Vous êtes sur la page 1sur 4

. ..

SI poezla
ISU secolului XVII.

,
Secohtl aI17-1ea a fnsemnat O John Donne. Donne ~i cei care i-au urmat,
cunoscu1i ca poe1i ..metafizici.., au scris lirica
domnia Eliz abetei I, a hti I acob religioasa ~i romantica caracterizata prin
in1elepciune, pasiune ~i cuno~tin1e vaste.
l, Caroll, Par1amentul cel Lung,
Oliver CromweU ca Lord O In anii 1650, Milton a fost secretarul de
limba latina al lui Oliver Cromwell. Unul din-
Protector, Restaurafia hti Carol tre sonetele scrise de Milton in 1652, pe
al 1I-1ea, Iacob al 1I-1ea, dar ~i vremea domniei lui Cromwell, elogiaza victo-
riile generalului, dar il indeamna la libera
WiUiam ~iMaria. Afost o epoca con~tiin1a ~i la lupta impotriva ac1iunilor care
urmareau reprimarea liberta1ii religioase.
de mare avant al fntregii viefi
eng1eze ~i acest fapt s-a
reflectat fn poezia epocii

S ecolul al17-lea a fost un secol de conf1icte


religioase $i politice. Biserica Angliei a Galilei (ii-a publicat teoriile despre mi(icarea
aratat de la Inceput mult:l lips~ de 1:ntele- planetelor. in 1687, Sir Isaac Newton a expus
gere fa1;:lde mi$carea puritan~, iar rnai apoi fa1;:l public legea universal:l a gravitatiei (ii a pub-
de rornano-catolicismul lui Iacob al lI-lea. licat Principia Mathematica, punind bazele
Opozitia Parlamentului fa1;:lde puterea monar- fundamentale ale fizicii, ca (itiint:l modem:l.
hiei a culminat cu razboaiele civile engleze Noile idei au fost influentate (ii de versiu-
(1642-1651) $i a dus la executia regelui Carol I, nea autorlzat:l a Bibliei, din 1611, cunoscut:l
1:n1649 $i exilullui Carol allI-lea, In 1651. ca Biblia Regelui Iacob, care a f:lcut cunoscut
Aceast:l perioad;l a fost plin~ de avant $i Testamentul unui num:lr mare de oameni,
profunde transform~ri, 1:ns~ $i una preg~tit:l datorlt:l unui limbaj mult mai accesibil.
~ pentru Rena$tere -un curent de mare impor- Acesta a fost fundalul istorlc pe care a luat
tan1;:lpentru 1:nv~1;:ltura,atat In $tiin1;:l cat $i 1:n na~tere poezia secolului al 17-lea. De la Ben
arte, care a strab~tut continentul european $i se Jonson ~i John Donne, la Inceputul secolului,
preg~tea s~ traverseze Canalul Manecii, pentru pin:l la John Dryden (ii Alexander Pope, la
a se face simtit:l $i 1:nMarea Britanie. sfi~itul secolului, perloada s-a bucurat de o
; in 1600, mi$carea $tiintific~ l$i traia Incepu- mare varletate de poeti ~i curente poetice,
i turile. O dat:l cu trecerea anilor au Inceput s~ avindu-l ca exponent pe unul dintre cei mai .2
f se r~spandeasc~ noi idei. in 1632, Galileo marl poeti ai tuturor timpurilor, John Milton. ~

69
PARADISUL PIERDUT

O data cu zorii noului secol, nu au aparut


rupturi violente de vechile traditii. Primele
lucrari apartinind lui Ben Jonson (1572-1637)
~i cea mai mare parte a poeziei lui John
Donne (1572-1631) au fost compuse Inainte
de anul 1600 ~i multe din cele mai celebre
piese ale lui Shakespeare (1564-1616), printre
care Othello, Regele Lear, Macbeth, ~i Antoniu
$i Ckopatra abia urmau sa apara.
Traditia elizabetana, creata pentru divertis-
mentul curtii, de a combina muzica cu poezia,
intr-un gen de piese numite feerii, a continuat
prin colaborarea lui Ben Jonson, ca scriitor,
cu arhitectul Inigo Jones, In calitate de
scenograf. De fapt, una dintre marile opere
timpurii ale lui Milton a constituit-o Comus, o
feerie care a avut prima reprezentatie In 1634.
O alta linie de continuitate a reprezentat-o
utilizarea pe scara larga a temelor autorilor
clasici ~i a formelor poetice utilizate de autorii
antici, greci ~i romani, folositi adesea ca mo-
dele, ca ~i decorurile clasice ~i vechile mituri.

Noile forme
Cu toate ca poezia parea sa evolueze foarte
incet, au existat o seama de noi directii, de o
cu totul alta natura, care difereau fundamental
de cele vechi, care au Inceput sa apara in
primele decade ale secolului aI17-lea.
O caracteristica a poeziei secolului prece-
dent fusese acceptarea ordinii naturale a

O O ilustra,ie de la inceputul secolului XX ii


reprezinta pe cei blestema,i de Comus -dia-
bolicul vrajitor din faimoasa feerie cu acela~i
nume a lui Milton.

O Pagina de titlu a poemului 5;/ex 5cint;//ans


(Cremenea Stralucitoare), creat de Henry
Vaughan. El a utilizat adesea simboluri
pentru a ilustra poeme. Aici, Dumnezeu stra-
punge o inima impietrita pentru a o insufleti.

lucrurilor, iar poetii Incercasern s~ descrie ca de exemplu Donne, Herrick sau Herbert; a
lumea prin prisma acestara.inceputul secolu- existat o reactie putemic;l 1mpotriva unui
lui al17-lea a marcat reevaluarea ~i analizarea materialism prea evident ~i 1mpotrivacoruptiei
lacului omului In Univers. Poezia se concen- din p;lturile bogate ale socie(;1tii;exista ~i o
tra mult mai putin pe idealul atat de apreciat ferven(;1controvers;l religioas;l, care i-a f;lcut
de poetii epocii elizabetane ~i mult mai mult pe multi poeti s;l-~i exprime propriile idei.
pe complexitatea individului.
in poezie a ap~rut un stil mai personal, cu Poe~ii vremurilor
multe autaanalize ~i introspectii, fat:l de stilul Reactia lui Ben Jonson fat;l de poezia prede-
vechi al declaratiilor principiale. O burul parte cesorilor a fost de a prelua lumea clasic;l, ca
din poezia nou~ era autobiografic~,chiar dac~ model, ~i de a-~i e~prima propriile idei, 1ntr-o
acest caracter era plasat printre alte teme mai "limb;l natural;l ~i corec(;1".Aceas(;1poezie a
generale. Caracterulautobiografic caracterizea- devenit cunoscu(;1sub denumirea de "neocla-
z~ Intreaga apern a lui Milton ~i ale altar poeti sic;l". B;lrbat combativ in viata personal;l (a
contemporani lui, cum ar fi Jonson, Donne, ucis un b;lrbat 1ntr-un duel ~i a sc;lpat greu de
Herrick, Herbert, Suckling sau Lovelace. spanzurntoare), dar ~i in opera lui, o mare
in aceast~perioad~ au fast create ~i versuri parte a poeziilor reprezint:I un atac virulent la
cu caracter religios, ca rezultat al mai multor adresa viciilor epocii. Era Ins;l capabil ~i de
influente: unii dintre poeti erau ei 'in~~i clerici, mult:I tandrete, dup;l cum se poate observaIn
70
epitaful scris la moartea primului sau fiu, sau 1639), Sir John Suckling (1609-1642) ~i Richard O Tabara regala, inaintea bataliei de la
in poezia de dragoste, cum ar fi celebra Lovelace (1618-i658) elogiaza viata ~i cultura Naseby ( 1645). Mul1i poe1i "cavaleri" au Iup-
"Soarbe-rna doar cu ochii tai". aristocratiei engleze, cu un amestec de ele- tat in razboiul civil, insa poezia lor era preocu-
Reaqia lui John Donne fa1;il de versurile ganta ~i sofisticare. in plus, poezia lui Herrick pata mai mult de dragoste decat de politica.
pastorale, decorative, a constat Intr-o lucrare ~i Lovelace a fost profund impregnata in tradi-
numita "Metafizica" ("metafizica" reprezen- tia pastorala. Ceea ce ei au considerat a fi 1nsa O Diavolul In Infern, o ilustra~ie realizata de
rand rationament filosofic abstract). Opera lui mersul normal al lucrurilor a sfa~it printr-un William Blake, pentru Cartea I a Paradisului
adopta adesea un ton abrupt, personal, folo- razboi civil ~i executarea regelui Carol I. pierdut. Atat ca pictor cat ~i ca poet, Blake a
sind frecvent un limbaj comun, de mare efect. fost puternic influen~at de Milton.
Poezia metafizica se caracterizeaza prin com- Milton ~i Paradisul pierdut
binatii contrastante de imagini discrepante, Nu acela~i lucru s-a Intamplat cu cel rnai mare
aluzii obscure ~i alegorii ~i, in comparatie cu poet al epocii, John Milton (1608-1674), ale
poezia mai timpurie, ea se caracterizeaza prin carui simpatii erau de partea parlamentarilor.
eleganta ~i bogatie a exprimarii -modele Milton a 1nceput sa scrie poezii In englez~ ~i
complex elaborate ~i argumentari intelectuale latin~, pe vremea studentiei la Cambridge ~i
subtile. este posibil ca acolo s~ fi scris dou~ dintre cele
Opera lui Donne a influentat poezia lui rnai cunoscute poeme ale sale L :Allegro ~i I!
George Herbert (1593-1633) ~i Heruy Vaughan Penseroso (Gel VOiDS~i Gel fntelepV. La mijlocul
(1621-1695), care la cindullor au fost numiti anilor 1630 au ap~rut alte doua mari opere.
poeti metafizici. Herbert era un barbat pios, Feeria lui Milton, Gomus (1634), se bazeaz~ pe
insa poezia lui da deseori dovada de multiplele personaje mitologice grece~ti, jar versuVmuzi-
"conflicte spirituale care s-au petrecut intre ca/drama construita in spiritul epocii eliza-
Durnnezeu ~i suflet", fiind ca un ecou intarziat betane. Lycidas a fost compusa in 1637 la
al autoanalizelor din lucr;Irile lui Donne. moartea regelui Edward, pe care Milton 11cu-
in generatia urmatoare, Vaughan. l-a imitat noscuse la Cambridge. Tonul profund personal
frecveilt pe George Herbert, a carui influenta al acestui poem nu consta neap~rat In durerea
a acceptat-o con~tient. Dar Vaughan a compus la moartea monarhului, ci In Intelegerea pro-
dupa ce razboiul civil dezbinase Biserica priei sale mortalitati ~i a examinilrii relatiei cu
Anglicana ~i poezia lui reflecta cat de cople~it Durnnezeu ~i cu lumea.
~ra poetul de separarea din sanul acelei bise- in 1638, Milton a plecat in Italia, pentru a
rici, in care Gerge Herbert i-5i fundamentase primi o educatie caracteristicil unui mare aris-
intreaga sa opera. tocrat. Cohflictul 1ntre Coroan~ ~i Parlament
La fel ca Donne, Jonson a influentat ~i el l-a readus 1nsa cucind m Anglia, unde s-a
cativa poeti rnai tarzii, cum ar fi grupul numit implicat direct in lupta, devenind parnfletar.
poeti "cavaleri", din cauza apropierii de curtea in urm~torii 19 ani Milton a compus nume-
regelui Carol I. in poemele lor lirice, Robert roase parnflete, pe diferite teme, ap~rand
Herrick (1591-1674), Thomas Carew (1598- cauza parlamentara, de~i uneori nu agrea

71
PARADISUL PIERDUT

O Prabu~irea in
Intern a ingerilor
rebeli, realizata de
Gustave Dore, un
artist din secolul al
19-1ea, pentru
Cartea VI a
Paradisu/ui pierdut.

O Poetul Andrew
Marvell a fost asis-
tentullui Milton, in
perioada cand acesta
lucra pentru Oliver
Cromwell. Milton ~i
Marvell sunt cei doi
t:'
marl poe,1 purltam al ~

acelei perioade. ~
~
~
..
~
~
z

O Un portret allui
John Dryden (1631-
1 700). Pe langa fap-
tul ca a compus
poezie politica in
sprijinul monarhului
sau, Dryden a mai
scris ~i pome lirice,
ode, piese ~i lucrari
de critica literara.

ideile parlamentarilor, cum se poate observa inramanta scen~ a mancatului m~rului ~i toate
in celebra lui opera Areopagitica, in care consecintele acestuia. Ultimele p~rti repre-
ap~ra discursul liber. Din 1649 a fost secre- zint~ a viziune asupra viitorului, dup~ pro-
tarullui Oliver Cromwell (~i ii avea ca asistent retiile Arhanghelului Mihail, de rapt, 1ntreaga
pe poetul Andrew Marvel1). povestire a istoriei umanit~tii. Poemul se
Cu timpul, Milton a orbit. Pierderea vederii incheie cu celebra expulzare din Rai.
~i dizgratia in care a intrat dup~ restauratia Poemul este monumental, nu doar datorit~
monarhiei, din 1660, au creat premisele favo- imaginatiei de care a dat dovada Milton, ci ~i
rabile pentru ca Milton s~ elabbreze cele mai prin vastele sale cuno~tinte clasice ~i biblice.
celebre opere ale creatiei sale tarzii. Poetul utilizeaz~ persoana intai in mai multe
Milton a pus mult timp la cale scriereaunei pasaje ~i acest element de implicare personal~
mari opere versificate, pentru care se simtea a conrer~ poemului a ~i mai mare putere nara-
fi h~razi.t.A ales nenum~rate teme pe care tiv~.
apoi le-a respins rand pe rind, pentru ca in Paradisul regiisit a fost publicat In 1671, la
fmal s~ se opreasc~ la celebra tem~ a lui fel ca Samson luptdtorul, Insa se pare ca ele
Adam ~i Eva. Rezultatul s-a numit Paradisul au fost scrise Inainte de Paradisul pierdut. Se
poate spune ca Milton a reu~it sa-~i satisfaca
pierdut. Modelele pentru acest gen de poezie erau
Paradisul pierdut a fost publicat pentru ambitia de a "lasa peste timp ceva scris astfel
prima dat~ in 1667, in zece c~rti care au fost Incat sa nu mai poata fi niciodata dat uitarii". poetii augustinieni, Horatiu ~i Virgiliu, ~i din
apoi revizuite, in 1674,fiind publicate apoi 12 acest motiv aceasta poezie a fost nurnit;I
c~rti. Milton a ales pentru epica sa forma ver- Poe,ii care au urmat "augustiniana". Primul ei mare exponent a fost
sului alb, proclamindu-i pe Homer ~i Virgiliu La fel ca ~i poetii "cavaleri", Andrew Marvell John Dryden (1631-1700). Ordinea politica ~i
ca modele de inspiratie. Tema p~catului origi- (1626-1678), are numeroase legaturi atat cu cea sociala, admirate mult de poet, ~i-au lasat
nar ~i a eliberarii prin Hristos confereau Jonson cat ~i cu Donne, adesea cu ironia ca- amprenta asupra stilului poeziei. Versurile
operei sale noi orizbnturi cosmice, atempo- racteristica primului, dar ~i Intelepciunea u~oare, ritmate, care respectau tiparul clasic,
rale, iar telul declarat allui Milton era de fapt metafizica a celui de-al doilea. Poemele sale au conferit greutate ~i autoritate poeziei care
cel de "a explica c~iie Domnului pentru sunt de multe ori imperative prin contrastul critica vehement gre~elile societatii.
oameni". La fel ca epica lui Homer sau a lui dintre Inceputurile lini~tite urmate de o Alexander Pope (1688-1744) a continuat ~i
Virgiliu, poemul incepe la mijloc, cu expul- cre~tere dramatica a tensiunii, realizata rnai a dezvoltat aceasta traditie; poezia sa era p~~
zarea din rai a Diavolului ~i a Ingerilor s~i mult prin ritmul versului decat prin actiune. na de intelesuri ~i de "sensuri". Aceste "sel~
rebeli. Exilati in Infem, ei se adun~ intr-un Dupa razboiul civil, nota personala pe care suri" erau Ratiunea, Adevarul ~i Natura. sr
consiliu de razboi ~i i~i declara intentia de a o avea poezia a intrat In declin ~i a Inceput sa Pope, la fel ca Dryden, a satirizat prostia epo-
se razbuna pe Dumnezeu prin ultima fiin~ fie privita ca avand un caracter diversionist, cii, In traditia clasica a stilului eroic.
f~urita, Omul. Satanazboara pe P~mint unde chiar periculos. in sprijinul noilor vremuri, Poetii augustinieni nu au avut personali-
Milton descrie viata pe care Adam ~i Eva au poezia era considerata mai degraba un fel de tatea poetilor timpurii ai secolului al 17-lea,
dus-o in Paradis, inainte de P~catul originar. dezbatere, o contributie la ordinea publica, insa au demonstrat ca viata publica poate fi o
Urmeaz~ tentatia la care este supus~ Eva, decat ca mijloc de introspectie reflexiva. buna sursa de inspiratie.

72