Vous êtes sur la page 1sur 71

1.

ANESTEZIA IN MEDICINA DENTARA

Trebuie sa aiba urmatoarele calitat


 Efect anestezic puternic,care sa asigure o anestezie completa pentru toate tipurile de tratament
stomatologic
 Inductie suficient de scurta
 Durata adecvata a anesteziei,ce trebuie sa varieze intre 30-60 min pt tratamente stoma.
Standard
 Toxicitate sistemica redusa
 Sa nu produca iritatii locale
 Raport bun eficienta/toxicitate
 Incidenta scazuta a efectelor adverse

A) NOTIUNI DE FIZIOLOGIE A TRANSMITERII NERVOASE


 cand nervul este inactiv exista un potential electric de repaus de -50 mV pana la -70 mV in
celula; interiorul nervului este saturat cu ioni de Na. Raportul K intracelular/ K extracelular =
27/1
 la excitare apare un aflux de ioni de Na in celula ceea ce determina o depolarizare(0,3 ms):
nervul este incarcat pozitiv (40 mV)in interior in comparatie cu exteriorul membranei
celulare care devine negativ. Cand cel este depolarizata maxim se inchid canalele de Na si
ionii de K ies din celula cu efect de repolarizare
 repolarizare: potentialul de repaus intracelular ajunge din nou la -50 ~ -70 mV.
 Are loc un dezechilibru intracelular – prea multi ioni de Na intracelular si prea multi ioni de K
extracelular . concentratiile sunt refacute de pompele de Na si K

Mecanism de producere:
-blocarea conducerii nervoase determinata de anestezicul local va di o suprimare a transmiterii
influxului nervos,ceea ce determina pierderea reversibila a sensibilitatii dureroase intr-o zona
limitata
-procesul intereseaza mai usor fibrele nervoase cu diametru mai mic(suprafata mai mare d e
contact),fibrele putin sau deloc mielinizate(mielina opreste patrunderea anestezicului) si fibrele
cu axoni scurti,fibrele du frecventa de descarcare mare si potential de actiune durabil
-blocarea transmiterii se face initial pt fb vegetative, durere si temperatura si apoi pt cele
proprioceptive si la sfarsit motorii
-apare mai intai o senzatie de caldura(paralizia fb S vasoconstrictoare),apoi dispar senzatia
termica,dureroasa,proprioceptia etc.

B) SUBSTANTE ANESTEZICE UTILIZATE IN ANESTEZIA LOCALA


-anestezicele au o structura formata din 3 parti:
1.inelul aromatc - componenta anionica- ofera caracterul lipofil,care face posibila actiunea
directa asupra celulelor si fibrelor nervoase
2.lantul intermediar - cuprinde un ester(legatura instabila,anestezicele sunt hidrolizate
usor,durata de viata scurta si sunt dificil de sterilizat,pt ca nu poate fi utilizata caldura. Sunt

1
netoxice,durata de actiune redusa) sau o legatura amidica(mult mai stabila, substantele pot fi
sterilizate prin Q, nu sunt dezactivate in plasma si metabolizeaza in ficat)
3.gruparea amino-realizeaza mediul alcalin care favorizeaza puterea anestezica
-“stabilizarea membranei”=blocarea deschiderii canalelor de Na cu mentinerea polarizarii
celulare.Cele mai multe anestezice sunt insolubile in apa si sunt preparate ca sare a HCl.
-Potenta-depinde de liposolubilitate.Bupivacaina si etidocaina sunt f.liposolubile =>putere
anestezica mare; lidocaina,mepivacaina,prilocaina,cloroprocaina=>putere medie si
procaina=>putere mica
-Intensitatea-depinde de concetratia amestecului
-Timpul de instalare al anesteziei-depinde tot de liposolubilitate
-Durata actiunii-depinde de capacitatea substantei de a se lega de P.Fractiunea libera,nelegata
de P, determina intensitatea si durata actiunii anestezice.Aceasta fractiune creste cu cat
concentratia anestezicului e mai mare,dar creste riscul accidentelor generale.

Dpdv al compozitiei chimice se descriu:


Esteri Amide
-ai acidului paraaminobenzoic 1.Lidocaina
1.Procaina(novocaina,neocaina) 2.Mepivacaina
2.Clorprocaina(nescaina) 3.Bupivacaina
3.Propoxicaina 4.Etidocaina
5.Prilocaina
-ai acidului benzoic 6.Ropivacaina
1.Cocaina 7.Articaina
2.Tetracaina(ametocaina) 8.Cincocaina
3.Benzocaina
Chinolone

LIDOCAINA(xilina)
-acetamida, pH 6,5
-se adm.parenteral
-comercial: sub forma de solutii apoase,izotone, sterile, apiogene, care contin agent anestezic cu
sau fara adrenalina
-conservant:metilparaben-poate avea efect alergic
-xilina cu adrenalina contine si metasulfit de Na=>reactii severe alergice,episoade asmatice
(totusi incidenta e scazuta)

Efectul anestezic
-puterea anestezica e de 2 ori mai mare decat a procainei, instalarea 2-5 min
-durata anesteziei :20-45 min
-toxicitatea de 2 ori mai mare decat a procainei

2
Farmacologie
-mecanism de actiune:stabilizeaza membrana neuronala prin inhibarea fluxurilor ionice
responsabile pentru initierea si conducerea impulsurilor nervoase,astfel are efect anestezic local
-hemodinamica:nivel plasmatic ridicat induce modificari ale rezistentei vasculare periferice si ale
tensiunii arteriale.Asupra centrilor cardiovaculari are efect depresor=>hipotensiune
usoara(xilina fara vasoconstrictor)
Farmacocinetica si metabolism:e complet absorbit dupa administrare, proces dependent de +/-
vasoconstrictor.Substanta e metabolizata rapid 90% in ficat,iar metabolitii si 10% sunt eliminate
renal.
-perioada de injumatatire e 1,5-2 ore
-existenta unor eventuale afectiuni hepatice poate dubla sau tripla perioada de
injumatatire.Afectiunile renale pot duce la acumularea de metaboliti
-manifestarile sistemice apar la niveluri de lidocaina nelegata de 6 ug/ml

Posologia si mod de administrare


-doza uzuala e 20-100mg,deci 1-5ml sol 2%
-la adultii sanatosi
 Lidocaina fara adrenalina:4,5mg/kg-corp,fara a depasi 300mg
 Lidocaina cu adrenalina:7mg/kg-corp,fara a depasi 500mg
-copii peste 3 ani,lidocaina fara adrenalina: 3-4mg/kg-corp

CI si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele tip amidic
-Nu I.V.(necesitatea aspiratiei inainte de injectare)
-risc alergenic datorat conservantilor(se recomanda o doza minima)
-Se monitorizeaza dupa anestezie:ritmul cardiac si respirator; starea de constienta a
bolnavului(semne de neurotoxicitate: ameteala, agitatie, trinitus, anxietate, tulburari de vedere,
stari depresive, somnolenta)
-atentie a pacientii cu afectiuni hepatice severe

Administrarea in timpul graviditatii si lactatiei:


-efect teratogen:lidocaina e in clasa de toxicitate B,a.i. riscul e scazut,dar nu se face in primul
trimestru de sarcina
-monitorizarea cardiaca fetala e recomandata(penetreaza bariera feto-placentara)
-hT de sarcina,rar,in sarcinile avansate
-inlocuirea lactatiei la san pt 24h

Interactiuni medicamentoase
-administrarea de solutii anestezice locale cu adr/noradr. la pacientii sub tratament cu IMAO
dau antidepresive triciclice poate induce HTA severea
-fenotiazidele si butirofenonele pot reduce sau anula efectul vasoconstrictor al adrenalinei
-medicatia vasopresoare(hT de sarcina) sau medicatia ocitocica impreuna cu lidocaina pot duc
ela HTA sau accidente vasculare cerebrale

3
Reactii adverse si supradozaj
-SNC:-manifestari de tip excitatie /inhibitie corticala=>senzatie de caldura sau
frig,parestezii,fotofobie,nervozitate,euforie,confuzie,ameteala,tinitus,somnolenta,vedere dubla
sau neclara, greta, voma, tremuraturi, convulsii, stare de inconstienta si stop cardio-
respirator.Moleseala/somnolenta=nivel plasmatic crescut de lidocaina
-CARDIOVASCULAR:-manifestari cardiodepresoare:bradicardie,hT,rar colaps cardiovascular/stop
cardio-respirator
-ALERGIC:-rare,datorate metilparaben/sulfit(lidocaina cu adrenalina)-rare,urticarie,edem sau
reactii anafilactoide

Atitudinea in supradozaj
-oxigenoterapie,monitorizarea simpotomelor clinice=>daca nu se remit,se apeleaza 112

MEPIVACAINA
-anestezic local amidic,solutie izotonica pt .adm. parenterala prin infiltratie

Efect anestezic
-puterea anestezica de 2 ori mai mare decat a procainei,mai toxica
-durata de instalare scurta:2-3 min
-durata anesteziei 2-3 ore

Farmacologie
-mecanism de actiune:blocarea potentialului de actiune membranara la nivel neuronal
-hemodinamica:efecte minore asupra aparatului cardiovascular si SNC=>efect vasodilatator
redus,poate di administrata eficient si fara vasoconstrictor
-farmacocinetica si metabolism:rata de absorbtie sistemica depinde de doza,concentratie si
adjuvantul vasoconstrictor
-se leaga 75% de Pplasmatice,este rapid metabolizata hepatic si 5-10% se elimina renal
-perioada de injumatatire=2-3h(adult) si 8-9h(copil)
-elimina in 30 h
-traverseaza bariera hemato-encefalica si feto-placentara

Posologie si mod de administare


-doza maxima la adult=400mg(1sol inj ml=30mg clorhidrat de mepivacaina)
-o administrare suplimentara dupa 90 min(doza totala 24h nu depaseste 1000g)
-la copii sub 15 kg doza maxima =0,5mg/kgc
-doze reduse la varstnici,in afectiuni cardiace,hepatice sau renale
-se recomanda fractionarea dozei

Contraindicatii si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele locale de tip amidic sau conservanti
-risc alergen,risc de inducere a unor aritmii cardiace la pacientii sub anestezie generala, risc de
neurotoxicitate centrala)
-precautii la pacientii cu afectiuni hepatice sau renale severe

4
-la sportivi se paote pozitiva testul antidoping
-in timpul graviditatii si lactatiei=>risc teratogen(clasa de toxicitate C,nu se va folosi in primul
trimestru de sarcina,pentru ca se leaga de Pplasmatice si 30% trece bariera feto-placentara) si
inlocuirea lactatiei 24h

Interactiuni medicamentoase
-aspirina=>acumulare de reactii adverse datorate structurii sale asemanatoare anestezicelor
locale

Reactii adverse si supradozaj


-dependente doza:nervozitate,agitatie,tremor,nistagmus,cefalee,logoree,greata,tahipnee
urmata de bradipnee,efect inotrop negativ si hT
-doze mari:Vasodilatatie,colaps,tulburari de conducere,bradicardie, bloc atrio-ventricular, aritmii
ventriculare
-reactii alergice:eruptii cutanate,prurit,edeme,reactii anafilactice
-supradozaj: methemoglobinemie si stimulare nervoasa centrala(tremor, dezorientare, vertij,
cresterea metabolismului si a temperaturii corporale,in doze foarte mari contractura spastica si
convulsii)

Atitudine terapeutica in supradozaj


-oxigenoterapie,monitorizare
-in convulsii se adm.Diazepam 5-10mg si se vor evita barbituricele

ARTICAINA
-anestezic local amidic cu o grupare amidica si o grupare esterica
-solutie izotonica sterila pt administrarea prin infiltratie
-se livreaza cu adrenalina 1/200.000(formula simpla) sau 1/100.000(formula forte)

Efect anestezic
-potenta de 4-5 ori fata de procaina(de 2 ori fata de lidocaina) si o toxicitate de 1-1,5 fata de
procaina
-durata de injumatatire scurta 2-3 min
-duata anesteziei 60-75 min pt cele cu vasoconstrictor

Farmacologie
-mecanism de actiune:blocarea potentialului de actiune membranar la nivel neuronal
-farmacocinetica si metabolism:dupa anestezia la nivelul partilor moi orale=>peak-ul plasmatic
apare la 30 min
-timpul de injumatatire=100-110 min
-hidrolizata rapid de colinesterazale plasmatice 90%
-metabolizata hepatic 8%,eliminare renala 95% in 5-12h,sub forma de metaboliti si 2-5% ca
articaina nemetabolizata

Posologie si mod de administare

5
-o carpula de 1,7-1,8 ml e suficient pt anestezia plexala si 1-2 carpule pt anestezia tronculara
-injectare lenta(1ml/min),NU I.V(necesita aspiratie)
-adultii doza maxima=7mg/kgc,fara a depasi 500mg pe sedinta(12,5ml articaina cu adrenalina
1/100.000)
-1ml sol=40 mg clorhidrat de articaina sau 0,012mg clorhidrat de epinefrina
-doza maxima=0,175 ml/kgc(7mg/kgc)
-copii peste 4 ani-0,25-1ml(20-30kg);0,5-2ml(30-45)
-doze reduse la batranii cu afectiuni cardiace,hepatice sau renale

Contraindicatii si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele locale de tip amidic sau componentele sale
-pacientii cu bronhospasm in antecedente(contine conservanti de tip sulfit pt adrenalina)
-pacientii cu deficit de alimentatie plasmatica,cu tulburari de conducere atrio-ventriculare
severe,pacientii epileptici fara tratament,porfirie acuta recurenta
-precautie la pacientii cu afectiuni hepatice sau renale severe
-la sportivi-fals rezultat + la testele antidoping
-administrarea in timpul graviditatii si lactatiei- risc teratogen(clasa de toxicitate C,nu se va folosi
in primul trimestru de sarcina,pentru ca se leaga de Pplasmatice si 30% trece bariera feto-
placentara) si inlocuirea lactatiei 24h

Interactiuni medicametoase
-efecte vasoconstrictoare intensificate prin administrarea IMAO sau antidepresive triciclice
-asocierea cu guanetidina=>creste tensiunea arteriala
-asocierea cu B-blocante non-cardioselective=>creste tensiunea arteriala
-halotanul poate sensibiliza cordul la catecolamine=>aritmii in utilizarea la anestezia generala,la
scurt timp dupa adm.unei solutii cu vasoconstrictor 1/100.000

Reactii adverse si supradozaj


-apar in relatie cu concentratia plasmatica crescuta de articaina,fie prin injectarea I.V,fie prin
supradozarea,mai apar fenomene de absorbtie rapida si idiosincrazii
-SNC:nervozitate,cefalee,nistagmus,logoree,ameteala,greata,trismus
-RESPIRATOR:tahipnee, bradipnee, apnee
-CARDIOVASCULAR:scade puterea de contracte a miocardului,scade alura ventriculara si scade
TA
-ALERGII:rash,roseata,prurit,urticarie,reactie anafilactica
-EFECTE TARDIVE:necroza locala corelata cu injectarea rapida si in cantitate mare,tulburari de
sensibilizante pe traiectul nervului anesteziat(1 sapt):methemoglobinemie la adm in doze mari

Atitudine terapeutica in supradozaj


-oxigenoterapie,anticonvulsivante,serviciu de urgenta

PRILOCAINA
6
-anestezic local amidic
-instalare anestezii rapida,efect de durata medie
-efecte asupra sistemului cardiovascular redue,risc minim de methemoglobinemie in supradozaj
-risc teratogen clasa C
-doza maxima-6mg/kgc(maxim 400mg)

BUPIVACAINA
-anestezic local amino-amidic
-anestezie in 2-10 min(se mentine 90 min)
-cardiotoxicitatea crescuta,toxicitatea SNC
-risc teratogen clasa c
-doza maxima=9-18mg

ADJUVANTI VASOCONSTRICTORI
-permit o resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie
-dau efect analgezic local cu potenta si durata semnificativ crescute
-risc mai scazut de toxicitate sistemica
-diminuarea sangerarii locale
-sunt catecolamine(adrenalina,noradrenalina), rar felipresina sau neo-cobefrinul
CATECOLAMINE
-substante de tip monoamina,cu rol de hormoni de stres si neurotransmitatori
-ADR.-monoamina simpatomimetica derivata din fenilalanina si tirozina
-NORADR.-derivat de tiozina rezultat din dopamina
-secretate de medulosuprarenala,in situatii de stres sau efort,cresc aportul de O2 si glucoza in
creier si musculatura striata,cu limitarea temporara a fluxului sangvin la nivelul tubului digestiv
sau cutanat
-adr.-cel mai eficient vasoconstrictor in solutiile anestezice locale
-sub forma de sare hidrosolubila(1/50.000 pana la 1/200.000),fiind necesara adaugarea
unui conservant de tip bisulfit
-noradr.-efecte similare.Dezavantaje:HTA marcanta,vasoconstrictie mai redusa

Efecte generale-mediate prin receptorii adrenergici:


α1-contractia mm netezi(uterul la gravide,ureter,uretra,mm erectori ai foliculilor pilosi,
bronhiole)
-stimularea secretiilor sudoripare,stimularea reabs de Na,simularea gluconeogenezei si
glicogenolizei hepatic si in tesut adipos(A>N)
α2-inhibarea eliberarii de insulina la nivel pancreasului,stimularea eliberarii de glucagon la niv.
Pancreasului,contractia sfincterelor tractului gastro-intestinal(A>N)
β1-creste debitul cardiac,aliura ventriculara,eliberarea de renina din cel juxtaglom. ,lipozlia in
tes. Adipoase(A=N)
β2-relaxarea mm netede bronsice-ef.bronhodilatator, relaxarea uterului la
negravide,vasodilatatia arteriolara mm scheletice(A>>N)
β3-lipoliza in tesut adipos,stimuleasa SNC(A<N)

7
Efecte locale
-efect vasoconstrictor la locul injectarii prin stimularea receptorilor din peretii arteriolari
-hemostaza rapida si eficienta
-scade rata de absorbtie a anestezicului in fluxul sangvin=>putere anestezica mai mare si cu
efect mai indelungat

Farmacocinetica
-peak-ul plasmatic apare la 10-20 min
-absorbite si redistribuite ,ulterior sunt inactivate de catechol-o-metiltransferaza
-eliminarea renala a metabolitilor

Contraindicatii si precautii
-afectiuni cardiovasculare-in functie de doza:adr.=>HTA si tahicardie;noradr.=>bradicardie prin
reflex compensator vagal si HTA marcata
-astm bronsic:fara adjuvantii catecolamici la cei cu bronhospasm in antecedente
-diabetici:efect hiperglicemiant
-alergici-risc alergogen si prezenta bisulfitului
-gonade:efect teratogen clasa C(I trim. Sarcina,III trim sarcina cu contractia uterului gravid-
declansare travaliu)

FELIPRESINA
-vasoconstrictor local non-catecolaminic,derivat de vasopresina,efect ocitocic,CI la gravide, se
utilizeaza in combinatie cu prilocaina 3%
LEVONORDEFRINUL
-vasoconstrictor local non-catecolaminic, efect B-adrenergic

C) INSTRUMENTARUL FOLOSIT PENTRU ANESTEZIA IN MEDICINA DENTARA


a)seringi pentru fiole sau pentru carpule
-pt fiole – din material plastic; au un corp, un piston si un ac; sunt de unica folosinta
- pt carpule – din plastic(d unica folosintza) – 2-5 ml capacitate, ac atraumatic cu diametru
de 0,6-0,8mm si lg de 25-50mm
- au posibilitatea de aspiratie
- din metal (se pot steriliza)
- pt injectari sub presiune – intraligamentare
- carpula ascunsa in seringa
- presiune ft mare
- introducerea ft rapida a anestezicului
b)carpule cu substanta anestezica
- au inscriptionat felul anestezicului, concentratia, vasoconstrictorul asociat, concentratia
lui,volumul de substanta si termenul de valabilitate
c)trusa de consultate
d)comprese sterile
e)antseptc pentru mucoasa

8
D) TEHNICI IN ANESTEZIA LOCOREGIONALA

ANESTEZIA TOPICA(DE CONTACT)


-determina insensibilizarea stratului superficial al mucoase si a tes.submucos(2-3mm submucos)
-se foloseste un produs cu ingredient active xilina 5-10%
-se utilizeaza pt mici interventii pe fibromucoasa gingivala(detartraj,adaptarea unor coroane la
colet,finisarea unei obturatii de colet)sau suprimarea reflexului de voma(amprenta,RX)
-se pot extrage dd temporari cu rizaliza accentuata sau se pot inciza abcese superficiale la
mucoasa
-se poate folosi si pt un nerv situat submucos prin tehnica imbibitiei: anestezia n.lingual in
santul mandibulo-lingual,in dreptul M3; anestezia n.nazopalatin pe podeauza fosei
nazale,anterior de CNI
-tehnica de utilizare presupune uscarea locului de aplicare a anestezicului,depunerea
acestuia,asteptarea instalarii anesteziei(2-3 min-10-15min) si efectuarea manoperelor necesare
-durata anesteziei=10-15min-45-60min
-se poate aplica prin pulverizare sau sub forma de pasta

ANESTEZIA PRIN INFILTRATIE


-cea mai folosita metoda in medicina dentara
-presupune introducerea anestezicului in tesut cu ajutorul seringii si dispunerea lui in
aproprierea terminatiilor nervoase sau langa un trunchi nervos(anestezie tronculara)
Anestezia submucoasa-in abcese superficiale(strict submucos)
-acul patrunde deasupra procesului septic si anestezicul se infiltreaza de-a lungul linii de incizie
-se observa albirea mucoasei(ischemierea)=>incizia rapida,pt ca durata anestezicului e
mica,apar senzatii de durere pt. Ca nu e anesteziat si periostul
Anestezia intradermica-se adreseaza tegumentului pt excizia unor formatiuni mici,pt corectarea
unor defecte postextractionale sau pt plastii cu lambouri locale mici
Anestezia subcutanata “in straturi”-se introduce acul la nivelul dermului si se infiltreaza strat cu
strat aria viitoarei plagi operatorii
Anestezia subcutanata “in baraj”-infiltrare la distanta de leziune,creeandu-se aria patrulatera
ce circumscrie viitoarea plaga.Acul patrunde s.c. in 2 pct. Opuse,care sunt 2 din cele 4 vf. Ale
patrulaterului.Printr-o rotatie la 45 gr.se realizeaza 2 laturi ale patrulaterului
Anestezia paraapicala supraperiostala(PAS,anestezia plexala )-mai frecvent la maxilar
-injectgarea anestezicului supraperiostal si difuzarea lui prin canalele haversiene in grosimea
osului unde anesteziaza ramuri dentate inainte sa patrunda in apex
-se utilizeaza doar in regiunile cu corticala osoasa subtire(rezerve pt M1),la mand numai in zona
frontala
-eficienta la copii si la tineri
-asigura anestezia a 1-2 dd,a muc vestib,periost si os
-folosita pt. Extractii dentare,rezectii apicale,inserarea implanturilor detare, interventii
chirurgicale parodontale,extirparea tumorilor gg si a chisturilor de mici dimensiuni
Contraindicatii-afectiuni de tip supuratic la niv. Locului de punctie,ulceratii,tumori
-in punctia anestezica se face in vestibulul bucal,in muc. Mobila,deasupra apexului dd cu bizoul
spre os,iar retragerea se face lasand M)D o cantitate mica de sol. Anestezica

9
-IC sup->anestezie tronculara din partea opusa
-cantiatea de anestezic:1.5-1,7
Anestezia intraligamentara-cu seringi speciale cu ac,care la aparare,declanseaza eliberarea a
0,20ml anestezic
-Avantaje:
1.posiblitatea anestezierii la un singur dd,la mai multi dd fara manopera
2.scurta durata de instalare-0,15-0,20ml
3.cantitate redusa=0,15-0,20 ml
4.lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
-Dezavantaje
1.seringi speciale
2.apare frecvent aleveolita postextractionala
3.durere locala posthemoragica
Indicatii-pacientii cu potential hemoragic(hemofilici,trat cu anticoagulante,tulb. hepatice)
Acul prin papila are papila dentara cu bizoul si sa patrund in spatiul alveolo-dentar unde lasa o
cantitate mare
Anestzic.la pluriradiculari presupune si punctii vestibulare si palatiale(gingivale)
Anestezia intraosoasa-la mandibula,rar,se urmareste infiltratia sol.anestezice in spongioasa
osoasa prin traversarea corticalei
-Indicatii si teritoriu:ca la anestezia intraligamentara(mai sus)
-perforator cu mandren care strabate corticala si permite substantei sa ajunga intraosos la
spongioasa(iar la anest.ligam.se foloseste o seringa cu ac special)
-perioada de instalare scurta=30sec
-durata anesteziei=15-45 min

ANESTEZIA TRONCULARA PERIFERICA


-este o anestezie loco-regionala prin infiltratie in care solutia anestezica actioneaza pe traiectul
unui nerv
-permite efectuarea unor manopere terapeutice pe teritorii intinse si intr-un interval de timp cat
mai larg
-elemente legate de repere,locul de punctie,directia acului,profunzimea introdcucerii si
cantitatea de anestezie administrata
-repere:Principale:elem.osoase(stabile toata viata)
Secundare:dd si parti moi
-anestezia nervilor la iesirea din baza craniului(G.rotunda pt maxilar si G.ovala pt
mandiblar)=ANESTEZIE TRONCULARA BAZALA(val.istorica)

MAXILAR
1.ANESTEZIA NN. ALVEOLARI SUPERO-POSTERIORI(LA TUBEROZITATE)
-teritoriu anesteziat:M sup cu osul alevolar,fibromuc.V , peretele posterior sinusal maxilar si
muc.sinusala adiacenta
-inconstant nu se anesteziaza radacina MV a M1,uneori poate prinde partial/total zona PM

10
-Indicatie:la niv M sup,cand anestez.plezala e insufcienta
-CI:procese inflamatorii sau tumori in 1/3 distala a vestibului sup sau retrotuberozitar,pacienti
cu risc de hemoragie
-Pe 2 cai:
Calea cutanata:punctie in obraz ,inaintea mm masete,sub marginea inf. a zigomaticului si D de
creasta zig-alv,fara a perfora muc.jugala
-indicata cand afectiunele asociate statusului general CI anestezia general,obstacole la
niv loclui de punctie pe arcada(abcese, tumori, trismus)
Calea orala:Repere:creasta zigomatic-alveolara; Rad.M a M2; Mucoasa mobila
-Pacientul pe fotoliu,capul in usoara extensie,gura intredeschisa si mand usor deviata pe
aprtea unde se face punctia anestezica(a.i.coronoida sa nu blocheze accesul)
-partile moi se indeparteaza cu indexul maineii stangi(cand se face anestezia in
dreapta)sau cu policele(cand se face anestezia in stanga),pulpa degetului fixand reperul osos
-punctia in muc. Mobial,deasupra rad M a M2,D de creasta zig-alv
-directia acului:oblic in sus,inapoi si inauntru,la 45 gr. cu planul de ocluzie al M sup(1
micare continua rezultata din cele 3)
-dupa contactul cu osul,se patrunde de-a lungul tuberozitatii 2-2,5cm,se aspira(sa nu fie
un vas al plexului ptg),injectarea progresiva,continuu o cantitade de 1,7-2ml anestezic
-risc de producere a hematomului(limitarea prin comprimarea obrazului sub zigomatic cu podul
palmei,compresie orala cu tampon in fundul de sac V sup., AB si AI)

2.ANESTEZIA NN NAZOPALATIN SCARPA(LA GAURA INCISIVA)


-teritoriul anesteziat:1/3 ant. A fibromuc palatine,demarcatia posterioara fiinf o linie
transversala de la canin la canin
-N. Nazopalatin iese din bolta prin gaura incisiva,profund de papila dentara,la 1 cm posterior de
imbusul interaleveolar interIC
-anestezia la gaura incisiva se indica in asociere cu anestezia plexala sau tronculara periferica a
nn.infraorbitali pt. Frontalii superiori
Calea orala:la nivelul papilei incisive care acopera g.incisiva,situata
-pe linie mediana,P intre Ic sup
-la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului IC sup
-dureros datorita inervatiei bogate la nivelul papilei,aderentei fibromucoasei palatine si lipsei de
t.conj(necesita anestezie de contact, punctia pe marginea papilei si lent)
-acul introdus din lateral pe marginea pailei,la 0,5 cm inapoia si deasupra marginii gg a IC
sup=>directia in sus,inapoi si inafara,intrand in canalul incisiv 0,5cm.Se merge paralel cu axul
incisivului central si se itnroduce 0,20-0,50ml sol. anestezica
-anestezia prin imbibitie,pe podeaua FN,inapoia pragului narinar-procedeu folosit mai mult in
sfera ORL

3.ANESTEZIA NN PALATIN ANTERIOR(PALATIN MARE)


-indicatii:fibromucoasa palatina in 2/3 post D de canin,la nivelul Pm si M
-N.palatin mare,nerv din maxilar,iese prin gaura palatina mare
-asociata cu anestezie plexala periferica la nn.alveolar supero-post cand se fac manopere
terapeutice in reg. post. a maxilarului

11
-Repere:ultimul M la 1 cm deasupra coletului, la 0,5 cm inaintea marginii pots a palatului dur,in
unghiul diedru dintre creasta alveolara si lama orizontala a palatinului; la 1 cm inaintea carligului
aripii interne a apofizei PTG
-Punctia:in santul palatin in dreptul M2
-Directia: in sus,inapoi,inafara,nu se urmareste patrunderea in canal(seringa e in dreptul
comisurii de partea opusa).Cantitatea de substanta=0,5ml
-accidente:
 Hemoragie prin inteparea vaselor palatine-compresie digitala cateva minute
 Injectarea brusca a unei cant.mari duce la decolarea mucoperiostului,risc de necroza limitanta
 Infiltrarea valului moale-edem tranzitoriu,cand se patrunde cu acul spre posterior
-ANESTEZIA FIBROMUCOASEI PALATINE=>1-2 dd; punctia la 1 cm de marg gg,cu acul
perpendicular pe os(0,30-0,50ml)

4.ANESTEZIA NN ALVEOLARI SUPERO-ANTERIORI(NERVUL INFRAORBITAL)


-nervul infraorbital=portiune nn maxilar care strabate canalul infraorbital si se exteriorizeaza la
gaura infraorbitala,dand ramuri palpebrale inferioare,nazale,labiale superioare si nn.alv supero-
anteriori
-aria de anestezie:frontalii sup de partea anesteziata,proc alveolar intre linia medina si PM1,
mucoasa V si periostul,peretele ant al sinusului maxilar si mucoasa sinusala,jumatate din buza
sup,aripa nasului, pleoapa inferioara
-Gaura infraorbitala:6-8mm sub rebordul orbitar inferior
-la unirea 2/3 ext cu 1/3 int a marginii infraorbitale ,sub sutura zigomatica-maxilara
-la 5 mm inauntru liniei verticale mediopupilare
-pe linia verticala care trece intre cei 2 premolari superiori
-pe aceeasi verticala care uneste gaura supraorbitara cu gaura mentoniera
Calea orala:in fosa canina,in muc mobila,deasupra si lat de vf .radacinii C
-dupa contract cu osul se merge de-a lungul fosei canine=>directia acului in sus,inapoi si
inafara,patrunzand in gaura infraorbitala
-indexul mm stangi fixat suborbitar,perceptandu-se patrunerea in canal(pt frontali
patrundem in canal 6-10mm)
Calea cutanata:medial si inferior de gaura infraorbitala, in dreptul aripii nazala 0,5-1cm inafara
santului nazogenian
-dupa contactul cu osul=>directia in sus,inapoi,si inafara,patrunzandu-se in canal 0,5-1
cm pt a nu leza globul ocular
-indexul mainii stangi pe podeaua orbitei,sub globul ocular,in timp ce policele repereaza
g.infraorbitara

MANDIBULA
1.ANESTEZIA NN ALVEOLARI INFERIORI(LA SPINA SPIX)
-teritoriu anesteziat;osul,dd,gingivomucoasa vestibulara(de la gaura mentoniera la niv liniei
mediane) pe o hemiarcada,partile moi labio-mentoniere,cu exceptia ariei incisive inervate de
n.bucal(muc V,distal de g.mentoniera)

12
Calea orala sau cutanata(cand procesul iflamator sau tumorile cu trismus nu permit accesul)
-repere:creasta temporala,medial si posterior de marg.ant a ramului mandibulei
Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marg ant a mm PTG intern
Planul de ocluzie a M inferiori
-prin palpare cu indexul maineii stangi(anestezia pe dreapta)sau cu policele(anestezia pe
stanga),se repereaza marg.ant a ramului mandibulei,degetul ramanand fixat inte marginea ant si
creasta temporala,tinand in tensiune partile moi
-locul de punctie=>intre creasta temporala si plica PTGM, la 1 cm deasupra planului de ocluzie al
M inf sau 1,5 cm fata de creasta edentata
-directia acului:la inceput sagitala ant-post pana cand ia contact cu osul in dreptul crestei
temporare,corpul seringii || cu arcada inf=>inaintand in profunzime pe fata int.a ramului mand
si datorita oblicitatii sale,va deplasa corpul seringii catre linia mediana a mand(in dreptul C sau
PM arcadei opuse)
-Injectarea incepe in momentul in care atinge osul,apoi la 1 cm in profunzime pt n.lingual,la 1,5-
2cm n.alv inferior situat mai posterior
-obligatoriu anestezia n.bucal in fundul de sac V,in zona laterala
-greseli de tehnica:
 Punctia mai jos=>anestezia nu se efectueaza
 Punctia mai sus=>anestezia n.auriculotemporal sau paralizia mm maseter
 Prea in lat.(inafara)=>proptirea acului in marg ant a ramului mand
 Prea med.(inauntru)=>tulburari de deglutitie
 Prea profund(2,5-3 cm)=>anestezia n.facial.paralizie tranzitorie
-accidente:ruperea acului,inteparea PVN(hemoragii,hematoam,nevrite tranzitorii),patrunderea
subst anestezice in vas(tahicardie,paloare,lipotimie)
Tehnica Veisbrem=printr-o singura punctie anestezica pt nn. alv inf,bucal, lingual
-repere identice cu spina Spix,difera locul de punctie,se realizeaza intre aceste repere ,la 0,5 cm
sub planl de ocluzie a M sup sau 1,5 cm deasupra pl de ocluzie a M inf(sub creasa edentata
superioara)
-directia acului _|_ pe planul mucos(corpul seringii in dreptul PM 1 de partea opusa),acul
patrunde 1,5 cm luand contact osos la niv tuberozitatii mand,aici se lasa o prima cantitate de
subst anestezica pt n. Lingual si alv.inf,apoi se retrage 3-4 mm pt n.bucal
-tuberozitatea mand=proeminenta osoasa la jumatatea distantei dintre incizura sigmoida si
spina spix,la itersectia a 2 creste care coboara de pe fata int. a apofizei coronoiede si de la
nivelul condilului mand
Pt anestezia simultana a alv.inf, lingual, bucal si auriculotemporal=>punctia in muc.obrazului la
intalnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala cu o linie ce trece la ½ dist dintre plica
PTGM si tendonul de insertie a temporalului.
-directia acului:inapoi si inafra,corpul in dreptul C,Pm de pe partea opusa
-patrunde 3-3,5 cm pana la insertia mm PTG extern pe fata interna a condiului,unde se lasa
anestezicul(se aspira!!!-a.maxilara interna)
Pt anestezia n. Alv inf pe cale cutanata-abord submandibular,retromandibular si superior(val
istorica)

2.ANESTEZIA NN BUCAL

13
-anestezie de completare pt mucoasa ggalv situata D de g.mentoniera
-punctie anestezica in vestibului inferior in zonca in care se itervine,subst fiind injectata
submucos
-pe cale orala sau cutanata(completare pt Spix)

3.ANESTEZIA NN LINGUAL IN PLANSEUL BUCAL


-teritoriu anesteziat:versantul lingual al crestei alv de la ultimu M la linia mediana; mucoasa
hemiplanselui bucal; regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
-punctia in santul mandibulo-lingual,in dreptul ultimului M,directa inapoi si usor inafara spre
os,patrunzand submucos 1 cm
1) varianta pt. portiunea ant.a planseului bucal,unde nervul e situat superficial
-punctia in dreptul C sau Pm,in unghiul de rasfrangere a muc.proc.alveolar spre planseu
2)in santul mandibulo-lingual M3,punctia in planseu 1-2mm submucos si se depun 0,5-0,8ml
anestezic
-anestezia se instaleaza in 1-2 min si cuprinde hemilimba,hemiplanseul si muc. Crestei alveolare
de pe versantul lingual

4.ANESTEZIA NN MENTONIER SI INCISIV(LA GAURA MENTONIERA)


-Teritoriu anesteziat:frontalii de partea anterioara,procesul alevolar si fibromucoasa vestib intre
g.mentoniera si linia mediana hemibuza inf si tegum reg.mentoniere de partea respectiva
-G.mentoniera-pe fata externa a corp mandibula la ½ inaltimii osului intre rad PM,la edentati la
½ dist dintre simfiza mentoniera si marg ant a mm masetet,sau daca e destul de edentat chiar
pe creasta
Calea orala:punctia in vestibulul inf in mucoasa mobila in dreptul rad M a PM1,directie oblica in
jos,inauntru si inainte,facand unghi de 15-20 gr. cu axul PM2
-atinge planul osos si prin tatonare patrunde in g.mentoniere(0,5-1ml sol)
Calea cutanata:pt tratamentul nevralgiei de trigemen cu zona “trigger”la niv
g.mentoniere,interventii chirurgicale pt tesuturile moi labio-mentoniere
-punctia in regiunea geniana inf,inapoi si deasupra g.mentoniere la 2 cm inapoia
comisurii bucale
-directia in jos,inautru si inaitne=>prin tatonare in g.mentoniera0,5-1cm unde lasa
depozitul anestezic
-Indicatii:
 Completarea anesteziei n.alv inf
 Interventii labio-mentoniere-cand anestezia locala prin infiltratie deformeaza

5.ANESTEZIA NN MASETERIN
-in trismus
-abordat la incizura sigmoide cu n.temporal si ce 2 nn PTG intern si extern
-punctia sub arcada zigomatica,inaintea tubercului zigomatic anterior
-sol se injecteaza dupa atingerea mm maseter,pana la o poartiune de 2,5cm,unde se lasa 2-3ml
sol anestezic

14
-saca se inainteaza 1 cm=> se anesteziaza mm.temporal,PTG medial si lateral

6.ANESTEZIA PLEXULUI CERVICAL SUPERFICIAL


-plexul cervical superficial asigura inervatia superficiala a portiunii ant-lat cervicale,prin ramurile
cervicale C2-C4
-se desprind 4 ramuri:n occipital mic(reg mastoidiana occipitala)
N auricular mare(reg mastoidiana,para tiroidiana,pavilionul urechii)
N transvers al gatului(reg supra si subhioidiana)
N supraclavicular(reg supra si subclaviculare si umarul)
-pacientul sta in decubi dorsal,cu capul rotat in partea opusa interventii
-reper de suprafata:proc.mastoid,tubeculul Chassaignac
-se palpeaza marg post a SCM si de-a lungul ei o linie ce uneste cele 2 repere=>la ½ ei e
emergenta celor 4 ramuri
-se patrunde cu acul superficial 1-2 cm si se extinde 2-3 cm caudal si cranial

7.ANESTEZIA PELXULUI CERVICAL PROFUND


-este un blocaj anestezic paravertebral C2-C3-C4
-indicata in ligatura carotidei externe,limfadenectomia,extirparea chist cervical
-pacientul in decubit dorsal,cu capul rotat in partea opusa interventiei
-repere de suprafata: proc.mastoid,tubeculul Chassaignac si marg .post a SCM
-C2 la 2 cm inf de mastoida,C3 la 4 cm,C4 la 6 cm,C1 e motor si nu se anesteziaza
prin aceasta teh nica
-tegumentul si t.cutanat fixate intre index s police
-acul spre caudal(pt a evita patrunderea in canalul medular) si se avanseaza pana la contactul cu
proc. tranvers al vertebrei, se retrage 2-3mm ,se aspira,se injecteaza 3-4ml sol anestezica
-complicatii:
 Nu trebuie sa se depaseasca doza maxima pt ca plexul e ff bine vascularizat
 Injectarea anestezicului in a.vertebrala=>convulsii
 Sdr.Claude-Bernard-Horner(difuzarea anterioara)
 Deficit in teritoriu C5-C6(patrunderea in plexul brahial)-deficit flexia antebratului
 Pareza de hemidiafragm-decompensare respiratorie

E) ACCIDENTE SI COMPLICATII
-accidente locale
-complicatii locale
-accidente generale
A.ACCIDENTE LOCALE
1.DUREREA

15
-folosirea unor ace cu bizoul tesit
-injectarea rapida
-ace cu asperitati,dupa ce au luat contact cu osul si cand sunt retrase,lezeaza tesutul
-solutii prea calde sau prea reci
-solutii anestezice cu urme de alcool sau de subst antiseptice
-injectarea din eroare a unor substante toxice sau expirate
-inteparea trunchiului nervos sau a tecii nervoase=> anestezia se instaleaza rapid,durerea de
scurta durata,anestezia prelungita ca durata(5-6 ore)-uneoi procese de nevrita traumatica
-inteparea sau traumatizarea tesuturilor
-distensia brusca sau dilacerarea tesuturilor(rata ideala 1ml/min- 2 ml/min)
-solutii anestezice=> dureri datorita pH urmelor de alcool,amestec cu antiseptic
-anestezia in tes.inflamate=>anestezicele locale sunt sub forma de sare,prin adaugarea de
HCl,care imbunatateste solubilitatea in apa si stabilitatea
-anestezicul e neutralizat de sistemele tampon de fluidul tisula si o parte din forma
cationica e transformata in baza neionizata
-inflamatia duce la o aciditate in reg afectata cu efecte:limitarea formarii bazelor
neionizate,modifica produsii de inflamatie,absorbtia mai rapida a anestezicului datorita faptului
ca:masele sangvine sunt dilatate; exista 2 metode principale de obtinere a anesteziei in prezenta
inflamatiei tisulare=>adm la distanta de zona inflamatorie,injectarea unor cant mai mare de
antiseptic in reg,printr-o anestezie de baraj
-erori de subst-folosirea carpulelor cu marcaj!

2.LEZIUNI VASCULARE
a.inteparea vaselor=>extravazarea sangvina in tes.inconjuratoare
-compresie 1-2 min
-obligatoriu aspirarea inainte de a injecta sol anestezicadaca se aspira sange,se retrage putin
acul si de reaspira(hemoglobina inactiveaza anestzicul=>se schimba carpulele)
b.Hematomul:factorul determinant este densitatea tes. ce inconjoara ramul lezat,ca si vol
acestuia
-apare prin lezarea a. sau v. in cursul anesteziei tronculare periferice la tuberozitate si spina spix
sau anestezia n.mentonier(intra pe canal)
-extravazarea sangvina pana cand P.extravasc o depaseste pe cea intravasc. sau la formarea
cheagului
1.hematomul la tuberozitate:lezarea plexului nervos PTG,a alv post-sup sau a.maxilara
interne,situate post,med si sup de tuberozitatea maxilara
-clinic:tumefactii geniene dupa anestezie,se extinde ant si inf
-tratament:compresia reg geniene cu palma,timp de cateva minute,rulouri de comprese
in santul vestibular sup ,cat mai distal posibil.Se aplica un prisnitz rece,mentinut printr-un
pansament compresiv,pt a favoriza vasoconstrictia.Pansamentul se mentine 24-48h,zona nu e
expusa la caldura cel putin 6 h
-caldura locala se utilizeaza dupa 48h cu rol analgezic=>se poate aplica printr-un prisnitz
cald pt 20 min,la fiecare ora
-se resoarbe dupa 7-10 zile

16
2.hematomul la spix:manifestari orale=>tumefactie pe fata interna a ramului mand si
posibil modif de culoare a mucoasei
-presiuni pe fata int. a ram mandibula ,tratament antiflogistic local si AB

3.PAREZA FACIALA TRANZITORIE


-in anestezia la Spix,cand inj se face prea profund,acul fiind directionat spre posterior,iar
substanta patrunde in gl.parotida si infiltreaza ramurile terminale ale n facial
-semne clinice:lagoftalmia cu blefaroptoza,coborarea comisurii bucale si disparitia miscarilor
mimicii de partea afectata cu asimetrie faciala
-dureaza cateva ore

4.PAREZA TRANZITORIE A NN AURICULOTEMPORAL


-in timpul ansteziei la Spix,cu acul mult mai sus
-anestezia reg.temporale si a pavilionului urechii

5.TULBURARI OCULARE
-anestezia n.infraorbital,prin difuzarea anestezicului in orbita sau infiltratia n.optic
-edem palpebral,cu oftalmoplegie,exoftalmie,dislopie,pierderea temporara a vederii
-remisie in 1-1,5h fara tratament
-hemoragii sau hematoame intraorbitare sau itnraoculare,chimoze palpebrale si conjunctivo-
bulbare,tulburari de vedere
-se patrunde maxim 0,5-0,8mm in canal

6.RUPEREA ACULUI
-ace subtiri cu rezistenta redusa la rupre,ace indoite
-introducerea rapida a acului,lovirea de planul osos,injectarea rapida a anestezicului
-schimbarea brusca a directiei acului,intratisular
-introducerea completa aacului pana la ambou
-inteparea in lig PTGM cu intrarea in tensiune a acestuia
-Tratm:se mentine gura deschisa ,medicul tine in continuare degetul pe reperul
osos,indepartarea acului cu pense Pean si ex.RX-eventula interventie chirurgicala de catre
specialist

B.COMPLICATII LOCALE
1.DESCUAMAREA EPITELIALA SI ULCERATII ALE MUCOASEI
-prin iritarea prelungita a tes.moi orale datorita:
-aplicarii anestezicului topic pe muc.orala timp mai indelungat
-susceptibilitatea tesuturilor la anestezicul topic(sensibilitate crescuta)
-se recomanda ca anestezicul topic sa fie in contact cu mucoasa 1-2min
-se remit in cateva zile
-in etiologie ulceratiile postanestezice:stomatite aftoase recidivante; herpes simplex;
traumatism tisular

2.NECROZE ALE MUCOASEI

17
-pe fondul unor ischemii prelungite sau decolari brutale ale mucoperiostului
-dupa anesteziile in muc.fixa a boltii palatine,mai rar vestibular
-ischemia se datoreaza vasoconstrictorului din sol.anestezica
-necroza prin tulburari trofice intereseaza mucoasa,periostul,osul
-zona de necroza violacee,devine brusc cenusie cu flictene care se deschid spontan
-tes se detaseaza in sfacele sau mici sechestre osoase,margini neregulate,fund murdar ,e
dureroasa spontan si la atingere, se suprainfecteaza rar.
-7-10 zile,se indica detasarea zonelor necrozate,mese iodoformate,analgezice,antiinfl
nesteroidiene

3.INJECTIILE POSTANESTEZICE
-datorate contaminarii inainte de injectate(ac care s-a atins de dd,obraz);asepsie incorecta a
tes,inainte de punctie
-clinic:celule infiltrative sau colectii supurate(spatiile PTGmax,PTGmand,planseul bucal,obraz)
-tumefactie,trismus,disfagie,dureri nevralgice iradiate care nu credeaza la antialgice obisnuite
-apare la 2-3 zile de la punctia anestezica
-incizie,drenaj,AB,antialgice,antiinflamatoare nesteroidiene

4.TRISMUSUL PERSISTENT
-limitarea deschiderii arcadelor dentare,din cauza spasmului musc masticatorii.mai frecvent la
anestezia la Spix.
-punctii anestezice repetate ,hemoragiile pot produce iritatii tisulare care duc ladisfunctii
musculare,cantitate mare de anestezic local;punctia septica-insamantarea spt.PTGM si
instalarea unui proces supurativ; ischemia prelungita-datorata vasoconstrictorului
-la 2 zile de la punctia anestezica sau tardiv la 5-6 zile
-in lipsa trat.se poate croniciza-fibroze si contractura cicatriceala
-tratament:pisnitz cald(20 min la fiecare
ora),analgezice,miorelaxante,benzodiazepine,mecanoterapie:miscari de
deschidere/inchidere/lateralitate 5 min la 3-4h
-ameliorare in primele 48 ore
-in cazul unui proces supurativ:incizie,drenaj,AB

5.PARESTEZIILE PERSISTENTE
-traumatizarea cu acul a trunchiurilor nervoase
-edemul=>creste P in zona filetului nervos determinand aparitia paresteziei
-poate persista luni/ani
-alta cauza:hemoragia in jurul tecii nervoase=>sangerarea creste presiunea asupra nervului-
parestezie
-se pot produce astfel leziuni prin muscare,termice,chimice
-afectarea sensibilitatii gustative(cand e afectat n.lingual)
-se remit in 8 sapt fara tratament
-tratament:expectativ si vit.B12

6.ALVEOLITA POSTEXTRACTIONALA

18
-vasoconstrictorul impiedica sangerarea normala cu vasoconstrictie prelungita
-ischemia t.locale si a nervului alveolar favorizeaza necroza
-mai ales in anestezia intraligamentara,unde asespsia e deficitara si injectarea se face sub
presiune

C.ACCIDENTE SI COMPLICATII GENERALE


1.SINCOPA VASOVAGALA
=pierderea cunostiintei,de scurta durata(1-2min)=>slabiciune generala musculara,cu pierderea
tonusului postural si incapacitatea pacientului de a se mentine in ortostatism
-lipotimia-scaderea fortei musculare,ameteli,paloare,dar cu pastrarea constientei
-e precedata de stare de rau,ameteli,alterari ale perceptiei vizuale,parestezii ale
extremitatilor,paloare,transpiratii,greturi
-fenomenul “iceberg”-ascunde alte afectiuni severe(DZ,sincope cardiogene,tulburari de
ritm/conducere,sincope de durere, bradicardii congenitale,osteoscleroza,epilepsie)
-frecvent la copii si adolescenti,pacientii fara boli organice,persoane cu labilitate neur-
vegetativa,stres
-nu are tratament specific
-examen clinic:
a.presincopal:paloare,diaforeza,greata,cascat,hiperventilatie,tahicardie,bradicardie,hT
b.sincopal:pierderea brusca si tranzitorie a starii de constienta,ventilatie neregulata,diminuata
sau absenta,secuse musculare cu aspect de spasme clonice,hT si bradicardie
-Tratament
 Intreruperea interventiei
 Oxigenoterapie
 Controlul si favorizarea ventilatiei pulmonare
 Controlul libertatii caiilor respiratorii
 Inlaturarea obstacolelor ce ar limita misc resp si circulata cerebrala
 Activarea circulatiei si resp prin stimulare fizica
 Asistarea la nevoie a respiratiei si aplicarea manevrelor de resuscitare resp
 Monitorizarea semnelor vitale

2.HIPOTENSIUNEA ORTOSTATICA SINCOPALA


-scaderea brusca si excesiva a TA in pozitie ortostatica
-pierderea cunostiintei in momentul trecerii din clino in ortostatism,precedata de senzatiile de
rau de inaltime, ameteli, tahicardie,contractii tonico-clonice
-cauze:
 Varsaturi,diareree,deficit de hidratare,transpiratii abundente
 Hipovolemia prin hemoragie importanta-ulcer hemoragic,sarcina extrauterina rupta
 Boli ale SNC
 Vasodilatatie indusa de unele medicamente

3.SINCOPA SINUSULUI CAROTIDIAN

19
-la schimbarea brusca a pozitii capului in fotoliu dentar,compresia accidentala a reg
laterocervicale in timpul examinarii bolnavului sau intreventii trapeutice in periadenite,tumori in
reg.sinusului carotic
-favorizat de varsta
-criza e scurta de la 30sec-1min

4.ACCIDENTE ALERGICE
=reactii imunologice la un antigen mediate de IgE
-simptome:prurit,rash,eritem,angiodem,dispnee cu wheezing,tahicardie,hipotensiune
arteriala,colaps
 Usor-reactia tegumentara e unica forma
 Medie-hipotensiune si edem de mucoasa la niv tractului respirator-obstructie respiratorie
 Grava-la cateva sec sau minute de la injectare:
-cutanat:prurit intens,conjunctivita,rinita,piloerectie
-gastrointestinal si genito-urinar:diaree,greata,varsaturi,incontineta urinara
-respirator-dispnee,cianoza,wheezing
-cardiac:palpitatii,tahicardie,hTA,aritmii cardiace,stop cardiac

5.CRIZA DE ASTM BRONSIC


-determinata de ingustarea reversibila a bronhiilor prin spasmul mm netezi,edemul muc
bronsice si hipersecretie de mucus
 Extrinsec:bronhospasmul apare ca rezultat al cotnactului cu alergeni extrinseci(polen,praf)
 Intrinsec:bronhospasumu e produs de factori non-alergici(fumat,stres,aer rece)
-clinic:dispnee acuta,wheezing dat.reactie de hipersensibilizare mediate de IgE fata de antigen
-se evita sedintele luni,aspirina,bisulfitii,adrenalina,AB
-combaterea emotiilor prin sedare cu inhalaror sau bronhodilatator inhalator,oxigenoterapie

D.ACCIDENTE GENERALE DE SUPRADOZARE


-debilitatea fizica generala-pac cu deficit ponderal sub 50kg; copii 8-10 ani,varstnicii peste 70
ani,pacientii supraponderali,disfunctia hepatica,insuficienta renala
-semne obiective:frison,contractii musculare,tremor initial la mm fetei si partile distale ale
mb.,convulsii generalizate tonico-clonice,depresia SNC(parestezii lb,ameteli,confuzii,tulb vizuale
si auditive)
-formele minore=>confuzie logoree dizartrie greata
-trat.=>oprirea adm.anestezicului,monitorizare semen vitale, supraveghere clinica timp
de o ora
-formele medii=>cefalee nistagmus agitatie neuropsihica,fasciculatii musculare si tremor al fetei
si extremitatilor inferioare
-trat.=>oprirea anestezicului plasarea pac in decubit dorsal.monitorizarea clinica si
instrumentala a functiilor,adm de oxigen,supravegherea pacientului timp de 1h
-formele severe=>convulsii tonico-clonice,deprimare SNC,cardiocirculatorie si respiratorie,stop
cardiac si respirator
-trat:oprirea anestezicului,decubit dorsal cu capul in lateropozitie,se asigura protejarea
pacientului de loviri,rani,arsuri in caz de convulsii

20
1.CONVULSIILE
-expresia clinica a unei suferitne cerebrale,deterinata de stari patologice sau
-trat incorect sincopa vaso-vagala
-supradozarea anestezicului-lidocaina peste7 mg
-epilepsie
-se asociaza cu pierderea cunostiintei,varsaturi obstructie mecanica
-trat
 Asezarea pacientului in pozitia de siguranta
 I se pune un obiect moale sub cap
 I se introduce un obiect moale intre arcade pt a impiedica muscarea lb
 Indepartatea obiectelor ce ii pot provoca rani
 Aspirarea secretiilor din CB
 Oxigenoterapie
 Thiopental 100-150mg I.V; Diazepam 5-20mg I.V fractionat
 Monitorizarea fct vitale
 Solicitare serviciu de urgenta

2.ANGINA PECTORALA SI IM
-determinata de emotie,durere=>descarcari de catecoli cu cresterea consumului miocardic de
O2
-durere brusca,retrosternat,cu iradierea in umarul stg sau ambii umeri
-criza scurta(10-15min),peste 20 min=IM
-tratament:pozitie decliva cu mb inf ridicate,monitorizarea functiilor vitale, O2,nitroglicerina
sublingual(0,5mg)se repeta al 5 min(1-1,5mg)aspirina

3.ACCIDENTUL GENERAL HIPOGLICEMIC


-la pacientii diabetici insulinodependent,cu supradoza de insulina,nemancat,redus portiile
alimentare,stres,emotii,infectii
-senzatie acuta de foame,greata,extremitati reci,umede
-tahicardie,parestezii,obnubilare,convulsii
-se adm glucoza ,zahar per os,monitorizat 1h

4.ACCIDENTUL GENERAL HIPERGLICEMIC


-pac diabetici insulinodependenti,a caror programare a interferat cu adm de insulina si
programul de masa
-tegumente uscate,calde,lipseste senz de foame,lipsesc contractiile clonico-tonice
-se sedeaza pac lejer cu Midazolam 3-7mg/os

5.ACCIDENTUL GENERAL HIPERTENSIV


-acc se prod dat unui puse de TA=acc hipertensiv
HTA=val >16mmHg val max
>9,5 mmHg val min

21
Clinic, puseu de HTA:
-cefalee
-pac agitat nejustificat
-val f mari ale TA
Trat :
-se scada rapid TA
-se face depletie vasc de voldiureza(Furosemid 20mg/fiola; Nifedipina 10 mg/ se mesteca;
Nitroglicerina )+fact emotional(Midazolan 2-4 mg)
-daca pac nu-si revine→cardiolog

6.CRIZA TIROIDIANA
-agitatie,febra,hipertensiune,tahicardie,extrasistole=>soc=>colaps
-adm IV de hidrocortizon 100-200mg

7.INSUFICIENTA SUPRARENALA ACUTA


-obnubilare severa,dureri in spate,in abdomen cu pseudoperitonita,hTA,hipoglicemie,voma
-fara trat.-colaps
-oprire trat,decubit,monitorizare semne,oxigenoterapie,realiz.unei linii venoase,sustinere
respiratie,transferarea intr-un serviciu de urgenta

8.ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL


- Simptomatologie:
-pac nu e oblig sa-si piarda cunostinta
-dureri de cap
-tlb de vedere
-tlb acustice(de auz)
-convulsii in z temporala?
Tratament:
-antihipertensiv: diuretic+Nifedipina
-salvare
-transfer la neurolog

E) ANALGEZIE- SEDARE CONSTIENTA INHALATORIE CU PROTOXID DE AZOT-OXIGEN IN


MEDICINA DENTARA SI CHIRURGIA OMF
- pe cale inhalatorie, intravenoasa sau combinata
-ca supliment analgetic si sedativ, asociat anesteziei locale

Protoxidul de azot
Proprietati fizico-chimice:
-gaz incolor, miros dulceag, neiritant
-pct de fierbere -181 grade celsius
-indice de solubilitate sange/gaz=0,47
-concentratia necesara pt a produce anestezia 75-90%

22
-neinflamabil dar intretine arderea, neexploziv
-solubilitate redusa
Proprietati farmacologice:
- ap. Respirator – modificari de ritm si de amplitudine respiratorie
- depresant respirator usor
- raspunsul ventilator la hipoxie scade ft mult
- ap. Cardiovascular – ritm, debit cardiac, TA neinfluentate
- efect depresant lla bolnavi cu BCI
- ap. Digestiv –greata si varsaturi, creste salivatia, deglutitie dificila
- hematopoeza – leucopenie, anemie aplastica, anemie megaloblastica
- sarcina – nu este influentata
- date de farmaco dinamica – absorbtia crescuta a acestui gaz produce :
* efect : creste volumul ventilator si aportul tuturor gazelor cu care N2O este in amestec
catre alveole
* concentrarea anestezicului volatil cu care N2O este asociat

ANALGEZIA SI SEDAREA CONSTIENTA INHALATORIE CU PROTOXID DE AZOT SI O2


Indicatii – sunt legate de :
1. terenul pacientului
2. anxietatea – determina :
 teama de anestezie
 teama fata de operatie si durere
 teama de riscurile anesteziei si ale interventiei
3. afectiuni medicale sistemice
 afectiuni cardio-vasculare :
 impiedica cresterea necesarului de O2
 scade catecolaminele
 afectiuni respiratorii :
 nu este iritant
 inlatura stresul din crizele de astm
 afectiuni hepatice
 nu interfera cu insuficienta si ciroza hepatica
 tulburari neuro-motorii
 este indicata in asociere cu benzo-diazepinde I.V. (controlul miscarilor
involuntare)
4. sarcina – restrictii si contraindicatii in primul si al 3-lea trimestru de sarcina

5. reflex de voma exagerat – indicat in :


 prepararea cavitatilor
 carii de colet
 tratamente endodontice
 tratamente parodontale
 slefuirea dd vitali
 extractia dentara
23
Contraindicati :
1. absolute : nu exista la concentratia minima de O2
2. relative
a) personalitate compulsiva
b) claustrofobie
c) copii cu tulburari de comportament
d) afectiuni psihiatrice
e) afectiuni respiratorii de natura infectioasa
f) afectiuni pulmonare cronice
g) obstructia nazala cronica
h) talasemia, anemia megaloblastica
i) narcomanii
j) scleroza multipla
Aparatura necesara :
1. sursa de gaze : cilindrii albastrii cu N2O lichid si cilindri albi cu O2 lichid
2. reductori de presiune – la fiecare dintre cei 2 cilindrii (mentine presiunea gazului stabila)
3. debitmetru – asigura adminnistrarea unei cantitati stabile de gaz si dozarea amestecului
4. masca nazala – prevazuta cu o valva
5. balon rezervor – suplimenteaza necesarul de gaze – cand volumul gazelor ce ies din
debitmetru nu este suficient pt volumul respirator al pacientului

TEHNICA ADMINISTRARII AMESTECULUI N2O/O2 PT SEDARE-ANALGEZIE CONSTIENTA


- instalarea confortabila a pacientului in clinostatism
- explicarea metodei
- amplasarea aparatului cu debitmetru in spatele pacientului (manevrare usoara)
- se asigura ca tuburile de O2 si protoxid sunt deschise si functioneaza
- se deschide accesul O2 la un debit de 5 L/min
- alegerea mastii nazale
- fixarea celor 2 tuburi in jurul spatarului scaunului cu cleme
- reglarea fluxului de gaze la 5 L/min
- se pune robinetul pt amestec la 100% O2
- umplerea balonului rezervor cu O2 aproximativ 50%
- pacientul respira 1 min O2 100%
- reglarea robinetului pt amestec la 90 % O2 si 10 % protoxid
- respirare O2 100% 2-4 min

Reguli obligatorii :
 administrarea amestecului de gaze va incepe si se va termina cu O2 100% timp de 2-4 minute
 administrarea N2O se face titrat progresiv
Incidente :
 respiratie bucala
 dificultati de a respira pe nas
 circuitul nu e etans

24
 pacient vorbaret, usor agitat sau prezinta greturi
Complicatii :
 transpiratii abundente – frunte + mebre superioare
 frison
 greata, varsaturi
 hipersalivatie
 manifestari comportamentale exagerate

EXTRACTIA DENTARA

Indicatiile extractiei DP
1.Patologia dento-parodontala
-distr cor-rad mari care nu lasa posib unor lucr protetice,in special cand distructia coronara e
extinsa si subgg
-dinti cu gangrene complicate cu parodontica apicala cronica (granuloame,chisturi) la care
rezectia apicala nu are indicatie sau a esuat
-dd cu complicatii supurative(abcese periosoase,adenite supurate),care nu au indicatie de trat
converator endo/chirurgical
-dd cu complicatii supurative grave(abcese ale spatiilor fasciale,flegmoane,osteomielita).Dd
laterali care nu au indicatie de trat conservator
-dd care au determinat/intretinut procese supurative sinusale
-dd cu parodontopatie marg cronica profunda si mobilitate gr II/III la care trat.conservator nu e
indicat

2.Patologia pseudotumorala/tumorala de cauza dentara


-dd care in urma iritatiei locale cronice=>lez.hiperplazice reactive si inflamatorii(epulis like)
-dd care au transf chistice/tumorale benigne+dd vecini cuprinsi

3.Patologia traumatca OMF


-fracturi corono-rad extinse sub pragul gg
-fracturi oblice rad sau longitudinale sau transversale in 1/3 cervicala sau medie
-dd fracturati sau luxati complet in urma traumat
-dd sunt in focarul de fract si daca impiedica sudarea corecta a fract sau daca det complic
septice
-dd cu retractie ging imp si mobilitate f mare

4.Anomalii de nr,pozite,forma
-dd inclusi ce nu pot erupe
-dd inclusi sau erupti ce provoaca inghesuiri sau nu permit eruptia sau redresarea orto
-in scop orto

25
5.Tratament preprotetc
-dd mult extruzati,egresati sau inclinati care defav tratam.
-edentatia subtotala max,in care prezenta unui sg dd impiedica adaptarea marginala a protezei

6.Situati speciale
-pac cu afectiui generale,care impun necesitatea asanarii focarelor infectioase din CB inainte de
trat radiant sau interv chiru.majore
-lipsa posib.practice de realiz.a unui tratm. conservator

Indicatile extractei DT
1.DT care impiedica eruptia DP sau determina eruptia lor in malpozitie.In cazul ageneziei DP,DT
se mentine cat mai mult timp pe arcada

2.procese carioase complicate,fara indicatie de tratament consevator si care intretin procese


septice locale sau generale(adenite,abcese,osteite)

3.DT cu lez traumatice sau prezenti in focarul de fractura impiedica sudarea corecta a fract sau
daca det complic septice

Contraindicati de extractei dentare


a.ABSOLUTE
-leucemia acuta si IMA recent(mai putin de 6 luni)
b.RELATIVE
1. locale
-leziuni locale ale mucoasei orale(herpes,stomatie,afte,chilite,candidoze)
-sinuzita maxilara rinogene
-procese supurative acute(pericoronarie acute,celulita acuta,abcese periosoase,ale spatiilor
faciale,flegmoane)-mai intai drenaj si temporizarea extractiei pana la remitere
-pacientii cu trat.radioterapeutic la niv extremitatii cefalice-risc de osteoradioneroza;pacientii cu
tratam.radiochimioteraputic
-tumori maligne in teritoriul OMF
2. generale
a.Boli cardiovasculare
-IMA recent
-cardiopatie ischemica mica /HTA-extractia cu anestezie fara vasoconstictor si limitarea stresului
-clase de risc
 Risc major:purtatori de proteze valvulare,edocardita bacteriana in antecedente,malformatii
cardiace complexe,sunturi
 Risc mediu:valvulopatii necorectate,defecte septale necorectate,canal arterial,coarctatie de
aorta,prolaps de valva mitrala
 Risc neglijabil:malformatii cardiace corectate(mai mult de 6 luni),prolas de valva mitrala fara
regurgitatii,sufluri inocente,RAA in antecedente,pacemaker,IMC,by-pass coronarian
-pt.risc major si mediu-Abprofilaxie:amoxicilina 2g in doza unica,per os cu o ora inainte.La copii
50mg/kgc,maxim 2 g..

26
-I.V. 30 min inainte
-alergici la B-lactamine:Clindamicina 600mg(copii 20mg/kg-maxim 600mg)

b.Tratament antcoagulante(Trombostop,Marcumar)
-se monitorizeaza INR(val 0,8-1,2),valoarea normala aparand la 2-4 zile de la oprirea
tratamentului
-sutura plaga
-placa de protectie care se mentine 48-72h postextractional
-se reia medicatia a2a zi dupa extracti

c.Diabetul zaharat(dat vasculopatei periferice diabetce)


-clase de risc
 Risc scazut:bun control metabolic,regim stabil,asimptomatic,fara complicatii; glicemie a jejun
sub 200mg/dl
 Risc moderat:ocazional simptome,echilibru metabolic,fara istoric recent de
hipoglicemie/cetoacidoza,glicemie a jejun sub 250mg/dl
 Risc crescut:multiple complicatii,slab control metabolic,episoade de
hipoglicemie/cetoacidoza,glicemia depaseste frecvent 250mg/dl
-glicemia sub 180mg/dl
-extractia la ½ intervalului dintre 2 mese
-anestezie fara vasoconstrictor
-sutura si ABterapie

d.Leucemii acute
-CI total extractia
-Leucemiile cronice:sutura si AB profilaxia inf locale

e.Tulburari hepatce
-det.modificari in hemostaza prin perturbarea sintezei:protrombina,fibrinogen,vit K
-masuri suplimentare de protectie ale personalului medical

f.Infecte Hiv/SIDA
-masuri de protectie suplimentare ale personalului medical
-protejarea bolnavului contra hemoragiei si inf.postextractionale
-atentie in manipularea materialelor si instrumentelor
g.Imunosupresoare
-la bolnavii cu transplante,boli autoimune,reactii de hipersensibilitate
-Abterapia postextractionala

h.Cortcoterapia
-nu se intrerupe tratm cu corticosteroizi
-Abterapie postextractionala si Igiena locala riguroasa

i.Radioterapia la niv extremitati cefalice

27
-risc mare de complicare a extractiei cu osteoradionecroza
-extractia dd care prezinta risc de aparitie a patologiei dento-parodonto. inainte de inceperea
tratam cu 10-14 zile
-sutura plagii

j.Chimioterapia
-se monitorizeaza pacientul prin efectuarea seriata a hemoleucogramei
-leucocitele sunt peste 2.000/mm3 si trombocitele peste 50.000/mm3-posibilitatea efectuarii
extractiei

k.Tratam.cu bisfofonat
-CI extractia din cauza riscului de osteomielita mandibulara

l.Sarcina
-in I trim restrangerea maxima a adm.med,RX numai in cazuri ff justificate
-anesteziile in doze mici,tratam.cat mai netraumatizant
-in III trim-se poate provoca o nastere prematuca,de aceea tratam se vor realiza in sedinte
scurte,fara tratamente laborioase

Examenul clinic si examenul radiologic


a) ex clinic
- stabilirea indicatiei de extractie
- evaluarea gradului de dificultate –depinde de:
1.accesul chirurgical- deschiderea interarcadica
- cauza trismusului
- localizarea si pozitia dintelui ce va fi extras
2.mobilitatea dintilor – mare – afectiuni parodontale severe
- extractie usoara dar sangerare mare
- mica – hipercementoza sau anchiloza dento-alveolara
3.gradul de distructie coronara
 prezentqa cariilor intinse sau a obturatiilor voluminoase
 posibilitatea fracturii in timpul extractiei
 clestele aplicat cat mai apical a.i. sa prinda partea radiculara a dintelui
4.relatia cu structutrile vecine – relatia cu sinusul maxilar si cu canalul mandibular
- se separa radacinil;e in prealabil si apoi se extrag separat
5.examenul radiologic
6.configuratia radacinilor – marimea, gr de divergenta, curbura, forma, nr, densitatea
osului
7.raportul dintilor temporari cu foliculii dintilor permanenti

b) ex radiologic
- evidentiaza: nr, marimea, forma, directia radacinilor, septul interradicular, spatiul
periradicular, densitatea osoasa, prezenta leziunilor periaapicale, raporturile cu elementele
anatomice adiacente

28
Instrumentarul pentru extracte
a) sindesmotoame
-maner + parte activa
-partea activa – lama foarte subtire si taioasa
- seamana cu un elevator
- se insinueaza intre dinte si marginea gingivala, la colet, apoi intre radacina si
si alveola, sectionand lig alveolo-dentar cat mai apical
b) elevatoare – asemanatoare sindesmotoamelor dar lama mult mai robusta
- lama – forma de jgheab sau „ in vf de lance ”
- drepte pt maxilar sau curbe pt mandibula (cele curbe sunt perechi)
- elevatorul „picior de ciuta”- activ frontal, fol pt extractia resturilor radiculare
- elevatorul „in limba de crap” – extractia molarilor de minte inferiori
c) clest de extracte – maner + partea activa(falci)
-falcile – in prelungirea manerului sau paralel cu el – maxilar
- unghi drept sau obtuz cu manerul – mandibula
-clesti – drepti – maxilar in zona anterioara
- in baioneta – maxilar posterior
- cu falci rotunde – dd monoradiculari
- cu falci cu pinteni – dd pluriradiculari
- pereche stg/dr – pt molarii maxilari (M3 unul singur)
- indoiti pe muchie – pt molarii mandibulari
d) instrumentar ajutator extractei – departatoare, bisturiu, decolatoare, freze dentare si
de os, pensa, ace si fire de sutura, forfecute de plastie

Principii generale ale tehnicilor de extracte


1.Sindesmotomia
-sectionarea ligamentului circular al dintelui care va permite clestelui sau elevatorului o
insinuare cat mai profunda subgg fara a traumatiza gingivomucoasa alveolara

2.Dilatarea osului alveolar


-se realizeaza progresiv prin ruperea ligamentelor alveolo-dentare si mobilizarea dd,folosind
elevatorul
-se insersa in spt. Parodontal si pe principiul parghiilor se creeaza progresiv un spatiu intre dinte
si alveola+luxare
-elevatorul e inserat_|_pe dd si rotat spre dd de extras=>+expansiune

3.Aplicarea clestelui de extracte


-in axul dintelui
-mai intai falca pe fata orala si apoi pe cea vestibulara
-la pluriradiculari,pintenii sa fie insinuati interradcular
-falcile vor fi mentinute|| cu axul dd pentru ca fortele de P exercitate sa fie de-a lungul axului
vertical pt o eficienta maxima

29
4.Luxarea dd cu ajutorul clestelui de extracte
-miscari de basculare V-O.
-pe masura ce osul alveolar se dilata,clestele e aplicat cat mai apicat
-la m inf si la M1 sup-bascularea are amplitudine mai mare spre O,dat crestei zig-alv si grosimea
corticalei V,datorata de linia oblica externa.
-se mai pot asocia miscari de rotatie in ax,mai ales la monoradiculari cu rad.drepte,cu forma
conica

5.Extracta propriu-zisa
-dupa ce dd e suficient de mobil,se practica o tractiune in ax,lent progresiva+miscari de
basculare si rotatie insistand in sensul in care dd cedeaza mai usor
-in cazul extractiilor multiple:Dd maxilari=>z.posterioara si apoi z.anterioara

6.Chiuretajul alevolei postextractonale


-necesar dupa orice extractie,pt a indeparta eventualele resturi patologice-t.de
granulatie,granuloame,chisturi
-chiureta dreapta la maxilar si curba la mand.

7.Sutura postextractonala

TEHNICA EXTRACTIEI PE GRUPE DE DINTI


1. I superiori
 anestezie locala :
o anestezie plexala vestibulara transfrenulara + la gaura incisiva
o anestezie la gaurile infraorbitale bilateral + la gaura incisiva
 decolarea gingivo-mucoasei cu elevatorul drept sau sindesmotomul => marirea coroanei
clinice a dintelui
 luxarea in sens V-O (mai ferma si mai ampla spre V)
 forte de rotatie lente
 miscare de rotatie minima la IL
 tractionare in sens V-Incizal cu forte reduse

2. C superiori
 anestezie :
o plexala + gaura incisiva
o gaura infraorbiatala + gaura incisiva
 decolarea gingivo-mucoasei cu elevator sau sindesmotom drept
 clestele cat mai profund in alveolar – miscari de basculare V-O mai ample spre V
 luxatie si tractionare usoara in directie V-Incizala

30
3. PM1 superior
 anestezie :
o plexala + infiltratie palatinala
o plexala + gaura incisiva si palatina mare
 decolarea gingivo-mucoasei cu elevator sau sindesmotom drept
 cleste cat mai apical
 luxare in sens V-O cu forte reduse in special in sens P
 evitarea fortelor de rotatie
 extractie prin tractiune in sens ocluzal si usor V

4. PM2 superior
 anestezie :
o plexala + infiltratie palatinala sau la gaura palatina mare
o in canalul infraorbital + santul palatinal sau la gaura palatina mare
 decolarea gingivo-mucoasei
 cleste sub nivelul coletului
 miscari puternice de basculare in sens V si directie V-O cu forte rotationale de tractiune

5. M1 superior
 anestezie :
o V : la tuberoritatea maxilara + plexala pt radacina MV
o Palatinal : la gaura palatina mare
 sindesmotomie cu sindesmotom sau elevator drept
 cleste de M superior cu pinten pe falca V
 miscari de basculare V-O mai puternice spre V
 extractie prin forte de tractiune in ax + basculare V

6. M2 superior
 anestezie :
o V : la tuberozitate sau plexala la nivelul M2
o Palatinal la gaura palatina mare
 idem M1 superior

7. M3 superior
 anestezie :
o la tuberozitate sau plexala la nivelul M3
o palatinal – la gaura palatina mare
 cleste special pt M3 superior
 basculare V-P de amplitudine redusa
 cand prezinta o singura radacina – extractie cu elevator drept sau curb cu parta activa
spre D

31
 varful elevatorului intre M2 si M3 + miscare de rotatie => se luxeaza si se extrage spre in
jos si posterior

8. I si C inferiori
 anestezie :
o V
 Plexala
 La gaura palatina
 Spina spix
 Pt IC anestezie bilaterala
o Lingual – in santul mandibulo-lingual in dreptul M3
 elevatoare curbe si clestele pt frontali inferiori
 clestele se aplica cat mai apical
 miscari de basculare in directie V-L cu amplitudine egala in ambele sensuri
 extractie prin tractiune in ax + basculare vestibulara

9. PM inferiori
 anestezie – tronculara periferica la Spina Spix
 sindesmotomie
 cleste indoit pe muchie aplicat apical
 luxarea prin miscari de basculare V-L
 extractie prin tractiune in sens V-ocluzal

10. M1 si M2 inferiori
 anestezie :
o Spina Spix + infiltratie V a nervului bucal
o Procedeu Veisbrem
 cleste indoit pe muchie cu pinten la varf pe ambele falci ‘
 sindesmotomie
 aplicarea clestelui cat mai apical + presiune puternica
 miscari de basculare in sens V si L
 extragere prin miscari de basculare spre V

11. M3 inferior
 anestezie – idem M1 si M2 inferiori
 extractie – tehnici :
o cu clestele
 indicatii
 radacini M3 inferior drepte paralele sau usor divergente

32
 integritatea coroanei
tehnica :
 sindesmotomie
 cleste indoit pe lat aplicat cat mai apical
 luxarea prin miscari de basculare V-L (amplitudine mai mare in
sens L)
 miscare de basculare cu tractiune in ax
o cu elevatorul Lecluse
 indicatii :
 radacini recurbate distal
 integritatea coroanei
 prezenta M1 si M2 integri
 partea dreapta a elevatorului se insinueaza interdentar sub punctul de
contact dintre M2 si M3, perpendicular pe procesul alveolar
 rotatie in ax a elevatorului in sens M-D

REGULILE EXTRACTIEI CU ELEVATORUL DREPT


 tinut in mana dreapta cu degetul aratator aplicat de-a lungul partii active
 intotdeauna aplicat V
 suprafata concava a partii active in contact cu dintele de extras
 la dd superiori si posteriori perpendicular pe axul dintelui
 pt luxatie nu se foloseste sprijin pe dintii adiacenti
 nu se foloseste pt extractia dd pluriradiculari

EXTRACTIA DENTARA CU SEPARATIE INTERRADICULARA


- indicata la pluriradiculari atunci cand :
 radacini divergente
 radacina curba foarte divergenta sau cu hipercimentoza
 dinti cu distructie coronara
 in fracturi coronare sau corono-radiculare
 M temporari fara rizaliza a radacinilor

- tehnica :
 separarea radacinilor cu instrumentar rotativ si extragerea separata a acestora
 la M superiori – separatie radiculara in T sau Y
 la M inferiori – separatie radiculara V-O

EXTRACTIA RESTURILOR RADICULARE


1. cu clestele de radacini
 indicatii :
- radacina extraalveolara inalta si rezistenta

33
- radacina dentara sub limita procesului alveolar, dar se poate realiza un sant pericervical
pt insertia clestelui de radacini
 tehnica
- decolarea gingivo-mucoasei de la nivelul coletului cu sidensmotom sau decolator
- aplicarea clestelui pt radacini cat mai apical
- luxatia prin miscari de basculare V-O + rotatie in ax daca radacinile sunt drepte
- extractie prin miscari de tractiune in ax
- pt pluriradiculari se practica mai intai separatia radiculara
 extractia rezectie
- cleste pe creasta alveolara
- in achiloza dento-alveolara severa
- cu lambou plic
- indicat la arcada sup sau PM inf
- se sacrifica o parte din corticala vestibulara
2. cu elevatoarele
a. indicatii : radacini dentare cu pierdere de substanta importanta
b. elevator in palma, index de-a lungul tijei, lama elevatorului cu partea concava spre
radacina
c. miscari de basculare si rotatie cu punct de sprijin pe marginea alveolei
d. extractie cu forte de presiune reduse
e. uneori sant in osul alveolar pt insinuarea elevatorului
3. extracta resturilor radiculare situate profund in alveola
a. cu elevator fin intre radacina si peretele alveolar
b. cu instrumentar rotatic + elevator
c. pt dd pluriradiculari elevator in sept interradicular
d. cu ac Hedstrom in canal prin infiltrare prin tractionare in ax
4. alveolotomie
a. indicatii
- radacini profund intra-alveolar
- radacini deformate de hipercimentoza
- radacini cu anchiloza dento-alveolara
- dinti cu radacini divergente
- dd cu radacini convergente care cuprind un sept inter-radicular
- resturi radiculare profunde vechi
- radacini sub lucrari protetice conjuncte
b. se folosesc lambouri
- plic – incizie in santul parodontal
- triunghiular sau in “L” – incizie orizontala in santul gingivo-dentar + incizie de descarcare
in mucoasa V, M de zona de trepanare osoasa
- trapezoidal – incizie orizontala in santul gingivo-dentar + 2 incizii de descarcare
divergente in mucoasa vestibulara
c. tipuri :
- alveolotomie cu rezectie marginala limitata a tablei osoase V – radacini in apropierea
marginii alveolare

34
- alveolotomia cu rezectie marginala partiala/totala a tablei osoase V – resturi radiculare
mici, profunde; radacini deformate in regiunea apicala; anchiloze dento-alveolare
- alveolotomia cu creearea uni ferestre osoase in corticala – resturi radiculare profunde
mici

5. extracta pe cale alveolara inalta – tehnica Wassmundt


a. lambou trapezoidal + 2 incizii de descarcare oblice divergente
b. decolarea lamboului + expunerea corticalei V
c. rezecarea tablei osoase V
d. indepartarea restului radicular
e. repozitionarea lamboului + sutura

6. chiuretaj, regularizare osoasa si sutura dupa alveolotomie

PRINCIPII DE TEHNICA PENTRU EXTRACTIA DD TEMPORARI


- clesti mai mici cu partea activa ascutita si subtire
- nu sindesmotomie (se lezeaza mugurii DP)
- separatie radiculara pt radacini atasate de coroana DP
- extractie mult mai usoara
Attudinea dupa extracta DT
- folosirea mentinatoarelor de spatiu
 fixe :
 inel ortodontic cu arc de sarma
 inel ortodontic cu dinte din acrilat atasat
 2 inele ortodontice cu element intermediar
 mobile : proteze tip Kemeny
Indicati si ingrijiri postextractonale
 mentinerea pansamentului supraalveolar 1 h
 dieta reluata dupa indepartarea pansamentului (in ziua interventiei semilichida la
temperatura camerei)
 evitarea clatirii gurii + consum de bauturi carbogazoase in primele zile
 clatiri usoare cu solutii antiseptice cu CH
 spalatul dd in dimineata urmatoare extractiei
 reactii inflamatorii post extractionale :
 edem postoperator 3-6 zile (prisnit rece)
 durere post-extractionala (antiinflamatorii si antialgice)
 trismus moderat
Etapele vindecarii plagii post-extractonale
 prin granulatie secundara
 aparitia fibroblastelor + capilare de neoformatie
 acumulare de osteclaste de-a lungul corticalei osoase (primele 6-7 zile)
 producerea tesutului de granulatie – ocupa alveola in totalitate (saptamana 2)
 depunerea tesutului osteoid

35
 finalizarea epitelizarii (saptamana 3 si 4)
 depunerea de tesut trabecular pe fundul alveolei
 corticala osoasa resorbita complet dupa 4-6 saptamani
 dupa 1 an – banda de tesut fibros slab vascularizat la nnivelul crestei alveolare edentate

ACCIDENTE SI COMPLICATII ALE EXTRACTIEI DENTARE


Factori :
- particularitatile morfologice ale d de extras
- morfologia structurilor de vecinatate
- leziuni patologice preexistente
- greseli de tehnica + manopere neadecvate
ACCIDENTE :
1. Leziuni dentare
a. fractura coronara a d extras – in distructii mari corono-radiculare (procese carioase,
obturatii voluminoase, prize incorecte ale clestelui, manevre brutale in luxare)
b. fractura radiculara a dintelui extras – radacini subtiri, efilate, curbe, cudate, in baioneta,
divergente, sept interradicular gros, fenomene de hipercementoza, os alveolar dens,
anchiloza dento-alveolara
c. fractura coronara a d vecin – utilizarea clestelui inadecvat, cleste in afra axului dintelui,
cleste neadaptat la conturul dintelui, elevator cu prunct de sprijin pe d vecin, deraparea
instrumentarului de extractie
d. luxatia d vecin – punct de sprijin incorect
e. fractura coronara a dd antagonisti – forte de tractiune verticala necontrolate
f. extractia unui alt d decat cel de extras
g. smulgerea sau lezarea mugurilor DP

2. Leziuni ale partlor moi perimaxilare


a. plagi gingivale liniare – deraparea elevatorului, aplicarea incorecta a clestelui peste
mucoasa
b. plagi intinse cu decolari osoase importante
c. plagi ale mucoasei palatine – deraparea elevatoarelor in timpul extractiei M sup
d. plagi ale limbii – deraparea elevatoarelor in timpul extractiei M inf
e. plagi ale planseului bucal – inteparea mucoasei

3. Leziuni osoase
a. fractura corticale alveolare – extractii din zonele :
1. corticala vestibulara subtire la nivelul C sup si M sup
2. corticala V subtire la nivelul grupului frontalilor inferiori
3. corticala linguala subtire la M inferiori
4. tuberozitatea maxilara
5. podeaua sinusului maxilar
b. fractura corticalei linguale – extractii ale M3 inf
c. fractura tuberozitatii maxilare – in extractia M3 sup sau M2 sup (forte orientate spre D
sau falci ale clestelui pe corticala osoasa)

36
d. fractura mandibulei – extractia M3 inferior

4. Accidente sinusale
- deschiderea sinusului maxilar
- impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala sau in cavitatea sinusala

5. Impingerea dd in spatile perimaxilare


- impingerea M3 sup in spatiul pterigomandibular – in manevre energice cu elevatorul fara a
dirija directa fortei; se asociaza cu fractura tuberozitatii maxilare
- impingerea M3 inf in planseul bucal – forte exagerate cu elevatorul spre post si lingual cand
corticala liguala e subtire sau absenta

7. Leziuni nervoase
- lezarea n alveolar inf si n mentonier – extractia prin alveolotomie a PM inf; extractia M3
- lezarea n lingual – extractia M inf
- lezarea n nazo-palatin – in realizarea lamboului pt odontectommia C inclusi

8. Luxata ATM
- in timpul extractiei M inf mandibula nu e sprijinnita corect

9. Alte accidente
- inghitirea sau aspirarea unor fragmente dentare sau osoase
- fracturarea unor instrumente cu retentia in spatiul parodontal in os sau in structurile
invecinate

COMPLICATII :
1. Durerea, tumefacta, trismusul
2. Hemoragia post-extractonala
3. Echimoza si hematomul
4. complicati infectoase
5. Vindecarea intarziata – dehiscenta plagii; medicatie cronica specifica unor boli asociate;
malnutritia; radioterapia; varsta

TULBURARI DE DINAMICA A ERUPTIEI

Incluzia dentara = intalnita in despicaturi, intereseaza dintii situati pe linia dehiscentei (IL
si C temporari)
Reincluzia dentara = reintoarcerea totala sau partiala in procesul alveolar a unui dinte
erupt complet sau in curs de eruptie
specifica DT
- intereseaza cel mai frecvent M2 temporar inf, dar poate afecta si ceilalti M temporari
- foarte rar apare si laa DP la nivelul M1 si M2
- manifestari : absenta dintelui de pe arcada (fara sa fie prcizata extractia in antecedente);
spatiul corespunzator este pastrat sau redus prin inclinarea dintilor vecini

37
- la nivel gingival se observa un orificiu prin care se palpeaza conturul fetei ocluzale a M
temporar
- Rx confirma prezenta dintelui in reincluzie
Reincluzia partiala – M2 temporar este vizibil, dar este in infraocluzie
- alegerea solutii terapeutice -> evaluarea Rx a dintelui permanent succesor corespunzator
- reincluzia profunda => blocarea eruptiei
Extractia dintelui in reincluzie :
- daca determina blocaje de eruptie sau modificari ale DP
- frecvent se insaleaza anchiloza osteo-dentara
- procesul de rizaliza se opreste in evolutie
- poate fi lezat mugurele DP
- accesul la M in reincluzie poate fi limitat de inclinarea dintilor vecini => alveolotomie
- dupa extractie -> mentinerea spatiului pe arcada pana la eruptia PM sau daca PM este
absent prin agenezie : tratament orto sau reconstructie implanto-protetica.

TULBURARI ALE ERUPTIEI DINTILOR PERMANENTI

TULBURARI CRONOLOGICE DE ERUPTIE


Factori care influenteaza :
- sexul
- clima
- mediul urban / rural; factori socio-economici
- diferente rasiale
- ereditatea
Variatiile patologice in cronologia eruptiei sunt produse de factori generali si locali.
Eruptia precoce a DP
– factori locali
- pozitia superficiala a mugurelui
- extractia precoce a DT
- procese inflamatorii periapicale ale DT cu rizaliza accentuata
- exces de spatiu pe aracada

- factori generali
- endocrinopatii : hipertiroidism, hipergonadism, hiperpituitarism
- boli febrile
Eruptia tardiva a DP
– factori locali
- persistenta DT pe arcada
- obstacole in calea eruptiei dentare (dd supranumerari, fibromucoasa densa, formatiuni
tumorale)
- lipsa spatiului pe arcada
- modificari de pozitie a mugurelui
- angioamele viscero-craniului

38
- amlogeneza imperfecta, forma hipoplazica
- fibromatoza gingivala ereditara
- hiperplazii gingivale in tratamentele medicamentoase cu : anticonvulsivante,
ciclosporina A, blocante ale canalelor de Ca
- factori generali
- endocrinopatii : hipotiroidism, hipoparatiroidism
- carente alimentare si vitaminice
- tulburari metabolice : rahitism
- boli distrofiante osoase : disostroza cleidocraniana
- tulburari psihice
- iradieri ale mamei in timpul sarcinii

TULBURARI TOPOGRAFICE DE ERUPTIE


 anomalii dentare de eruptie care modifica pozitia topografica a dintelui pe arcada
Ectopia dentara = eruptia unui dinte la distanta de locul sau normal de eruptie, de o
parte sau de alta a liniei arcadei dentare.
Transpozitia dentara = eruptia cu inversarea locului de pe arcada a 2 dinti vecini (IL-C; C-
PM)
Heterotopia = anomalia de sediu a unui dinte ce se afla inclus sau erupe la distanta de
arcada alveolara (M3 inclus in ram sau condil)
Pt ectopie si transpozitie => terapie ortodontica cu o eventuala terapie chirurgicala
Pt heterotopia => extractia dintelui interesat

TULBURARI DE DINAMICA A ERUPTIEI. INCLUZIA DENTARA


Incluzia dentara = retentia intraosoasa sau submucoasa a unui dinte complet dezvoltat,
peste perioada sa de eruptie, fara a avea posibilitatea sau tendinta de a erupe.
Incluzia submucoasa = dintele a strabatut osul, dar s-a oprit in evolutia sa sub
fibromucoasa.
Incluzia partiala = dintele a perforat mucoasa cu o mica parte din coroana si s-a oprit in
aceasta stare.

Etiologie
a) Cauze locale :
- tulburari care intereseaza dintele in timpul perioadei de dezvoltare in grosimea osului
(plicaturarea sau alungirea lamei dentare; pozitia ectopica a germenului; modificarea axului
de dezvoltare al dintelui; malformatii coronare, radiculare sau corono-radiculare;
traumatisme sau infectii ale germenului)
- obstacole in calea eruptiei => persistenta pe arcada a DT; malpozitii ale dintilor vecini;
persistenta unor dinti supranumerari, erupti sau in incluzie; prezenta unor formatiuni
tumorale; fibromucoasa densa, hiperplazii gingivale
- reducerea spatiului pe arcada prin diverse mecanisme => incongruenta dento-alveolara
primara sau secundara; migrari dentare; dificit de crestere (anomalii dento-maxilare)

39
- osteocleroza procesului alveolar => cauze : traumatisme; procese inflamatorii; osteita
deformanta
b) Factori generali :
- disfunctii endocrine : hipotiroidism, nanism hipofizar
- avitaminoze
- tulburari metabolice
- factori ereditari
- cauze toxice
- anomalii cromozomiale
- disostoza cleidocraniana
- procese de osteocleroza
Frecventa incluziei dentare => M3 inferiori si superiori, C superiori, PM2 superiori si
inferiori, IC superiori, dintii supranumerari.

Forme anatomo-patologice :
 dupa criteriul morfologic :
o dd inclusi cu anomalii de forma ale coroanei si radacinii
o dd inclusi cu angulatie corono-radiculara
o incluzii ale DT, DP sau supranumerari
o anchiloze dentare ale dd neerupti
 dupa criteriul topografic :
o intraosoase
o submucoase
o simetrice sau asimetrice
 dupa criteriul etiologic :
o de cauza locala
o de cauza generala

Simptomatologie :
 lipsa de pe arcada a DP dupa un timp mare de la perioada sa normala de eruptie
 prezenta pe arcada a DT
 existenta unui spatiu pe arcada
 prezenta tremelor si diastemelor
 deplasari, rotatii si migrari ale dd vecini
 procese inflamatorii ale mucoasei
 prezenta unor fistule cronice, fara raspuns terapeutic
 la inspectie si palpare -> deformare de consistenta dura V sau O

40
Examene complementare :
Principalele date furnizare de Rx :
 existenta dintelui inclus
 pozitia dintelui inclus
 adancimea incluziei si directia axului d inclus
 morfologia coronara si radiculara
 raporturile cu dd vecini
 raporturile cu structurile anatomice din vecinatate
 eventualele cauze ale incluziei
 eventualele complicatii ale incluziei
 starea dd vecini
Pe ortopantomograma sunt vizibile :
o dintele inclus
o raporturile cu dd vecini si structurile anatomice din vecinatate
o arcadele dento-alveolare
o structurile anatomice scheletate aferente arcadelor
o structurile anatomice la distanta (utile in incluziile heterotopice)
Examenul radiologic cu film ocluzal :
-ofera o imagine in plan transversal a arcadei
-indispensabil in incluziile la nivelul zonei frontale suprioare pt a preciza pozitia V sau O a d
-se stabileste calea de abord chirurgical si sansele de redresare ortodontica

Incidenta Belot :
 pt evaluarea raportului M3 superior cu sinusul maxilar
 filmul asezat in planul ocluzal si sustinut prin muscare
 fascicolul orientat centrat pe M
Incidenta Donovan:
 indicata in incluzia M3 inferior
 evalueaza raportul cu corticala linguala
 filmul e plasat oblic la nivelul regiunii retromolare
 fascicolul se plaseazain regiunea retroangulo-maxilara

TULBURARI ASOCIATE ERUPTIEI SI/SAU INCLUZIEI DENTARE


Complicatii septice – pericoronarita = infectarea sacului pericoronar
-constituie punctul de plecare al altor complecatii septice in partile moi perimaxilar, os,
ganglioni si la distanta

Complicatii mecanice :
-la nivelul dd vecini : rotatii, torsionari, incongruenta dento-alveolara, leziuni carioase,
mortificari (prin lezarea pachetului vasculo-nervos)
-fracturi mandibulare : in cazul incluziei M3 inferior

41
-dificultati in protezarea edentatiei => resorbtia osoasa poate provoca eruptia pasiva a dintilor
inclusi

Tulburari trofice : vasomotorii legate de iritatia nervoasa reflexa

Tulburari nervoase : in eruptia sau incluzia M3 => nevralgii dentare, algii cervico-faciale, trismus
si contracturi musculare.

Complicatii tumorale : pot aparea chisturi mandibulare, foliculare, marginale sau


adamantinoame

PATOLOGIA MOLARULUI DE MINTE


Conditii topografice :
 ultimul dinte al arcadei si ultimul care erupe
 spatiul alveolar de eruptie e limitat
 prezinta frecvent malpozitii
 ramane in incluzie totala sau partiala

MOLARUL DE MINTE INFERIOR


Malpozitia M3 inferior – cauze care tin de cresterea mandibulara :
 spatiul insuficient intre M2 si ramul ascendent
 incurbarea spre distal a radacinilor M3
 deplasarea M3 sub coletul M2

PROGNOSTICUL EVOLUTIV SI AXUL DE ERUPTIE AL M3 INFERIOR


-depinde de : spatiul disponibil, angulatia de dezvoltare a M3, tiparul scheletal de crestere
maxilo-mandibulara

Varsta precoce de eruptie a M3 inferior depinde de :


 valoarea mica a angulatiei in rapot cu planul bazal madibular
 variatia angulatiei in timpul dezvoltarii
 extractia unui dinte de pe hemiarcada corespunzatoare
 gradul mare de crestere mandibulara

Incluzia M3 inferior :
 evolueaza pe un traseu normal, dar insuficient pt a permite eruptia
 angulatia initiala a mugurelui ramane neschimbata
 angulare inversa => pozitie cvasiorizontala

Evolutia cresterii depinde de :


-cresterea scheletala
-spatiul desponibil retromolar – depinde de :
 directia verticala de crestere a condilului

42
 deficitul de crestere in lungime a mandibulei
 directia distala de eruptie a dintilor
 gradul de migrare mezio-ocluzala a M1 inferior
 gradul de resorbtie al marginii anterioare a ramului ascendent’
 momentul incetarii migrarii molare
 momentul incheierii resorbtiei ramului ascendent
 varsta si sex
-spatiul creeat prin crestere

TOPOGRAFIA M3 INFERIOR – ASPECTE NORMALE SI PATOLOGICE


Rapoarte anatomice de vecinatate :
 inainte – cu M2
 in jos – canal mandibular
 in sus si inapoi – spatiul latero-faringian
 in jos si inauntru – spatiul pterigomandibular
 in afara si inapoi – regiune maseterina
 in afara si inainte – fundul de sa vestibular
Regiuni de incluzie :
 unghiul mandibular
 margina inferioara a mandibulei
 ramul ascendent
 la nivelul condilului
 apofiza coronoida

ETIOPATOGENIA ACCIDENTELOR SI COMPLICATIILOR ERUPTIEI SAU INCLUZIEI M3 INFERIOR


Depinde de :
Factori locali :
a. topografia locului de eruptie :
 inluzie la locul normal de eruptie
 incluzie ectopica
 eruptie cu inclinatie in ax si deviere linguala sau vestibulara
 lipsa de spatiu si eruptie in pozitie anormala
 raport cu M2

b. existenta spatiului pericoronar


c. capusonul de mucoasa
d. deschiderea sacului folicular si grefarea procesului septic de la M2
Factori generali -> infectarea sacului folicular

CLASIFICAREA POSIBILITATILOR DE INCLUZIE A M3 INFERIOR


1. Angularea :
a) in plan sagital :
- incluzie mezio angulara – odontectomie usoara

43
- incluzia orizontala – odontectomie dificila
- incluzia verticala – odontectomie dificila
- incluzia disto angulara – f dificila
b) in plan transversal :
- M inclus in spatele M2
- M inclus deviat spre L sau V
2. Relatia cu ramul mandibular :
Clasa 1 - diametrul M-D al coroanei este complet liber fata de marginea anterioara a
ramului mandibular
Clasa 2 – jumatatea D a coroanei e acoperita de marginea anterioara a ramului
mandibular
Clasa 3 – coroana total acoperita de ramul mandibular
3. Relatia cu planul ocluzal :
Clasa A – M3 la nivelul planului ocluzal al M2
Clasa B – fata ocluzala a M3 intre planul ocluzal si linia cervicala a M2
Clasa C – fata ocluzala a m3 sub linia cervicala a M2
4. Morfologia radacinii – dificultatea extractiei M3 depinde de :
- lungimea radacinii
- curbura radacinilor
 directia curburii radacinilor
 dimensiunea M-D a radacinilor
 Spatiul periodontal
5. Dimensiunea sacului folicular
- daca e mare – faciliteaza patrunderea instrumentelor => extractie usoara
- mica – ingreuneaza odontectomia
6. Densitatea osului inconjurator :
- varsta frageda – os mai putin dens => extractie usoara
- dupa 35 de ani – os dens fara flexibilitate => extractie laborioasa
7. Natura tesutului acoperitor
- incluzie in tesut moale
- incluzie osoasa partiala
- incluzie osoasa totala
8. Relatia cu M2 :
- daca exista spatiu intre M3 si M2 => extractie facila
- incluzie mezio angulara sau orizontala => M2 si M3 in contact => extractie cu trepanare
- M2 cu proces carios sau lucrare protetica => extractie cu atentie deosebita
9. Relatia cu canalul mandibular – se face OPG si se observa :
- canal slab conturat => nerv situat lingual de radacina
- linii de contur ale canalului mandibular intrerupte => dintele prezinta o ancosa
- apex alungit pana la canalul mandibular + radiotransparenta periapicala => apex in
canal
- limitele canalului ca 2 linii opace care intersecteaza conturul dintelui => nerv V de dinte
- linii de contur ale canalului intrerupte => nerv sitiat intre 2 radacini

44
FACTORI CARE INFLUENTEAZA DIFICULTATEA EXTRACTIEI
Factori care usureaza :
 pozitia mezio-angulara
 diametrul M-D al coroanei complet liber fata de marginea anterioara a ramului
mandibular
 M3 la nivelul planului ocluzal al M2
 Radacini formare pe 1/3 sau 2/3
 Radacini conice sau fuzionate
 Spatiul parodontal larg
 Os elastic
 Spatiu fata de M2
 Relatie la distanta fata de canalul alveolar inf
 Incluzie in tesut moale
Factori care ingreuneaza :
 pozitia disto-angulara
 coroana M3 inclus total acoperita de ramul mandibular
 fata ocluzala a M3 sub linia cervicala a M2
 radacini lungi si subtiri
 radacini curbe si divergente
 spatiu parodontal ingust
 os dens, rigid
 contact strans cu M2
 raport direct cu canalul mandibular
 incluzia osoasa completa

TULBURARI ASOCIATE ERUPTIEI SI/SAU INCLUZIEI M3 INFERIOR


Complicatii septice :
a. usoare :
 pericoronarita congestiva => dureri spontane sau provocate de intensitate variabila, jena
in deglutitie, discret trismus
 pericoronarita supurata => stare febrila, inapetenta, jena in deglutitie, trismus, secretie
purulenta

b. severe :
 in partile moi – infectii al spatiilor fasciale primare si secundare
 in partile osoase – osteite, osteomielite
 ganglionare – adenite acute si cronice
 la distanta – tromboflebita sinusului cavernos, pulmonare, septicemii

Complicatii mecanice :
 incongruenta dento-alveolara cu inghesuire la fontalii inferiori
 deplasari dentare cu rotatie L sau V

45
 blocarea evolutiei M2
 malocluzii
 recidiva a proalveoliilor
 leziuni carioase pe M2
 mortificari pulpare si resorbii M2

Complicatii trofice :
 gingivo-stomatita neurotrofica – dureroasa, ulceratii putin aderente, usoara hemoragie,
poate fi congestiva sau ulcero-necrotica -> e produsa de o tulburatie vaso-motorie

Complicatii nervoase :
a. tulburari senzitive
- nevralgii dentare
- sinalgii dento-cutanate
- otalgii
- algii cervico-faciale
b. tulburari motorii
- trismus
- contracturi musculare
- paralizii faciale
c. tulburari salivare
- sialoree
- asialie

Complicatii tumorale :
- chist folicular
- kerato chist
- ameloblastom
- supuratii ale spatiilor fasciale si fistule
- ulcerarea tumorii
- fracturi de unghi mandibular

ATITUDINEA TERAPEUTICA

Se precizeaza :
- profunzimea incluziei, forma coroanei si a radacinilor
- directia axului longitudinal
- raporturile si pozitia M3
- importanta accidentelor si complicatiilor

Situatii clinice :

46
1. M3 inclus ce nu a provocat accidente sau complicatii
2. M3 inclus ce a provocat tulburari inflamatorii usoare
- in pericoronarita acuta congestiva – irigatii orale cu solutii antiseptice, antiinflamatoare si
antialgice
- pricoronarita acuta supurata
 drenajul sacului pericoronar – prin incizie, anestezie locala, plaga irigata cu
solutie antiseptica, drenaj cu mesa iodoformata + antialgice si antiinflamatoare
 decapusonarea – indicatii : capuson d mucoasa subtire peste M3, incluzie
verticala, spatiu suficient pe arcada; contraindicatii : spatiu retromolar
insuficient , anomalii de forma sau volum ale M3, capuson de mucoasa gros,
incluzie osoasa partiala sau totala, incluzii ectopice
3. M3 ce a provocat complicatii sau accidente inflamatorii severe
 timpul 1 – tratament local si general (irigatii antiseptice + antibiotice si antiinflamatoare)
 timplul 2 – incizia si drenajul colectiilor supurative
 timpul 3 – exctractia M3
4. M3 ce a provocat complicatii diverse neinflamatorii
 tratament numai chirurgical cu extractia M3

ODONTECTOMIA M3 INFERIOR
Principii de baza :
 expunerea dintelui inclus – lambou
 ostectomia
 separatia corono-radiculara
 irigarea plagii cu solutie antiseptica + indepartarea eschilelor osoase, fragmente dentare
restante + sac pericoronar
 sutura

Timpii operatori :
 incizia si decolarea
a. incizia in „plic” – de la papila gingivala M a M1 pana la unghiul D-V al M2, posterior
si lateral pe marginea anterioara a ramului ascendent
b. incizia in baioneta – verticala, de-a lungul marginii anterioare a ramului mandibular
pana in trigonul retromolar si inconjoara fata D a M2
c. incizia cu decolarea unui lambou cu 3 laturi – idem incizia in baioneta, dar anterior
pana la radacina D a M1
 trepanarea corticalei osoase
 evidntierea coroanei

47
 degajarea coroanei de tesut osos
 sectionarea corono-radiculara
 luxarea si extractia
 indepartarea tesuturilor restante ale sacului folicular

Ingrijiri postoperatorii :
 tamponament supraalveolar 1-2h
 prisnitz rece pe zona tumefiata in prima zi si prin prisnitz la temperatura camerei in
urmatoarele zile
 posibil trismus moderat
 alimentatie semilichida la temp camerei 24 - 48h
 periaj dentar normal, evitand zona de interventie, apa de gura cu CH
 analgetice si antiinflamatoare

ACCIDENTE SI COMPLICATII ALE EXTRACTIEI M3


Accidente :
 fractura radacinilor M3
 luxatia sau fractura M2
 deschiderea canalului mandibular
 lezarea nervului lingual
 impingerea M3 in planseul bucal
 fractura mandibulei
 luxatia mandibulei
Complicatii :
 durere + edem + trismus
 hemoragie post-extractionala’
 complicatii infectioase
 vindecare intarziata
 fractura de unghi mandibular

MOLARULUI DE MINTE SUPERIOR

PROGNOSTICUL EVOLUTIEI SI AXUL DE ERUPTIE AL M3 SUPERIOR


 depinde de gradul de inghesuire dentara
 de resorbia radacinii D a M2 temporar, in cursul eruptiei M1

TULBURARI ASOCIATE ERUPTIEI SI/SAU INCLUZIEI M3 SUPERIOR


a. complicatii septice usoare (pericoronarita)
b. complicatii septice severe :
 infectii ale spatiilor fasciale primare maxilare

48
 sinuzita maxilara odontogena
 osteita si osteomielita maxilarului
c. complicatii nervoase : algii si spasme faciale
d. complicatii trofice : stomatita, ulceratia mucoasei jugale
e. complicatii chistice sau tumorale – rare

TOPOGRAFIA M3 SUPERIOR- ASPECTE NORMALE SI PATOLOGICE


Rapoarte anatomice de vecinatate :
 inainte – M2
 in sus si anterior – sinus maxilar
 in sus si posterior – fosa pterigo-maxilara
 in afara – mucoasa jugala
Poate fi inclus :
 in tuberozitatea maxilara
 in incluzie inalta sau joasa
 la distanta – deasupra M2, in peretii sinusului maxilar, in podeaua orbitei

CLASIFICAREA INCLUZIEI
Dupa angulatie :
 incluzie verticala
 incluzie disto-angulara
 incluzie mezio-angulara
 transversala
 orizontala
 inversa
Dupa adancimea incluziei :
 clasa A – suprafata ocluzala a M3 sup la acelas nivel cu fata ocluzala a M2 sup
 clasa B – suprafata ocluzala a M3 sup intre planul ocluzal si linia cervicala a M2
 clasa C – M3 sup inclus sub nivelul liniei cervicale e M2

FACTORI CARE INFLUENTEAZA DIFICULTATEA ODONTECTOMIA M3 SUPERIOR


 morfologia radacinii (divergente, orientate diferit, conice)
 ligamentul parodontal – larg la varste tinere => extractii usoare
 sac folicular coronar – cu cat e mai mare => extractia usoara
 densitatea osului
 relatia cu M2
 tesut acoperitor (incluzie osoasa totala sau partiala sau incluzie submucoasa)
 relatia cu sinusul maxilar

ODONTECTOMIA M3 SUPERIOR

49
Incizia :
 „in baioneta” – cu lambou in „L” la nivelul tuberozitatii si in incizie de descarcare in
dreptul M1 sau M2
 In „plic” – acces limitat la substratul osos
 In „T” – cu 2 lamborui in „L” (unul V si unul P)
Decolarea :
 cu decolator sau compresa cu ser fiziologic
Trepanarea – instrumentar rotativ
Luxarea – cu elevatorul drept in sens D-V; atentie la sinusul maxilar si tuberozitate
 se indeparteaza eschilele osoase si sacul pericoronar
Sutura

ACCIDENTE SI COMPLICATII ALE EXTRACTIEI M3 SUPERIOR


Accidente intraoperatorii :
 fractura radacinilor M3
 luxarea sau fracturarea M2
 fractura tuberozitatii maxilare
 comunicarea oro-sinusala post-extractionala
 impingerea M3 in sinusul maxialar
 impingerea M3 in spatiul pterigomaxilar
Complicatii postoperatorii
 durere, edem, trismus
 hemoragie postextractionala
 complicatii infectioase
 vindecare intarziata
 comunicare oro-sinusala cronica

CONSIDERATII ASUPRA DECIZIEI TERAPEUTICE PRIVIND EXTRACTIA M3


 incluzie
 carii frecvente, pulpite, gingivite, pericoronarite, chisturi
 interventie chirurgicala dureroasa
 stalpi distali ai puntii cand nu exista M2
 echilibrare verticala a antagonistului
 reechilibrarea ocluziei
 inchiderea spatiului cand primii PM au fost extrasi

INCLUZIA CANINULUI SUPERIOR

50
TULBURARI ASOCIATE INCLUZIEI CANINULUI SUPERIOR
 pericoronarita
 rinite supurate
 sinuzite supurate odontogene
 osteita maxilarului
 abcese, fistule
 accidente nervoase
 tulburari fizionomice
 tulburari mecanice, trofice si tumorale

ATITUDINEA TERAPEUTICA
Poate fi radicala sau conservatoare in raport cu :
 pozitia si profunzimea incluziei
 anomalii de forma si volum ale C
 spatiul existent pe arcada
 complicatii pe care le-a provocat incluzia
 varsta pacientului
 dinte indispensabil => extractie in situatii extreme
Se practica radiografia care ofera date in legatura cu :
 profunzimea incluziei
 raportul caninului cu cele 2 corticale osoase
 raportul cu I si PM
 raportul cu sinusul maxilar si fosele nazale
 distanta pana la locul de eruptie
 aspectul structurii osoase
Incluzia poate fi :
 palatinala – mezializata sau distalizata
 vestibulara
 intermediara sau transversala

ODONTECTOMIA C SUPERIORI INCLUSI


Anestezia : periferica a nervului infraorbital + anestezia nervului incisiv + palatini anteriori
a. odontectomia pe cale palatinala
 Incizia : la 2 mm de marginea gingivala, de-a lungul dintilor intre IC si fata M a M1 +
incizie antero-posterioara in bolta pe linie mediana 3-4 cm
 Decolarea cu decolator si/sau compresa cu ser fiziologic
 Trepanarea osoasa cu freza sferica -> orificii de trepanare care circumscriu coroana C
inclus
 Luxatia si extractia - cu elevator drept se face luxatia, iar extractia cu clestele in baioneta.
La o angulare accentuala intre coroana si radacina se sectionarea corono-radiculara.
Controlul plagii, indepartarea eschilelor si a sacului coronar. Spalaturi cu ser fiziologic.

51
 Sutura – fire separate neresorbabile
b. odontectomia pe cale vestibulara
 incizia – trapeziodala in „L” sau curba cu concavitatea in mucoasa mobila
c. odontectomia pe cale mixta
 in incluziile V-P transeversale
 cu sectionare corono-radiculara si extractie separata a coroanei si radacinii

ACCIDENTE INTRAOPERATORII
 deschiderea foselor nazale
 deschiderea sinusului maxilar
 fracturarea apexurilor dd vecini
 luxarea dd vecini
 fractura procesului alveolar

REDRESAREA CHIRURGICALA ORTODONTICA


Indicatii :
 pacienti tineri
 spatiu suficint pe arcada
 incluzia nu e profunda
 d in pozitie verticala sau usor oblica
 d fara anomalii de forma sau volum
 d in spatiul normal de eruptie
Tratamentul cuprinde 3 etape principale :
1. mentinerea sau obtinerea spatiului necesar pe arcada
2. descoperirea chirugicala a coroanei si ancorara dintelui
3. tractinarea lenta si progresiva pana la aliniere a C pe arcada

INCLUZIA C SI PM INFERIORI

 mai frecvent incluzia PM2


 mai rar incluzia C sau PM1
 pot provoca nevralgii prin raporturile cu canalul nervului alveolar inf si gaura mentoniera
 incluzie profunda => fractura mandibulei

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE

REZECTIA APICALA

52
=sectionarea chirurgicala si indepartarea segmententului apical al radacinii unui dinte,cu
tesuturile patologice periapicale,urmata de sigilarea spatiului endodontic
Obiective:
1. Indepartarea apexului si tesuturilor patologice periapicale
2. Stoparea difurzarii agentilor microbieni in spatiul endodontic prin obturatie corecta de
canale
3. Controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal
4. Conservarea dintilor pe arcada,dupa esecul unui tratament endodontic
5. Vindecarea si reabilitarea osoasa in zonele de reactie periapicala
6. Diagnosticarea unor leziuni apicale prin examen histopatologic.

Sigilarea apicala dupa rezectie poate fi realizata :


 Preoperator(recom.)cu cel mult 24 h inainte
 Intraoperator,prin sectionarea si indepartarea apexului,la un dinte cu tratam.endo.corect
 Intraoperator,la un dinte fara tratam.endo.(de evitat)

Indicatiile rezectiei
Anomalii anatomice:
1. Calcficari ale canalului cu reactie periapicala
2. Canale cu curburi accentuate
3. Denticuli intracanaliculari
4. Rezorbtii radiculare externe sau interne
5. Perforatii apicale
6. Dinti cu radacina nedezvoltata,unde apexificarea cu Ca(OH)2 esueaza

Factori iatrogeni
1. Prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala-indepartarea pivotului+trat.endo. scade
rezistenta dd,cu pierderea lui
2. Dezobturarea canalului e imposibila din cauza unui instrumentar fracturat(ac de
canal),mai ales in 1/3 apical,chiar cu utilizarea unor instrumente specifice(truse
Ruddle,Meitrac,extractoare Cancellier, aplicare ultrasunete)
3. Dezobturarea canalului imposibila din cauza materialului de obturatie(duritate mare,risc
de perforatie radiculara,material insolubil)
4. Cai false,perforatii ale podelei camerei pulpare
5. Obturatii de canal in exces,care nu mai pot fi indepartate
6. Formarea de praguri radiculare care nu permit trat.endo corect si nu mai pot fi depasite
7. Obturatia incompleta a canalelor laterale
8. Esec al trat.endo sau al unei rezectii apicale-reinterventia e o solutie terapeutica
9. Sigilarea apexiana incompleta a unui canal permeabil observata la RX.Se indica obturatia
cu con de gutaperca si pasta,sigilare apexiana obligatoriu prin rezectie apicala,cu
obturatie retrograda

Leziuni traumatice radiculare:fractura radiculara in 1/3 apical

53
Leziuni periapicala:
1. Parodontita apicala cronica care nu evolueaza favorabil,desi a fost tratata endo. Corect
2. Chisturi radiculare la care se poate conseva dupa rezectia apicala cu
chistectomie,implantarea dintelui
3. Osteita periapicala cronica
-rezectia are indicatie numai daca dupa indepartarea apexului,raman 2/3 radiculare in os
sanatos.Exceptie:dintii care urmeaza a fi dinti stalpi ai unei lucrari protetice fixe
Contraindicatiile rezectiei

Absolute
1. dinti fara valoare protetica
2. leziunea periapicala depaseste 1/3 apical,a.i. ar mai ramane mai putin de 2/3 implantate
in os
3. resturi radiculare cu absenta marcanta a tesuturilor dure,ce nu permit posibilitati de RCR
ulterior
4. fractura radiculara verticala
5. Parodontita marginala cronica
6. Pacienti cu teren nefavorabil
7. Pacienti cu imunosupresie

Relative
1. vecinatatea unor formatiuni anatomice importante:nervul alveolar inferior,nervul
mentonier,vasele palatine,nervul palatin,sinusul maxilar,fosa nazala
2. corticala vestibulara groasa-la molarii inferiori
3. imposibilitatea de abord(microstomie,bride,sclerodermie)-mai ales la dintii laterali
4. raport nefavoravbil coroana radacina

Evaluarea cazului
Succes-la minim 1 an de la finalizarea trat.endo
1. absenta totala a simptomelor(durere,edem,fistula)
2. dinte functional
3. RX fara elemente patologice

Esec
1. apare o lex periapicala sau se mareste cea preexistenta
2. in decurs de 4 ani leziunea a ramas identica/s-a micsorat,dar nu a disparut complet
3. RX-rezorbtie radiculara/hipercementoza
4. Contradictie intre simptome si RX

Evaluarea preoperatorie

54
1. nr de dinti abordati chirurgical
2. lungimea si forma radacinilor interesate
3. prezenta sau absenta proc. patologice
4. amploarea proc.patologice
5. cantitatea de gingivomucoasa fixa
6. existenta si profunzimea pungilor parodontale
7. insertiile mm si frenurilor
8. adancimea fundului de sac vestibular
9. pozitia elem.anato.invecinate(PVN alv inf,SM)
10. grosimea corticalei osoase
11. tipul de acces chirurgical necesar
12. prezenta de coroane turnate,pe dintii interesati sau vecini
-RX:alveolare+OPG:pt a determinat localizarea,dimensiunea si rapoartele oricarei leziuni.

Instrumentarul necesar
-trusa de consultatie, bisturiu (lama nr.15, lama nr.11 are vf ascuti, punctifom, det.risc de
derapare), decolator, pensa anatomica si chirurgicala, departator(Mitteldorf,Langenbeck),
chiurete de difeite dimensiuni,excavatoare, freze de os si de turbina, ace pt.trat.canal, fuloare,
spatula, mat.de obt., forfecuta, port-ac, fire de sutura, comprese, aspirator chirurgical
Incizia – incizia partilor moi cu bisturiul cu lama nr 15

Tipuri de lambouri
1. Lamboul semilunar
-incizie curba,convexa spre marginea gingivala.Incizia incepe de la limita mucoasa fixa-mobila(MF-
MM),urmeaza un traseu semilunar, convexitatea maxima spre marginea gg
libera(MGL).Extremitatile inciziei-la cel putin un dinte de locul de abord, convexitatea maxima la
5-10mm deasupa/dedesubt de capetele inciziei.Cea mai mare parte a inciziei sa fie in MF,la 3
mm de santul gg.

AVANTAJE
1.incizie si decolare facile
2.dupa decolare si reclinarea lamboului se expun apexurile
3nu necesita anestezie locala extinsa
4.nu se intervine asupra MGL
5.insertia gg nu e modificata
6.pacientul poate mentine o igiena orala buna

DEZAVANTAJE
1.dimensiuni limitate-acces minim,inconvenient daca leziunea e dificil de localizat
2.evaluarea eronata a dimensiunilor-extinderea inciziei
3.pot aparea hemoragii intraoperatorii
4.insertiile musculare si ale frenurilor-obstacole ce modifica traseul inciziei

55
5.din cauza decolarii excesive se delabreaza lamboul la capete
6.fisura gg,daca inciza e prea aproape de MGL
7.incizia interesecteaza eminentele radiculare,tesuturile sunt mai destinse=>formarea cicatrici
patologice
8.nu exista punct de refecinta pt.repozitionarea lamboului=>pliu de mucoasa la un pol al plagii
9.incizia si sutura intereseaza si MM,pot aparea dureri postoperatorii,si chiar vindecare
intarziata cu formare de cicatrici patologice

2. Lamboul Ochsenbein-Luebke
-lambu trapezoidal,incizia orizontala e la distanta de MGL+2 incizii oblice de descarcare.Mai intai
incizia orizontala,|| cu conturul festonului gg.
Inciziile verticale,plasate intre eminentele radiculare ale dd vecini leziunii,converg spre festonul
gg,ajungang la 3-5mm de MGL.Fac unghi obtuz cu incizia orizontala(a.i.baza lamboului e mai
larga)

AVANTAJE
1.lamboul e usor de realizat si decolat
2.accesu e favorabil,dupa decolare
3.festonul gg nu e interesat-scade riscul de retractie gg
4.se evita dehiscente non-patologice(se pot produce totusi)
5.corticala osoasa e bine evidentiata
6.decolarea si reclinarea lamboului se realizeaza cu usurinta
7.repozitionarea lamboului nu ridica pb,existand pct. de referinta
8.pacientul poate mentine o buna igiena orala

DEZAVANTAJE
1.evaluarea eronta a dimensiunii leziunii poate avea ca rezultat intersectarea acesteia de catre
inciziile veticale
2.colturile lamboului se pot necroza
3.insertiile musculare si ale frenurilor reprezinta obstacole ce pot necesita modificarea inciziei
orizontale
4.daca incizia e realizata prea aproape de MGL se poate produce o fisura
5.irigatia lamboului poate fi deficitara
6.sutura e dificila deoarece lamboul de MF e subtire

3. Lamboul intrasulcular triunghiular(“L”)


-incizie orizontala practicata in santul gg(intereseaza festonul si papilele),se continua pana la 23
dd fata de leziune,continua cu o incizie verticala de descarcare,in spatiul dintre eminentele
radiculare ,lateral de leziune(mezial).Lamboul va avea baza mai spre fundul de sac vestibular si
lateral de leziune.

AVANTAJE
1.riscul de intersectare a leziuni e eliminat
2.facil chiuretajul parodontal si alveoloplastia

56
3.dd cu radacini scurte
4.repozitionarea lamboului nu ridica pb
5.ofera acces favorabil,pt chirurgia parodontala
6.irigatia lamboului e maxima

DEZAVANTAJE
1.decolarea lamboului e dificila la inceput,tractionarea dificila
2.decolarea festonului gg si fb parodontale marginale poate duce la formarea unei pungi
parodontale daca apare o dehiscenta
3.inciziile trebuie prelungite daca sunt dd cu radacini lungi
4.fortele e tractiune in lambou sunt importante si se poate produce delabrarea
5.daca incizia se extine in MM,pot aparea dureri postoperatorii,vindecare intarziata,cu formare
de cicatrici patologice
6.sutura interdentara e mai dificila
7.igiena orala dificil de mentinut
8.interesarea prin incizie a festonului gg poate duce la un deficit fizionomic

4. Lamboul intrasulcular trapezoidal


-incizie orizontala in santul gg,completata la cele 2 extremitati cu 2 incizii verticale.Incizia
orizontala se face in santul gg (papile+ feston).Apoi se fac inciziile verticale in spatiul dintre
eminetele radiculare la o distanta de 1-2 dd de leziune(M si D). Acestea converg spre festonul
gg,ajungang pana la unghiurile DV ale dd.Baza lamboului mai larga decat extremitatea libera
AVANTAJE
1.accesul chirurgical ff bun
2.tensiunea in lambou e minima
3.indicat pt abordul mai multor dd sau leziuni
4.repozitionarea lamboului nu ridica pb
5.radacinile dentare sunt vizibile in totalitate
6.sunt facilitate chiuretajul parodontal si alveoloplastia,daca sunt necesare
7.ofera acces favorabil pt chirurgia parodontala
8.rad.scurte+lungi

DEZAVANTAJE
1.decolarea lamboului e dificila la inceput
2.vascularizatia e deficitara,existand risc de ischemie si necroza
3.decolarea festonului si fb parodontale marginale poate duce la formarea unei pungi
parodontale daca apare o dehiscenta
4.interesarea prin incizie a festonului duce la un deficit fizionomic
5.sutura interdentara e mai dificila
6.igiena orala dificil de mentinut

5. Lamboul gingival in plic(abord palatnal)

57
-doar pt abordul palatinal.E format dintr-o incizie orizontala de-a lungul MGL(feston,fb
parodontale marginale superficiale si papile interdentare)=> se extinde 4-5dd din vecinatatea
procesului patologic
-pt abordul chirurgical palatin al grupului lateral=>mica incizie de descarcare(0,5cm),ant. De
canalul palatin mare si pot de canalul nazopalatin

AVANTAJE
1.se poate practica si ggectomia
2.insertia gg poate fi modificata dupa necesitati
3.repozitionarea lamboului e usoara

DEZAVANTAJE
1.decolarea lamboului dificila
2.tensiunea asupra lamboului e excesiva
3.absenta inciziilor de descarcare=>delabrarea extremitatilor inziciei
4.hemoragii
5.interesarea completa a festonului gg
6.igiena orala dificil de mentinut
7.accesul si vizibilitatea radacinilor e minim
8.pot exista pb de anestezie loco-regionala

PRINCIPII GENERALE PRIVIND INCIZIA SI CREAREA LAMBOURILOR


1.prin miscare ferma si continua
2.nu intersecteaza o cav.osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi creata intraoperator
3.inciziile verticale trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele radiculare
4.capatul cervical al inciziei se va plasa in dreptul unghiului diedru dintre suprafata dentara(M/D
si V)
5.incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila
6.baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marg sa liber
7.lamboul va fi astfel creat a.i. sa protejeze structurile anatomice d vecinatate
8.lamboul va fi adaptat la situatia clinica datade edentatiile protezate conjunct

DECOLAREA
-cu decolator ascuti,pt a nu se produce delabrari ale lamboului
-inceperea cu elevatorul in colturile lamboului,cu fata concava spre os,in strict contact cu
acestea,iar decolarea se face spre apical
-mucoasa si periostul trebuie decolate ca parte integrala a lamboului
-se continua de-alungul inciziei orizontale ,apoi verticale
-cand corticala osoasa e neregulata marginal=>se foloseste capatul ascutit al decolatorului sau o
chiureta mica,chimband unghiul de atac(se poate incepe dinspre lat,cu incizia verticala cu cea
mai mare prudenta,apoi se reia spre apical)
-in cazul prezentei unei fistule vestibulare=>disectie ascutia cu bisturiul,sectionand tangent la
suprafata mucoasei,fara a o perfora

58
DEPARTAREA LAMBOULUI-cu departator intre lambou si os
-se va sprijuni pe os,nu pe structurile anatomice adiacente ce pot fi lezate
-lamboul nu va fi indepartat in tensiune
-daca e necesar,se vor indeparta si buzele si muc jugala cu alt instrument

OSTEOTOMIA-instrument rotativ(freze sferice de os)sub racir abundenta


-turbina cu racire pt zona lateala(os dens si gros)
 Corticala osoasa erodata de proc patologic=>consta in largirea ferestrei osoase pt un acees
suficient la leziunea periapicala
 Corticala osoasa intacta=>necesara localizarea apexului si a leziunii periapicale
-se urmareste relieful corticalei vestib.care indica zona apexului dentar
-corticala subtire=>perforare cu sonda sau excavatorul
-se apreciaza lung rad.pe RX sau amsurand lungimea acului pt tratamentul de canal
-mic orificiu in corticala in care se aplica un material radioopac=>RX de control
-punctul initial de osteotomie la 2-3mm spre cervical de lung.estimata a radacinii
-freze_|_ pe axul dd,se avanseaza pana la interfata cu radacina=>se largeste fereastra osoasa

CHIURETAJUL PERIAPICAL
-cu chiureta orientata cu concavitatea spre os,patrunzand intre leziune si geoda osoasa
-se detaseaza leziunea progresiv,dupa care e indepartata in intregime
-examen histopatologic
-dificultati operatorii
 Aderenta t.patologic la planul osos sau la apexul dentar
-pt.tes.patologic retroapexian-se fol chiureta parodontala
-aderent la apexul dd=>rezectie apicala 2mm si indepartarea leziunii impeuna cu frag.de apex
 Aderenta t.patologic la fibromucoasa palatina(Il sup,radP ale PM sup)
-disectia ascutita cu vf bisturiului iar pt a se evita perforarea fbmuc.,operatorul tine cu indexul
mainii stg la niv palatului,in zona respectiva
-daca se produce perforarea-sutura
 Aparitia unor comunicari oro-nazale sau oro-sinusale(dd sup)
-se conserva mucoasa nazala sau sinusala si se continua interventia,urmand ca sutura lamboului
sa inchida comunicarea

SECTIONAREA SI INDEPARTAREA APEXULUI


1.se va rezeca un segm apical de 1-3mm(mai mult doar daca chistulr adicular cuprinde o
port.mai mare)
2.nu e necesara rezecta apexului pana la limita geodei osoase,dupa chiuretaj
3.in urma unei obt. De canal vechi si incomplete nu e necesara rezectia apicala pana la niv
acesteia=>e suficient obt.retrograda
4.nu se rezeca mai mult de 1/3 dn lung radacinii sa nu se compromita implantarea dd
5.planul de sectiune va fi bizotat spre V(45gr.)
6.chist extins la mai multi dd=>rezectie apicala si sigilare apexiana la toti dd

59
-sectionarea apexului se face in fct.de extinderea leziunei periapicale=>daca se deschid mai
multe canale se recomanda obt. directa a acestor canale cu efectuarea unei obturatii retrograde

SIGILAREA APEXIANA
-etanseizeaza canalul radicular fata de spatiul periapical pt a evita recidivele(prin obt directa sau
retrograda)
1.dintele obturat pe canal preoperator
-daca se indeparteaza 1-2mm din apex,se evidentiaza mat.de obt fara canale II sau
aberante=>nu necesita sigilarea suplimentara
-mai putin de 2-3mm din apex cu canale secundare,doar unul e obturat=>se compleaza sigilarea
cu obt.retrograda
2.dintele care nu a putut fi obturat endodontic preoperator dar poate fi obturat intraoperator
pe cale directa
-canalele cu secretie persistenta,praguri,anomalii ale canalelor,corp strain
-rezectie apicala 1-2mm din apex,orif canalului e unic=>obt directa
-mai putin de 2-3mm din apex ,canale aberante=>obt.directa cu obt.retrograda
3.dintele cu obstacol pe canal care nu permite obturatia directa
-obt.veche si incompleta care nu poate fi indep in intregime,corp strain pe canal,prezenta unui
RCR
-obt.retrograda

METODE DE SIGILARE APEXIANA INTRAOPERATORIE


1.OBTURATIA DE CANAL DIRECTA
-creearea accesului si deschiderea camerei pulare=>tratam mecanic de
canal=>dezinfectarea,spalarea canalului=>uscare,degresare
-mentinerea hemostazei geodei osoase
-conuri de gutaperca prin apex in spatiul periapical,excesul sectionat

2.OBTURATIA RETROGRADA
a. PREPARAREA CAVITATI RETROGRADE
-cav cls 1 la niv radacinii,dupa rezectia apicala
|| cu axul dintelui,centrata ,peretii grosi,profunda
-piesa de turbina miniaturizata,freza con invers sau ultrasunete cu racire cu ser fiziologic
-indepartatea detritusului dentinar cu EDTA,ac citric
-surplusul de gutaperca se condeseaza vertical,in interiorul canalului cu aj.pluggerului de mici
dimensiuni
-radacina-nebizotata=>cav profunda de 1mm
-bizotata 30 gr=>2,1mm
-45 gr=>2,5-3mm(recomandat)

b. MATERIALE DE OBTURATIE RETROGRADA(glass,MTA)


-sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului radicular
-biocompatibil,sa inhibe cresterea microbiana,sa stimuleze regenerarea tisulara
-insolubil,stabil volumetric

60
-permite priza,adeziunea
-radioopac

c. REALIZAREA OBTURARIEI RETROGRADE


-se fuleaza mat. in cavitate cu fuloar sau plugger,excesul se chiureteaza
-toaleta geodei osoase si irigarea plagii cu ser fiziologic

d.REACOLAREA LAMBOULUI SI SUTURA


-sutura se face cu fire separate,neresorbabile,3-0 sau 4-0 pt a se obtine o reacolare fara
tensiune a mucoperiostului(colturile lamboului ,insertiile frenurilor,bridelor)
-acul mai intai pe lambou si apoi pe marg atasata plagii
-in inciziile intrasulculare=>sutura cu fire in V care vor patrunde interdentar,la niv papilelor,V si O

3.ABORDUL RADACINII PALATINALE


- se prefera lambou ce intereseaza festonul gg cu 1-2 incizari de descarcare care nu vor depasi
spre ant unghiu D-L al C si pot unghiul M-L al M2
-decolarea dificila=>elevatorul cu fata concava spre os,necesara disectia ascutita a
fibromucoasei
-mentinerea departata a lamboului=>trecerea unor fire prin lambou,in hamac,la distanta cu
fixarea pe dd de partea opusa
-abordul rad incepe deasupra apexului
-osteotomie pe baza lungimii rad P(RX)
Sutura in fire trecute interdentar in V si o placa P de protectie

ACCIDENTE SI COMPLICATII
-intraoperatorii:leziuni nervvoase,apexurilor dd vecini
-sectionarea incompleta a apexului
-indepartarea deficitara a surplusului de mat. de obturatie
-patrunderea cu instrument rotativ in FN,SM,canal mandibular
-postoperatorii imediate:hemoragii,edem,hematom,suprainfectare

-postoperatorii tardive
-mobilitatea extrema a dd
-necroza osului(frezaj fara racire)
-colorarea tesuturilor
-tulb. De vindecare daca reacolarea si sutura se fac peste geoda osoasa
-mobilizarea obturatiei retrograde
-fractura radacinii
-tulb de sensibilitate

TRATAMENTUL PREPROTETIC AL SUBSTRATULUI MOALE

FRENUL LABIAL=strat subtire de tesut fibros,acoperit de mucoasa

61
-se insera la nivelul buzei si la nevelul periostului proc.alveolare
-posibilitatea sa ajunga la papila incisiva=>diasteme patologice(maxilar)
-superior este hipertrofic sau care insertie joasa pe creasta edentata maxilara

A. FRENECTOMIA
-anestezie locala,se pune in tensiune frenul labial si se aplica 2 pense hemostatice curbe
-incizia frenului distal de pense=>se indeparteaza fragm.supraperiostal excizat
-daca frenul e hipertofic=>incizia extinsa P,respectandu-se papila incisiva
-se decoleaza mucoperiostul
-primul fir de sutura in fundul de sac vest,asociindu-se vestibuloplastia
-plaga superios se sutureaza fie cu fire separata,neretractabile,iar la nivelul osului alveolar
vindecarea va fi per secundam

B. FRENOPLASTIA “in Z”
-dupa indep firului,se realileaza o incizie oblica la extremitatile defectului excizional=>aspect in
forma de Z
Cele 2 lambouri triunghiulare sunt decolate supraperiostal si rotate orizontal pt a inchide
defectul vertical

C. FRENOPLASTIE CU VESTIBULOPLASTIE
-frenuri cu insertie larga la mucoasa crestei alveolare si bride laterale in fundul de sac vestibular
maxilar
-anestezie locala=>incizia frenului la insertia alevolara pana la periost
-decolarea supraperiostala=>lambou deplasat spre fundul de sac vestibular si se fixeaza prin
sutura la periost
-aplicarea imediata a protezei rebazate
-vindecare per secundam

FRENUL LINGUAL=tesut conj dns cu fibre mucoase din m genioglos,acoperit de mucoasa subtire
-este afectata totalitatea lucrarilor protetice mobile sau fonatia

A. FRENECTOMIE
Anestezia n.lingual,bilateral
-tractionarea limbii ant-sup si incizie la insertia linguala,respectiv alveolara
-se excizeaza frenul hipertrofiat=>defect romboid
-decolarea submucoasa si sutura || cu linia mediana a limbii cu fire separate

B. FRENOTOMIE
Anestezie n.lingual bilateral
-incizie transversala(orizontala)_|_pe fren

62
-sutura longitudinala

HIPERPLAZIA INFLAMATORIE
=hiperplazie de iritate prin traumatizarea cronica a muc. fundului de sac de lucrari protetice
mobile incorect adaptate marginal sau cand atrofia osului nu e compensata
-initial=>rebazarea cu materiale reziliente a lucrarii protetice mobile
-cronic=>anestezia locoregionala
-se pune in tensiune cu pensa zona hiperplazica=>electroincizie in jurul bazei de
implantare pana la periost
-lamboul se sutureaza la periost,iar defectul restant se acopra cu grefe mucozale sau
piele
-se aplica proteza rebazata

FIBROMATOZA TUBEROZITARA
=hiperplazia muc crestei alveolare in regiunea retromolara maxilara ,cauzata de traumatisme
masticatorii
-anestezie locoregionala=>incizie perituberozitara in felie de potcoava ce cuprinde ambele
versante ale crestei
-mucoasa hiperplazica se indep.cu periostul
-se decoleaza mucoperiostul V si P,se indeparteaza t.submucos in exces pt reacolarea
lambourilor pe suportul osos=>sutura cu fir continuu,proteza rebazata

HIPERPLAZIA INFLAMATORIE PAPILARA PALATINA


=hiperplazia muc.palatine la pacientii purtatori de proteze totale
-ex.histopatologic
-anestezie n.palatin mare si n.incisiv,bilateral=>electroincizia cu ansa rotunda cu respectarea
periostului
-vindecare per secundam(3-4 sapt),aplicarea protezei rebazate

HIPERPLAZIA GINGIVALA
=crestere asimptomatica,lenta si progresiva a gg,care acopera coroanele dentare(asociate cu
resorbtia osoasa)
-anestezie=>se extrag dd mobili
-incizia initiala || cu festonul gg pe ambele versante ale crestei,pana la periost
-decolarea si mobilizarea muc spre fundul de sac vestibular
-suturata cu fir continuu

CREASTA BALANTA=hiperplazia fara aspect inflamator,in zonele frontale edentate ca rezultat al


unor presiuni continue si indelungate asupra osului(proteze incorect adaptate)
-anestezia loco-regionala=>excizia mucoasei balante de-alungul crestei alveolare,prin incizii ||
cu osul alveolar,respectand periostul

63
-decolarea lambourilor,V si O=>sutura cu fire separate
-vindecarea per primam(nu e obligatorie purtarea protezei rebazate)
-necesita o noua interventie pt adancirea santului vestibular sau marirea inaltimii crestei
alveolare

PLASTIA SANTURILOR PERIOSOASE


-mm versantului V:genian si buccinator
-mm versantului L:genioglosi si milohioidieni
-aceste insertii mm repozitionate chirurgical=>mm genioglosi,prin dezinsertia lor afecteaza
functional miscarile de protractie si ridicare a limbii

VESTIBULOPLASTIA LA MANDIBULA
-incizii intre MF si MM,cu decolarea unui lambou de la suprafata mucozala a buzei inf la creasta
proc.alveolar
-se stabileste pozitia fundului de sac vestibular nou creat si se sutureaza mucoassa,iar buza
neacoperita se va vindeca per secundam
-la al2lea lambou la nivel periostal care ca fi rotat si va acoperi buze
-fixarea protezei cu fire circummandibulare
-se realizeaza cand inaltimea mand=10-15mm,fundul de sac ingust prin insertia inalta a mm

PLASTIA SANTULUI PELVILINGUAL


-anestezie generala
-incizia mucoase pe coama crestei=>prin decolarea supraperiostala prepara lamboul vestibular
si lingual
-se dezinsera fb m milohioidian de periost la creasta oblica interna,iar fb genioglosului se
dezinsera superficial
-marg lambourilor se repozitioneaza inf prin fibrele resorbabile circummandibulare
-suprafata expusa a periostului-grefe de piele
-se aplica conformatorul chirurgical(7-10zile)

VESTIBULOPLASTIA LA MAXILAR
-pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru datorita inseriilor musculare inalte
-lungimea muc mobie labiale sa fie sadisfacatoare-postoperator sa nu se modific estetica buzei
-incizie la nivelul mucoasei,pe linie mediana=>se creaza 2 tuneluri submucos si celalat
supaperiostal pana la tuberozitate
-se indeparteaza tes.submucos dintre tuneluri
-muc labiala si cea vest repozitionata a noua adancime a fundului de sac vestibular,cu ajutorul
proezei totale

TRATAMENTUL PREPROTETIC AL SUBSTRATULUI OSOS

REMODELAREA PROCESULUI ALVEOLAR

64
-principiile alveoloplastiei
 Cunoasterea anatomiei zonei
 Inciziile pe coama crestei fara incizii de descarcare
 Baza lamboului mai mare decat celelalte laturi cu decolare minima

EXTRACTIA ALVEOLOPLASTICA
-dupa extractia dentara=>incizie la niv.festonului gg,prelugita 0,5-1cm fata de ultima alveola
postextractionala
-dupa decolarea minima a lambourilor(V,O) se regularizeaza osul alveolar cu instrumentar
rotativ
-daca nu permite expunerea tuturor zonelor osoase neregulate=>incizii de descarcare
divergente spre fundul de sac vestibular
-marg in exces se indeparteaza cu papilele interdentare
-plaga se sutureaza cu fire separate sau continue

A. INTRASEPTALA
-dupa extractii multiple=>incizie mucoperiostala pe mij crestei alveolare,cu decolarea limitata a
lambourilor
-se indeparteaza septurile interdentare,se regularizeaza marg osoasa si se realizeaza ostotomia
corticalei restante la extremitati(instrumentar rotativ)
-se excizeaza papilele interdentare si mucoperiostul in exces
Sutura se poate realiza cu fir continuu sau fire separate

B. ALE DINTILOR EGRESATI


-extractii=>incizii de descarcare ce permit decolarea mucoperiostului si expunerea procesului
alveolar,regularizarea osoasa postextractionala pt marirea spatiului dintre crestele
edentate,exce de mucoasa indepartata
-sutura cu fire separate

ALVEOLOPLASTIA CRESTEI ALVEOLARE EDENTATE


-indicat in cazul unui proces alveolar edentat neregulat sau creasta aleveolara ascutita
-anestezie locoregionala=>incizi pe coama crestei edentate si se decoleaza minim lamboul pt a
evidentia exostozele
-regularizarea osoasa cu instrumentar rotativ=>se reaplica lamboul si se sutureaza plaga cu fir
continuu

REZECTIA CRESTEI OLBICE INTERNE ASCUTITE


-anestezie=>incizie de-alungul crestei alveolare in zona trigonului retromolar,fara incizii de
descarcare linguala
-mucoperiostul se decoleaza si se evidentiaza creasta oblica interna si insertia m milohioidiana

65
-initial se dezinsera m milohioidian cu pensa ciupitare de os,regularizarea supraf osoase cu pile
de os
-sutura plagii cu fir continuu sau separate
-aplicarea protezei

REZECTIA APOFIZELOR GENII HIPERTROFE


-anestezic=>incizia pe coama crestei,in reg frontala a mand
-se decoleaza mucoperiostul,evidentiandu-se apofizele genii cu pensa ciupitare de
os,regularizarea supraf ososase
-pt a obtine o adancire a santului pelvi-mandibular=>repozitionarea in a planseului bucal=>
prin muc si fb mm genioglosi se trec fire neresorbabile fixate transcutan
-aplicarea protezei totale rebazate

REZECTIA MODELANTA A SPINEI NAZALE ANTERIOARE


-anestezie locala la niv mucoasei acoperitoare
-incizie verticala de-a lungul spinei nazale anterioare si se decoleaza lamboul mucoperiostal
- se realizeaza cu pensa ciupitoare de os sau cu instrumentarul rotativ

TUBEROPLASTIA
-imbunatateste inchiderea marginala posterioara a protezelor totale la pac cu sant
retrotuberozitar desfiintat
-anestezie generala- risc d hemoragie masiva

PLASTIA MODELANTA A TORUSURILOR

1.TORUSUL PALATIN
-ovalar(1/3 post bolta palatina)
-alungit (2/3post)
-alungit(2/3ant)
-anestezia n palatin mare si incisiv ,bilateral=>incizia in muc acoperitoare pe linie mediana care
se competeaza la extremitati cu 2 incizii_|_(H inervat)
-lambourile se tractioneaza in fire
-santuri ce segmenteaza torusul cu instrument rotativ=>indepartarea formatiunii cu dalti-prin
lovituri usoare
-se respecta continuitatea podelei FN
-sutura cu fire separate

2.TORUSUL MANDIBULAR
-pe versantul lingual al proc alveolar mand ,uni- sua bilateral(zona C ,PM)
-anestezia nn alv inf si lingula(SPix)=>incizie pe mijocul crestei alveolare
-decolarea lamboului mucoperiostal lingual=<expune torusul
-cu instrumentar rotativ se indeprarteaza directia linii de osteotomie || cu supraf corticalei
linguale(n lingual)
-torus bilateral=>incizie unica intermolara

66
-sutura cu fire separate
-aplicarea protezei sau placi de protectie(hematom)

REZECTIA MODELANTA A OSTEOAMELOR PERIFERICE


-localizate V la mand sau max
-anestezie loco regionala=>incizie in V cu decolarea unui lambou trapezoidal
-indepartara leziuni cu instrument toativ,sub irirgare abundenta
-regularizarea osului,remodelarea lamboului pt reacolare
-sutura cu fire separate

INFECTIILE OMF
ETIOLOGIE
FORMELE ANATOPATOLOGICE

1.CELULITA ACUTA
-inflamatie seroas,presupurativa si reversibila
-vasodilatatie,cresterea permeabilitatii vasculare,marginatie leucocitata,exudat proteic
-clinic:tumefactie dureroasa,febra,frison
-se remite spontan sau dupa AB,extractie

2.CELULITA CRONICA
-stagnarea inflamatiei acute
-infiltrat pastos moderat,dureros
-extractie

3.ABCESUL
-colectie supurata limitata
-necroza tisulara apare datorita microtrombozelor, efectelor enzimelor bacteriene
-exudat purulent
-tumefactia deformeaza reg,palpare dureroasa,fluctuenta
-tegumente congestionate,destinde,lucioase
-febra,frison,tahicardie,tulburari ale diurezei
-incizia,drenaj,extractie

4.FLEGMONUL
-supuratie difuza,extensiva,fara colectii supurate
-necroza cu aparitia de sfacele,tromboza septica vasculara,tumefactie dura cu creptiatii
gazoase,tegum.destins,cianotic sau livid
-sindrom toxico-septic
-Semne:
 Generale:febra,tahipnee,alterarea statusului mental,edeme,hiperglicemie, cresterea aliurii
ventriculare
 Inflamatorii:leucocitoza,leucopenie

67
 Hemodinamice:TA sist mai mica de 90 mmHG
 Disfunctii de organ:hipoxie arteriale,oligurie,trombocite<100.000mm3
 Scaderea perfuziei tisulare
-incizie,drenaj,extractie

PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT


1. Supuratia e o urgenta medico-chirugicala=>tratament precoce si complex
2. Incizia in zonele declive pt a permite drenajul gravitational,nu in zonele centrale slab
vasclarizate,trebuie sa faciliteze abordarea spatiilor fasciale afectate,sa fie largi pt a
facilita accesul,drenajul si evacuarea t.necrozat
3. Alegerea locului de incize tine cont de spatiile anatomice afectate,de o eventuala
evolutie in spatiile vecine, structurile vitale,tipul de drenaj,posibilele sechele
postoperatorii,necesitatile estetice
4. Disectia pt drenaj este boanta
5. Drenajul cu tuburi fixate la tegument sau mucoasa,sa permita evacuarea colectiei
purulente si a spalaturilor antiseptice
6. Spalaturi antiseptice unidirectionale
7. Tratamentul conservator/chiuretaj periapical,sigilarea rad numai dupa remiterea inflam
acute sau radical-extractie si chiuretaj lez periapicale
8. Tipuri de anestezie:loco-regionale/abcese periososase fara implicarea spatiilor fasciale;
generala=>(abcese faciale,pacienti necooperanti)
9. Abterapie pt imunocompromizi,batrani,supuratii faciale,stare generala afectate=> AB
uzuale initial apoi conform ABgramei
10. Vindecarea per secundam

CLASIFICAREA INFECTIILOR OMF


A.INFECTII NESPECIFICE
1. infectii periosoase
-spatiul vestibular
-spatiul palatinal
-spatiul corpului mandibular
2. infectiile spatiilor fasciale
a)primare maxilare
-bucal
-canin
-infratemporal
b)primare mandibulare

68
-bucal
-submandibular
-submentonier
-sublingual
c)secundare
-maseterin
-pterigomandibular
-temporal superficial si profund
-laterofaringian
-parotidian
- prevertebral
d) localizari particulare
-abcesul limbii
-abcesul orbitei
3. supuratii difuze
-flegmonul planseului bucal
-flegmonul difuz hemifacial
4. fasciite necrozante
5. limfadenite
-acute
-cronice
6. infectii osoase
-osteoperiostita
-osteita
-osteomielita
-supurata acuta
-supurata cronica
-nesupurata
-osteonecroza

B.INFECTII SPECIFICE
1.actinomicoza
2.sifilis
3.TBC

INFECTII PERIOSOASE
SPATIUL VESTIBULAR
-delimitare
 Med: mand,ram max
 Lat: muc vestib
 Sup: m buccinator
 Ant: mm intrinseci ai buzelor

69
 Post: spatiul maseterin si latrofaringian
-etiologie:exteriorizarea inf periapicale cu erodarea corticalei osoase restante:
-deasupra insertiei mm buccinator la mand(post),sub insertie la max(post)
-deasupra insertiei m mental la mand(ant)
-sub insertia m ridicator al buzei si aripii nasului la max(frontal)
-clinic:2 faze
 Subperiostal-dureri intense,continue; fibromucoasa congestionata, edem,tumefactie,durere la
palpare
 Submucoasa-durerile scad in intensitate,tumefactia localizata,zona de fluctuenta la
palpare,febra moderata,agitatie
-dg diferential:chistul maxilar exteriorizat,chistul suprainfectat
-tratament:
 Incizie si drenaj pe calea orala a colectii supurate
 Rezorbtia fen.inflamatorii acute si extractia dintelui
 Incizia=>longitudinala in vestibulul buval,decliv de colectia purulenta si lama de dren pt 24-48h
 Tratament chirurgical cu analgezice si AINS

SPATIUL PALATINAL
-delimitate
 Cranial de palatul dur,caudal de periost
 Ant,lat :arcadele dentare
-etiologie:pct de plecare IL sup,rad P ale PM,M sup
-clinic:palat cu tumefacti hemisferica,extinsa,dureroasa,fluctuenta la palpare centrala
-extinderea supuratiei spre valul palatin cu difagie,disfonie,dispnee,alterarea starii
generale
-dg diferential:chist maxilar suprainfectat,tumori maxilare,goma luetica
-tratament
 Incizie si drenaj(risc de lezare a a.palatine si a.incisive)
 Incizia plasata marginal la festonul gg,apoi se patrunde cu decolatorul pana la nivelul colectiei
supurate (care evolueaza spre marginea libera a mucoasei)
 Evolutia spre linia mediana=>excizia unei portiuni de mucoasa palatina ‘in felie de portocala’
 Drenaj cu mesa iodoformata,AB,extractie

SPATIUL CORPULUI MANDIBULAR


-delimitate:intre marg bazilara si periost
-etiologie:parodontitele apicale acute,chisturi suprainfectate,parodontopatii marginale acute ale
Pm,M mand
-clinic:
 Tumefactia ce face corp comun cu marg bazilara(nu permite palparea)
 Tegum.congestionate,destinse,lucioase,fluctuenta la palpare
 Trismus,congestie,edem al mucoasei in dreptul dd
 Febra,tahicardie

70
-dg diferential:abcesul de spatiu submandibular,adenita supurata submandibulara, tumori
suprainfectate ale corp mandibula
-tratament
 Chirurgical si medicamentos
 Incizia cutanata 3-5cm submandibular,decliv de supuratie(2 latimi de deget sub mb
bazilara)=>se sectioneaza platisma si fascia cervicala superficiala pt a permite accesul la colectia
supurata
 2 tuburi de politen fixate la tegument 24-48h(irigatii cu sol antiseptice)
 AB,analgezice,AINS,extractie

71