Vous êtes sur la page 1sur 2

sonete (poezii cu rima: ~i forma: fixa:, iambica:,

William Shakespeare este avand 14 randuri) ~i 37 piese de teatru.


fiirii fndoialii cel mai mare William Shakespeare a fost botezat in
biserica parohiei din Stratford-upon-Avon, din
scriitor ~i poet englez. Piesele Warwickshire in data de 26 aprilie 1564, ~i s-
~i poeziile lui ascund o a na:scut probabil cu cateva zile lnainte. Tata:l,
John Shakespeare, era un me~ter lnsta:rit, ~i la
bogiifie inegalabilii, fn care putin timp dupa: na~terea lui William, a
devenit primarul ora~ului. Situatia materiala: a
fiecare generafie descoperii familiei s-a lnra:uta:tit in jurul anului 1576, ~i
un mesa} nou. probabil din aceasta: cauza: talentatul William
nu a fost trimis la universitate. Din analiza
manuscriselor S-a ajuns la concluzia ca: totu~i
c ariera de scriitor a lui Shakespeare a a beneficiat de o educatie foarte buna: in
fost de aproxim,ativ 20 de ani, din 1592 ~coala secundarn de la Stratford.
pan~ la 1612. In aceast~ perioad~ au in 1582, la varsta de 18 ani, Shakespeare a
domnit regina Elizabeta I (1558-1603) ~i luat-o de nevasta: pe Anne Hathaway, o
Iacob I (1603-1625). Opera lui Shakespeare femeie cu opt ani mai in varsta:, care in acea
cuprinde dou~ poeme epice, un ciclu de vreme a~tepta deja copilul lor. Sotii

O Despre via,a lui Shakespeare se ~tie


foarte pu,in, ~i misterul ce-i inconjoarii ~
via,a se intinde ~i asupra autenticitii'ii :3
numeroaselor lui portete. ~
tj
0=

Shakespeare au avut doua fetite, Sus;tnna ~i ~


Judith, ~i un baiat, Hamnet, care a murit la ~
vftrsta de unsprezece ani. ~

Actor ~i dramaturg
Shakespeare s-a facut cunoscut In...Londra prin
trilogia dramatica despre Henric al VI-lea, in
anul 1592. Un dramaturg invidios cont.em-
poran cu Shakespeare, Robert Greene l-~
intitulat Intr-un pamflet "un cioroi parvenit".
Greene l-a batjocorit pe Shakespeare deoa-
rece acesta nu avea studii superioare, ~i
aceasta a contribuit la faptul ca In generatiile
urmatoare unii l-au considerat "copilul
inspirat al naturii" iar altii au banuit un fals,
presupunftnd ca a fost doar "numele" folosit
de un creator eminen~, ca Francis Bacon, care
scria piese de treatru In timpulliber.
Din cauza unei epidemii In 1593-1594, in
Londra s-au Inchis toate teatrele ~i
Shakespeare a putut sa se concentreze asupra
poeziei, sub patronajul prietenului sau,
Contele de Southampton. Odata cu Incetarea
epidemiei, Shakespeare s-a alaturat unui nou
teatru (Lord Chamberlain's Men) ca actor ~i
dramaturg. in urmatorii ani scrie mai ales

O Visul unei nap,i de vara -ilustra,ia !ui


Fuse!i. in imagine este regina zane!ar,
Titania, impreuna cu iubitul ei, Zubay, a!
carui cap a fast transfarmat in cap de
magar de catre nazdravanu! spiridu~ Puck.

53
SHAKESPEARE

O Scena din
tragedia Regele
Lear, scrisa de
Shakespeare in a
doua jumatate a
carierei. Nu se ~tie
de ce a ales acest
gen, dar tocmai
datorita acestor
piese (Regele Lear,
Othello, Macbeth,
Antoniu ~i
Cleopatra) este
considerat cel mai
mare scriitor de
drama al lumii.

comedii ~i piese istorice, dar ~i renumita (Oamenii Regeluj), $i a jucat deseori la curtea
tragedie Romeo ~i Julieta ce dateaza din jurul regal;l. De-acum dramaturgul stransese o
anului 1595. Multe dintre operele sale de avere respectabi!;l $i cump;lrase o mo$ie in
Inceput -Chinurile zadarnice ale dragostei ora$ul natal. Cu toate acestea, piesele cele mai
sau Visul unei nopti de vara -s-au remarcat filozofice, mi$c;ltoare, operele cele mai
prin stilul proaspat, tanar, aproape muzical, izbutite au fost create in aceast;l perioad;l:
accentuat de folosirea masiva a rimei. Hamlet, Othello, Antoniu $i Cleopatra, Regele
Negut:Itorul din Venetia Insa deschide drumul Lear $i Macbeth. Acestea reflect:l o atitudine
catre comediile sobre, pe care avea sa le scrie sobrn, care arat:l cruzimile lumii intr-o rnaniera
cativa ani mai tarziu (In termeni stricti, o atat de dezolant:l; incat pare c;l $i autorul
comedie ( nu trebuie neaparat sa fie vesela; trecea printr-o oarecare criz;l.
important e ca sfar~itul sa fie fericit.) Limbajul marilor tragedii a atins o putere
Cam la :iceasta vreme, Shakespeare termina- poetic;l nemaipomenit:l. Shakespeare a ince-
se doua piese despre Henric ai VI-lea, In care put s;l scrie din ce in ce mai liber, utilizand
apare una din marile lui creatii cornice, Falstaff stilul iambic f;lra rim;l, ce a devenit pentru
cel gras ~i viclean. Se spune ca aventurile lui mult timp forma de vers a dramelor poetice.
nefericite o arnuzau Intr-un mod deosebit pe Aceast:l libertate devine $i mai pronuntat:l in
regina Elisabeta, acesta cerandu-i continuarea ultimele opere, dar stilul sobru dispare. Atat
.lor, comanda ce a fost onorata foarte repede de Povestea de iarnd cat $i Furtuna sfar$esc prin
scriitor, prin Nevestele veseledin Windso1: imp;lcare, $i poate c;l a$a se cuvine pentru
sfar$itul carierei unui scriitor vestit.
Succesul material Din 1610, Shakespeare a tr;lit retras $i
in anu11599, cand teatrul Lord Chamberlain's bogat in Stratford, dar a mai tinut leg;ltura cu
Men s-a mutat pe partea opusa a Tamisei, In teatruJ.londonez timp de cativa ani. A niurit in
teatrul Globe, Shakespeare a cumparat o 23 aprilie 1616 -probabil in ziua cand
zecime din acesta. Cert este ca actiunile implinea 52 de ani. Se pare c;l soarta creatiilor
dintr-un teatru cu succes, reprezentau un venit lui nu l-a preocupat deloc. Din fericire, doi
mult mai Insemnat decat remuneratia de colegi de teatru, John Herninge $i Henry
scriitor, deoarece pentru o piesa de teatru Condell, au scos prima editie a pieselor lui in-
primea doar ~ase lire. in 1603 a murit Elizabeta folio, in 1623.. Aceasta a fost prefatat:l de
I, succesorul ei fiind regele Iacob I. Trupa de poezia lui Ben Jonson, care spunea c;l
teatru a lui Shakespeare era In gratiile familiei Shakespeare este "pentru etemitate $i nu
regale, ~i-a schimbat numele In King's Men pentru o generatie".

O Sceni dintr-un
spectacol jucat in
secolul XIX din
prima tragedie
romantici a lui
Shakespeare,
Romeo ~i Julieta.
Tragedia tinerilor
indrigosti,i ale
caror familii se
du~minesc de
moarte este
poate cea mai
cunoscuta opera
shakespeariana.
Familiile i~i dau
seama de
inutilitatea vrajbei
abia dupi moartea
eroului ~i a eroinei,
dupi care se ]
A w "3
Impaca. "'