Vous êtes sur la page 1sur 4

12

.x

In Franta secolului a[ XIX -lea 1736), scrisa: de Marivaux, erau descrieri vivace O Gara 5t. Lazare. tablou al pictorului
ale yietii truditorilor, In vreme ce Manon impresionist Claude Monet. Raspandirea
a apiirut un grup de scriitori Lescault (1731) a lui Prevost era impregnat de cailor ferate ~i inmul~irea ulterioara a stan-
ale ciiror romane reflectau sentimentalisme. Toate acestea reflectau reali- durilor de car~i din gari au dus la cre~terea
ta:tile societa:tii franceze, lnvechite, statice ~i vanzarii romanelor in toata Fran~a.
marile prefaceri politice, SO- monarhiste ale secolului al XVlII-lea.
Revolutia din 1789 a lnla:turat aceste tend- rate atat economice cat ~i tehnologice. Lafel
ciale ~i filosofice ale secolului. inte. La lnceput, se pa:rea ca: exista: posibili- ca In Anglia, dezvoltarea marilor centre
tatea rena~terii societa:tii, cu eradicarea tarelor urbane declan~atede acesteschimb~ri a creat
~i a injustitiei considerate a fi impedimentele noi clase de investitori, bancheri, di1:'ectori,
s eCOlUl al19-lea a reprezentat una dintre ce sta:teau In calea progresului uman. muncitori ~i o clas~ de mijloc. Tensiunile
cele mai prolifice epoci ale literaturii Revolutia a avut loc ~i s-a sfar~it f~ra: ada o politice ~isociale pe care acesteale-au produs
franceze. Romanele ~i nuvelele lui dovada: concreta: ca: oamenii s-ar fi apropiat, au culminat cu momentele revolutionare ale
Stendhat, Balzac, Hugo, Flaubert, Zola ~i catu~i de putin, de starea de perfectiune. anilor 1830, 1848 ~i 1871.
Maupassant au ilustrat In mod swlucit o Vechile certitudini au dispa:rut fa:ra: ca a1tele jncetul cu lncetul, Parisul a devenit capita-
gam~ larg~ de forme literare, demonstrand o noi sa: le lnlocuiasca:. Din aceasta: cauza:, la la european~ a distractiilor ~i a artelor. Cu
vast~ lntindere ~i vitalitate. lnceputul secolului al XIX-lea, societatea limba francez~ ca limb~ uzual~ 1n diplomatie
~i In secolul al XVIII-lea s-au scris rornane, franceza: era lntr-un haos total ~i, pe acest fun- ~i ca principal~ limb~ strnin~ a oamenilor edu-
multe dintre ele luand forrna unui schimb epis- dal, scriitorii contemporani au lncercat sa: dea cati, scriitorii francezi au dispus de un public
I tolar lntre personaje (acestea erau cunoscute un sens noii ordini sociale. In afara granitelor m~lt mai numeros decat cei
: sub denumirea generic~ de romane "episto- din oricare alta:tarn.
; lare"). Cele mai bune dintre acestelucrnri, cum Transformarile sociale Aparitia c~ilor ferate a ajutat r~spandirea
.! ar fi Legdturi periculoase (1782), scris de Au existat ~i alti factori care au avut o impor- literaturii franceze ~i standurile de c~rti plasa-
Choderlos de Laclos, sunt lucrnri pline de ele- tanta: deosebita: asupra evolutiei literaturii In te In g~ri au dus la cre~tereavanz~rii roma-
ganta ~i de inteligenta, chiar dac~ adeseacini- acest nou secol. Revolutia industriala:, apa:ruta: nelor. Publicatiile ieftine care au lnceput s~
ce, portretizand o societate foarte strict struc- mu1t mai tarziu decat In Anglia, dupa: 1830, a aparn prin anii 1830, includeau romane 1n foi-
~ tUra~. Altele, cum ar fi Tdranul parvenit(1735- adus dupa: sine nenuma:rate schimba:ri accele- leton scrise de cei rnai renumiti scriitori ai
149
ROMANCIERII FRANCEZI AI SECOLULUI AL XIX-LEA

zilei. Clasa mijlocie (burghezia) In cre~tere era


avi~ de literatura care reflecta marea varie-
tate a noii societati aflate In dezvoltare.
Principalul curent literar al secolu.lui a avut
ecou ~i In celelalte ta:ri ~i se sitli:l undeva Intre
romantism ~i realism, care la sfar~itlil secolu-
lui avea sa: ia o forma: extrema:, natliralismul.
Numero~i scriitori au combinat el~mente care
apartineau ambelor curente.

Obsesiile
Opera lui Stendhal (pseudonimul lui Henri
Beyle, 1783-1842) ~ dova~ nu doar de rea-
lism, ci ~i de natliralism. Scrierile sale includ
autobiografia, scrieri de ca:la:torie, eseuri
despre muzica:, pictura: ~i p"olitica:, dar ~i mari
romane -Ro$u $i Negru (1830) ~i Mdndstirea
din Parma (1839). Un al treilea roman renu-
mit, Lucien Leuwen, a rnmas neterminat $i nu
a fost publicat pana: In anul 1894, la o
juma:tate de secol dupa: moartea autorului.
Romanele lui Stendhal abunda: In teme ~i
trnsa:tliri specifice, Indeosebi cea a tana:rului
ba:rbat talentat ~i atnbitios, urma:rit de obsesii
care 11pun In conflict cu societatea. Cu toate
ca: era francez, Stendhal ~i-a petrecut multi ani
In ltalia un4e a ga:sit multa vitalitate, spon-
taneitate ~i pofu1 de viata:, tra:sa:turi care dupa:
pa:rerea autorului lipseau din societatea mult
mai conformista din Franta.
Aceste trnsa:turi, de chintesenta: romantica:, :9.
sunt caracteristice tlitliror eroilor ~i eroinelor ~

O Lui Honore de lui Stendhal, 1n lupta de a-~i mentine inte-


Balzac ii placea gritatea intr-o lume in~ela:toare,plina: de incer-
foarte mult sa par- titudini. Romantismul autorului se rega:se~te
ticipe la eveni- nu doar 1n caracterul pasional al pe~onajelor
mentele mondene. sale ci ~i 1n situatiile melodramatice 1n care le
Aceasta schi,a in plaseaza:.Julien Sorel, eroul principal al ro-
acuarela il prezinta manului Ro$u $i Negru, pierde tot ce avea ~i
pe Balzac (in partea sfa~e~te pe e~afodin incercarea de a-~i ucide
stanga) alaturi de fosta iubita:. jn Mandstirea din Farma,
actorul Frederick dragosteadin cercurile aristocrate~i intriga din
Lemaitre ~i de inaltele cercuri politice l-au prins 1n mreje pe
Theophile Gautier . eroul principal, Fabrice del Dongo, deter-
un personaj roman- minandu-l sa: se retraga: la o ma:ru1stire,1n
tic ~i autor al multor Parma.Stendhalera insa:~i un rationalist ~i fer-
poezii ~i nuvele pre- voarea intregii actiuni este descrisa:cu lucidi-
cum ~i al unor lucrari tate, dar ~i cu o u~oara:ironie afectuoasa:.
de critica de arta.
Romant.ismul
Honorede Balzac (1799-1850)a fost unul din-
O O ilustrare la tre cei mai prolifici romancieri francezi. La fel
Mclnclstirea din ca ~i operele lui Stendhal, lucra:rile lui Balzac
Parma (1839), abunda: in situatii dramatice, evenimente ~i
romanul lui personaje caracteristice romantismului.
Stendhal. Eroul aces- Lumile pe care le creeaza:,ora~ele, stra:zile,
tui roman, Fabrice casele, mobilierul ~ichiar imbra:ca:minteaper-
del Congo, este sonajelor sale, manierele sociale care existau
prins in intriga ~i sunt insa:observate cu foarte multa:atentie, cu
scandalurile vie1ii de multe detalii precise, chiar fizice, ceea ce pre-
la curtea din Italia vestea opera literara:a reali~tilor.
pana la retragerea Aceasta: reflectare plina: de acuratete a
lui la manastirea din tuturor aspectelor societa:tiifranceze contem-
Parma. Stendhal a porane nu mascheaza:insa: critica lui Balzac
fost puternic influ- fata: de societate, o critica: care izvora:~tedin
en1at de spontanei- antipatia pe care o avea fata: de la:comie,
tatea ~i frumuse1ea materialism ~i lipsa de umanism.
pe care le-a intalnit La Comedie Humaine, Comedia Umana:,
in Italia. reprezinta: probabil cea mai mare realizare a

150
Alexandre Dumas, cunoscut sub numele de O O ilustra'ie la
"tat:ll" (1802-1870), care au urmat tehnica lui romanul Les
Scott de utilizare a unui decor dintr-o epoca Miserables ( 1862) de
trecuta pentru a-~i incadra propria viziune Victor Hugo. Tema
asupra societatii contemporane lor. principala a acestui
In Coco$atul de la Notre-Damf! (1831), roman vast ~i
Hugo utilizeaza decorul Parisului medieval, o complex este lupta
lume cu certitudini cre~tine ~i personaje sim- omului impotriva
ple, cum ar fi Quasimodo, clopotarul coco~at, raului. Descrierea
pentru a-$i dezvalui parerea asupra prob- lumii interlope
lemelor morale ale societatii. in LesMiserables pariziene a asigurat
(1826) actiunea se petrece in Franta contem- romanului un succes
porana cu autorul $i eroul principal. Jean imediat.
Valjean lupt:l din rasputeri pentru a duce O
viata onest:l, in ciuda prejudecatilor societatii, O Reputa'ia lui
demonstrand ~stfel credinta lui Hugo in biru- Flaubert, un roman-
cier lent ~i foarte
preten,ios, se dato-
reaza mai ales celor
doua capodopere ale
sale, Madame Bovary
.. ~i Educafie
~
~ sentimentalo.
0

~
...

O Cariera de scri-
itor a lui Honore de
Balzac a fost adesea
marcata de dificulta,i
financiare. in ciuda
succesului ~i a popu-
larita,ii romanelor
sale.

O O ilustrare la
romanul Le pere
Gor;ot. al lui Balzac.
Un batran traie~te in
saracie pentru a-~i
putea intre~ine cele
doua fete fara a-~i
da seama ca ele il :2
"5
"'
exploateaza.

lui Balzac. O sene fonna~ din aproape o su~ inta individului confruntat cu situatii cople~i- piesa Dama cu camelti (1852),dupa romanul
de romane ~i povestin, scrise in mai putin de toare. Povestealui Jean Valjean despre degra- cu acela~i titlu publicat in. 1848, i-a adus
doua:zeci de ani, Comedia Umana: este darea uman:l, umilint:l ~i, infinal, despre izb:l- celebritatea. Piesa a fost sursa de inspiratie
Impa:rti~ in doua:man pa:rti:Etudesde Moeurs vire este o parabol:l a c:ll:ltoriei spirituale a pentru opera Traviatade Verdi. Lucr:lrile lui
(Studii de moravuri) ~i Etudes Pbilosopbiques omului. Cu toate romanul utilizeaz:l stilizarea Hugo, Dumas tatal ~i Dumas fiul sunt o
(Studii filosofice), avand Etudes de Moeurs ~i exagerarea care se reg:lse~te adesea in reactie la traditia romantica care le-a precedat,
Impa:rti~ in continuare in grope ca scenesde opera lui Dickens, in intregul lui, romanul cu toa~eca unii predecesori au utilizat adesea
la Vie Privee (Scene din viata privata:) ~i eman:l o emotie adev:lrat:l, caracteristic:l un mod de abordare mai realist, plasand ac-
scenesde la Vie Parlsienne (Scene din viata intregii opere a lui Hugo. tiunea dramelor romanticein acest context.
Reprezentantii realismului considerau ca
pariziana:).
Tehnica utiliza:rii repetate a unor persona- Dumas nu doar descrierea decorurilor trebuia sa
je, care se cunosc unele pe altele, ofera:iluzia Piesele lui Alexandre Dumas sunt probabil reflecte realitatea contemp9rana ci ~i perso-
uni~tii pentru intreaga opera:. Boga:tiaimagi- mai importante pentru istoria literaturii najele ~i preocuparile lor cotidiene.
natiei lui Balzac, veridicitatea personajelor, franceze decat romanele pe care le-a scri5,
scenele din viata cotidiana: ~i acuratetea cu ins:l autorul a rnmas celebru pentru cele dou:l Tranzi~ia
care sunt descrise mediile In care personajele romane romantice: Cei trei mU$cbetari(1844) Madame Bovary (1857), roman scris de
tra:iesc au fa:cut din Comedia Umana: opera ~i Contele de Monte Cristo (1844-1845). De~i Gustave Flaubert (1821-1880),este o tranzitie
cea mai impresionanta:a lui Balzac. in prefata opera lui este maiputinimportant:l din punct intre romantism ~i realism. Subiectul naratiu-
la aceas~ sene, autorol af1fffia:ca:rolul roman- de vedere social sau filosofic decat lucrnrile nii, adulterul dintr-un mic sat din Normandia,
cierolui este asema:na:tor cu cel al zoologului multor alti romancieri, vioiciunea personajelor este tratat intr-o manier:l riguros realista,
care descrie ~i apoi analizeaza:stroctura reg- ~i veridicitatea evenimentelor istorice a captat foarte minutioasa, ceea ce-i confera o mare
nului animal. Marea varietate de tipologii pe imaginatia atat. a contemporanilor autorului putere descriptiva. Tentativa deliberata a lui
care a acopent-o este, cu siguranta:,in tenneni cat ~i a cititorilor de mai tarziu. Flaubert de a investiga realitatea obi~nuita cu
literari ~i umani, echivalentul multor studii Fiul lui Dumas, tot Alexandre, cunoscut foarte multa afectiune a conferit un impact
contemporane asupra lumii animale. sub numele de "Dumas fiul" (1824-1895),era mai putemic romanului. Povestea Emmei
Romanele istonce romantice ale scriitoro- un copil nelegitim, fapt care i-a provocat o Bovary, incercarile sotiei unui doctor de
lui scotian Sir Walter Scott (1771-1832) au mare suferint:l de-a !.ungul intregii sale vieti. provincie de a scapa de monotonia sordida a
reprezentai o sursa:de inspiratie pentro multi La fel ca tat:lllui, el a fost in primul rand dra- propriei vieti printr-o serie de aventuri
romancieri din restul Europei. Printre ace~tia maturg, de~i tonul pedagogic al operelor sale amoroase, are ca punct culminant sinuciderea
se numa:ra:~i Victor Hugo (1802-1885) ~i nu este pe gustul unui public modern. Totu~i, eroinei. Flaubert nu prezinta doar zadamicia
]~1
ROMANCIERII FRANCEZI AI SECOLULUI AL XIX-LEA

O O ilustra,ie la Ce
Cochon de Morin,
care a aparut pentru
prima data in
1893. Nuvelele lui
Maupassant au pre-
luat preocuparile
majore ale lui
Flaubert: ipocrizia
sociala ~i
pre,iozitatea.

O Un afi~ publicitar
al romanului
Germinal (1885) al
lui Zola, publicat
pentru prima oara in
revista Les Romans
Celebres. in aceasta
lucrare Zola evoca
via~a unei comunita~i
miniere inrobita de
industrializare.

O Un portret a! !ui
Zola, realizat de
Manet. in majorita-
tea scrieri!or sale,
Zola a cautat sa
iluziilor sentimentale sau patosul c~u~rii ana!izeze ~i sa expli-
dragostei ci atac~ $i societatea in care filisti- ce influen,a mediului
nismul nu las~ loc individuali~tii sau aspira- inconjurator ~i a
tiilor umane. eredita,ii asupra
Guy de Maupassant (1850-1893) a fost dis- comportamentu!ui
ciPOlul lui Flaubert $i chiar finul de botez al uman.
acestuia. Romanele lui, dar mai ales nuvelele
au preluat preocuparea lui Flaubert fa~ de O Tabloul Bciutorul de absint al pictorului
vulgaritate, pretiozitate $i ipocrizie. Cea mai Degas abordeaza realismul social, preferat de
mare parte a societ~tii era privi~ cu un ochi mul~i scriitori ai secolului al XIX-Iea.
brutal, chiar sardonic. Tonul general este
pesimist $i se refera: la z~d~micia vietii. in
intreaga oper~ a lui Maupassant, singurele
personaje descrise' cu o anumit~ intelegere
sunt s~racii sau surghiunitii societ~tii.
Cu tot scepticismul fat~ de durabilitatea
relatiilor umane, opera lui Maupassant
reprezint~ o privire foarte dura: $i insisten~
asupra caracterului sordid $i a disper~rii care
se ascunde in spatele a$a-numitei societ~ti
"politicoase". Autorul duce doctrina realismu-
lui pan~ la forma sa extrem~, naturalismul.

Sordidul
Emile Zola (1840-1902) utilizeaz~ $i el
numeroase personaje frivole, cum sunt cele
ale lui Maupassant, pentru a descrie aspectele
cele mai sordide ale vietii franceze. Diferenta
dintre cei doi scriitori cons~ ins~ in modul ..
diferit de abordare a rolului romancierului. ]
Dac~ Maupassant era de obicei multumit doar
s~ observe, ~ descrie $i rareori s~ condamne, fica:". Profesia de romancier ~i cea de cerceta:tor mare ale t~ranului, izvorite din relatia lui
Zola prelua toate aceste elemente $i incerca sunt doua: profesii complet diferite. Roman- strans~ cu p~mantul. Chiar dac~ teoriile lui
s~ le integreze idealurilor sale vizionare. cierul detineuncontroluJ..asupra evolu!;iei per- Zola au tendinta de a realiza un tablou fatalist
La fel cum Balzac a utilizat teoriile ZOO- sonajelor ~i a evenimentelor, pe care cerce- al vietii umane, acesttablou este complicat cu
logului Geoffroy Saint-Hilaire pentru a de- ta:torul ~tiintific nu-l are. jn plus, disciplinele pe elemente vizionare ~i mitice, ca de exemplu
monstra aflni~ti1e dintre lumea uman~ $i cea care se baza Zola erau in stadiu incipient ~i mina din romanul Germinal care pare s~ aib~
animal~, Zola a c~utat o baz~ teoretic~ pentru adeva:rul ~tiintific al unelor teorii era indoie1nic. o monstruoas~viat~ proprie.
lumea fictiv~ a romanelor sale in lucra:rile fizio- Multe dintre aceste preocupa:ri sunt pre- Zola reprezint:l, cu siguran~, trecerea de
logului Claude Bernard $i ale geneticianului zente in romanele care destriu viata clasei la preocuparea pentru relatiile individuale ale
Prosper Lucas. Folosind teoriile acestora, Zola muncitoare ~i care compun seria lui Zola inti- personajelor cu lumea inconjur:ltoare -atat
a incercat s~ dezvolte ideea romancierului ca tulata: Familia Rougon-Macquart (1871-1893). de important~ in opera lui Stendhal, Balzac ~i
observator $tiintific. El a incercat s~ dezva1uie jn romanul 1be Dram Shop (1877) autorul Flaubert -la o generalizare, prin care intere-
$i efectul pe care il poate avea mediul $i eredi- relateaza:cu cu mult patos destra:marea unei sele individului las~ loc celor de grup. Din
tatea asupra personajelor. Nu se pot pune familii care tra:ie~te in mahalalele pariziene. jn acest motiv, Zola a fost denumit "poet al
multe baze pe acest mod de abordare "$tiinti- pamantul (1887) Zola descrie dorintele pri- multimii".
152
Arta $i omul 43 -PICTORII REALISTI FRANCEZI Istorie Universal~ 56 -REVOLU11A FRANCEzA