ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA CONTABILITATE
DEPARTAMENTUL “CONTABILITATE, AUDIT ȘI ANALIZA ECONOMICA”

REFERAT
Tema: “Contabilitatea operaţiunilor de
export în Republica Moldova”

A efectuat:
Studenta gr.CA-181
Invațămînt cu f/r
CRECIUN Andriana

A verificat:
dr.,conf. univ.
CECHINA Ecaterina

CHIȘINĂU, 2019

1
 Cuprins:

INTRODUCERE

1. Activitatea de comerţ exterior şi subiecţii acesteia…………………...pag 3-4

2. Regimurile vamale aplicate în activitatea de comerţ exterior……….pag 4-5
3. Documentele specifice operaţiunilor de export………………….......pag 5-12
1. 4. Date statistice referitor la activitatea de comerț exterior………….pag 13-18

CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

2
 Contabilitatea operaţiunilor de export

1.1 Activitatea de comerţ exterior şi subiecţii acesteia

În condiţiile intensificării relaţiilor internaţionale o etapă importantă în cadrul acestui proces

pentru Republica Moldova a constituit aderarea la sistemul comercial OMC, care a determinat noi
viziuni cu orientare spe exterior, cu implementarea unor serii noi de tendinţe.
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este o organizație internațională care supervizează un
număr mare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este
succesoarea „Acordului general asupra tarifelor și comerțului“ și operează în direcția reducerii și
abolirii barierelor comerțului internațional.
OMC are două funcții de bază: este un forum de negocieri pentru discuții asupra regulilor
comerciale noi, dar și deja existente și ca și un corp de acord în privința disputelor.
Organizația Mondială a Comerțului a fost creată la 1 ianuarie 1995 pentru a înlocui Acordului
general asupra tarifelor și comerțului. la înființare
OMC cuprindea 76 de țări membre. Alți 74 de membri au urmat în următorii zece ani, dintre care si
Republica Moldova din 26 iunie 2001 devine membru cu puteri depline a Organizaţiei.

State fondatoare Alte state membre

Activităţile de comerţ exterior în raport cu lumea mondială includ raporturi de cumpărare a

mărfurilor, transporturi şi expediţii internaţionale, activităţi de asigurare a bunurilor, operaţiuni
legate de trecerea frontierei şi achitarea drepturilor de import, impozitelor şi taxelor vamale,
controlul riguros al organelor vamale.
Comerţul exterior este una din ramurile principale ale economiei naţionale şi cuprinde atît operaţiile
de import cu bunuri şi servicii, cît şi activităţile de cooperare tehnico-ştiinţifică cu străinătatea.
Importul şi respectiv exportul de bunuri şi servicii contribuie la realizarea Produsului Intern Brut, iar

3
raportul dintre aceste componente influenţează în sens pozitiv sau negativ creşterea economică
generală.
Diferitele aspecte sociale şi politice ce rezulta din activitatea de comerţ exterior sunt
necuantificabile prin sistemul de contabilitate, acestea fiind încadrate în categoria efectelor
neeconomice care influenţează pozitiv sau negativ economia unei ţari.

Principalele trăsături economico-financiare care caracterizează activitatea unităţilor ce practică

comerţ extererior şi care se reflectă direct în contabilitate sunt: caracterul economic al activităţii;
interferenţa factorului naţional cu cel internaţional a activităţii; diversitatea şi specificitatea activităţii
de comerţ exterior; sistemul de finanţare, creditare şi decontare a activităţii.

1.2 Regimurile vamale aplicate în activitatea de comerţ exterior.

Orice activitate de comerţ exterior necesita dirijarea de către stat a acestui gen de activitate.
Unul din factorii principali utilizaţi de stat este reglementarea vamală. La 17.02.2008 Parlamentul
RM a aprobat legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.XV MO nr.46-50 din
25.03.2008 prin care s-au operat un şir de modificări esenţiale în legislaţia vamală privind
determinarea destinaţiilor vamale şi a regimurilor vamale în cadrul acestora, reanimarea depozitelor
provizorii, reglementarea obligaţiei vamale separat de cea fiscală.Prin această modificare au fost
introduse standardele vamale europene şi în RM.Totodată au fost concretizate şi caracterizate
regimurile vamale.

Regimul vamal reprezintă totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi
mijloacele de transport în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi destinaţia mărfurilor.

Standardele legislaţiei comunitare şi codul vamal al RM disting următoarele regimuri vamale:

1. regimuri vamale definitive care includ:

a) importul
b) exportul
2. regimuri vamale suspensive:
a) tranzit
b) antrepozit vamal
c) perfecţionare activă (cu suspendare)
d)transformare sub control vamal
e) admitere temporară
f) perfecţionare pasivă

Regimurile vamale definitive sunt operaţiuni de o singură dată prin care mărfurile se scot
din supraveghere vamală şi se pun în circulaţie liberă necondiţionată fie pe teritoriul vamal, fie în
afara acestuia cu aplicarea dreptului de import sau de export şi măsurile de politică economică
respective. Caracterul definitiv este conferit acestui tip de regim de faptul că procedura de vămuire
prevede încasarea obligatorie a dreptului de import sau de export. O altă trăsătură a regimurilor
definitive este încheierea acestora care se face numai prin acordarea liberului de vamă şi punerea
mărfurilor respective în circulaţie necondiţionată.

4
 În consecinţă, un regim vamal definitiv nu poate figura ca un regim vamal precedent şi nu
poate fi continuat de un alt regim vamal. În acest context reimportul sau reexportul mărfurilor sunt
proceduri vamale care încheie alte regimuri decât cele definitive.
Regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar care au drept efect
suspendarea temporară sau parţială a drepturilor de import sau de export. Pe toată perioada aflării
mărfurilor sub regim vamal suspensiv, acestea se află sub supraveghere vamală, iar autorizarea
regimului vamal suspensiv se admite numai în caz când organele vamale pot asigura supravegherea
şi controlul acestui regim.Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenii şi condiţiile de
derulare şi încheiere a regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal
suspensiv poate fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul, sau în caz de refuz, de
organul ierarhic superior la cererea scrisă, argumentată a titularului operaţiunii depusă în cadrul
termenului acordat iniţial.
In continuare noi ne propunem sa analizam unul din regimurile vamale definitive si anume
“EXPORTUL”.
EXPORTUL-regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia
reintroducerii lor pe acest teritoriu.
Sunt admise la export mărfurile produse în ţară precum şi cele importate şi puse în liberă
circulaţie anterior cu excepţia mărfurilor care sunt puse unor măsuri de restricţie în cadrul politicii
economice.Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export şi instrumentele de
politică economică.
Caracterul economic al activităţii de comerţ exterior se regăseşte în organizarea şi conducerea
contabilităţii, iar modelul contabil al acestei activităţi are la bază planul de conturi destinat tuturor
unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice.
Caracterul economic al activităţii de comerţ exterior are ca rezultat crearea de venit naţional,
deoarece această activitate se desfăşoară în sfera producţiei destinate comerţului exterior, precum şi
a circulaţiei acestei producţii.

1.3 Documentele specifice operaţiunilor de export

Orice act sau fapt de comerţ are putere juridică doar dacă este confirmat documentar. În linii
generale, documentul este un act juridic care confirmă autenticitatea unri operaţiuni. Documentele
confirmative sunt indispensabile cu atît mai mult în activitatea de comerţ exterior, deoarece în aceste
operaţiuni sunt implicaţi agenţi economici din diferite ţări.
Conform art.11 al Legii Contabilităţii nr.287 din 15.12.2017, faptele economice se
contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare. Documentele primare se întocmesc
în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea
operaţiunii sau după producerea evenimentului.
Prin art.12, p.(3) al Legii menţionate se indică că pentru operaţiunile de comerț exterior al activelor
şi serviciilor, drept documente primare pot fi utilizate documentele aplicate în practica internaţională
sau cele prevăzute de contract.
În comparaţie cu tranzacţiile comerciale naţionale, operaţiile de comerț exterior se
caracterizează printr-o varietate mare de documente primare, care după caracterul şi destinaţia lor
pot fi clasificate în: documente comerciale şi documente financiare.
Documentele comerciale includ: documente de transport, documente de asigurare, facturi
comerciale, documente de însoţire a mărfurilor.
Activitatea de comerţ exterior ester posibilă numai în condiţiile transportării mărfurilor (produselor)
de la vînzător la cumpărător.

5
 Transportările
intrnaţionale se
realizează cu:

transportul auto transportul maritim transportul feroviar transportul aerian

Legalitatea şi siguranţa acestor operaţiuni sunt asigurate de documentele însoţitoare.

Documentele de transport sunt acte oficiale ce însoţesc încărcătura şi conţin informaţia despre
condiţiile şi caracterul deplasării, precum şi trăsăturile de bază ale mărfurilor transportate.Deoarece
in exemplu nostru entitatea utilizeaza doar tranportul auto, in continuare vom descrie acest tip de
transport impreuna cu documentele insotitoare.
Transportul internaţional auto. Transportarea mărfurilor se efectuează în baza „Convenţiei
privind acordul transportării internaţionale a mărfurilor” (CMR), încheiată la Geneva în mai 1956 şi
„Convenţia vamală privind transportarea internaţională cu utilizarea carnetului TIR” (Convenţia
TIR, 1975). Prima stipulează drepturile şi obligaţiunile transportatorului. Prevederile ei se aplică la
orice acord de transportare auto, cînd locurile de descărcare şi încărcare se află în ţări diferite. În
practica internaţională acordul de transportare a confirmat prin întocmirea facturii internaţionale de
transportare CMR (Convention Merchandises Routiers), considerată ca scrisoare de trăsură,
document validat pentru transportare recunoscut de ţările Europene. Formularul acestei facturi este
stabilită de Uniunea Internaţională a Transportului Auto (IRU).
În scopul simplificării procedurilor vamale în ţările europene a fost adoptată în 1959
„Convenţia vamală privind transportarea internaţională de bunuri cu utilizare a carnetului TIR”.
Mărfurile transportate cu respectarea proceduii TIR nu sunt supuse plăţii sau depozitării vamale la
vămi intermediare; nu sunt controlate de organele vamale intermediare cînd marfa (mijloc de
trnsport) e plombată. Dreptul la transportare cu respectarea procedurii TIR îl are posesorul carnetului
TIR, care se eliberează de Asociaţia Internaţională a Transportului Autorutier (AITA).
Transportul anumitor mărfuri este complet interzis sub acoperirea unui carnet TIR. Aceste mărfuri
sunt: alcool şi produse derivate, cu excepţia berii sau a vinului; tutun şi produse derivate, cu excepţia
tutunului brut.
Fiecare operaţiune de comerț exterior are specificul său, ceea ce determină lista documentelor
necesare la efectuarea tranzacţiei, de aceea in continuare vom exemplifica documentele specifice
operatiunilor de export intilnite la entitatea analizata :
Documentele vamale includ Declaraţia Vamală, Formularul PV-1 „Calculul procedurilor vamale”.
Declaraţia vamală se completează în limba de stat. Nu se permit corectări la întocmirea acesteia.
Declaraţia vamală este de două tipuri:
a) Declaraţia vamală primară – exemplarul dclaraţiei vamale în detaliu care cuprinde
informaţie generalizată cu privire la suma în factura comercială şi valoarea în vamă.Ea include
un singur cod tarifar.
b) Declaraţia vamală complementară – serveşte ca supliment la cea primară şi include în
detaliu codurile tarifare diferite
Declaraţia vamală se întocmeşte conform prevederilor Ordinului referitor la aprobarea
Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi colîmpletarea declaraţiei vamale în

6
detaliu.Declaraţia vamală se completează cu ajutorul maşinii de dactilografiat sau a imprimantelor.
Totodată organele vamale completează Borderoul documentelor anexate care se anexează la
declaraţia vamală. În acest boderou sunt indicate toate documentele ce înoţesc marfa: contractul de
vînzare-cumpărare, scrisoarea de trăsură CMR sau alt document de transport, invoice-ul, certificat de
origine al mărfurilor, certificat de conformitate,etc.

Activitatea de comerţ exterior este posibilă numai în condiţiile transportării mărfurilor

(produselor) de la vînzător la cumpărător. Transportările internaţionale se realizează cu transportul
auto maritim, feroviar şi aerian. Legalitatea şi siguranţa acestor operaţiuni sunt asigurate de
documentele însoţitoare. Documentele de transport sunt acte oficiale ce însoţesc încărcătura şi conţin
informaţia despre condiţiile şi caracterul deplasării, precum şi trăsăturile de bază ale mărfurilor
transportate.

Actele normative reglementează diferite etape a operaţiilor de comerț exterior şi din punct de
vedere al documentării lor. Aşadar, în conformitate cu Ordinul Departamentului Vamal al RM nr.
276-O din 24.10.2002 cu ultimele modificări din 16.13.2003, nr.58-O, la vămuirea mărfurilor
provenite din tranzacţii economice, organele vamale vor accepta spre perfectare declaraţia vamală cu
condiţia prezentării de către agentul economic a numeroase acte, reieşind din particularităţile
tranzacţiei şi regimul vamal solicitat.
Noţiunea de export, definită ca totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o parte din
mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări, pare să nu ridice probleme cu privire
la reflectarea acestora în contabilitate. În realitate operaţiunile contabile privind exportul de mărfuri
îmbracă forme variate în funcţie de criteriile după care acestea se diferenţiază, şi anume:

1.după modalităţile de realizare de către societăţile comerciale externe a exportului de mărfuri:

a) export de mărfuri pe cont propriu;
b) export de mărfuri în comision.
2. după termenul de decontare a mărfurilor exportate:
a) export cu încasare le vedere;
b) export pe credit comercial.
3.după modalităţile de decontare cu clienţii externi:
a) export cu decontare prin acreditiv;
b) decontare prin incasso documentar;
c) efecte de comerţ.
4.după provenienţa mărfurilor exportate:
a) mărfuri indigene;
b) mărfuri straine

Aspectele după care se diferenţiază metodologiile contabile sunt multiple de la structură,

modul de calcul şi evidenţă a cheltuielilor, a veniturilor, a angajamentelor şi creanţelor, decontarea
acestora până la calcularea rezultatelor financiare.
Exportul de mărfuri pe cont propriu constituie o formă de organizare a modalităţii indirecte de
export în care agenţii economici ce practică activitatea de comerţ exterior, cumpără mărfurile de la
unităţile producătoare şi le vând pe contul şi pe riscul propriu. Ca urmare, rezultatul exportului pe
cont propriu se reflectă în contabilitatea exportatorului ca profit sau pierdere, după caz. La fel,
agenţii economici producători, care au relaţii de comerţ internaţional fac parte din exportul pe cont
propriu.

7
 Conform art.104, lit.a) al Codului Fiscal, „mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de
transport internaţional de mărfuri şi pasageri, precum şi serviciile operatorului aerodrom, de
comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional cu aeronave, de deservire la sol a
aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul navei, de securitate
aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional”, se impozitează la
cota zero. Ca urmare, exportatorii au dreptul la restituirea TVA aferentă valorii exportate.

8
 În cazul operațiunilor de export, exportatorul achită drepturile de export. Drepturi de export
includ taxa pentru procedurile vamale şi orice alte sume care se cuvin statului la exportul de
mărfuri, încasate de organul vamal.
Drepturile de export sînt plătite nemijlocit de către declarant, brocher vamal sau de o altă persoană
prevăzută de legislaţie.
Drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale. La momentul
vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil.
Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de export
în momentul trecerii frontierei vamale, cu excepţia drepturilor de export, care urmează a fi achitate
la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport.
Drepturile de export neplătite în modul stabilit se percep în mod incontestabil de către organul
vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii sau a documentelor echivalente
acestora, în conformitate cu legislaţia. Pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii drepturilor de export se
încasează o penalitate în mărimea stabilită de Codul fiscal.
Dacă plătitorul nu are la cont mijloace băneşti, organul vamal este în drept să sechestreze averea
acestuia, în conformitate cu legislaţia.

În practică în afară de exportul de mărfuri se mai practică exportul de servicii. Conform art.93,
p.11 al CF, export de servicii este prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM
persoanelor fizice şi juridice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este Republica
Moldova. Livrarea serviciilor la export, acestea ca şi mărfurile se impozitează la cota 0 (zero) a
TVA. Însă totodată, nu toate serviciile sunt considerate ca exportate. Acest moment se determină în
baza art. 105 şi 111 al Codului Fiscal. În cazul exportului de servicii, vânzătorul acestora nu
întocmeşte declaraţia vamală, ci doar invoice-ul. Dacă în baza CF livrările de servicii nu se
consideră ca livrare de export, vânzătorul este obligat să întocmească factura fiscală şi să
impoziteze serviciile cu TVA 20%.

Contabilitatea exportului de mărfuri în comision

Efectuarea exportului în comision presupune că între exportator şi importator intervin una

sau mai multe firme de comerţ exterior numite comisionar sau mandatar. Agentul producător
încheie un contract de comision cu o firmă de comerţ care la rândul ei are relaţii pe piaţa externă şi
încheie un contract de vânzare externă fie direct cu importatorul efectiv, fie cu altă întreprindere
comisionară din altă ţară. Astfel, realizarea exportului în comision presupune participarea
următorilor participanţi:
- unitatea producătoare;
- societatea de comerţ exterior;
- unitatea prestatoare de servicii;
- clientul extern.

Efectuarea exportului de mărfuri în comision presupune că între exportator şi importator

intervin una sau mai multe societăți de comerţ exterior numite comisionar sau mandatar. Agentul
producător încheie un contract de comision cu o societate de comerţ care la rândul ei are relaţii pe
piaţa externă şi încheie un contract de vânzare externă fie direct cu importatorul efectiv, fie cu o altă
întreprindere comisionară din altă ţară.

9
 În cadrul exportului în comision unitatea de comerţ exterior acţionează în nume propriu, dar
pe contul şi riscul unităţii producătoare percepând de la aceasta un comision echivalent cheltuielilor
efectuate şi profitului scontat. Astfel, rezultatele financiare aferente respectivelor tranzacții se
localizează în gestiunea firmelor producătoare, în calitate de comitenți, iar la nivelul societăților de
comerț exterior reflectă doar veniturile de natura comisionului și diferențele de curs valutar, fără
folosirea conturilor de stocuri.
La baza realizării exportului de mărfuri în comision stau:

Relațiile economice ale societății de comerț exterior cu partenerii săi;

Fluxul mărfurilor exportate;

Relațiile financiare ale societății de comerț exterior cu partenerii interni și
externi. Relațiile economice ale societății de comerț exterior au la bază contractele
încheiate cu unitățile producătoare, cu clienții externi și cu unitățile prestatoare de
servicii.
Contractele încheiate cu unitățile producătoare sunt contracte de comision care, din punct de
vedere juridic, împuternicește socitetățile de comerț exterior să deruleze contractele externe contra
unui comision ce reprezintă contravaloarea serviciilor prestate. În contractul extern se precizează
condiţiile de livrare, modalităţile de plată etc., iar în contractul de comision se precizează valoarea
externă a exportului şi comisionul reţinut negociat la valoarea exportului. Rezultă că obiectul
contractului de comision nu îl constituie transferul propriu de mărfuri, ci prestarea unor servicii de
specialitate cu privire la încheierea contractelor de vânzare internaţională. Dacă ne referim la
contractele încheiate cu unitățile prestatoare de servicii, cu toate că societățile de comerț exterior
apar ca și beneficiare ale serviciilor externe privind asigurarea, transportul etc., menționăm că
acestea prestează serviciile în contul unităților producătoare.

10
 Fluxul mărfurilor exportate ce fac obiectul exportului în comision circulă, de regulă, de la
producător la clientul extern, iar comisionul implică societatea numai ca prestaţie şi nu ca societate
ce este proprietară a bunurilor livrate, respectiv cumpărate. Astfel, conturile de stocuri nu apar în
situaţiile societății intermediară şi nici cele de venituri din vânzarea mărfurilor date.

Relațiile financiare ale societății de comerț exterior cu partenerii interni și externi se referă la relațiile
de decontare cu unitățile implicate în operațiunile de export în comision, decontarea care se face în
sensul fluxului invers circulaţiei mărfurilor şi anume:


încasarea contravalorii mărfurilor la preţul extern convenit în valută transformat în lei
ținînd cont de cursul valutar al zilei;

achitarea serviciilor externe contractate de societatea de comerț exterior și prestate de
entitățile specializate în prestarea serviciilor de transport, asigurare, etc., evaluate, după
caz, în valută sau în lei;

achitarea în valută sau în lei unităților producătoare valoarea externă datorată, sumă care se
diminuează cu comisionul cuvenit și costul serviciilor externe.
Chiar dacă exportul de mărfuri realizat în comision de către societățile de comerț exterior
conduce la efectuarea de cheltuieli și obținerea de venituri cu o structură aproximativ similară
exportului pe cont propriu, totuși acestea se reflectă diferit în contabilitate, deoarece livrarea
mărfurilor la extern se realizează pe contul și pe riscul entităților producătoare. Rezultă că, veniturile
societății de comerț exterior provin din comisionul cuvenit pentru vînzarea externă a mărfurilor,
venituri care contribuie la formarea cifrei de afaceri.

Luînd în considerație caracteristicile exportului de mărfuri realizat în comision și pornind de la

clasificarea scestuia, conform termenului de decontare a creanțelor aferente mărfurilor vîndute,
exportul de mărfuri în comision necesită livrarea mărfurilor direct din depozitele entităților
producătoare. Facturarea se realizează către societatea de comerț exterior, ulterior, aceasta întocmește
invoice-ul către cumpărător și declarația vamală de export, înscriind numele său în rubrica
”responsabil financiar”. Totodată, societatea de comerț exterior facturează pentru serviciile prestate și
comisionul cuvenit către entitatea producătoare.

Din punct de vedere fiscal, atît exportul de mărfuri pe cont propriu cît și cel efectuat în
comision, se încadrează în categoria livrărilor impozitate la cota zero. Conform prevederilor art.104,
lit.a) a Codului Fiscal, „mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transport internaţional
de mărfuri şi pasageri, precum şi serviciile operatorului aerodrom, de comercializare a biletelor de
călătorie în trafic internaţional cu aeronave, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a
combustibilului şi a mărfurilor la bordul navei, de securitate aeronautică şi de navigaţie aeriană,
aferente aeronavelor în trafic internaţional”, se impozitează la cota zero. Ca urmare, exportatorii au
dreptul la restituirea TVA aferentă valorii exportate.

Operațiunile economico-financiare aferente exportului în comision privesc: facturarea și

decontarea mărfurilor cu clienții externi, decontarea cu entitățile producătoare, cu entitățile
prestatoare de servicii, calculul chletuielilor, veniturilor și rezultatelor financiare.

În contabilitatea financiară rezultatele se calculează global pentru întreaga activitate a

societății de comerț exterior, calculul pe subactivități: export pe cont propriu, export în comision,
etc. este organizat din necesitățile de fundamentare a metodologiei de contabilizare.
Pentru a pune în evidență specificitatea modelelor contabile aferente exportului de mărfuri realizat
în comision cu încasarea la vedere, analizăm următoarea situație.

Exemplul 1. „DINAMIC TRANS” S.R.L, companie care se ocupa cu transportul de marfă contra
cost, a încheiat un contract cu “CRIST-VALG” SRL, companie producatoare, în care sunt stabilite
tarifele şi condiţiile de colaborare (anexa 1),în baza căruia mai apoi lunar se întocmeşte actul de
executare a serviciilor, în care se specifica perioada, nr.CMR, punctul de încărcare, maşina cu care
se tranportă, marfa transportă, destinaţia precum si costul serviciilor prestate(anexa 2). În baza
actului se întocmeşte factura fiscala(anexa 3), potrivit căreia în contabilitate se înregistrează
următoarele formule contabile:

 Valoarea serviciilor de transport aferenta exportului peste hotarele tarii(cota tva 0%) :

Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2212 ”Creanțe comerciale din tara” – la
suma - 57 209,20 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vinzari”, subcontul 611.3 ”Venituri din prestarea servciilor” – la
suma - 57 209,20 lei
 Atunci cind transportul de mărfuri are loc pe teritoriul ţării la formula reflectată mai sus apare
si valoarea TVA(anexa 4):
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2212 ”Creanțe comerciale din tara” – la
- 3044,00 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vinzari”, subcontul 611.3 ”Venituri din prestarea servciilor” –
2537,00 lei
Credit contul 534 ”Datoriim fata de buget”, subcontul 534.1 ”Datorii privind taxa pe valoarea
adaugata” – 507,40 lei
În urma analizei modelelor contabile specifice exportului de mărfuri realizat în comision cu
încasarea la vedere, rezultă că veniturile proprii ale comisionarului se rezumă doar la veniturile
obținute din comisionul cuvenit. Astfel, de către comisionar nu sunt utilizate conturile de stocuri,
deoarece nu gestionează efectiv mărfurile. Vînzarea mărfurilor către cumpărătorul extern se
realizează pe contul și pe riscul unității producătoare. Comisionarul reflectă în gestiunea lor doar
cheltuielile și veniturile proprii. Cheltuielile proprii privesc administrarea și conducerea societății,
veniturile proprii provin din comisionul la export și alte activități practicate.

Exemplul 2. „OOK GROUP” S.R.L, companie care se ocupa cu prestarea serviciilor IT peste
hotarele tarii,respectiv lunar întocmeste INVOICE(anexa 5), in baza caruia in contabilitate se
întocmesc urmatoarele formule contabile:
 Reflectăm preţul de vânzare a serviciilor exportate la 22 februarie 2019 (5816,36 USD x
17,1324 lei = 99 648,21 lei):
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2212 ”Creanțe comerciale din străinătate”
-99 648,21 lei
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 6113 ”Venituri din prestarea serviciilor”
-99 648,21 lei
 Reflectăm încasarea creanței de la clientul extern la 18 februarie (5816,36 USD x 17,1340
lei = 99 657,51 lei):
Debit contul 243 ”Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 ”Numerar la conturi în țară” –
- 99 657,51 lei
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 2212 ”Creanțe comerciale din străinătate”
- 99 657,51 lei

 Reflectăm diferența favorabilă de curs valutar (99 648,21 lei – 99 657,51 lei = 9,30 lei):
Debit contul 245 ” Transferuri de numerar în expediţie”, subcontul 2451 ” Transferuri de numerar în
expediţie” - 9,30 lei

Credit contul 622 ” Venituri financiare” subcontul 6221 ” Venituri din diferenţe de curs valutar”
- 9,30 lei
 Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii
Moldova unui nerezident, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform
regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.
Totodată, pentru atribuirea serviciilor contractate de părți la cele nominalizate la art.111 alin.
(1) – (3) din Codul fiscal, urmează a se conduce de Clasificatorul activităților din economia
Moldovei (CAEM rev.2), aprobat prin Hotărîrea Biroului Naţional de Statistică nr.20 din 29
decembrie 2009, pus în aplicare de la 01 ianuarie 2014.
Pentru serviciile care reieșind din natura operațiunii economice și Clasificatorului activităților
din economia Moldovei nu pot fi atribuite la serviciile nominalizate la alineatele (1)-(3) al art.111
din Codul fiscal, locul livrării acestora, conform alin.(4), se consideră sediul sau în care acesta
lipsește – domiciliul sau reședința persoanei care prestează servicii.
Astfel, în funcție de locul prestării serviciilor, serviciile prestate de către un rezident al
Republicii Moldova unui nerezident pentru care locul prestării este Republica Moldova, în
conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit. a) reprezintă livrare impozabilă pe teritoriul Republicii
Moldova, impozitată cu TVA pe principii generale.
În cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident
pentru care locul prestării nu este Republica Moldova, în conformitate cu art.93 pct.11) din Codul
fiscal, acestea reprezintă export și, potrivit art. 104 lit. a) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu
drept de deducere.
Date statistice referitor la activitatea de comerț exterior a Republicii Moldova în
anul 2018

Biroul Național de Statistică informează, că exporturile de mărfuri realizate în luna decembrie

2018 s-au cifrat la 219,0 mil. dolari SUA, cu 18,5% mai puțin, față de luna precedentă și cu 6,0% -
comparativ cu luna decembrie 2017.

În anul 2018 exporturile de mărfuri au totalizat 2,7 miliarde dolari SUA, volum superior celui
realizat în anul 2017 cu 11,6%.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1,8 miliarde dolari SUA (68,4% din total
exporturi), fiind în creștere cu 12,9% față de anul 2017, care a contribuit la majorarea pe total
exporturi cu 8,7%.

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 0,9 miliarde dolari SUA (31,6% din total exporturi),
majorându-se cu 9,0% comparativ cu anul 2017. Reexporturile de mărfuri după
prelucrare(îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de
aprindere si alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și
transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci decojite,
scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut
23,3% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări
esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin sau de tescovină de struguri,
whisky, gin, votcă, lichioruri, bere, motorină, țesături și materiale tricotate sau croșetate, uleiuri
esențiale, preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare, articole de transport sau de
ambalare din materiale plastice și din lemn, autoturisme, mobilier) - 8,3%.

Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de
mărfuri (86,9% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (6,9%), feroviar (4,5%)
și aerian (1,7%).

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1,9 miliarde
dolari SUA (cu 16,6% mai mult față de anul 2017), deținând o cotă de 68,8% în total exporturi
(65,8% - în anul 2017).

Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 15,4% (în anul 2017 -
19,1%), ce corespunde unei valori de 416,0 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări
s-au micșorat cu 10,1%, comparativ cu anul 2017.

Analiza evoluției exporturilor pe țări în anul 2018, comparativ cu anul 2017, relevă majorarea
exporturilor în România (+31,9%), Italia (+31,2%), Germania (+32,4%), Turcia (+2,1%), Elveția
(+38,9%), Ucraina (+22,6%), Republica Cehă (+43,0%), Serbia (de 1,9 ori), Olanda (+35,1%),
Emiratele Arabe Unite (de 4,8 ori), Grecia (+27,0%), Slovacia (de 1,7 ori), Liban (de 1,7 ori),
Indonezia (de 1,8 ori), Portugalia (de 1,6 ori), Statele Unite ale Americii (+15,6%), Georgia
(+15,4%), Arabia Saudită (de 1,7 ori), Cipru (+33,3%), Sudan (de 2,8 ori), Bangladesh (de 8,1 ori),
Belgia (+14,1%), Angola (de 1670,3 ori), Malaysia (+22,0%), Africa de Sud (de 7,1 ori), Maroc (de
2,5 ori), Tunisia (de 64,0 ori), Armenia (de 1,9 ori), Israel (+26,3%), care a favorizat creșterea pe
total exporturi cu 18,6%.

În același timp s-au micșorat exporturile în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-
42,1%), Federația Rusă (-14,1%), Bulgaria (-38,0%), Belarus (-20,7%), Polonia (-4,7%), Franța (-
4,9%), Spania (-8,5%), Macedonia (-45,1%), Irak (-15,4%), Ungaria (-17,1%), Uzbekistan (-
29,7%), Vietnam (-52,1%), Austria (-3,7%), Myanmar (-22,8%), Kazahstan (-5,4%).

Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerț Internațional, indică

o continuă creștere a activităților tradiționale pentru economia țării noastre.
Exporturile de produse alimentare și animale vii au avut o pondere de 22,7% în totalul
valoric al exporturilor. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri ponderi importante au fost înregistrate
la exporturile de legume și fructe (43,1% din total secțiune și 9,8% din total exporturi), cereale și
preparate pe bază de cereale (39,2% din total secțiune și 8,9% din total exporturi), zahăr, preparate
pe bază de zahăr; miere (5,0% din total secțiune și 1,1% din total exporturi).

Exporturile de articole manufacturate diverse au reprezentat 22,6% în total exporturi. În

cadrul acestei secțiuni de mărfuri ponderi însemnate au deținut exporturile de îmbrăcăminte și
accesorii (50,5% din total secțiune și 11,4% din total exporturi), mobilă și părțile ei (25,8% din total
secțiune și 5,8% din total exporturi), încălțăminte (5,9% din total secțiune și 1,3% din total
exporturi), instrumente și aparate profesionale, științifice și de control (3,8% din total secțiune și
0,9% din total exporturi), articole de voiaj; sacoșe și similare (2,7% din total secțiune și 0,6% din
total exporturi).

Exporturile de mașini și echipamente pentru transport au deținut o cotă de 21,7% în total

exporturi. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri ponderi importante au fost înregistrate la
exporturile de mașini și aparate electrice (88,9% din total secțiune și 19,3% din total exporturi),
vehicule rutiere (3,4% din total secțiune și 0,7% din total exporturi), mașini și aparate industriale cu
aplicații generale (3,4% din total secțiune și 0,7% din total exporturi), mașini și aparate specializate
pentru industriile specifice (2,3% din total secțiune și 0,5% din total exporturi).

Exporturile de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili au avut o pondere de

10,3% în total exporturi. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri ponderi semnificative au deținut
exporturile de semințe și fructe oleaginoase (85,7% din total secțiune și 8,9% din total exporturi),
minereuri metalifere și deșeuri din metale (6,1% din total secțiune și 0,6% din total exporturi),
îngrășăminte naturale și minerale naturale (3,8% din total secțiune și 0,4% din total exporturi).

Exporturile de băuturi și tutun au reprezentat 8,1% în total exporturi. În cadrul acestei

secțiuni de mărfuri preponderente rămân a fi exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice (89,6%
din total secțiune și 7,2% din total exporturi), tutun brut și prelucrat (10,4% din total secțiune și
0,8% din total exporturi).

Exporturile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au deținut o
cotă 6,6% în total exporturi. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri ponderi însemnate au fost
înregistrate la exporturile de fire, țesături și articole textile (39,5% din total secțiune și 2,6% din
total exporturi), articole din minerale nemetalice (27,6% din total secțiune și 1,8% din total
exporturi), articole prelucrate din metal (13,1% din total secțiune și 0,9% din total exporturi),
articole din lemn, exclusiv mobilă (9,5% din total secțiune și 0,6% din total exporturi).

Exporturile de produse chimice și produse derivate au avut o pondere de 4,8% în total

exporturi. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri ponderi importante au deținut exporturile de
produse medicinale și farmaceutice (55,3% din total secțiune și 2,7% din total exporturi), produse
chimice organice (20,3% din total secțiune și 1,0% din total exporturi), uleiuri esențiale, rezinoide
și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (16,2% din total
secțiune și 0,8% din total exporturi. Cea mai mare parte din produsele medicinale și farmaceutice
exportate au constituit reexporturile (74,2%).

Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală sau vegetală au reprezentat 2,5%
în total exporturi.

În anul 2018, comparativ cu anul 2017, s-au marcat creșteri la exporturile de mașini și aparate
electrice (de 1,5 ori), cereale și preparate pe bază de cereale (+20,8%), îmbrăcăminte și accesorii
(+11,2%), mobilă și părțile ei (+16,9%), articole din minerale nemetalice (+49,9%), băuturi
alcoolice și nealcoolice (+7,4%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate
(+24,5%), produse medicinale și farmaceutice (+14,8%), articole din lemn (de 1,7 ori), hrană
destinată animalelor (+36,0%), tutun brut și prelucrat (+22,5%), articole de voiaj; sacoșe și similare
(+31,7%), animale vii (+49,5%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice
(+32,7%), produse chimice organice (+13,2%), încălțăminte (+8,2%), minereuri metalifere și
deșeuri de metale (+14,0%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton
(+26,9%), produse tanante și colorante (de 2,5 ori).

Totodată s-au micșorat exporturile de legume și fructe (-12,2%), zahăr, preparate pe bază de
zahăr; miere (-25,0%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale (-31,7%), fire, țesături,
articole textile și produse conexe (-11,6%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate,
preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (-24,9%), vehicule rutiere (-19,3%), articole
prelucrate din metal (-11,5%).

Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și importurilor Republicii Moldova a

determinat acumularea în anul 2018 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 3,1
miliarde dolari SUA, cu 651,1 mil. dolari SUA (+27,1%) mai mare, comparativ cu cel înregistrat în
anul 2017.

Cu țările Uniunii Europene (UE-28) balanța comercială s-a încheiat cu un deficit de 989,6 mil.
dolari SUA, iar cu țările CSI - 1,0 miliarde dolari SUA, respectiv cu 197,3 mil. dolari SUA
(+24,9%) și 290,1 mil. dolari SUA (+39,0%) mai mare, față de cel înregistrat în anul 2017.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2018 a fost de 47,0%, comparativ cu

50,2% în anul 2017.

Cu țările Uniunii Europene (UE-28) gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2018
a constituit 65,3% (în anul 2017 - 66,8%), iar cu țările CSI - 28,7% (în anul 2017 - 38,4%).

Concluzii

Comertul exterior are un rol însemnat în asigurarea economiei nationale cu materii prime,
combustibil si energie , utilizarea eficienta a fortei de munca , utilizarea completa si intensiva a
capacitatii de productie si cresterea nivelului tehnic si al calitatii marfurilor modovenesti ca premisa
a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri made in MD pe pietele externe.

Rolul esential, adeseori revolutionar, al comertului este ca factor de progres, care-si pune
amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura. Capacitatea
comerciantilor de a se mentine în cadrul filierelor comerciale în rolul lor traditional depinde
fundamental si de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de tranzitie.

În ultimii ani s-au evidentiat importante modificari în structura activitatii comerciale, ca

urmare a conjuncturii macroeconomice, noul context economic a impus, tuturor
agentilor economici care opereaza în sfera comerciala, o reflectie atât asupra rolului lor economic
cât si a initierii si implementarii strategilor de adaptare. Structura diferita a exportului fata de
import materializeaza functia de transfer a comertului exterior, rezultând modificarea structurii
rezultatelor procesului national de productie, o parte din produsul social creat la nivelul întregii
economii nationale fiind exportata si înlocuita prin import cu alte valori de întrebuintare, ceea ce
duce la diversificarea fondului de marfuri solicitate pe piaţa internă.

Iar potrivit relatărilor statistice putem menţiona că exporturile în Republica Moldova nu sunt într-o
lumină foarte bună, şi este loc de mai bine. Şi desi s-au înregistrat majorări la exportul de maşini si
aparate electrice, micşorare exportului de fructe şi legume a afectat cel mai mult agricultorii din ţara
noastră, fapt ce duce la abandon. Agriculorii îşi înăruie dorinţele de a cultiva şi a produce ceva
acasă prin frica că drumurile spre export sunt grele şi anevoioase, şi adesea inexistente. De aceea şi
la moment creste ponderea exportului de servicii.

Bibliografie
1. Codul fiscal al Republicii Moldova // revista „Contabilitate şi audit” Chişinău Nr. 1, 2018;
2. Codul Vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.160-162 din 23.12.2000;
3. Codul Civil al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.82-86 din
22.06.2002;
4. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 // Monitorul oficial Nr. 90-93 din 29.06.2007;
5. Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15.12.2017// Monitorul oficial Nr. 1-6
din 05.01.2018;
6. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe nr.1031-XIV din 08.06.2000 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.119 din 21.09.2000;
7. Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.40-41 din 07.05.1998;
8. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.118 din 06.08.2013. Monitorul
Oficial al RM Nr.177-181 din 16.08.2013;.
9. Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova nr.1140 din 02.11.2005 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 157-160 din
25.11.2005;
10. Standardele Naţionale Contabile aprobate prin ordinul Ministerului de finanţe nr.118 din
06.08.2013.
Monitorul Oficial al RM Nr.177-181 din 16.08.2013;
11. Contabilitatea și fiscalitatea tranzacțiilor de comerț exterior: aprofundări teoretice și
aplicative // Lucia Paliu-Popa, Editura Pro Universitaria, București, 2014 – 397p;
12. Reglementări vamale: sistemul destinațiilor vamale în Republica Moldova // Eduard Sîrbu,
Viorel Melnic, Ed. Combinatul Poligrafic, Chișinău, 2009, 307 p.;
13. Aplicarea mecanismului de amînare a determinării definitive a valorii în vamă a mărfurilor
importate // Ţurcanu R., Dabija L. Contabilitate şi Audit 2015 nr.2 p.71;
Alte resurse web: www.customs.gov.md; www.minfin.md; www.justice.md;
www.fisc.md,www.statistica.md, etc.
Anexe