Vous êtes sur la page 1sur 21

Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.

2017
___________________________________________________________________________________________

FORMAREA DE ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CONTEXTUL PREVEDERILOR NOII


PROGRAME ŞCOLARE

Educaţia tehnologică, este şi va ramâne, primul contact cu lumea tehnologiei şi ştiinţei


pentru elevii ajunşi în ciclul gimnazial. Cunoaşterea şi aprofundarea ei, pe tot parcursul ciclului
preuniversitar, duce la apropierea de Uniunea Europeană, tehnologizată si automatizată
industrial.
„Studiul disciplinei Educație tehnologică și abilități practice îl ajută pe elevul de gimnaziu să
exploreze meserii, să-și descopere înclinația, chemarea, către un anumit domeniu, meserie,
activitate și să facă alegeri informate privind propriul parcurs educațional şi profesional.1
Competențele generale şi specifice, conform programei şcolare pentru disciplina Educație
tehnologică şi aplicații practice, clasa a V-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 sunt:

1. Realizarea practică de produse utile și/sau de lucrări creative pentru activități curente şi
valorificarea acestora;
1.1 Executarea unor produse/lucrări creative simple pe baza unei fișe tehnologice date,
selectând materiile prime, materialele, uneltele/ustensilele/dispozitivele/aparatele adecvate;
1.2 Analizarea produselor pe baza unor criterii stabilite de comun acord;
2. Promovarea unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile;
2.1 Argumentarea utilizării normelor de igienă, a măsurilor de sănătate și securitate în
muncă, de prevenire și stingere a incendiilor, specifice condițiilor reale de muncă;
2.2 Selectarea produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării calității mediului și a
sănătății;
3. Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale și
antreprenoriat în vederea alegerii parcursului şcolar şi profesional;
3.1 Identificarea unor modele de profesionişti în domeniile explorate;
3.2 Manifestarea abilității de a lucra individual şi în echipe pentru rezolvarea unor probleme

Conținuturile reprezintă mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea


competențelor. Acestea sunt organizate pe următoarele domenii:
- Tehnologii;
- Design;
- Calitate, economie și antreprenoriat;
- Dezvoltare durabil;
- Activităţi/ocupații/meserii.

Planificarea la obiectul Educație tehnologică şi aplicații practice, clasa a V-a, cuprinde


următoarele unităţi de ȋnvăţare:
1. Creşterea animalelor;
2. Cultivarea plantelor;
3. Prepararea produselor alimentare;
4. Ȋntocmirea meniurilor;

La unitatea „Creşterea animalelor” putem avea următoarele activităţi:

Programa şcolară pentru disciplina Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice Clasele a V-a – a VIII-a

1
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
1. Hrănirea animalelor (stabilirea raţiei de hrană pentru diferite specii de animale domestice/de
companie);
2. Creşterea animalelor - asocierea factorilor de mediu cu animalele specifice zonei geografice
căreia îi aparţinem; norme de igienă;
3. Dezbaterea privind necesitatea normelor de igienă, a măsurilor de sănătate și securitate în
muncă, de prevenire și stingere a incendiilor;
4. Exerciţii de diferenţiere a posibilităţilor de ambalare a produselor alimentare corelate cu
modul de depozitare pentru păstrarea sănătăţii; Realizarea de ambalaje pentru produse
alimentare de origine animală;
5. Studii de caz privind creşterea ecologică a animalelor în fermă/gospodărie;
6. Ȋntocmirea unor eseuri, referate, colaje privind ocupaţiile unor oameni din comunitatea
locală;
7. Realizarea unor mini adăposturi pentru animalele de curte sau de companie;
8. Stabilirea unor reţete de preparare( sau prepararea) a alimentelor de natură animală:
exemplu caşul de vacă;

La unitatea „ Cultivarea plantelor” putem avea următoarele tipuri de activităţi:


1. Activități practice de cultivare a plantelor la școală și/sau acasă: semănat/plantat (condi-
mente / bulbi de flori, pomi), lucrări de îngrijire pentru combaterea buruienilor, bolilor și
dăunătorilor, udarea plantelor cultivate;
2. Amenajarea unei grădini/ colţul verde din curtea şcolii: măsurare perimetre, determinare arii,
construcţia unor figuri geometrice, reprezentare prin desen a unor configuraţii geometrice
(drepte paralele, drepte perpendiculare, unghiuri de măsură dată etc.)
3. Selectarea şi mânuirea corectă a uneltelor utilizate în cadrul operaţiilor de cultivare a
plantelor de grădină /apartament ;
4. Asocierea factorilor de mediu cu plantele specifice zonei geografice ȋn care ne aflăm;
5. Exerciţii de identificare de date, mărimi şi relaţii matematice în diferite contexte: la
înființarea unor culturi (determinarea necesarului de semințe, de răsaduri /bulbi /puieți
/butași), desenarea lotului şi amplasarea plantelor;
6. Culegerea şi interpretarea de informaţii din diferite surse (reviste, pliante, Internet etc.)
pentru a realiza fişa de documentare a plantei ce urmează a fi ȋngrijită;
7. Realizarea individuală sau în cooperare a unui pliant de promovare a plantelor din Colţul
verde, creat de elevi ȋn acest an şcolar;
8. Organizarea în echipă a unei expoziţii cu aplicaţiile practice realizate de ei pe perioada
parcurgerii unităţilor de ȋnvăţare: adăporturi pentru animale, ambalaje pentru diferite
categorii de produse ( bulbi, plante, compost etc);
9. Proiecte pe diferite teme;
10. Studii de caz;

Pentru buna desfăşurare a acestor activităţi am ȋntocmit fişe de documentare, fişe de lucru cu
etapele ce urmează a fi parcurse.

2
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

FISĂ DE LUCRU nr. 1

Hrănirea animalelor- necesarul de furaje pentru o zi și pentru iarnă2

Folosindu-vă de informațiile de mai jos, întocmiți o listă cu necesarul de furaje pentru un


număr de 30 de oi, pentru o zi de iarnă și cantitatea ce trebuie depozitată pentru perioada de iarnă
(suntem în zona de munte și perioada este de șase luni: octombrie- martie).

Denumirea nutreţului Unitatea de măsură Cantitatea pe zi


Fȃn de pădure Kg 1,5
Grosiere(coceni, porumb, paie de ovăz, Kg 0,6
ovăz)
Porumb boabe Kg 0,20
sare g 4,0

Numărul oilor=30
Denumire nutreț Pentru o zi de iarnă Pentru șase luni
Fîn de munte
Grosiere
Porumb boabe
Sare

Calculele se vor face pe fișă.

2
Bibliografie: Compendiu introductiv pentru gimnaziu

3
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
FIȘA DE LUCRU nr. 2

Factorii de mediu care influențează creșterea animalelor în zona în care locuiți3

Subiectul I
Folosind noțiunile studiate la clasă la educație tehnologică, informațiile dobândite la orele de
geografie, priviți harta de mai jos și:
- indicați cu aproximație zona în care locuiți( județul Prahova-oraș Breaza)
- indicați factorii de mediu care influențează creșterea ovinelor / bovinelor explicând modul în care
acționează asupra lor.

1._____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

2._____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

3. ______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

4. ______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Subiectul II
1. Care perioadă a zilei este benefică scoaterii animalelor pe pășune? Argumentați.
2. Cum poate interveni omul în ameliorarea influenței negative a factorilor de mediu
1.______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

3
Bibliografie: Compendiu introductiv pentru gimnaziu

4
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
FIȘA SE LUCRU nr. 3 - Prepararea cașului/brânzei de vacă4

FIȘA TEHNOLOGICĂ nr. 3.1

Denumire produs: CAȘUL DE VACĂ


Caracterizarea produsului: produs alimentar din lapte
Materiale-ingredinte: lapte, cheag
Imaginea produsului:
Operaţiile tehnologice:
1)Alegerea ingredientelor și a materialelelor necesare preparării;
2)Dezinfectarea vaselor și ustensilelor;
3)Măsurarea cantității de lapte;
4)Strecurarea laptelui prin tifon pentru a reține impuritățile;
5)Încălzirea laptelui la 30-40 grade C; verificarea temperaturii cu ajutorul termometrului;
6)Vasul se îndepărtază de pe sursa de căldură și se pune chegul
7)Amestecarea cu paleta. Amestecul stă liniștit 30-40 minute, timp în care laptele se
încheagă;
8)Amestecarea cu paleta; amestecul este lăsat 10 minute timp în care brânza se lasă la fun-
dul vasului, iar zerul se ridică;
9)Se elimină zerul cu ajutorul unei căni( atât cât se poate);
10)Se toarnă amestecul într-un tifon așezat pe o strecurătoare, se răsucește tifonul și se lasă
să se mai scurgă încă 4-5 ore;
11)Produsul se pune pe un grătar de lemn iar deasupra se pune o farfurie plată cu o greutate.
Se lasă la scurs 2-3 ore.
Aparate, dispozitive, ustensile necesare preparării: sursa de căldură(aragaz, reșou), oală,
termometru de bucătărie, strecurătoare, tifon, lingură, paletă de lemn, grătar din lemn, farfurie plată;
Control calității: Se verifică consistența, aspectul, culoarea, mirosul, gustul;

FIȘA TEHNOLOGICĂ nr. 3.2

Denumire produs: BRÂNZA DE VACĂ


Caracterizarea produsului: produs alimentar din lapte
Materiale-ingredinte: lapte, zeamă de lămâie
Imaginea produsului:
Operaţiile tehnologice:
1)Alegerea ingredientelor și a materialelelor necesare preparării;
2)Dezinfectarea vaselor și ustensilelor;
3)Măsurarea cantității de lapte;
4)Strecurarea laptelui prin tifon pentru a reține impuritățile;
5)Se pune laptele la fiert în oală;
6)Când laptele începe să fiarbă, se adaugă zeama de lamâie și se amestecă cu lingura;
7)Se oprește focul; se așteapră puțin până cînd se formează cocoloașe de brânză;
8)Se separă brânza de zer cu ajutorul unei strecurătoare sau a unui săculeț de tifon;
9)Se lasă să se scurgă;
Aparate, dispozitive, ustensile necesare preparării: sursa de căldură(aragaz, reșou), oală,
strecurătoare, tifon, lingură, paletă de lemn, farfurie plată;
Control calității: Se verifică consistența, aspectul, culoarea, mirosul, gustul

4
Bibliografie: Popescu R.E. și alții, Manual clasa a V-a, Educație tehnologică și aplicații practice,
editura Corint, București, 2017
Compendiu introductiv pentru gimnaziu
5
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

FIȘA DE LUCRU nr. 4- analiza organoleptică a produselor de natură animală5

Stabiliți calitatea laptelui primit de la școală și a produsului preparat (caș/brânza de vacă)


folosindu-vă de caracteristicile organoleptice, ajutându-vă de tabelul de mai jos:

Caracteristici
Lapte de consum Caș / brânză de vacă
organoleptice
Aspect

Culoare

Consistență

Miros și gust

5
. Bibliografie: Compendiu introductiv pentru gimnaziu

6
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
FIȘA DE LUCRU nr. 5- Ambalajul6

I. Realizați un ambalaj în formă paralelipipedică pentru produsul alimentar obținut:


caș/brânză de vacă, urmând etapele descrise mai jos.

II. Confecționează o etichetă pe care să o lipești pe cutie pentru a descrie produsul pe care îl
conține.
Materiale: carton, riglă, creion, lipici.

II.Elemente de identificare:
denumirea produsului;
denumirea firmei producătoare;
emblema firmei producătoare;
cantitatea ambalată;
Elemente de informare;
compoziţia (ingrediente);
informaţii pentru utilizarea produsului;
informaţii pentru păstrarea produsului;
informaţii pentru prepararea produsului ( uneori); termenul de garanţie; data fabricaţiei
(trebuie să avem şi termenul de garanţie) sau data expirării;codul de bare;

6
Bibliografie: Popescu R.E. și alții, Manual clasa a V-a, Educație tehnologică și aplicații practice,
editura Corint, București, 2017

7
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

PROIECT: AMBALAJ PENTRU UN PRODUS


ALIMENTAR- FIȘA DE LUCRU nr. 6

Obiectivele proiectului:
aplicarea elementelor de desen geometric la realizarea ambalajului;

Materiale:
foaie de hârtie sau carton A4;
instrumente de desenat, creion, lipici, foarfecă;

Etape de lucru:
1. Se alege produsul alimentar pentru care se va face ambalajul (cașcaval, halva,
prajitură);
2. Se măsoară laturile produsului și se stabilesc dimensiunile
ambalajului(lungimea, lățimea și înălțimea);
3. e desenează desfășurata ambalajului trasând linii de mărimea celor măsurate,
paralele cu marginile foii;
4. Se calculează suprafața ambalajului pentru a se determina mărimea formatului
de carton;
5. Se decupează ambalajul cu foarfeca de-a lungul liniei groase;
0
6. Se îndoaie foaia de-a lungul tuturor dreptelor trasate, la un unghi de 90 ;
7. se lipesc pătratele, colorate cu alb, pe interiorul dreptunghiurilor;
8. Se așează produsul alimentar în cutie, se
9. coboară capacul și se închide cutia;
10. Se lipește o etichetă care să cuprindă informațiile utile pe orice ambalaj;

ETICHETA H

l
L

8
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICĂ Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

9
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

www. ambalaje.net

10
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

www.ambalaje.ne

11
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

www.ambalaje.net
12
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

www. ambalaje.net

13
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

www.ambalaje.net

14
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
PORTOFOLIU- MESERII SPECIFICE- FIȘA nr 7

Identifică activitățile /ocupațiile/meseriile, alege una


și apoi culege următoarele date:
- o mică descriere;
- pregătirea profesională necesară;
- condițiile de lucru: mediul în care se desfășoară
activitatea;
- perioada exercitării activității;
- responsabilități;
- uneltele de lucru;

Legumicultor

Fermier

Mecanic agricol

Viticultor

Pomicultor

Florar

Tractorist

Muncitor la fermă

Florar decorator

Inginer agronom

15
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
Ocupații din domeniul cultivării plantelor

A)Au finalizat cursurile şcolii profesionale:

1. mecanicul agricol realizează: întreținerea și repararea tractoarelor și a mașinilor, a


utilajelor şi instalațiilor agricole; lucrările agricole mecanizate de arat, semănat şi
plantat, administrat îngrăşăminte; lucrările de combatere a bolilor şi a dăunătorilor,
dar şi de recoltat, respectând procesul tehnologic şi parametrii utilajelor pe care
lucrează;

2. agricultorul desfăşoară activitățile de cultivare, de îngrijire și apoi de recoltare,


de pregătire pentru livrare către cumpărători a legumelor, a plantelor oleaginoase, a
unor culturi de cereale;

3.horticultorul efectuează lucrări agricole la o gamă mai largă de plante (legume,


pomi fructiferi, viță-de-vie, flori, plante decorative) și poate lucra într-o fermă de
legume sau fructe, la o seră de flori sau la o podgorie.

B) Activitatea acestora este coordonată de persoane care au absolvit învățământul liceal


tehnologic, precum:

1. tehnicianul în agricultură, care desfăşoară activitățile de planificare, organizare


şi efectuare a lucrărilor agricole necesare pentru creşterea şi recoltarea diferitelor
tipuri de culturi de câmp;

2. tehnicianul agronom care coordonează activitățile de control a calității lucrărilor


mecanizate şi a produselor în fermele agricole;

3. tehnicianul horticultor care supraveghează și coordonează lucrările de înființare,


întreținere şi recoltare a culturilor în legumicultură, pomicultură şi viticultură.

3. Aceşti tehnicieni îşi organizează activitatea sub coordonarea inginerului agronom , o


persoană cu studii superioare (facultate).

16
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________

FIŞA nr. 8
PROIECT: COLȚUL VERDE ÎN LĂDIȚE/GHIVECE

ETAPA 1:
a) Alegeţi planta care să se regăsească în colțul verde din școală
/casa ta (plante aromatice/condimente care pot fi plantate în ghiveci:
pătrunjel, tarhon, cimbru, mărar, chimen, mentă, busuioc, rozmarin,
salvie, cimbrișor, ardei iute etc.)
b) Documentați-vă cu privire la condițiile climaterice de dezvoltare
a plantei alese și completați o fișă de documentare în care să
menționați:
1) denumirea plantei:
2) descriere
3) condiții climatice de dezvoltare.
a) Lumină
b) Temperatură
c) Aerul
d) Apa
e) Substanțe nutritive
c) Cum credeți că s-ar dezvolta această plantă în alte condiții climatice
ETAPA 2:
a) Realizați operația de semănare/plantare a plantei pe care ați ales-o pentru colțul verde. Îngrijiți-o,
folosind tipurile de lucrări studiate.

b) Ce observați în dezvoltarea plantei după o săptămână


Prima zi
Ziua a II-a
Ziua a III-a
Ziua a IV-a
Ziua a V-a
Ziua a VI_a
Ziua a VII-a

ETAPA 3:
a) Descrieți calitatea uneltelor agricole folosite și echipamentul purtat
pe perioada desfășurării lucrărilor de îngrijire a colțului verde.

ETAPA 4:
a) Identificați produsele pe care le-ați putea valorifica din „Colțul
verde”.
b) Realizați un pliant de promovare a acestora. Credeți că această modalitate de prezentare este eficientă?

17
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
ACTIVITATE PRACTICĂ- REALIZAREA UNUI COMPOST7
FIȘĂ DE DOCUMENTARE-FIȘĂ DE LUCRU nr. 9
1. Materiale folosite: coji de ouă, zaț de cafea, coji de banane, alte resturi de legume și fructe, vas
(găleată de plastic)
2. Utilizare: Îngrășământ pentru plantele din curte sau din ghivece
3. Beneficiile compostului:
a) cojile de ou- sursă de calciu care ajută la creșterea8 și înflorirea plantelor
b) zațul de cafea: ajută solul să rețină apa și aerul
c) cojile de banană: îmbogățește solul în azot 9 : este unul dintre cele mai
importante elemente care fac ca materia vie să aibă formă, consistență și
elasticitate; este considerat un element al creșterii. În lipsa azotului, nu se
poate realiza creșterea în dimensiune și greutate a celulelor, deoarece toate
aceste procese stau la baza sintezei de proteine.
d) alte resturi alimentare de legume și fructe: aport de minerale
4. Etape de lucru:
a) Se usucă cojile de ouă câteva zile într-un bol, la soare / la o sursă de căldură din casă și se pisează
b)
Se taie în bucăți mici cojile de banane și celelalte
resturi alimentare formate din fructe și legumec) Într-
un se realizează un amestec numit compost, din
bucățile de resturi din legume și fructe, pudra de ouă
și zațul de cafea. Se lasă amestecul pentru a se
transforma în îngrășământ: se lasă la fermentat, timp
în care, din când în când, se amestecă sau se mai
adaugă puțină apă dacă se
constată că amestecul este
uscat, până devine
sfărâmicios, omogen de
culoare maro închi
c) când este gata se
împrăștie pe sol sau se
pune în ghiveci

5. Realizează un pliant cu
tema Compost

Definiție (dex)compóst, composturi,s. n. Îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a
diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale. – Din fr. compost.
8
8. Calciul asigura rezistenta mecanica a ţesuturilor si turgescenta celulara, fiind implicat si in procese
fiziologice cum ar fi circuitul apei si al sărurilor prin pereţii celulari. Calciul ajuta in protejarea plantei împotriva
stresului hidric
9
Azotul este un element chimic indispensabil în existența materiei vii. Este al patrulea element ca pondere in
plante, după C (carbon), O (oxigen) si H (hidrogen). Din azotul total aflat în plantă, 80% se găsește în proteine, 10% în
acizii nucleici, 5% în aminoacizii liberi și 5% în alți compuși.
18
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
ACTIVITATE PRACTICĂ- SĂDEȘTE UN POM, CA SĂ FII OM!
FIȘĂ DE DOCUMENTARE-FIȘĂ DE LUCRU nr. 1010
Toamna este timpul ideal pentru plantarea pomilor deoarece aerul se răceşte, dar temperatura
solului rămâne ridicată, facilitând astfel creșterea frumoasă a pomilor.

ETAPE:
1. Pregătirea gropii:
 se sapă o groapă de cel puțin trei ori mai largă decât rădăcina pomului; pământul
de la suprafața gropii se pune de o parte a gropii iar cel de la fundul gropii de
cealaltă parte, astfel încât la plantare să se inverseze așezarea pământului în
groapă.
2. Pregătirea pomului:
 dacă rădăcina pomului nu a fost protejată cu pământ sau plastic, se va ține câteva ore într-o găleată cuapă
 operația de fasonare a rădăcinilor constă în eliminarea porțiunilor
vătămate a rădăcinilor respectiv scurtarea vârfurilor foarte lungi,
respectiv a rădăcinilor mai subțiri de 3 mm la 7-8 cm și suprimarea de
la bază a celor uscate
 operaţia de mocirlire constă în cufundarea rădăcinilor într-un amestec
de consistența smântânei, format din
îngrășământ și pământ ( în proporții
aproximativ egale) dizolvat în apă; fiecare
ramificație să fie acoperită cu această
compoziție.
Mocirlirea stimulează vindecarea
rănilor, asigură umiditatea de care are
nevoie pomul și realizează o bună aderență cu solul.

3. Plantarea propriu-zisă
 epoca optimă pentru plantarea pomilor în general este toamna (octombrie-noiembrie), întrucât asigură
refacerea sistemului radicular și pornirea în vegetație primăvara mai timpuriu; se pune în groapă un strat
de amestec format din gunoi de grajd și pământ
 se așează pomul în groapă, cu rădăcinile răsfirate
 se pune pământul în groapă și se tasează cu piciorul pentru a se elimina golurile de aer
 se udă din abundență după plantare și primăvara ori de cate ori este necesar. Dacă
pomii sunt prea înalți ramura principala trebuie fasonată iar dacă prezintă ramificații,
pomii trebuie, de asemenea, fasonați.
 Se pun țăruși/a
rac
pentru
susținere
ac pentru
susținere
 dacă se
planteaz
ă pomii toamna, după ce i-am udat se face un mușuroi în jurul pomului la baza tulpinii
de 30-40 cm pentru a fi protejat de îngheț.
 pentru protecția pomilor, dacă există riscul unui atac de rozătoare, se învelesc în rafie sau alte materiale
de protecție.

10
Popescu R.E. și alții, Manual clasa a V-a, Educație tehnologică și aplicații practice, editura Corint,Buc,
2017
Lichiardopol, Manual Educație tehnologică și aplicații practice, editura Litera, Bucureşti,
2017https://www.paradisverde.ro/intretinerea-livezii/cum-se-planteaza-pomii-fructiferi
19
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
ACTIVITATE PRACTICĂ- REALIZAREA UNUI ROND
HEXAGONAL / DREPTUNGHIULAR PENTRU FLORI11

FIȘĂ DE LUCRU 11

Materiale folosite
1. 7 țăruși din lemn
2. un ghem de sfoară
3. unelte pentru săparea și mărunțirea
terenului
4. unelte pentru plantat flori

Etape de lucru
Varianta 1: rond hexagonal
1. Se stabilește centrul cercului și se fixează în el un țăruș
2. Se leagă de el o sfoară, se stabilește raza cercului și se trasează cercul
3. Se stabilește un punct pe cerc, marcat cu un țăruș, se plimbă raza pe linia cercului și punctul de
intersecție obținut de marchează cu câte un țăruș.
4. Pe laturile hexagonului se plantează flor

Varianta 2: rond dreptunghiular


1. Se alege un punct care se marchează cu un țăruș, punct care va reprezenta vârful unui
dreptunghi
2. Din el se trasează lățimea dreptunghiului, (50 cm pentru a permite plantarea a două rânduri de
flori), se marchează cu țăruș
3. Se folosește un echer pentru a obține unghiul de 90 de grade, se trasează lungimea și se
marchează cu țăruș
4. Se repetă operațiile obținându-se dreptunghiul
5. Pe laturile dreptunghiului se plantează flori

X X X X X X X X X

X X X X X X X X X

Se vor planta bulbi de: Lalea neagră, Lalea Gavota, Narcisă Tahiti, Brândușă-Crocus,
Iris Apollo, Iris Blue Magic, Zambilă White Pearl, Pink Pearl, Blue Pearl

11
Bibliografie: Popescu R.E. și alții, Manual clasa a V-a, Educație tehnologică și aplicații practice,
editura Corint, București, 2017
Lichiardopol, Manual Educație tehnologică și aplicații practice, editura Litera, București, 2017
20
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orașul Breaza- prof. Maria MONCICA Cerc pedagogic nr. 2 / 16.11.2017
___________________________________________________________________________________________
ACTIVITATE PRACTICĂ- PLANTAREA BULBILOR ÎN GHIVECE

FIȘĂ DE DOCUMENTARE-FIȘĂ DE LUCRU nr. 12

Se vor planta bulbi de: Lalea neagră, Lalea Gavota, Narcisă Tahiti, Brândușă Crocus, Iris Apollo,
Iris Blue Magic, Zambilă - White Pearl, Pink Pearl, Blue Pearl

1. Ca să ne bucurăm de flori primăvara, bulbii trebuie plantați toamna. Cu cât sunt plantați mai
devreme, cu atât și florile ies mai devreme.
2. Pentru bulbii plantați în ghivece, ei au nevoie mai întâi de o perioada de răcoare; ii punem
într-un loc întunecos ptr. 3 luni, în care temperatura să fie de cel mult 9° C.
3. Ghivecele trebuie să asigure drenajul apei întrucât bulbii nu agreează excesul de apă, astfel pe
fundul ghiveciului se va pune material de drenaj format din pietricele
4. Se folosește pământ amestecat cu turbă și compost
5. Adâncimea de plantare este dată de dimensiunea bulbului
6. După ce apar mugurii, la finalul perioadei de păstrare la rece, bulbii trebuie aduși în casă, îi
mutăm undeva la căldură unde să aibă noaptea 14-16 grade și ziua 18-20 de grade. Dacă tot
timpul sunt ținute la 21-22 de grade, atunci riscăm să pierdem florile”

ETAPE DE LUCRU:
1. dezinfectarea ghiveciului
2. depunerea în ghiveci a unui strat de material pentru drenaj
3. depunerea în ghiveci a unui strat de 6-7 cm pământ pentru flori(turbă,
compost, pământ)
4. așezarea bulbului în ghiveci, apăsarea și răsucirea lui pentru a face un
contact cât mai bun cu pământul de flori
5. completarea cu pământ până la fața superioară a ghiveciului.
6. așezarea ghiveciului într-un loc întunecos care să aibă o temperatură de
3-9 grade, menținerea timp de 3 luni până începe să înmugurească
7. aducerea la căldură, treptat, 14/20 grade, noapte/zi, cu o lună înainte de înflorire
8. udarea moderată până ajunge apa în farfurie, scurgerea
surplusului de apă

https://www.youtube.com/watch?v=qadwfsh_jh4

21

Vous aimerez peut-être aussi