Vous êtes sur la page 1sur 4
. SI , Poetii Byro"" Shelley -5i Keats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice
. SI , Poetii Byro"" Shelley -5i Keats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice
. SI ,
.
SI
,
. SI , Poetii Byro"" Shelley -5i Keats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice
Poetii Byro"" Shelley -5i Keats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice europene cunoscutd sub
Poetii
Byro""
Shelley -5i Keats,
care
au fost
o parte
a
mi-5cdrii artistice europene
cunoscutd sub numele de
romantism,
au zdruncinat
ordinea traditionald
versuri pasionale
cu
-5i cu
o
imaginatie
bogatd.
B
Yran, Shelley
$i Keats
au
fast
trei tineri
paeti
care
au
experimentat
aspectele
diferite
ale
mi$carii
ramantice.
Ei
au
scris versuri cu a puternica
directie
afectiva $i

cu a fascinatie deosebita fata de exotic $i sup-

ranatural $i cu o expresie 1nalta a posesiunii

emotiilor asociate cu adevaratul romantism.

Lord

Byron

( 1 788-1824)

 

Medwin,

un prieten

de-a lui Byron, scria: "Era

imposibil

sa

$ti

cind

vorbea

serios".

Intr-adevar,

Byron

$i-a trait

viata

in

spatele

unei fatade de plictisea.la aristocrata.

Dorinta

)ui era sa-$i $ocheze contemporanii. Viata sa a

I fost

bizara.

D-na

Caroline

Lamb, una

din

cuceririle

lui Byron,

II descria ca: "nebun,

rau

"$i periculos",

dar dragostea lui

cea mai

pro-

funda a fost aprinsa de tinerii

baieti

$i de sora

lui vitrega.

Byron

s-a nascut

in

1788, produsul

unui

mariaj nefericit,

presarat

cu

antecedente

aflate sub .) sernnul1ntrebarii.

pe cind

Byron

avea

3

ani,

Tatallui

a murit

iar unchiul

lui,

William,

dup~

7

ani.

Astfel

rangul

de baron

detinut

de familie

a fost transmis

lui

Byron.

rinarul

nu

a fost

foarte

ata$at de mama

sa,

deoarece

aceasta

adesea

a

abuzat

de

el.

Acest lucru

l-a

f;1cut pe

Byron

sa fie

foarte

sensibil.

In

1801, Lord

Byron

a plecat

la Harrow

unde a scris primele

sale poeme.

In

1805 a

plecat

la

colegiul

Trinity,

Cambridge,

unde

~i-a: publicat

lucrarea

Memoriile

unui

Fugar,

de$iun

prieten

l-a avertizat ca textul

era prea

senzual. In 1807 a publicat

lucrarea

Orele de

lenevie, dar dup;!

o revizuire

 

drastica, Byron

s-a 1nfuriat raminind

cu

un

gust

arnar. Cri-

,ticul literar

a protestat

1mpotriva

pretentiilor

lui Byron.

In furia

sa Byron a scris satira Barzi

englezi $i recenzii scotiene, care i-a adus renu-

mele. In ea, Byron critica scriitori-institutie ca

Southey, Coleridge

$i Wordsworth,

de$i

mai

itarziu

a recunoscut

ca afimatiile

lui

au

fost

~am Idila exagerate. sa notorie

,

cu Lady Caroline

Lamb s-a

rtntamplat in

1812. A devenit

subiect

de

dis-

\cutie in societatea londoneza.

Totu$i Byron

a

gasit intensitatea

pasiunii

ei

ca

o

amenintare

...

laindependenta

lui,

a$a ca pune

capat idilei

;chiar dupa ce Caroline

divortase

de sotul

ei,

~e pare ca sa locuiasca cu Byron.

 

[

In 18.15 s-a casatorit cu Isabella Milbanke,

O Sora vitrega a lui O Drama in versuri Byron, Augusta, cu a lui Byron, care
O
Sora
vitrega
a
lui
O
Drama
in versuri
Byron,
Augusta,
cu
a
lui
Byron,
care
a
comis
incest.
Sardanapa/us.
a fost
muza
de inspira1ie
a
artistului
francez
O
Byron a iubit
Eugene
Delacroix,
exoticul,
ilustrat
in
cand
a pictat
tabloul
acest portret
in cos-
Moartea
'ui
turn albanez.
Sardanapalus.
. SI , Poetii Byro"" Shelley -5i Keats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice
mo~tenitoarea unei averi, dar dupa un an ea s-a despartit de el. Scandalul provocat de acest
mo~tenitoarea unei averi, dar dupa un an ea
s-a despartit de el. Scandalul provocat de
acest incident l-a -determinat sa pIece In Italia.
in timpul calatoriei a cunoscut-o pe Percy
Bysshe Shelley, ~i foarte curand cei doi au
devenit priteni initimi, deoarece Imparta~eau
acelea~iviziuni politice radicale.
in Italia Byron a dus o viata desfranata ~i
degenerata. S-a ata~at de Teresa Guiccioli,
care s-a dovedit a fi o companie "accepta-
bil~". in tirnp ce a trait cu ea a locuit la Pisa, unde a reintilnit -0
bil~". in
tirnp ce a trait cu ea a locuit la Pisa,
unde
a reintilnit -0
pe
Shelley, care f~cea
parte dintr-o mic~ colonie de expatriati
englezi. Prin 1823 Byron era deja plictisit de
viata din ltalia, fapt ce l-a f~cut s~ pIece in
Grecia. Intentia lui era s~ se al~ture revolutiei
impotriva turcilor. Grecii s-au ata~at profund
de marele lor lord englez, iar Byron a lucrat
intens pentru ei. Dar curind optimismul pe
care l-a avut la inceput s-a transformat in
SHELLEY, KEATS $1 BYRON deziluzie, cand a fost martor al actelor de coruptie ~i luptelor interne.
SHELLEY,
KEATS
$1 BYRON
deziluzie, cand a fost martor al actelor de
coruptie ~i luptelor interne. in 1824 Byror a
muI:it de febrn tifoida in Missolonghi.
Faptele glorioase ale lui Byron au rnmas
legendare, iar numele lui a ajuns sa fie Jolosit
pentru a descrie o persoana rebela .~i melan-
.cQlica. Odata, Byron scria: "Cel mai mare
lucru in viata este senzatia' -sa simtim, ca
existam chiar ~i atunci cand suferim ~i suntem
cople~iti de durere". ,
mare I?arte clasa conduca:toare,
se ridiculi-
z~aza chiar ~i pe el insu~i:
.
M-a$ duce-n rai c-amfost
doar lut,
A$a cum sunt sange, oase, pasiune,
sentiment -
Pentru
cii cel putin
trecutul
a trecut-
Si pentru
viitor-
(dar scriu
aceaStii
miirturie
dupii
ce am
biiut
excesiv
astiizi,
fncat
mi se pare
cii stau
deasupra
tavanului)
Fascinatia lui
Byron
pentru
satira anti-
Vii
spun -viitorul
este o cbestiune
rofficanticaatinge, probabil, punctul culminant
in luciarea DbnJuan (1819-24), interpretarea
sa personala la povestea traditioriala a mare-
serioasii,
Si deci-
de dragullui
Dumnezeu
-
miincati
$i beti apii!
lui amorez spaniol. El folose~te umorul ~ipu-
terea pentru a minirnaliza toate valorile, sen-
Shelley
( 1792-1822)
timentele
~i Ideile pe care societatea le-a avut
Fiul
upui
aristocrat
bogat,
din
comitatul
vreodata. Cu toate ca tinta batjocoriei este in
Sussex, Percy Bysshe Shelley a fost educat la
114
O in 1816 Byron a stat cu Shelley in apropiere de Geneva. Peisajul i-a captivat pe
O
in
1816
Byron a
stat
cu Shelley in
apropiere de
Geneva. Peisajul i-a
captivat
pe ambii
poe~i.
O O schi,3 a Lord- ului Byron, facuta in 1823, cu doua luni inainte de a
O
O schi,3 a Lord-
ului
Byron, facuta in
1823,
cu doua
luni
inainte
de a pleca in
Grecia. Entuziasmul
lui Byron pentru
cauza razboiului
de
independen'a
fa,a
de turci,
din Grecia,
s-a transformat, in
curand, in deziluzie.
V Viziunea lui Delacroix asupra naufragiulu! grotesc, de co~mar care se petrece in lunga satira epica
V
Viziunea
lui
Delacroix
asupra
naufragiulu!
grotesc,
de co~mar
care
se
petrece
in
lunga
satira
epica
a
lui
Byron
-Don
juan.

Eton ~i de acolo a plecat la Oxford. Aici, a

reactionat violent. la

conventiile universit:ltii ~i

astfel a deventi renumit pentru convingerile sale politice ~i religioase. in 1811 a publicat

un pamflet intitulat unde afirma ci1 nu

Necesitatea Ateismului, existi1 vreo dovadi1 ci1

exist:l Dumnezeu. Pent.ru acest lucru a fost exmatrlculat din

universtiate. Tati11si1u s-a infurlat ~i l-a dez-

mo~tenit, sperand ci1 astfel Byron

se

va

reintoarce prlntre credincio~i. insi1 totul a fost t

un e~ec total. Shelley, mo~tenitorul unei marl averl; a intors spatele acesteiain favoarea li-

berti1tii cuvantului, gandului ~i faptei.

Singur la

Londra, la

varsta de

19 ani,

Shelley a intalnit-o pe Harriet Westbrook, o tani1ri1de 16 ani. Cei doi fug impreuni1 ~i se ci1si1torescin 1811, dar convietuirea lor nu

O Idealismul fer- vent reg asit in poeziile lui Shelley contrasteaza cu detaliile vie~ii lui reale.
O Idealismul fer-
vent reg asit in
poeziile lui Shelley
contrasteaza cu
detaliile vie~ii lui
reale. Aceasta
pictura de Joseph
Severn, infa~i~andu-1
pe Shelley la
ruinele bailor
lui Caracalla,
eviden~eaza
tinere~ea acestui
poet, care a murit
in floarea varstei.

s-a dovedit

a fi prea trainic~. intorcandu-se

la

tondra o Intalne$te pe Mary Wollstonecraft

Godwin, o tan~rn de$teapt~ de doar 17 ani,

fiica filozofului

William

Godwin

$i a feminis-

tei Mary Wollstonec~ft.

~tiind c~ mariajullui

era pe terminate, Shelley fuge cu Mary In

Elvetia, Incercand s~ o ia $i pe Harriet cu ei.

Aceasta refuz~pentru

ca mai tarziu

sa se sinu-

cid~, prin Innecare.

Pe m~surn ce Imb~tranea, aceas~ tragedie

ii afecta profund

pe Shelley. intre

timp

viata

lui particularn devenise un haos. F~cuse anga-

jamente pe care nu le putea respecta $i se

angajase In numeroase aventuri care nu i-au

f~cut deloc bine. Femeile l-au g~sit atractiv

$i

p~reau s~-l accepte pe el $i atitudinile

lui

ide-

aliste. Shelley a v~zut asemenea relatii din

prisma spiritului

"liber

$i nelini$tit"

al b~rbat-

ului $i al dragostei. De aicl se poate spune c~

a fost 1ntr-aved~r un "idealist osandit". Shelley

1ns).l$iscria: "Asta nu este ce am crezut eu c~

este viata". Ultimullui poem Adonais, scris1n .. ,1821la moartea lui John Keats, contine clteva imagini obsedante:
este viata". Ultimullui
poem Adonais, scris1n
..
,1821la
moartea lui John Keats, contine clteva
imagini obsedante:
Viata
ca
un
dam,
din
siiclii
multicalarii,
Piiteazii
albul
radiant
al Eternitiitii,
Pdnii
cdnd Maartea
a fiirdmiteazii
In
fragmente.
Shelley
a
fost
un
om
plin
de pasiune
~i
manie. Totu~i a fost un mare poet
liric
care a
dezvoltat un sentiment
crescand al izol~rii
ca
poet ~i un sens mereu
adancitor
al tragicului
in viat~.
Shelley a murit
in 1822 lntr-un
tragic acci-
dent maritim,
barca lui
fiind
r~sturnat~ de o
O A doua casatorie a lui Shelley a fost cu Mary Wollstonecraft Godwin, fiica filozo- fului
O
A
doua
casatorie
a
lui
Shelley
a fost
cu
Mary
Wollstonecraft
Godwin,
fiica
filozo-
fului
William
Godwin
~i a feministei
Wollstonecraft.
Mary
incurajata
de Shelley
~i Byron,
Mary
a
scris
cartea
Frankenstein,
care
de
atunci
a devenit
o
poveste
clasica
de
groaza.
furtuna putemica langa La Spezia,.pe coasta ltaliei. Avea doar 29 de ani. Keats (1795-1821 ) Dintre
furtuna putemica langa La Spezia,.pe coasta
ltaliei. Avea doar 29 de ani.
Keats
(1795-1821
)
Dintre
ace~ti trei poeti, probabil, Keats a avut
cea rnai "comuna" ascensiune, de~i moartea
parintilor, tatal cand tanaru{ avea 8 ani, iar
mama la 6 ani dupa aceea, l-au zdruncinat
putemic. John Keats era fiul cel mai mare al
familiei Keats, iar parintii s-au luptat din greu
ca sa-i ofere o buna educatie literara. A
1nvatat putina latina, franceza ~i istorie la
academia Enfield, unde ~i-a gasit un prieten :ii
bun
in
Charles Cowden, fiul
directorului. ~
De~i Charles era cu : 8 ani mai mare decat
Keats, a reu~it sa-l initieze pe Keats in tainele
poeziei. Oricum, cand copii farniliei Keats au ramas
orfani, Keats a abandonat ~coala ca sa aiba
grija de fratii ~i sora lui, l-a care tinea foarte
mult. De buna voie a acceptat responsabili-
ap~sau din greu.
Fratele Iui, Tom,
se Iupta
cu
tuberculoza,
iar
fratele
mai
mic
George,
a
tatea de a avea grija de ei, chiar daca ~i el era
doar un copil.
in 1880 Keats a lucrat ca ucenic la o far-
emigrat
in
America
pentru
a-~i face
un
rost
mai bun
in viat~. Toate acestea au fost c;'iteva
din Ioviturile
primite
de stransa familie
Keats.
..
acest timp a 1nceput sa scrie poezii ~i sa
citeasca versuri. in 1815 Keats s-a dus la spi-
talul Guy sa $tudieze chirurgia. Deja avea un
cerc de prieteni, care ii includea pe: Shelley,
poetul Leigh Hunt, pictorii Sevem ~i Haydon,
criticul literar William Hazlitt ~i eseistul
Charles Lamb. Contactele literare l-au 1nfla-
carat foarte mult, ~i astfel la varsta de 21 de
ani a renun~at la medicjna in favoarea
macie in Edmond unde a stat 5 ani
in tot
ProbabiI c~ poemuI Endymion a servit ca o
evadare
din presiunea
care
iI
inconjura,
o
evadare lntr-o
Iume imaginar~, Iuxoas~, cu zei
~i p~stfoi.
in
anuI
care
a urmat
Keats a trebuit
s~-i
tolerezepe
criticii
anoriimi,
care vorbeau iro-
nic
la adresa "pro5tiei
Iui Endymion".
in
tot
acest timp,
Keats
a
avut
grij~
de fratele
Iui
Tom
p;'in~
la
moartea
sa,
iar
apoi
s-a
indr~gostit
de Fanny Brawne.
Neav;'ind altce-
va
s~-i ofere
dec;'it dragostea
Iui,
a deci5
5~
poeziei. Pentru Keats acest lucru nu a fosto decizie
u~oara, deoarece deja probleme farniliale 11
pIece pentru
o perioad~
pentru
a putea s~-~i
fac~ un nume.
SHELLEY, KEATS ~I BYRON
SHELLEY, KEATS ~I BYRON
1809 Barzi englezi ~i recenzii scofiene 1812 Pelerinajul copilului Harold 1813 Mireasa 'ui Abydos 1814 Corsarul;
1809
Barzi
englezi
~i recenzii
scofiene
1812
Pelerinajul
copilului
Harold
1813
Mireasa
'ui Abydos
1814
Corsarul;
Lara;
Jacqueline
1816
Asediul
din
Corint
1817
Manfred
1818
Beppo
1819
1824
Don
Juan
1813
Regina
Mab
1816
Alostor
1819
Prometeu
descatu~ot
(completore)
1820
Vontului
de
opus;
Unei
rondunici;
1821
Adonais
Triumful
viefii
(neterminat
la
vremea
I'!!:
'1:!!
1818
Endymion;
Isabella
1819
Hyperion;
in
ajun
de
Sf. Agnes;
Frumoasa
doamno
foro
milo;
Ode:
unei
urne
grece~ti;
unei
privighetori;
toamnei;
'ui
Otho
cel Mare;
Regele
~tefan;
Lamia.
F~rn indoial~ c~ nu a existat un alt poet care S~ se maturizeze rnai repede decat
F~rn indoial~
c~
nu
a existat
un
alt poet
care S~ se maturizeze
rnai
repede
decat
a
f~cut-o Keats. intre septembrie 1818 ~i august
1819 Keats a scris cateva dintre
cele mai
mari
poezii ale sale: Hyperion, Frumoasa Doamna
fiira
milii,
jn
ajun
de
Sf
Agnes,
Odii
Privigbetorii,
Odii
urnei
Grece$ti, Odii
toam-
nei, Lamia $i Caderea lui Hyperion.
Poeziile
lui
precum
~i scrisorile
sale evi-
dentiaz~ ,0 personalitate calda ~i putemic~.
Keats dispunea de 0 capacitate uirnitoare de a
privi
in sufletul
omului.
"Sper c~ sunt
un
pic
mai mult
decit
un
f1l0Z0f decat sunt in
reali-
tate" spunea Keats odat~. Sentimentul de
dragoste i-a amplificat
mai mult
dorinta
de
a
trni viata,
dar a foSt ~i torturat
de ideea
c~ era
imposibil pentru el S~ se c~s~toreasc~, pentru
c~ la sfar~itul anului uimitor -1819,
s-a
imbo1n~vit foarte tare.
O Primul poem lung a lui Keats, Endymion, a fost aspru critic at. Departe de a
O
Primul
poem
lung
a
lui
Keats,
Endymion,
a
fost
aspru
critic at.
Departe
de
a fi
descura-
jat,
la
un
an
de
la publicare,
Keats
a scris
ciJteva
dintre
cele
mai
minunate
poezii
lirice
engleze~ti.
A plecat s:l stea cu Leigh Hunt, jar mai
tarziu Shelley l-a chemat s:l vin:l in Italia.
ins:l mai mult ca orice altceva, acum Keats i~i
dorea s:l fie cu Fanny. Acest lucru il face s:l
se duc:l la Hampstead ca s:l o vad:l. Dup:l o
lung:l c:ll:ltorie, ajuns la ea acas:l, le~in:l pe
pragul u~ii casei ei. Pentru o lung:l period:l
de timp Fanny ~i mama ei l-au ingrijit, ins:l in
cele din urm:l Keats a decis s:l pIece in Italia,
cu g:1ndul ca acolo clima mai cald:l ii va face
bine A ajuns la Roma la sfar~itul anului 1820
..
dar boala nu s-a ameliorat. Keats a murit la
Roma pe 23 februarie 1821 ~i a fost ingropat
la cimitirul protestant de la Roma. Fanny l-a
jelit ani intregi.
Robert Gittings, biografullui
Keats, spunea
despre poeziile lui:
"Ceea ce-l distinge de
orice alt poet este sensibilitateaextraordinar:l
fat:l de impresiile de moment ~i faptul c:l
folose~te in poeziile sale situatii de zi-cu-zi
din viata omului". Dar ultimul cuvant trebuie
O 0 silueta a lui Fanny Brawne, femeia pe care Keats a iubit-o ~i cu care
O
0
silueta a lui Fanny Brawne,
femeia pe
care Keats a iubit-o
~i cu care ~i-a dorit
sa se
casatoreasca. Ea i-a raspuns cu acelea~i senti-
mente,
prin faptul ca dupa moartea
lui, la 29
de ani, ea l-a jelit ani de-a randul.
sa vina de la
Keats lnsu~i intr-un poem numit
Odd Privigbetorii, in care sfideaza moartea ~i
gase~te motive
de
bucurie
in
frumusete,
natura ~i adevar.
Nu
ai fost ndscut pentru
moarte, pasare
nemuritoare!
Nu generatiile flamande
te-au
doborat,
Vocea pe care o aud
fn aceasta noapte
trecatoare a fost
auzita
jn
vremurile
vechi de catre fmparati
$i
clauni:
probabil
cantecul
despre sine
care $i-a gdsit
o cale
jn
inima
trista
a lui
Ruth,
cand,
ducand
dorul
de casa,
A stat cu lacrimi
fn ochi fn mijlocul
lanului de porumb;
Asemenea a fost $i fn vremurile
vechi
Ale marilor
periculoase,
$i aletinuturilor
de basm.
116
116