie ringer lactat 500 ml i/v
5 perfuzi de adrenalin 10 mcg/min

2 Pregatirea penru fibrogastroduodenoscopia Endoscopia digestiva superioara reprezinta metoda prin

care se examineaza esofagul, stomacul si duodenul. Examinarea se realizeaza cu ajutorul unui endoscop
- un tub flexibil, de calibru redus, care se introduce in cavitatea bucala si de aici in esofag, stomac,
duoden, fara a jena respiratia. Inaintea endoscopiei, pacientului i se prezinta aparatul folosit si i se
explica in ce consta investigatia. Pacientul este culcat pe partea stanga pe pat si o piesa bucala este
introdusa in cavitatea bucala pentru a preveni lezarea endoscopului. Pregatirea pentru endoscopia
digestiva superioaraPentru ca examinarea sa se poata efectua in conditii normale, este necesar ca
stomacul sa fie gol (fara continut). Pentru aceasta, este necesar sa nu mancati si sa nu beti cu 7 ore
inainte de manevra (cu o seara inainte de manevra). Daca manevra se face dupa ora 14 se poate manca
pana in ora 7:30 un mic dejun redus cantitativ, fara grasimi si carne.Trebuie oprite antiacidele,
pansamentele gastrice, preparatele care contin fier. Medicul care face investigatia trebuie informat
despre bolile avute anterior, interventiile chirurgicale si eventualul tratament medicamentos pe care il
luati in mod obisnuit. Medicul trebuie anuntat daca exista alergii la medicamente, Xilina.Daca luati
medicatie anticoagulanta este bine sa anuntati cu 5 zile inainte de manevra, medicul curant cardiolog in
vederea stabilirii unei noi scheme sau eventual opririi medicatiei. Daca aveti diabet zaharat trebuie sa
anuntati la programare pentru a fi programat dimineata.Daca doriti sedare pentru manevra, trebuie sa
mentionati acest lucru in momentul programarii. Sedarea este administrarea unei substante sedative
prin injectarea pe vena. Rolul sedarii este diminuarea senzatiilor provocate de manevrele endoscopice,
de a suporta mai bine manevra. Dupa sedare apare un efect de linistire, de calmare a anxietatii, o usoara
somnolenta. Sedativul se dozeaza in functie de toleranta si necesarul individual.Dupa examinare veti
ramane in salonul de asteptare intre 30 - 60 minute. Dupa manevra nu aveti voie sa conduceti masina
timp de 24 ore. De asemenea, este recomandat sa amanati luarea unor hotarari importante sau
semnarea unor acte. Este indicat sa veniti insotit, deoarece dupa sedare poate exista o stare de
somnolenta.
1 Managementul integrat al pacientilor cu tuse cronica, dispnee febra in asistenta medicala primara.
cu tuse cronica:
Abordarea terapeutica consta in primul rand in tratamentul cauzei care a declansat tusea.
Expectorantele au de obicei un beneficiu mai mic, fiind indicata incurajarea reflexului de tuse la
persoanele cu tuse productiva, in vederea eliminarii secretiilor. Poate cel mai eficient remediu
expectorant este reprezentat de hidratare, minimum doi litri de apa pe zi. De asemenea, siropurile
continand uleiuri esentiale (cum ar fi cel de eucalipt), patlagina sau grindelia si-au demonstrat eficienta
in tratamentul tusei.
Tratamentul corect este unul individualizat, de la caz la caz:
- la un pacient cu tuse seaca, aflat sub tratament antihipertensiv cu anumiti inhibitori ce favorizeaza
aparitia tusei, este nevoie de inlocuirea acestor medicamente cu blocanti ai receptorilor de
angiotensina, eliminand astfel tusea neplacuta;
- la un pacient alergic, sunt necesare indepartarea alergenului si tratarea alergiei;
- la un pacient cu reflux gastroesofagian, se va urmari inhibarea secretiei gastrice.
cu febra :
asistenta aeriseste salonul
– asigura pacientului imbracaminte lejera
– aplica comprese reci , punga cu gheata
– efectueaza pacientului impachetari reci
– incalzeste pacientul in caz de frisoane
– administeaza medicatia prescrisa de medic : antibiotice , antitermice
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de ……………………
– asistenta face bilantul hidric , hidrateaza pacientul cu lichide reci , in cantitati mici , la intervale
scurte de timp,conform bilantului hidric
cu dispnee : mai intii se determina care este etiologia dispnee pe fon pulmonar , cardiac ,sistem nervos,
metabolic .
Îi administrez antispastice: papaverină, lizadon; dilatatoare ale bronhiilor: eufilină, miofilin (1 – 2 fiole a
0,24 g i.v. – se administrează lent 3 – 4 minute); simpaticomimetice: tablete de efedrină, asmofug,
asmopent, alupent, berotec în inhalaţii sau sub formă de spray. În cazul în care pacientul nu are
antecedente, este hipertensiv sau are valori tensionale crescute se evită simpaticomimeticele;
- Administrez hemisuccinat de hidrocortizon 50 – 200 mg i.v. în cazul în care criza nu cedează la miofilin;
- Practic oxigenoterapia prin sondă introdusă în nările bolnavului până în faringe (6 – 8 cm), oxigenul îl
administrez bolnavului cu debit de 6 -8 l/minut. În cazul în care oxigenoterapia se dovedeşte ineficientă
administrez sulfat de magneziu injectat i.v. lent (10 – 20 ml);

Biletul numarul 2

2Dozarea si administrarea heparinei

Injectii intravenoase sau s/c (solutia trebuie sa contina cel mult 1 000 u.i./ ml), initial 10 000 u. (in 50-
100 ml solutie salina izotona), apoi 5 000-10 000 u. la fiecare 4-6 ore; perfuzii intravenoase, initial se
injecteaza 5 000 u., apoi perfuzie continua cu 10 000 u. pe perioade de 8 ore, repetat (20 000-40 000
u./zi, in 1 000 ml solutie salina izotona). Dozarea se face sub controlul timpului de coagulare (timpul
Howell trebuie mentinut de la 2-2 1/2 ori mai mare decat normal, imediat inaintea injectarii, respectiv
pe parcursul perfuziei); doza utila obisnuita este de 400 - 600 u./kg corp si zi, la adult si la copil (la batran
sunt, de regula, suficiente 200 -400 u./kg corp). In caz de coagulare intravasculara diseminata se pot
folosi doze mici - 5 u./kg corp si ora - in perfuzie intravenoasa (in asociatie cu transfuzie de plachete).
3 A/u in criza hipertensiva
1 captoprin 25-50 mg sublingual
2 nifidipin 5-10 mg sublingual
3 metoprolol 50mg sublingual
4 Clofelina 0.1 mg sublingual
5 Labetalol 100- 400 mg oral
6 Furosemid 40 mg i/v
1 Reformele din sistemul de sanatate in asistenta medicala primara
Anul 1993. Prin Ordinul N 40 al Ministerului Sănătăţii RM medicina de familie a fost legiferată ca
specialitate medicală, fiind inclusă cu drept egal în registrul de stat al specialităţilor medicale, iar ca
reformă de instruire postuniversitară în domeniu a fost implementată Internatura cu durata de instruire
de un an. Această formă de formare a MF în anul 2002 a fost sistată.Anul 1997 – Hotărârea Guvernului
R. Moldova Nr.668 „Cu privire la aprobarea Concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale în RM în
condiţiile economice noi pentru anii 1997 –2003”. Anul 1997 – Hotărârea Guvernului RM Nr.1134 „Cu
privire la dezvoltarea Asistenţei Medicale Primare”.
Anul 1997 – Ordinul Ministerului sănătăţii RM Nr.200 „Privind reforma medicinii primare în R. Moldova”.
În baza Hotărârilor de Guvern a RM (Nr. 668 şi 1134) şi a ordinului MS Nr. 200 sa realizat:
• Implementarea rezidenţiatului ca formă de instruire postuniversitară a medicilor de familie (anul
1997).
• Fondarea catedrei „Medicina de familie” (anul 1998)
• Tirajarea medicinii de familie în toate Instituţiile Medico-Sanitare de Asistenţa Medicală Primară din
RM
• Creată baza academică de instruire în medicina de familie (Centrul ProSan, Clinica Universitară de
Asistenţă Medicală Primară)
• Implementarea Instruirii medicale Continue pentru medicii de familie (anul 2003) şi
instruirii universitare în medicina de familie (2007)
• Elaborarea Regulamentului şi Profesiogramei pentru medicul de familie şi al asistentului
medical de familie.
Prin ordinul Nr. 200 al MS a fost implementată ca formă postuniversitară de instruire a medicilor de
familie Rezidenţiatul cu durata de instruire de 3 ani